Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Timircan Dorin
An universitar 2012-2013
1
Sa se proiecteze tehnologia de executie si echipamentul tehnologic prin Prelucrare prin deformare plastica la rece a reperului cu desen nr. TCM-4241-05 considerandu-se o productie de serie cu un program anual de fabricatie n= in care N=5. Etape de proiectare 1.Analiza piesei: a) Citirea si verificarea desenului piesei; b) Analiza tehnologitatii piesei; c) Date in legatura cu materialul piesei; 2. Stabilirea formei si dimensiunilor pieselor plane; 3. Analiza croirii materialului semifabricat; 4. Stabilirea tehnologiei de executie a piesei 5. Calculul fortelor de lucru si a pozitiei centrului de presiune a stantei si a matritei; 6. Alegerea preliminara a piesei pe baza criteriului energetic; 7. Conceperea si proiectarea stantei sau a matritei; 8. Calculul de rezistenta a unor elemente din constructia stantei sau a matritei; 9. Calculul dimensiunilor zonelor de lucru a sculelor, stantelor sau a matritelor; 10. Intocmirea finala a presei pe baza criteriului geometric; 11. Instructiuni privind exploatarea stantei sau a matritei; 12. Normarea tehnica a stantarii sau matritarii pieselor; 13. Calculul cheltuielilor de prelucrare, (costul de productie) a piesei pentru operatia de stantare sau matritare; 14. Cerinte minime de sanatate securitate in munca.
Dup modul de combinare, operaiile pot fi: simple, cnd pe o tan sau matri se execut numai o singur operaie; combinate, cnd pe o tan sau matri se execut mai multe faze. Operaiile combinate pot fi: combinate succesiv; combinate simultan; combinate succesiv-simultan. tanele i matriele utilizate n practica prelucrrii prin presare la rece sunt de o mare varietate constructiv i funcional, avnd n vedere operaiile pe care le execut, precum i volumul de producie pentru care sunt proiectate. Astfel pentru producia de serie mare i de mas se utilizeaz tane i matrie de mare durabilitate i productivitate, nzestrate cu dispozitive i mecanisme de alimentare automat i de evacuare a pieselor prelucrate. Pentru producia de serie mic se utilizeaz cu rezultate bune tane i matrie de construcie simpl, universale i reglabile, iar pentru producia individual au nceput s se foloseasc tane i matrie universale i din elemente modulare asamblate. Din punct de vedere al schemei de lucru i al operaiilor pe care le execut, deosebim tane pentru operaii de retezare,decupare, perforare, precum i matrie pentru ndoire, ambutisare, etc. Printre avantajele procedeului de prelucrare la rece comparativ cu alte metode de prelucrare se numr: se obin piese cu adaosuri minime de material sau uneori chiar fr adaosuri; se realizeaz importante economii de material i manoper; se obin piese ntr-o gam larg de forme i dimensiuni; se obin piese care prin alte metode ar fi greu sau imposibil de realizat; se obine o precizie ridicat a pieselor; productivitatea este extrem de ridicat; exist posibilitatea mecanizrii, automatizrii i robotizrii proceselor. Singurul dezavantaj al utilizrii procesului de presare la rece este acela c tanele i matriele sunt dispozitive extrem de complexe, cu un cost ridicat al proiectrii i execuiei. Prelucrrile prin presare la rece s-au extins i la piese de gabarit care n prezent realizndu-se: se decupeaz tabla de grosimi maxime de 20-25 mm; se perforeaz n table de grosimi maxime de 30-35 mm; se ndoaie semifabricate cu grosimi de 90-100 mm; se prelucreaz piese cu gabarit mare pentru industria de autovehicule i aeronautic cu dimensiuni mai mari de 10 m. Analiznd statisticele mondiale n ceea ce privete cantitatea de metal prelucrat prin diverse metode tehnologice se constat tendina de cretere accentuat a cantitii de metal prelucrat prin presare la rece.
