UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MECANIC
RADU IOAN-EUGEN BABAN CLIN-FLORIN
TEHNOLOGIA PRESRII LA RECE
1994
Adept al noul ui n tehnica,specialistul n construcia de macini trebuie s se preocupe
n primul rnd de aplicarea procedeelor mecanice cele mai eficiente.Procedeul de prelucrare
mecanic prin presare la rece dobf nde^te o tot mai larg aplicabilitate,datorit avantajelor pe
care I e prezint:consumuri specifice minime de material i energie,productivi tate
ridicat,precizie mare a pieselor ^i cost sczut.
Prezenta lucrare este elaborat pe baza programei analitice aprobate de Ministerul
Inv^mfntului.Selectarea i prezentarea profcl !I "#" $ % fcut avfndu#se n vedere o cit
~.i accesibila t nsu^ire a acestora ^si #a propus oferirea unei bune pregtiri a studen&ii or.
'ucrarea se adreseaz studen&ii ( or de la special izri ( e )e*nologia +onstruc&ii 1 or
de Macini ^i Mecanic ,in.Prin con&inutul ei lucrarea prezint date ^i e-emple necesare
elaborrii procesel or te*nologice ^i proiectrii ^tan^elor ^i matricei or.
CUPRINS
CAP. 1. CONSIDERAII GENERALE .............. .
(.(.Particularit&ile prelucrrilor prin presare la
rece..................... .
(./.+lasificarea opera&iilor de presare la rece . . 0
(.1.+lasificarea stan&elor 2i matri&elor ...... (0
CAP. 2. MATERIALELE FOLOSITE N VEDEREA OBINERII
PIESELOR PRIN PRESARE LA RECE.......... /3
/.(.4eneralit&i .................. /3
/./.5&elul carbon laminat ............. /0
/.1.5&elul aliat .................. 1(
/ .6 .Aluminiul 2i aliaj ele aluminiului....... 1(
/.3.Aliajele de magneziu.............. 1/
/.7.8eterminarea propriet&ilor mecanice 2i
te*nologice ale tablelor metalice ...... 1/
CAP. 1. NOIUNI DE TEORIA PLASTICITII ........ 16
1.(.9o&iuni introductive .............. 16
1./.:azele fizice ale prelucrrilor prin deformare
plastic la rece............... 13
1./.(.;lemente de structura metalelor ..... 13
1././.9o&iuni despre deformarea plastic la rece
a metalelor............... 1.
1./.1.;fectele principale ale deformrii
plastice................ 6<
1.1.Starea de tensiune la deformarea plastic ... 61 1.1.(.9o&iuni
introductive privind starea de tensiune la deformarea plastic a
materialelor metalice .......... 61
=> 1.1./.Starea spa&ial de tensiuni....... 63
1.1.1.Sc*emele strilor de tensiuni ...... 60
1.1.6.;cua&ii de ec*ilibru ale corpurilor?n stare de tensiune.......... 3<
1.6.Starea de deformare ?n procesele de prelucrare
prin deformare plastic ............ 36
1.6.(.9o&iuni introductive privind starea de
deformare................ 36
','@ 1.6./ .Analiza strii de deformare ?ntr#un corp.
Analogia acesteia cu starea de tensiune. 37
1.6.1.Aela&iile de compatibilitate ?ntre
deforma&iile liniare 2i cele ung*iulare . 30
+S> 1.3. +ondi&iile de plasticitate........... 7<
B 1.3.(.+ondi&ia )resca#Saint#Cenant ...... 7<
@ 1.3./.+ondi&ia Duber#Misses#DencEF ...... 7/
G 1.3.1.+ondi&ia Duber#Misses#DencEF pentru
medii anizitrope............ 76
1.3.6.Interpretarea grafic a condi&iilor de
plasticitate .............. 73
B 1.7.H Aela&ii ?ntre tensiuni 2i deforma&ii..... 77
1.7.(.Modele de materiale folosite ?n ceoria
plasticit&ii .............. 7 7
1.7./.Aela&ii ?ntre componentele tensiunilor 2i
componentele deformatiiior ....... 70
IIJI B 1 . . .'egile principale ale deformrii plastice ... .6 1...(.'egea
constan&ei volumului materialului
piesei................. .6
1.../.'egea prezen&ei deformatiilor elastice ?n
procesul deformrii plastice ...... .7
1...1.'egea minimei rezisten&e la deformare a
materialului piesei ........... ..
