Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
TEMA ŞI ETAPIZAREA PROIECTULUI
Se vor proiecta procesul tehnologic şi sculele necesare penrtu execuţia reperului indicat
în anexă
2
3
BIBLIOGRAFIE
4
SCHIŢĂ SEMIFABRICAT PLAN
a.) La utilizarea plăcilor active monobloc de tăiere, consderentele de durabilitate ale acestui
element activ impun restricţiile de formă indicate prin fig.4.1./pg.44 respectiv tabelul 4.9.
(Procese şi scule de presare la rece – St.Rosinger)
5
Tabelul 4.9
Valori limită minime ale razelor de racodare R
Decupare Perforare
90 0 90 0 90 0 90 0
0.3g 0.5g 0.4g 0.7g
b.) Dimensiunile minime ale orificiilor realizabile pe ştanţe obişnuite se indică în tabelul 4.10,
cu raportare la fig.4.1./pg.44
Tabelul 4.10
Dimensiunile minime ale orificiilor perforate pe ştanţe obişnuite
Forma Dimensiune oţel alamă Aliaje de textolit
orificiului a minimă a aluminiu,
inoxidabil dur moale
(fig.4.1) orificiului zinc
Rotundă Diametrul, 0,8d 1,2g 1,0g 0,8g 0,7g 0,5g
d
Pătrată Latura, a 1,0g 1,1g 0,9g 0,7g 0,5g 0,4g
Dreptunghiu Latura 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g 0,4g
lară mică,b
Ovală Lăţimea, b 1,0g 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g
6
Dacă folosim poansoane de ghidaj telescopic (nu este nevoie în acest caz pentru că nu am o
precizie mare la prelucrare)
d 0.3g
d 0.3 *1.5
d 0.45mm
c.) Distanţa minimă dintre orificii, respectiv de la marginea plăcii active şi aceste orificii,
ţinând seama dee rezistenţa plăcii active la ştanţe cu acţiune simultană de perforat şi decupat,
se precizează în tabelul 4.11.
Obţinerea distanţelor mai mici decât cele indicate în tabelul 4.11/pg.46 este posibilă
prin utilizarea mai multor ştanţe simple sau a ştanţei cu acţiune succesivă.
Distanţa minimă admisibila dintre orificii, respectiv dintre marginea plăcii active şi orificii, la
ştanţe cu aţiune simultană de perforat şi decupat (d.p.d.v. a construcţiei ştanţei)
g 1.5mm (din desen)
a 3,8mm
Distanţele minim admisibile dintre orifcii, respecti de la marginea piesei şi aceste orificii
(considerat calitativ)
Condiţia care se
Reperul meu impune
7
a 0.8 g
a 0.8 *1.5
a 1.2
Varianta I
Nr Denumire operaíe Aspect semifabricat
1 Debitare fâşie pe ghilotină
8
Varianta II
Varianta III
- perforare, decupare şi răsfrângere pe ştanţă cu acţinue succesivă
Varianta IV
- debitat fâşii
- perforare, decupare şi răsfrângere pe ştanţă cu acţinue succesivă
P1 1 + +
I
P2 P1 1 2 + +
II
P3 P4 3 2 + +
III
P4 P 3 4 3 + +
IV
PIESELOR ÎNDOITE
9
unde:
L – lungimea s.f.[mm]
li – lungimile porţiunilor drepte ale piesei îndoite[mm]
qi – razele de curbură ale straturilor neutre din zonele de îndoire [mm]
i - ungiurile corespunzătoare zonelor de îndoire
CALCULUL DE CROIRE
Grosimea materialului a b
g 1 .5 1,2 1,5
K1 K2 K3
1,0 1,0 1,0
Pt.oţel moale Pt.bandă care trece o Ştanţă cu avans şi ghidare
singură dată prin ştanţă neprecisă a benzii
p k1 k2 k3 a 1 *1 *1 *1,2
m k1 k2 k3 b 1 *1 * 1 *1,5
Punţile laterale p= 1,2 mm
Punţile intermediare m= 1,5 mm
10
Valoarea c a lăţimii de material retezată de poansonul lateral de pas se indică în tabelul 3.6.
c = 2 mm
B D 2m c
11
d2
A r2
4
Unde:
Aria cercului
A este aria cercului,
r este raza cercului,
d este diametrul cercului.
Circumferința cercului c D 2 R
r2 n
Asec t
360
unde
Aria unui sector dintr-un cerc Asect este aria sectorului de cerc,
r este raza cercului,
n este măsura unghiului sectorului de cerc
măsurat in grade
rn
Larc
180
unde
Lungimea arcului de cerc Larc este lungimea arcului de cerc,
r este raza cercului,
n este măsura unghiului sectorului de cerc
măsurat în grade
Folosim:
Aria cercului
D2 d 2
A r
2
3
4 4
unde: D = diametrul piesei; d = diametrul orificiilor
A= 125,6 mm2
12
* croirea longitudinală dreaptă cu o altă dispunere a piesei pe fâşie
În cazul acestui reper, deoarece este rotund nu este posibilă o altă dispunere.
unde:
k – Este un coeficient egal cu 1,2......1,3
L – Lungimea conturului de tăiere
g – Grosimea semifabricatului
f , Rm – Rezistenţa la forfecare, respectiv la rupere a materialului semifabricatului.
13
Forţa de tăiere la perforare
În cazul nostru avem 3 orificii perforate care vor trebui ulterior răsfrânte.