SR EN 10130 Produse plate laminate la rece din otel cu continut scazut de carbon pentru ambutisare sau indoire la rece
Prezentul Standard European se aplica produselor plate laminate la rece, neacoperite, cu latime de min. 600 mm, cu grosime de min. 0,35 mm si daca nu s-a stabilit altfel la momentul cererii de oferta si al comenzii, de max. 3 mm, din otel cu continut scazut de carbon, destinate ambutisarii sau indoirii la rece, livrate sub forma de table, benzi late, benzi late fasiate, benzi late fasiate taiate la lungime. Standardul nu se aplica benzilor inguste (latime de laminare <600mm) laminate la rece si nici produselor plate laminate la rece pentru care exista un standard specific. Notarea conventionala se compune din termenul tabla, banda lata, banda lata fasiata sau banda lata fasiata taiata la lungime urmata in ordine de: Indicativul prezentului Standard European, EN 10130; Simbolul FeP; Simbolul clasei otelului (01-03-04-05 sau 06); Simbolul referitor la aspectul suprafetei Eventual simbolul referitor la finisarea suprafetei Pentru clasa de otel FeP01, modul de dezoxidare se lasa la alegerea producatorului. Produsele se livreaza in mod obisnuit in stare dresata. Produsele se livreaza in mod obisnuit uleiate. In acest caz, ele au cele doua fete protejate cu un strat de ulei neutru, nehigroscopic, lipsit de corpuri straine si repartizat in mod uniform astfel incat, in conditii normale de ambalare, de transport, de manipulare si de depozitare, produsele sa nu prezinte coroziune pe o durata de 3 luni. Acest strat de ulei trebuie sa poata fi eliminat prin solutii alcaline sau alti solventi uzuali. Produsele se pot livra cu doua aspecte de suprafata, A sau B. Aspectul de suprafata A sunt permise defecte ca: pori, imprimari usoare, urme mici sau zgarieturi minore sau o colorare slaba care nu afecteaza capacitatea de deformare si nici aderenta acoperirilor de suprafata. Aspectul de suprafata B, fata cu aspectul cel mai bun trebuie sa fie lipsita de defecte care pot compromite aspectul uniform al unei vopsiri de calitate sau al unei acoperiri electrochimice. Suprafata finisata poate fi: Lucioasa, b, Semilucioasa, g, Normala, m Rugoasa, r, 5
S6 S5
S4
S3
S7
S2
S1
In cazul indoirii dupa o anumita raza de curbura, lungimea semifabricatului este egala cu suma lungimilor portiunilor rectilinii la care se adauga lungimea fibrei neutre de pe portiunea curba.
L= + (r+xg) (2+0,455 2)
L=71+18+
Kf
A AS
unde: A- aria piesei din care s-au scos orificiile As-aria semifabricatului necesar
Moduri de croire:
1)Croirea cu deeu: Croirea tip A (orientarea semifabricatului cu lungimea sa n lungul fiei):
10
b=1,9mm
11
12
13
14
Cazul 7
15
16
17
Latimea benzii:
Unde: D-latimea semifabricatului; c-puntita taiata cu cutitu de pas; abaterea inferioara la latime a benzii;
18
19
a-puntita lateral c-puntita taiata cu cutitu de pas (tab 6.5) abaterea inferioara la latime a benzii (tab 6.8) j-jocul intre banda si riglele de conducere b- puntita intermediara n-nr de randuri Cazul 16 Latimea ruloului l=1000mm
21
22
Tehnologia de prelucrare a unei piese se defineste prin succesiunea tuturor operatiilor de prelucrare suprafetelor componente ale piesei. Cu cat un traseu tehnologic este mai lung tehnologia formata din mai multe faze, cu atat volumul de munca prestat pentru realizarea piesei este mai mare, piesa este mai scumpa. De asemenea si precizia dimensiunii a piesei este determinata de tehnologia de prelucrare a acesteia. Operatia se defineste ca ansamblul prelucrarilor de obtinere a componentelor pieselor care efectueaza la un loc de munca pe aceeasi masina unealta si aceleasi dispozitive. O operatie este formata din mai multe faze: -o faza se defineste ca prelucrarea ce se efectueaza la un loc de munca cu o anumita scula , in vederea obtinerii unei suprafete. Fiecare operatie introduce erori de orientare si fixare in vederea prelucrarii. Cu cat numarul de operatii este mai mare, precizia este scazuta. Din cele spuse rezulta ca este recomandabil ca din punct de vedere economic si precizie piesa sa se faca dintr-o singura faza, sa fie un sistem complex, care sa aiba organizate simultan ambutisare, perforare, decupare. Aceste sisteme sunt scumpe deoarece cuprind o varietate de prelucrari, piesele au precizia influientata de erorile de pozitioanare dar totusi piesele astfel prelucrate sunt mai precise, daca s-ar face din mai multe operatii. In elementele tehnologitatii de executie a piesei va trebui sa se combine o realizare de precizie a executiei piesei economice si in conditii tehnice cu echipamente simple. Acest lucru este obtinut prin valorificarea cunostintelor si experienta practicantului, precum si a dotarilor atelierelor. Pe fisa tehnologica suprafetele care se prelucreaza se deseneaza cu linie ingrosata exagerat in functie de conturul piesei. Pe masura ce semifabricatul este prelucrat piesa capata tot mai multe cote.