1...6.'egea ec*ilibrrii tensiunilor suplimentare
remanente................ .K
1...3.'egea similitudinii ........... .K
1.K.Structura ecua&iilor de baz ale teoriei plasticit&ii.Metode de
analiz a proceselor de
deformare plastic la rece.......... K<
1.K.(.Structura ecua&iilor de baz ale teoriei
plasticit&ii .............. K<
1.K./.Metode de analiz ale proceselor dedeformare plastic ........... K(
1 . K./.(.Metoda lucrului mecanic..... K(
fi 1 . K././.Metoda liniilor de alunecare ... K6
CAP. 4. OPERAII DE TAIERE............... K0
6.(.,orfecarea ................... K0
B 6.(.(.Analiza procesului de forfecare ..... K0
, 6.(./.)ierea cu foarfece cu cu&ite paralele . 0/
H 6.(.1.)ierea la foarfece cu cu&ite ?nclinate . "6^^L 6.(.6.)ierea la
foarfece vibratoare cu cu&ite
?nclinate................ 0.
* 6.(.3.)ierea la foarfece cu cu&ite disc ... 0K
6./. 8ecuparea 2i perforarea............ (</
K
'^\ B 6./.( .Analiza procesului de decupare 2i
perforare................ (</
6././.)e*nologicitatea pieselor ob&inute prin
2tan&are................ (<.
H, 6./.1. +roirea materialului.......... (((
B 6 . /.1.(.8ispunerea pieselor pe band . . . ((/
H 6./.1./.Stabilirea dimensiunii punti&elor ((6 G 6./.1.1.8eterminarea l&imii
benzii sau
f?2iei.............. ((.
M 6./.1.6.+roirea tablelor ......... ((0
N 6./.6.8eterminarea for&ei, lucrului mecanic 2i
puterii necesare la decupare # perforare (//
M6./.3.Iocul dintre poanson 2i placa activ . . (13 6 .! " 7 .+alculul
dimensiunilor nominale 2i a
toleran&elor da e-ecu&ie a elementelor active
a stan&elor de decupat#perforat ..... (1.
6./...+alitatea 2i precizia pieselor ob&inute
prin decupare# perforare ........ (6(
6./.K.+alibrarea pieselor pe contur prin
2tan&are................ (66
## # 6./.0.8ecuparea 2i perforarea de precizie . . . (6K
O6./.(<.)ipuri constructive de stan&e ..... (3/
6./.(<.(.Stan&e simple pentru opera&ii de
tiere............. (366./.((.;lementele componente ale stan&elor . . (.7
6./.li.i.Plcile active ......... (.7
6./.((./.Poansoanele ........... (K6
6 . / .((. 1 . Plcile de baz......... (0/
6 . / .((.6 .Plcile de cap......... (0.