În cazul găurii răsfrânte 12 diametrul orificiului de perforare se calculează cu formula:
g =1,5mm,
Dinterior =di=12mm,
dexterior = de=40mm
F = K • L • g • f = (1,1÷1,3) • L • g • (0,8 • r ) = L • g • r
Fi K i n F
unde:
Ki = coeficient de împingere (tabel 4.22-pag.56)
14
n = numărul de piese care se găsesc în orificiul plăcii active şi care trebuiesc scoase prin
împingere (avem 3)
Material ki % kd %
Fi = Ki • n • F = 0,010 • 3 • 13,4706
Fi = 0,404118 tf
Fd K d F
unde:
Kd = coeficient de desprinere (scoatere) (tabel 4.22-pag.56)
pentru cazul nostru: material Oţel = 0,05÷0,081
Fd = Kd • F = 0,05 • 13,4706
Fd =0,67353 tf
15
- forţa şi puterea necesară
- mărimea cursei
- viteza de deformare
- distanţa dntre berbec şi masă
- dimensiunile mesei şi a orificiului din masă
- locaşul pentru cep
16
Tip ştanţă Lucrul mecanic Puterea la motor
a0 A n
Cu muchii tăietoare paralele A Ftot g Pmot
60 t
Notaţii:
Ftot Forţa totală de tăiere
g Grosimea semifabricatului
H Înălţimea muchiilor tăietoare înclinate
a0 Coeficientul de neuniformitate al mersului presei,
a0 1,1....1,4
n Numărul de curse duble pe minut al presei
Randamentul presei, 0,5...0,7
t Randamentul transmisiei, t 0,9...0,96
Coef de corelare dintre forţa maximă şi cea medie de tăiere (tab
4.24)
1 Coef de corelare, funcţie de înclinarea muchiilor înclinate
Hg 1 0,5...0,6
- pentru
H 2g 1 0,7...0,8
Lucrul mecanic
A Ftot g
Ftot= 14,548248 tf = 14266,95 daN
f 25 35daN / mm 2
0,65 0,60 pt grosimea materialului g 1 2mm
A 0,65 * 14266,95 * 1,5
A=13910,27625 daN
A=13,910 Joule
17
a0 A n
Pmot
60 t
1,2 *13910,27625 *140
Pmot
60 * 0,6 * 0,92
Pmot = 70559,3722 Nmm/s
Pmot =70,5593 W
Pmot =0,07055 kW
Alegere presă: Din grupa de dimensiuni ale forţelor nominale putem alege pompa necesară cu
puterea P = 6,3 tf.
Lucrul mecanic:
L Fmed g C F g
unde:
F = forţa totală de tăiere Ftot= 14,548248 tf
g = grosime material g = 1,5 mm
C = coeficient de proporţionalitate C = 0,4
Puterea necesară
Pu L* n* a
P
60 *10 3 *
unde:
18
L = lucrul mecanic
Pu = puterea utilă consumată pentru tăiere
η = randamentul mediu al presei (η =0,2÷0,5)
n = numărul de curse duble pe minut (alegem 80)
a = coeficient care ţine seama de regimul de lucru (a=1,2÷1,4)
87 * 80 *1,3 9048
P 3
0,502666
60 *10 * 0,3 18000
P = 0,502 KW
ELEMENTELOR TIPIZATE
H K *a
19
Extensiunea plăcii active se ia în funcţie de dimensiunile maxime ale deschiderii din placa
activă (a x b)
La plăcile active de tăiere:
A a (2,5...4) H
B b (2,5...4) H
A a 2,5 * 18
B b 2,5 * 18
Fi xi F y i i
X 1
n
Y 1
n
Fi1
F 1
i
20
unde:
X, Y – reprezintă coordonatele centrului de presiune
xi , y i - coordonatele punctelor de aplicaţie ale forţelor Fi
F x x i F x x Fi
F y x i F y y Fi
Folosim:
Forţa de decupare: F1 = • Dinterior • g • r = • 40 • 1,5 • 55 = 10362 daN
Forţa de perforare: F2 = • dexterior • g • r = • 12 • 1,5 • 55 = 3108,6 daN
x1 raza 20 mm
x 2 pasul 1,5 40 1,5 41,5 mm
20 *10362 41,5 * 3108,6 207240 129006,9
Xc
10362 3108,6 13470,6
XC = 24,9615 mm
21
CALCULUL DE VERIFICARE SI DIMENSIONARE A COMPONENTELOR: POANSON,
Poansonare
Lungimea poansanelor de tăiere se stabileşte conform relaţiei:
L H pp H pg H rg (20...25)mm (rel 10.2- pag 275)
unde:
H pp - este grosimea plăcii portpoanson
H pp 26mm
H pg 28mm
H rg 8mm
L = 26+28+8+25
L = 87 mm
22
se folosesc formulele din indrumator (Euler).
213,6
c 34 daN / mm 2 3400 daN / cm 2 10000 daN / cm 2 tabel 10.31-pag 310
6,28
l
imin
unde:
l – lungimea liberă a poansonului
imin – raza de înerţie minimă
b
3F
i 2 ( a 2 ) (tabel 10.8 pagina 271)
H d b
1 2
a
23
Calculul rezistenţei la încovoiere a plăci de bază
Calculul se va face în varianta aşezării plăcii de bază nemijlocit pe masa presei.
Orificiul din masa presei are diametrul de 150 mm iar în placa de bază se va considera un
orificiu rotund de diametru 60 mm.
k1Fc 1,2 r 2 r
i ( 2 ln 2 0,33) (tabel 10.12 pag 278)
H r2 r1
2 2
r1
unde:
K1 0,75 (tabel 10.13 pag 281)
r1 – raza oificiului din placa de bază
r2 – raza orificiului din masa presei
24