23
Relaia pentru calcularea forei de tiere la tanare este urmtoarea: F=Lg0 [N] L-lungimea conturului tiat g-grosimea materialului tanat n mm -rezistena la forfecare,n N/mm2 Decupare piesa: L=2* l+2*l L=94*2+80*2 L=348 G=2mm =0,8r, r,=420 N/mm2 =0.8*420; =336 F=348*2*336 F=233856N Perforare 15: L=2**r L=2*3.14*7,5 L=47,1N F=47,1*2*336 F=31651,2N
Perforare 10: L=2**r L=2*3.14*5 L=31,4N F=31,4*2*336 F=21100,8N Perforare 5: L=2**r L=2*3.14*2,5 L=15,7mm F=15,7*2*336 F=10555,75N F=Fi F=233856+31651,2+21100,8+10555,75 F=297163,75N 24
Fcalculat=k*F K=1.3 Fcalculat=297163,75*1.3 Fcalculat=386312,8N Ftotal=Fc+Fimp+Fsc Fimp=n*kimp*F; n=h/g; n=4/2; n=2 kimp=0,6 Fimp=297163,75*2*0.6 Fimp=356596,5N Fsc=ksc*F; ksc=0,6 Fsc=0.6*297163,75 Fsc=178297,8N Ftotal=Fc+Fimp+Fsc Ftotal==386312,8+356596,5+178297,8 Ftotal=921207,1N Forele la ndoire: Mi=b*s2/4*r Mi=80*4/4*420 Mi=33600 Fc=k*p*A Fc=1.3*80*6477 Fc=673608N F=k*b*g* r F=1.3*80*2*420 F=87360 Calculul lucrului mecanic: Lm=F*h/1000 [N/m] Lm=921207,1+87360*4/1000 Lm=4034,268J Puterea: P=Lm/60 P=4034,268/60 P=67,23W Pm=a0*Lm/60t a0=1,3 =0,6 t=0,9 Pm=1,3*4034,27/60*0,6*0,9 Pm=47,2W
25
26
27
Elementul caracteristic al plcilor active l constituie geometria prii de lucru pe care am ales-o ca fiind cu guler cilindric cu degajare conic; aceste plci au o durabilitate ridicat, putnd fi recondiionate cu pstrarea n limite precise a dimensiunilor iniiale.
=0015 h=6mm H=19,3mm Pentru economisirea oelului de scule , mai ales n cazul tanelor i matrielor cu mai multe posturi de lucru, se utilizeaz plci active n construcie asamblat, cu pastile sau cu segmeni.
28
d=2 D=10+0,018 H=12 h=3 Poansoane pentru tiere Ca i placile active, poansoanele sunt de o mare varietate constructiv. Ele pot fi clasificate dupa diferite criterii cum ar fi: -dup natura operaiilor: pentru tiere, ndoire, ambutisare etc. -dup forma seciunii transversale: circulare, ptrate, dreptunghiulare, hexagonale etc. -dup soluia constructiv: n construcie monobloc sau asamblat. Vom folosi acest tip de poanson pentru perforare: d=2 l=5 L=50 D=4 H=2 Fixarea se face: Jmin=0,040 Jmax=0,080 Tpl=0,025 Tp=0,015
29
Calculul dimensiunilor prilor de lucru a elementelor active la tiere Dimensiunile placii active la decupare: Dpl=(Dmin)+Tpl=(D+As)Tpl Dpl=1568+0,025=1568.025mm2 Iar dimensiunile poansonului: Dp=(Dpl-jmin)-Tp=D+Ai-jmin) Tp Dp=1568,025-0.040-0,015=1567,970 La perforare dimensiunile poansonului vor fi: dp=(dmax)-Tp=(d+As)-Tp dp=2,012-0,012 dp=2 i cele ale plcii active: dpl= (dp+ Jmin)+Tpl=(d+As+ Jmin)+Tpl dpl=2+0.040+0,015 dpl=2,055 Elemente de susinere i de reazem n grupa elementelor de susinere i de reazem intr plcile port-poanson, plcile de baz, superioare i intermediare. Plcile de baz i plcile superioare reunesc piesele componente care intra n matria inferioar, iar plcile superioare pe cele care compun semimatria superioar. Formele i dimensiunile lor sunt tipizate i se execut prin turnare din Fc 25-30 STAS 568, OT45-55 STAS 600, sau din plci laminate OL 50, OL 37 STAS 500. Vom adopta varianta de plac de baz cu coloane de ghidare n diagonal din semifabricat laminat.