6./.((.3.Plcile portpoanson ....... /<(
6./.((.7.Plcile de presiune ....... /</
6./.((...;lementele de g*idare ...... /</
6./.((.K.;lemente de conducere 2i pozi&ionare a semifabricatului .... /<K
6./.li.0.+epurile ............ /(K
6./.((.(<.;lemente de asamblare ..... ///
6./.((.((.;lemente elastice ....... //6
6./.((.(/.;lemente de ac&ionare cu pene . /1(
CAP. 5. NDOIREA.................... /11
B 3.(.Analiza procesului de prelucrare prin ?ndoire . /11 3./.+ondi&ii
te*nologice la piesele ob&inute prin
?ndoire.................... /1K
e 3.1.Arcuirea pieselor dup ?ndoire ......... /6(
3.6.8eterminarea jocurilor la ?ndoire. +alculul
dimensiunilor elementelor active ale matri&elor /63
B 3.3.8eterminarea dimensiunilor semifabricatelor
necesare ob&inerii pieselor ?ndoite ...... /6K
3.7.Precizia 2i calitatea pieselor ob&inute prin
?ndoire.................... /60
B 3...8eterminarea for&ei, lucrului mecanic 2i puterii
necesare la ?ndoirea pieselor ......... /3<
B 3.K.)e*nologia ?ndoirii diferitelor tipuri de piese /37
3.K.(.?ndoirea pieselor ?n forma de C ..... /37
3.K.!.?ndoirea pieselor ?n form de P ..... /7<
3 . K .1 . ?ndoirea pieselor ?n form de Q..... ^ft
3.K.6.?ndoirea pieselor de forma buc2elor . . . /77
3.K.3.?ndoirea pieselor de form comple- . . . /.<
BIBLIOGRAFIE.............................................../.7CAP.
1. CONSIDERAII GENERALE
1.1 Pa!"#$%a"!&'"%( )(%$#&"%* )"+ )(,a( %a (#(
Prelucrarea prin presare la rece este cunoscut ca una din cele mai vec*i te*nologii
prin care fiin&a umana a ?ncercat s#2i realizeze obiectele necesare. 8e2i vec*e^, aceast
te*nologie se ?nscrie pe una dintre cele mai ascendente 2i moderne curbe de dezvoltare a
te*nologiilor ?n general.
Presarea la rece cuprinde opera&ii de prelucrare mecanic a pieselor prin presiune, fr
?ndeprtare de a2c*ii. Specific opera&iiilor din cadrul acestei te*nologii este faptul c piesele
se ob&in fr ?nclzirea inten&ionat a semifabricatului. 5pera&iile de presare la rece s?nt
cunoscute sub numele de 2tan&are 2i matri&are^ele e-ecut?ndu#se cu ajutorul stan&elor 2i
matri&elor.
Semifabricatele folosite la ob&inerea pieselor prin presare se prezint, ?n general, sub
form de benzi sau foi. Piesele ob&inute au forma 2i dimensiunile ?n strict concordan& cu
forma 2i dimensiunile elementelor active a stan&elor 2i matri&elor.
Qtilaj ele folosite s?nt presele care, ?n general, prezint un grad de universalitate lucru
care ?ns nu e-clude folosirea ?n cadrul opera&iilor de presare 2i a unor utilaje speciale, a unor
agregate.
,a& de alte te*nologii, presarea la rece, prezint o serie de avantaje care pledeaz
?n favoarea folosirii ei.
Se poate aminti ?n aceast direc&ie costul relativ redus a pieselor favorizat de:
# productivitatea ridicat, ajung?ndu#se ?n cazul folosirii unor prese rapide la
/<<<#1<<< de piese pe minut. Prelucrarea prin presare la rece ofer condi&ii foarte
bune de introducere a mecanizrii 2i automatizriiR
# folosirea ra&ionala a materialului, cu pierderi minime.8e re&inut aici esce faptul
c din pre&ul cotai al unei piese ob&inute prin presare la rece un procent de .<#K<S ?l
constituie pre&ul materialuluiR
# manopera redus av?nd ?n vedere ca utilajele folosite s?nt relativ simple iar personalul
de deservire este de calificare inferioar
?n legtur cu piesele ob&inute prin presare la rece ele pot fi de la unele foarte simple
p?n la piese de comple-itate mrit care prin alte procedee s?nt greu sau c*iar imposibil de
ob&inut. ;le au precizie suficient de bun ?n a2a fel ?nc?t intersc*imbabilitatea nu ridic
probleme. Piesele mari prezint avantajul c de cele mai multe ori rezult la cote finale av?nd
?n acela2i timp greut&i relativ reduse, rezisten& mare 2i rigiditate ridicat.