30
Elemente de ghidare Elementele de ghidare ale tanelor i matrielor se folosesc pentru a asigura o deplasare relativ precis a poansoanelor n raport cu placile active. 31
Elementele de ghidare cel mai mult folosite sunt bucele i coloanele de ghidare cilindrice. Acestea sunt simple din punct de vedere constructiv, putnd fi realizate cu o mare precizie dimensional i rezisten la uzur.
Cepuri de fixare Petru instalarea tanelor i matrielor pe prese, legtura ntre culisou i partea mobil a tanei se face prin intermediul cepurilor . Cepurile de prindere se monteaz pe placa superioar in centrul de presiune.
32
33
Poansoane
Verificarea la compresiune
Verificarea la strivire
Verificarea la flamaj
34
[2,notite proiect]
[2,notite proiect]
[2,notite proiect]
35
Pentru obtinerea unei piese stantate sau matritate la rece sunt posibile mai multe variante de proces tehnologic, care pot diferi intre ele prin forma si dimensiunile semifaricatelor folosite, modul de croire si gradul de utilizare a materialului, numarul de scule necesare, tipul si complexitatea acestora, modul de alimentare cu material si de evacuare a pieselor si deseurilor , procesele si gradul de incarcare al acestora. Costul pe bucata al unei piese obtinute prin stantare sau matritare la rece rezulta ca suma cheltuielilor cu materialul si manopera necesare pentru obtinerea piesei, cheltuieli de regie, cheltuieli cu amortizarea stantei sau matritei piesei. Expresia costului unei piese matritate este: [ Unde: [ Unde: ] [2,notite proiect] ] [2,notite proiect]
36
[2,notite proiect]
37
38
12. Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece si stantare
Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, in conditii de protectie a muncii. Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva unitatile economice de raspunderea pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de protectie a muncii adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective. Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din: Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederile de protectie si de medicina a muncii, general valabile pentru orice activitate; Norme specifice de protectie a muncii, care cuprind prevederile de protectie a muncii, specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza. Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune. Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complet structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza: Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca. Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu pentru realizarea scopului procesului de munca. Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca. Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul Normelor specifice de protectie a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de protectie a muncii, se
39
realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii la nivelul fiecarui element component al sistemului: executant-sarcina de munca-mijloace de productie - mediul de munca proprii proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare. Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectiei muncii constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatate muncii, baza pentru: - activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor; - autorizarea functionarii unitatilor; - instruirea salariatilor cu privire la protectie a muncii; - cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si responsabilitatilor; - controlul realizarii masurilor de protectie a muncii; - fundamentarea programului de protectie a muncii. In contextul general prezentat, Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de prelucrare a metalelor prin deformare plastica si stantare au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul protectiei muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii riscurilor specifice, astfel incat pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca. Structurarea acestor prevederi este facuta pe activitati specifice procedeelor de prelucrare, prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de munca. Normele cuprind si prevederi de protectie a muncii ce vor fi respectate la proiectarea mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin standarde in domeniu. La elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele in vigoare si literatura tehnica de specialitate. In acelasi timp, pentru terminologia specifica domeniului protectiei muncii, norma prezinta o anexa in care sunt explicati o serie de termeni uzuali. Pentru ca normele specifice sa corespunda cerintelor actuale nu numai in ce priveste continutul, dar si ca forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori, intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.
1. Prevederi generale
Continut, scop
40
Art. 1. - (1) Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece si stantare cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale specifice acestor activitati. (2) Masurile de prevenire cupinse in prezenta norma au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia (executantsarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica la toate persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece si stantare.
Revizuirea normelor
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul unitatilor sau la modificarea proceselor tehnologice.
2. Prevederi comune tuturor activitatilor de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece si stantare
2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art. 5. - Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectie a muncii. Art. 6. - La executarea lucrarilor din cadrul activitatilor mentionate, se va folosi numai personal care prezinta starea de sanatate, aptitudini fizice si psihice, cunostinte si deprinderi de munca corespunzatoare si care a fost selectionat pe un anumit loc de munca. Art. 7. - La repartizarea angajatilor pe locurile de munca se va tine seama de: - calificarea profesionala pe care o au pentru lucrarile ce li se incredinteaza si modul in care si-au insusit cunostintele corespunzatoare in ceea ce priveste utilizarea fara pericol a masinilor, sculelor si uneltelor de la locul de munca.
Art. 8. - Instruirea personalului pentru activitatile de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece si stantare se va face conform prescriptiilor Normelor generale de protectie a muncii. Art. 9. - Masinile trebuie deservite numai de catre salariati calificati si instruiti asupra modului de lucru pentru fiecare fel de operatii si numai in cadrul sarcinilor de munca. Art. 10. - Pentru prevenirea comportamentului necorespunzator sau imprevizibil al executantilor in caz de avarii sau incendii, acestia vor fi instruiti asupra obligatiilor specifice pe care le au in aceste cazuri si a modului de indeplinire a acestora.
42
Art. 19. - Este interzisa asezarea sau modificarea pozitiei piesei, dupa ce a fost actionata comanda utilajului. Art. 20. - Este interzisa blocarea uneia din comenzile la utilajul prevazut cu comanda dubla. Art. 21. - In cazul in care utilajul este deservit concomitent de catre doi sau mai multi operatori, pornirea acestuia se va realiza numai prin declansarea concomitenta a comenzilor de catre toti operatorii. Pentru a se putea realiza acest lucru, declansarea comenzii va fi coordonata de o persoana desemnata special in acest scop. Art. 22. - Reglajele masinilor privind caracteristicile de lucru, stabilirea sistemului de comanda (manual sau la pedala), montarea si reglarea sculelor, vor fi executate numai de catre persoana desemnata in acest scop (reglor, maistru, sef de echipa). Art. 23. - In timpul reglajelor sau al reparatiilor, partea mobila a masinii va fi asigurata impotriva coborarii involuntare, prin sprijinire suplimentara (blocare, fixare). Art. 24. - Interventiile asupra instalatiilor unei masini (mecanice, electrice, pneumatice, hidraulice) necesitate de aparitia unor dereglari sau defectari vor fi executate numai de salariati desemnati in acest scop (reglor, maistru, mecanic, electrician). Art. 25. - Accesul persoanelor in zona locurilor de munca cu pericol temporar sau permanent, in afara sarcinilor de munca, este interzis; aceste zone vor fi semnalate corespunzator prin mijloace de avertizare adecvate. Art. 26. - La operatiile de munca desfasurate in conditii de zgomot excesiv si a caror executie implica comunicari si receptionari de comenzi de lucru intre doua sau mai multe persoane participante se vor lua masuri pentru intelegerea clara a comenzilor. Art. 27. - La executarea operatiilor generatoare de zgomot se vor lua masuri de protectie pentru reducerea nivelului de zgomot sub limitele maxime admise precum si masuri de protectie individuala (antifoane etc.). Art. 28. - Este interzisa depozitarea la intamplare (neordonata) a pieselor sau semifabricatelor la locul de munca prin aglomerarea acestora. In acest scop vor fi folosite containere (lazi metalice). La terminarea lucrului, locul de munca va fi lasat curat. Art. 29. - Pentru accesul si interventiile la partile inalte ale utilajelor se vor folosi scari, platforme adecvate dimensional si ca rezistenta, in stare corespunzatoare de utilizare si fixate sau asigurate impotriva rasturnarii. Art. 30. - Este interzisa transmiterea unei sarcini de munca unui executant aflat in stare fiziologica necorespunzatoare; acestuia i se va refuza accesul la locul de munca pana la remedierea starii necorespunzatoare.
43
Art. 31. - Utilajele, protectorii si sculele realizate prin autodotare, pentru nevoile productiei vor fi admise in exploatare numai dupa certificarea acestora conform prevederilor legale in vigoare. Art. 32. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta, se vor lua masuri tehnice si organizatorice corespunzatoare: carcasele metalice ale utilajelor actionate electric precum si ale tablourilor si aparatelor electrice vor fi protejate prin legari la nul si la pamant. Art. 33. - Iluminatul locului de munca trebuie sa asigure un nivel de iluminat corespunzator sarcinilor de munca, conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.
44
Art. 43. - In timpul functionarii masinilor de taiat se interzice indepartarea cu mana a deseurilor sau a pieselor taiate. Indepartarea lor se va face numai dupa oprirea masinii.
45
d) in timpul indreptarii, tablele si profilele vor fi sprijinite pe capre metalice sau pe mese cu role; e) actionarea comenzilor masinii se va face numai de catre executantul insarcinat cu aceasta operatie.
3.3. Trasarea
Art. 54. - (1) Lucrarile de trasare se executa pe mesele de trasaj. Inaltimea mesei impreuna cu inaltimea pachetului de table va fi astfel stabilita incat sa asigure salariatului o pozitie de lucru comoda. (2) La asezarea pachetului de table pe masa de trasaj, se va avea grija ca greutatea acestuia sa se repartizeze uniform, pentru a nu se produce deteriorarea acesteia.