Pe l?ng aceste avantaje presarea la rece prezint 2i c?teva dezavantaje# Stan&ele 2i
matri&ele de2i au durabilitate foarte ridicat s?nt 2i foarte scumpe prezent?nd un puternic accent
particular produsului pe care ?l e-ecut. ?n ultima vreme ca o contra msur a limitrii folosirii
unei stan&e sau matri&e pentru o singur pies se folosesc stan&ele 2i matri&ele cu elemente
modulate.
Pregtirea fabrica&iei pentru piesele ob&inute prin presare la @rece ?ncepe ?nc din faza
de proiectare a produsului Tpieselor>. Proiectantul de produs trebuie s asigure o form
ra&ional 2i te*nologic pieselor, lucru posibil numai prin cunoa2terea problemelor pe care le
ridic deformarea prin presare la rece. )e*nologul, c*eia succesului unui proces de fabrica&ie,
trebuie s aib cuno2tiin&e aprofundate ?n ceea ce prive2te comportarea materialului la
deformare av?nd obliga&ia de a se informa continuu ?n legtur cu apari&ia altor materiale. ?n
scopul ob&inerii pieselor la un pre& sczut
U
te*nologul poate propune proiectantului de produs
modificri ?n ceea ce prive2te forma piesei sau materialul din care este e-ecutat. 5rice
modificare asupra pieselor se face ?ns numai cu aprobarea proiectantului de produs 2i ea nu
trebuie s afecteze rolul func&ional 2i fiabilitatea produsului.
Stan&ele 2i matri&ele trebuie s se proiecteze 2i s see-ecute ?ngrij it.
Proiectantul de stan&e 2i matri&e trebuie s gseasc solu&iile cele mai economice posibil ?n
condi&ii de asigurare a unei fiabilit&i a sculelor 2i a ?ntregului proces de produc&ie.
Pentru a vedea domeniul larg de aplicare a presrii la rece ?n vederea ob&inerii pieselor
se aminte2te c se e-ecut piese prin aceste procedee de la dimensiuni de ordinul milimetrilor
p?n la cele de ordinul metrilor. ?n acela2i timp se realizeaz opera&ii de perforare ?n table cu
grosimi p?na la 1<...13mm, ?ndoiri la semifabricate cu grosimea p?n la 0<...l55mm 2i
ambutisri la semifabricate cu grosimea p?n la l3.../<mm.
?n alt ordine de idei piesele ob&inute prin presare la rece s?nt folosite ?n domenii din
ce ?n ce mai largi, ?ncep?nd cu domeniul casnic 2i termin?nd cu domeniul zborului ?n cosmos.
)recerea de la prelucrarea unor metale cu grad ?nalt de def ormabilitate la materiale mai dure
a fost posibil prin descoperirea unor noi metode 2i utilaje care vin s completeze metodele
clasice.
1.2. C%a,"-"#a(a *)(a'""%* .( )(,a( %a (#(
5pera&iile de presare la rece s?nt de dou tipuri: tierea 2i matri&area. 'a r?ndul lor
aceste opera&ii se ?mpart a2a dup cum se arat in tabelul (.(
)ierea este opera&ia te*nologic de presare la rece ?n urma creia se produce o
separare total sau par&ial a semifabricatului.
Atunci c?nd tierea se e-ecut pe utilaje numite foarfeci ea se nume2te debitare 2i se
?nt?lne2te ?n sec&iile de pregtire a semifabricatelor pentru procesul de produc&ie.
8ac tierea se e-ecut cu ajutorul unor scule numite stan&e, cu ajutorul preselor,
ea se nume2te 2tan&are.
Matri&area este opera&ia te*nologic de prelucrare prin presare la rece ?n urma creia se
modific forma semifabricatului fr sa se ?nregistreze separarea vreunei pr&i din el. ,iind un
proces comple- ?n urma matri&rii se pot constata doua tipuri demodificri. ?n primul
r?nd se poate modifica forma iar apoi se poate modific grosimea semifabricatului. 8ivizarea
opera&iei de matri&are ?n dou pr&i se face av?nd ?n vedere caracterul inten&ional al
modificrii grosimii semifabricatului.
;-ist situa&ii ?n care nu se urmre2te neaprat sub&ierea semifabricatului, dar acest
proces inso&e2te procesul general de deformare. Modificarea grosimii semifabricatului este
nesemnificativ 2i se poate considera grosimea pere&ilor piesei egal cu grosimea
semifabricatului de la care s#a pornit.
+lasificarea operat iilor de presare la rece )abelul (.(
?n tabelul (./. s?nt prezentate terminologia 2i particularit&ile principalelor opera&ii
de 2tan&are 2i matri&are la rece.
1./. C%a,"-"#a(a ,!a+'(%* 0" 1a!"'(%*
8up numele opera&iilor pe care le e-ecut sculele folosite la presarea la .rece se
numesc stan&e pentru opera&iile de 2tan&are 2i matri&e pentru opera&iile de matri&are. ?n cazul ?n
care cu aceia2i scul se e-ecut at?t opera&ii de 2tan&are c?t 2i opera&ii de matri&are scula se
nume2te matri& combinat.
< clasificare a stan&elor 2i matri&elor este prezentat ?n tabelul (.1.
Stan&ele pot s fie de dou feluri: simple 2i comple-e. Stan&ele simple e-ecut ?n mod
e-clusiv o singur opera&ie de 2tan&are Tstan& de perforat, stan& de decupat>. Stan&ele
comple-e s?nt de trei feluri:
# stan&ele cu ac&iune succesiv s?nt stan&ele care au cel pu&in dou posturi de lucru
2i fiecare post realizeaz cel
mult c?te o opera&ie de 2tan&are Tstan& de perforat 2i decupat, stan& de perforat 2i
crestat>R
+lasificarea stan&elor 2i matri&elor )abelul (.1
# stan&ele cu ac&iune simultana smt stan&ele care au un singur post de lucru
?n care se e-ecut cel pu&in dou opera&ii de 2tan&are Tstan& simultan de perforat 2i
decupat> ,V
# stan&ele cu ac&iune simultan#succesiv s?nt stan&ele care au cel pu&in dou
posturi de lucru, ?n cel pu&in unul din posturile de lucru se realizeaz dou opera&ii
Tstan& cu ac&iune succesiv simultan de perforat 2i decupat, la primul post
delucru o perforare simultan>.
Matri&ele simple se folosesc la e-ecutarea unor opera&ii simple Tmatri& de
ar*butisat, matri& de rsfr?nt, etc>.
Matri&ele comple-e s?nt cu ac&iune succesiv, cu ac&iune simultan, cu ac&iune
simultan succesiv 2i pot realiza mai multe opera&ii. 8efinirea lor se poate face u2or av?nd ?n
vedere modul ?n care au fost definite stan&ele. 8e re&inut este faptul c ele se ?nt?lnesc mai
rar ?n procesul de produc&ie.
Av?nd ?n vedere posibilit&ile de comasare a unor opera&ii de stan&are 2i matri&Wre, pe
care le ofer matri&ele combinate acestea au cptat o e-tindere foarte larg ?n ultima vreme.
+omasarea unui numr mare de opera&ii de tip diferit duce la cre2terea comple-it&ii matri&ei,
la cre2terea costului ei dar ?n acela2i timp cursivitate sporit a procesului de produc&ie 2i
costuri sczute ?n cazul unor produc&ii de serie mare sau de mas.
Matri&ele cu ac&iune simultan realizeaz la acela2i post de lucru mai multe opera&ii de
presare Tmatri& combinat de decupat si ambutisat>.
Matri&ele cu ac&iune simultan succesiv e-ecut opera&ii de presare ?n mai multe
posturi iar ?n cel pu&in un post de lucru e-ecut dou opera&ii Tmatri& combinat de perforat,
retezat 2i ?ndoit>.
5b&inerea prin presare la rece a unor piese presupune o
succesiune de opera&ii stabilite ?ntr#un itinerar te*nologic. Alegerea
itinerarului te*nologic
optim se face pe baze te*nico#economice. Pentru o mai buna ?n&elegere a opera&iilorde
presare la rece ?n tabelele (.6, (.3 2i (.7 s?nt prezentate posibile itinerarii te*nologice
pentru
reperele prezentate m ficrura (.(.