3.4. Indoirea
Art. 55. - La indoirea tablelor sau profilelor pe masini de indoit (abkant, prese) actionarea masinii se va face numai de catre salariatul insarcinat cu aceasta operatie si numai dupa asigurarea ca salariatii care sustin materialul sunt in afara de orice pericol de accidentare. Art. 56. - In cazul in care masina este cu dubla comanda sistemul de pornire trebuie sa intre in functiune numai daca ambele comenzi sunt date simultan. Art. 57. - Montarea si introducerea sculelor, a matritelor la masinile de indoit se va face cu un mijloc de ridicare corespunzator; inainte de montarea pe masina de indoit, se va verifica starea sculei precum si a dispozitivelor de siguranta.
46
defecta cand nu functioneaza cu toate butoanele de declansare si nu asigura o securitate perfecta a operatorilor. Art. 63. - Este interzisa efectuarea de reparatii de orice fel sau modificarea reglajului si a comenzilor preselor de catre operatori precum si blocarea elementelor de declansare pentru a se lucra numai cu un singur buton. Art. 64. - La presele prevazute cu comanda multipla, comanda va fi reglata pentru pozitia de lucru corespunzatoare numarului de oameni ai echipei deservente pentru ca acestia sa aiba mainile concomitent ocupate pe comenzile bimanuale. Art. 65. - Fiecare membru al echipei va fi instruit pentru faza de lucru pe care o executa, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare. Art. 66. - Asezarea semifabricatului in matrita, masurarea, sau corectarea pozitiei acestuia este permisa numai cand masina este oprita, interventiile dupa pornirea berbecului fiind interzise. Art. 67. - Este interzisa sprijinirea cu mana sau cu orice parte a corpului de batiul, masa sau berbecul masinii sau de SDV-ul montat pe presa in timpul functionarii acesteia. Art. 68. - Schimbarea matritelor, respectiv montarea si demontarea lor pe masina se va executa numai dupa deconectarea motorului electric de actionare si asigurarea berbecului impotriva caderii. Art. 69. - Schimbarea matritelor la prese functie de masa si complexitatea acestora si de tipul presei folosite va fi efectuata de catre o echipa special instruita, asistata si controlata de catre persoane care au sarcina de serviciu aceste atributii, respectandu-se masurile tehnice si de protectie a muncii impuse pentru fiecare tip de operatie executata. Art. 70. - Montarea stantelor si matritelor pe prese se va face cu respectarea conditiilor tehnice impuse de functionarea corecta si in siguranta atat a utilajului cat si a sculei de lucru, evitandu-se posibilitatea producerii accidentelor, deteriorarea presei si a sculei de lucru sau rebutarea pieselor ce urmeaza a fi prelucrate. In acest sens se va asigura: - reglarea corecta a cursei de lucru a presei; - reglarea corecta a ghidajului berbecului (fara matrita montata); - reglarea corecta a punctului de coborare a berbecului (prima incercare se face prin rotirea volantului cu mana); - asigurarea centrajului la montarea matritei; - asigurarea planeitatii suprafetelor de montaj si fixarea rigida (ferma) a matritei pe masa presei, respectiv pe culisorul presei; - efectuarea mai multor curse de proba pentru confirmarea corectitudinii montajului;
47
- montarea si reglarea corespunzatoare a dispozitivelor de protectie a mainilor, prevazute la matrita in cauza; - verificarea functionarii sau prezentei celorlalti protectori prevazuti pentru locul de munca respectiv. Art. 71. - Manipularea, transportul si depozitarea matritelor se vor face cu mijloace tehnice adecvate masei si formei acestora, iar asezarea lor in locurile prevazute va exclude posibilitatea de alunecare, rasturnare sau cadere. Art. 72. - Piesele stantate, indoite, ambutisate se vor aseza, dupa caz, in lazi container sau se vor stivui in spatii corespunzatoare, fara pericol de rasturnare si fara aglomerarea cailor de acces. Art. 73. - La stantarea tablelor si profilelor pe prese se vor prevedea dispozitive care sa impiedice ridicarea acestora la retragerea poansonului. Art. 74. - Presele trebuie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa impiedice caderea berbecului sau reluarea unei curse la intreruperea curentului