,ig.l.l. Piese ob&inute prin
presare la receSc*eme pentru planele de opera&ii
)abelul (.6
TPiesa din figura (.(,a>
?n tabelul (.6. s?nt prezentate trei itinerarii te*nologice pentru o pies de tipul unei
2aibe T,ig.l.l.a>. Primul itinerar presupune e-isten&a a doua stan&e simple de decupat 2i
perforat, 2i se poate folosi ?n cazul unor produc&ii de serie mic 2i precizie nu prea ridicat.
Prin sc*imbarea pozi&ionrii semifabricatului apar erori ?n e-ecu&ia piesei.Sc*eme pentru
planele de opera&ii )abelul (.3
TPiesa din figura i.l,b>
Itinerarul : presupune prelucrarea piesei ?ntr#o singur stan& cu ac&iune succesiv cu
doua posturi de lucru de perforat 2i decupat. Procedeul prezint avantajul unei precizii mai
ridicate fat de cazul anterior 2i ofer o cursivitate sporit procesului de produc&ie. +ele mai
bune rezultate din punctul deSc*eme pentru planele de opera&ii
)abelul (.7
TPiesa din figura (.(,c>
vedere al preciziei se ob&in ?n cazul celui de#al treilea itinerar te*nologic. ,olosirea lui
se justific numai ?n cazul unei precizii ridicate 2i a unei produc&ii de serie mare sau de mas.
?n cazul piesei ?ndoite T,ig.(.(.b, )ab.(.3> se constatreducerea opera&iilor
necesare de la un itinerar la altul. 8aca ?n cazul itinerarului A se folosesc dou stan&e simple
Tretezat 2i ?ndoit> ?n cel de#al doilea caz : se folosesc o stan&a sucesiv Xperforat 2i
retezat> 2i o matri& de ?ndoit.
Yi la acest tip de pies ?n cazul unor produc&ii mari piesa se poate e-ecuta cu ajutorul
unei matri&e combinate care la primul post realizeaz ?n mod simultan opera&iile de perforare
2i 2li&uire urm?nd ?n mod succesiv alte dou posturi cu opera&ii de ?ndoire 2i de retezare.
?n cazul piesei ambu&isate T,ig.(.(.c, )ab.(.7.> se constat posibilitatea comasrii
opera&iilor de decupare si perforare din itinerarul A, ?ntr#o matri& cu ac&iune combinat de
decupat si ambutisat.
8in analiza itinerariilor te*nologice posibile se poate constata c o aceia2i pies se
poate ob&ine ?n mai multe moduri. ?n acela2i timp este de re&inut c pe msur ce numrul
stan&elor 2i matri&elor se reduce,cre2te comple-itatea acestora cresc?nd ?n acela2i timp 2i costul
lor 2i precizia pieselor pe care le e-ecut.
Alegerea itinerarului te*nologic,deci 2i a stan&elor 2i a matri&elor se face dup un
studiu te*nico#economic amnun&it 2i este condi&ionat de comple-itatea 2i precizia piesei,
tipul produc&iei Tunicat, serie, mas> 2i de dotrile e-istente.CAP. 2.
MATERIALELE FOLOSITE N VEDEREA OBINERII PIESELOR PRIN
PRESARE LA RECE
2.1. G(+(a%"!&'"
Alegerea materialului 2i a semifabricatului sub care se prezint este o problem
te*nico#economic de ma-im importan&, ?n special ?n cazul prelucrrilor prin presare la rece
unde din costul unei piese ?n jur de .<S ?l reprezint costul materialului. 8e modul rezolvrii
acestei alegeri depinde at?t calitatea c?t 2i precizia pieselor ob&inute. Materialul din care se
realizeaz piesa se stabile2te de ctre proiectantul de produs 2i este dat ?n desenul de e-ecu&ie
a piesei. Proiectantul de te*nologie trebuie s ?ntocmeasc o te*nologie din care s rezulte
piese ?n condi&ii te*nico#economice optime. Pentru a fi posibil a2a ceva materialul trebuie s
satisfac dou condi&ii: condi&iile func&ionale a piesei 2i condi&iile impuse de te*nologia
deformrii.
+ondi&iile func&ionale a piesei impun urmtoarele calit&i materialelor din care se
confec&ioneaz: rezisten& mecanic, rezisten& la coroziune, rezisten& la uzur, stabilitate
termic, conductivitate electric 2i magnetic, greutate mic.
+ondi&iile impuse de te*nologia piesei presupun folosirea unor materiale care s poat
fi prelucrate prin presare la rece av?nd ?n vedere comple-itatea piesei . 8e aceea materialul
trebuie s corespund din punctul de vedere al propriet&ilor de ?ntindere, care rezid ?n
valoarea deformatiilor ma-ime admisibile, u2urin&a prelucrrii ulterioare sau finisrii
Tstrunjire, galvanizare, 2lefuire etc.>, posibilitatea de a se ?mbin cu alte piese Tprin
lipire, sudare, nituire>.
Semifabricatele folosite pentru ob&inerea pieselor prin presare la rece se
confec&ioneaz din diferite materiale metalice sau nemetalice. +ea mai mare
rasp?ndire o au materialelemetalice, ?n special sub forma de tabl cum ar fi: o&elul,
cuprul 2i aliajele lui Talam, alpaca 2i altele>, aluminiul 2i aliajele lui, nic*elul 2i aliaj ele lui 2i
c*iar molibdenul 2i aliajele lui, tantal 2i aliajele lui, aliaje speciale de nic*el 2i cobalt, covar ,
aur, argint.
Materialele nemetalice se folosesc mai rar ?n industrie 2i se pot gsi de obicei sub
form de garnituri, diferite piese de ma2ini sau aparate electrote*nice. 8intre aceste materiale
mai frecvent folosite ?n industrie s?nt: *?rtia, cartonul presat, pielea, p?sla, cauciucul, te-toiitul,
pertino-ul, placaj special, pie-igiasul, celuloidul, viniplastul etc.
Pentru a alege 2i folosi corect materialul trebuie s se 2tie care dintre materialele
produse de industrie pot fi folosite la prelucrarea prin presare la rece, ce propriet&i au 2i cum
pot fi e-ploatate aceste propriet&iV
Materialele metalice feroase 2i neferoase utilizate pentru confec&ionarea pieselor prin
presare la rece s?nt standardizate 2i se livreaz sub form de table sub&iri, table groase,
platbande 2i benzi de diferite dimensiuni. Suprafa&a acestora trebuie s fie neted 2i curat fr
sufluri, fisuri, stratificri sau o-izi.
?n tabelul /.(. s?nt prezentate principalele materiale 2i semifabricate utilizate pentru
prelucrarea pieselor prin presare la rece.
Principalele materiale si semifabricate utilizate )abelul /.(
la prelucrarea pieselor prin presare la rece
?n cadrul proiectrii te*nologiilor prin presare la rece, piesele trebuie s se ?nscrie ?n
dimensiunile de gabarit standardizate ale tablelor sau benzilor din care se prelucreaz. In
cazul unor produc&ii suficient de mari 2i ?n vederea folosirii c?t mai eficiente a materialului se
pot comanda table sau benzi de dimensiuni speciale ?ntreprinderilor productoare.
/./. 5&elul carbon laminat
Prelucrabilitatea prin presare la rece a o&elului carbon laminat este influen&at de
caracteristicile mecanice, compozi&ia c*imic, structura 2i mrimea grun&ilor, precizia
dimensiunilor, calitatea suprafe&ei 2i tratamentul termic.
Pentru a se asigura o bun prelucrabilitate o&elul trebuie sa prezinte o plasticitate
ridicat, rezisten& la deformare mic. 2i deformabilitate ridicat. ?n afar de aceste condi&ii
materialul mai trebuie sa fie 2i omogen.