electric sau la scaderea presiunii in circuitul de lucru. Art. 75. - Arcurile mecanismului de cuplare trebuie verificate periodic si inlocuite daca se constata ca in functionare lungesc timpii de comanda; neinlocuirea la timp a acestora accentueaza uzura si maresc pericolul de accidentare. Art. 76. - Presele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru prevenirea accidentarii mainilor, adecvate sculelor si modului de lucru aplicat. Art. 77. - Pentru a preveni actionarea involuntara a pedalei de actionare, aceasta va fi protejata lateral si deasupra, lasandu-se loc numai pentru accesul labei piciorului. Art. 78. - Sistemul de comutare a comenzilor din pozitie "bimanuala" sau "manuala" la pozitia cu piciorul si invers, va fi prevazut cu sistem de asigurare si cheie avand acces la el numai reglorul si conducatorul locului de munca. Art. 79. - La presele cu frictiune trebuie luate masuri corespunzatoare pentru prevenirea jocului berbecului in pozitia superioara. Art. 80. - La presele unde exista posibilitatea lucrului in pozitie sezanda, salariatul trebuie sa aiba la dispozitie un scaun ergonomic, reglabil in inaltime, fiind interzise improvizatiile. Art. 81. - La presele manuale cu surub, spatiul de actiune al manerelor (cu sau fara greutati) trebuie sa fie protejate. Art. 82. - La exploatarea preselor se vor respecta intocmai instructiunile de deservire (de lucru) si intretinere, elaborate de producator. Art. 83. - Regimul de lucru la prese va fi reglat de catre persoanele care au in sarcina de serviciu aceste atributii, in functie de scula utilizata si piesele prelucrate:
48
- regim de lucru intermitent la matrite deschise in care se introduc piesele manual sau cu scule ajutatoare; - declansarea concomitenta cu ambele maini cand este posibila introducerea mainilor in scula; - regim de lucru continuu permis numai in cazul in care posibilitatea introducerii mainii in scula este exclusa, in acest caz se permite comanda prin pedala. Art. 84. - Matritele trebuie sa fie astfel dispuse si fixate pe masa presei incat salariatul sa poata introduce si scoate comod piesa de prelucrat, si sa aiba o buna vizibilitate. Art. 85. - Suruburile de fixare ale matritelor inferioare si superioare nu vor depasi nivelul acestora si nu vor forma la inchiderea matritei puncte cu pericol de strivire. Art. 86. - Deschiderea de acces intre poanson si matrita la matritele deschise va fi maximum 8 mm. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata se utilizeaza sistemul de actionare cu ambele maini sau alt sistem de protectie adecvat. Art. 87. - Alimentarea manuala, piesa cu piesa, la presele cu functionare continua este permisa numai daca acestea sunt prevazute cu dispozitive de alimentare de la distanta, astfel incat salariatul sa nu ajunga cu mainile in zona de actiune a matritelor. Art. 88. - Alimentarea manuala este permisa la presele cu functionare intermitenta. Art. 89. - La terminarea lucrului, respectiv la intreruperea lucrului, chiar si pentru un interval de timp scurt, se va deconecta presa de la sursa de alimentare.
4. Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie utilizate in activitatile de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece
Art. 90. - In scopul integrarii masurilor de protectie a muncii in faza de proiectare a masinii, proiectantul trebuie sa aplice, in ordinea enuntata, urmatoarele principii: a) eliminarea riscurilor sau limitarea acestora pana la valori nepericuloase; b) combaterea riscurilor care nu au fost eliminate sau suficient limitate, prin utilizarea de mijloace tehnice de protectie; c) combaterea riscurilor, ramase ca urmare a imposibilitatii realizarii de mijloace tehnice de protectie sau a eficacitatii partiale a acestora, prin prevederea unor masuri de protectie a muncii adecvate (folosirea de echipamente individuale de protectie, instructiuni de protectie a muncii etc.). Art. 91. - Masurile de protectie a muncii prevazute din faza de proiectare vor trebui sa satisfaca in totalitate conditiile prevazute in "Norma metodologica referitoare la certificarea calitatii din punctul de vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice".
49
Art. 92. - Atestarea indeplinirii acestor cerinte va fi confirmata prin efectuarea procedurilor de certificare statuate in norma metodologica si inregistrarea in "Registrul roman al echipamentelor tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii" primind marcajul de securitate. Art. 93. - La proiectarea masinii trebuie sa se tina seama de dimensiunile antropometrice ale operatorului, incluzand si utilizarea echipamentului individual de protectie. Art. 94. - In particular, cand sunt folosite fluide, masina trebuie astfel proiectata incat sa poata fi folosita fara riscuri datorate umplerii, utilizarii, recuperarii sau evacuarii acestora. Art. 95. - Masina sau orice parte componenta a acesteia trebuie: - sa poata fi manevrata in conditii de securitate; - sa fie astfel proiectata incat sa poata fi depozitata in conditii de securitate (de exemplu: stabilitate etc.); - sa poata fi manipulata, ambalata si depozitata fara a produce accidente ocazionate de aceste operatii. Art. 96. - Sistemul de comanda trebuie astfel proiectat incat: - sa reziste solicitarilor normale din timpul functionarii, cat si influentelor exterioare; - sa nu genereze riscuri de accidentare si/sau imbolnaviri profesionale in cazul producerii unor erori la actionarea organelor de comanda. Art. 97. - Atunci cand o presa este prevazuta atat cu comanda manuala cat si cu comanda prin pedala, acestea trebuie astfel concepute incat actionarea unui sistem sa determine blocarea celuilalt. Art. 98. - Sistemul de comanda bimanuala trebuie sa fie astfel conceput incat declansarea loviturii sa fie posibila numai la actionarea concomitenta a ambelor elemente de comanda. Art. 99. - (1) La presele cu frictiune la care declansarea poate fi reglata pentru actionarea cu o singura mana sau cu ambele maini, felul comenzii trebuie sa se recunoasca printr-un indicator. (2) La incetarea actiunii, chiar si numai asupra unuia din elementele comenzii bimanuale de la presele cu frictiune, cursa berbecului trebuie sa fie intrerupta. Art. 100. - Pedala de comanda trebuie sa fie usor de manevrat si sa aiba o cursa moarta de cel mult 60 mm. Art. 101. - Experimentarea si/sau utilizarea de noi echipamente, tehnologii, metode de lucru, scule si utilaje se vor face numai dupa o analiza riguroasa a riscurilor de accidentare si stabilirea masurilor de protectie corespunzatoare cu aprobarea organelor componente (consilii de administratii, comisii de avizare, proiectanti specialisti etc.). Art. 102. - Dispozitivele de comanda ale preselor trebuie sa fie astfel amplasate si protejate incat sa impiedice declansarea involuntara a coborarii berbecului.
50
Art. 103. - Dispozitivele de cuplare ale preselor cu excentric, care permit lucrul cu declansarea individuala a cursei, nu vor declansa coborarea berbecului in momentul pornirii presei. Art. 104. - Arcurile dispozitivului de cuplare trebuie astfel dimensionate si dispuse incat starea lor sa se poata supraveghea usor, iar ruperea unui arc sa nu provoace coborirea berbecului. Art. 105. - Presele trebuie prevazute cu dispozitive de siguranta contra repetarii lovirii; pentru presele cu excentric, dispozitivul va fi actionat de axul principal in ultimul sfert de tura. Art. 106. - Elementele de comanda ale presei vor fi astfel concepute si intretinute incat sa fie usor de manevrat si sa prezinte siguranta in exploatare. Art. 107. - Elementele de comanda ale preselor trebuie prevazute cu placute indicatoare, avertizoare, montate in apropierea acestora si in locuri cat mai vizibile. Art. 108. - Amplasarea elementelor de comanda trebuie astfel facuta incat salariatul, in pozitia normala de lucru, sa poata vedea zona de lucru a presei. Art. 109. - Forta de apasare, pentru actionarea pedalei trebuie sa fie astfel aleasa incat sa nu duca la obosirea fizica a operatorului. Art. 110. - Pedala de comanda a presei trebuie sa fie amplasata la o inaltime de cel mult 120 mm deasupra pardoselei.
51
Bibliografie:
1. Elemente de proiectare a stantelor si matritelor Mihai Teodorescu, Gheorghe Zgura si alti Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982; 2. Tehnologia presarii la rece Mihai Teodorescu; Gheorghe Zgura; 3. Tehnologia stantarii si matritarii la rece, Constantin Iliescu; 4. Prelucrari prin deformare plastice la rece, Mihai Teodorescu 5. Stante si matrite, Lucian Severin 2001; 6. Tehnologia presarii la rece, Lucian Severin, Iacob Dumitru 2003; 7. Indrumator pentru tehnologia de matritare si stantare la rece; 8. Prelucrarea prin deformare plastica la rece, Lucian Severin, Iaco Dumitru; 9. STAS 11111 Abateri minime ale cotelor fara tolerante pentru piese obtinute prin taiere, indoire sau amutisare 10. EN 10130 Produse plate, laminate la rece din otel scazut de caron pentru ambutisari sau indoire la rece 11.STAS 8742 Acoperiri cu oxizi de fier, brumari 12.STAS 12829 din 90 uleiuri pentru stantare 13. EN 2768 -1 Tolerante pentru dimensiuni liniare fara indicarea tolerantelor individuale; 14.EN 2768 Tolerante geometrice pentru elementele fara indicarea tolerantelor individuale 15. STAS 8180 Oteluri carbon de calitate pentru constructii metalice 16. STAS 1700 Oteluri pentru scule
52