Aprecierea plasticit&ii materialului se face ?n baza. cunoa2terii valorii relative a
g?tuirii sec&iunii transversale la ?ntindere ZU sau mai bine prin g?tuirea relativ uniform ZU
r
,
precum 2i prin raportul dintre limita de curgere cr
<
2i limita de rupere ff
r
.
+u c?t limita de curgere ff
c
este mai mic cu at?t s?nt asigurate condi&ii mai bune de
ob&inere a unor piese calitativ superioare, revenirea elastic dup deformare fiind mai
mic.
Prelucrabilitatea este favorabil influen&at 2i de un raport o
c
[i.
r
c?t mai mic care asigur
o zon mare pentru deformri, fr ca materialul s se rup, lucru important pentru opera&iile
de ambutisare, ?ndoire etc. Se mai recomand de asemenea ca pentru piesele ob&inute prin
ambutisare s se foloseasc materiale cu alungirea $ c?t mai ridicat, reduc?ndu#se ?n acest fel
numrul de opera&ii prin folosirea unor coeficien&i de ambutisare mari.
S#a constatat c rezultate la ambutisarea pieselor se ob&in prin folosirea unor table de
o&el care s satisfac urmtoarele condi&ii: rezisten&a la curgere a
c
^!!%. . /3<9[mm
/
, g?tuirea
relativ uniform H,/<..1<S 2i alungirea relativ ?n momentulruperii e
r
/3 . . 1 <S.
?n afar de caracteristicile mecanice indicate materialul trebuie s fie omogen 2i s nu
aib incluziuni nemetalice lucru care ar putea duce la formarea de crpturi sau s fac
posibil apari&ia fisurilor 2i crpturilor.
?n cazul ambutisarilor pu&in adinei Tc?nd alungirea specific a materialului este mic
/...(<S> 2i ?n cazul ambutisrilor unor materiale depozitate mult timp din cauza ?mbatr?nirii
pot s apar linii de deformare # aspectul suprafe&ei numit coaj de portocal.
Apari&ia liniilor de deformare poate fi pre?nt?mpinat prin laminarea la rece a tablei.
Prin aceasta se ob&ine o ameliorare provizorie a propriet&ilor mecanice Tcre2terea alungirii,
reducerea 2i uniformizarea liniei de curgere>.
?n ce prive2te compozi&ia c*imic, ?n mod special pentru opera&iile de ambutisare se
recomand o&eluri cu ma-imum 5,(/S+,#<,1 1SMn, <,<(KSP, <,<63SS.
Asupra capacit&ii de ambutisare are un rol important nu at?t con&inutul de carbon c?t
structura o&elului, starea ?n care se gse2te carbonul, mrimea 2i forma grun&ilor. Se
recomand ca o&elul s aib o structur omogen cu grun&i de ferit. Mrimea medie a
dimensiunilor grun&ilor de ferit nu trebuie s dep2easc, pentru o&elurile de ambutisare,
valoarea de <,<63 mm.
+ea mai bun structur pentru 2tan&are este structura perlitic. ;-isten&a perli&ei
granulare ?n strucura feritic asigur o recristalizare complet la recoacerea la temperaturi
?nalte.
Structurile ?n care apare cementita Tlamelar sau acicular> ?n zone sau intercalate ?n
masa feritic s?nt greu deformabile, put?nd aprea fisuri.
Precizia la grosimea tablei utilizate are influen& asupra preciziei 2i calit&ii pieselor
ob&inute prin ?ndoire 2i mai ales ob&inute prin ambutisare ?n mai multe opera&ii. 5 tabla cu
grosimea prea mare duce la o uzur timpurie a elementelor active ale sculelor folosite, pe
l?ng faptul c din punctul de vedere al calit&ii piesa va avea de suferit. 8ac grosimea
semifabricatului este mai mic dec?t cea indicat precizia pieseinu este corespunztoare,
?ntruc?t tabla poate ocupa o pozi&ie oarecare ?n spa&iul liber rmas dintre poanson 2i placa
activa. 8e asemenea starea suprafe&ei tablei are influen& 2i asupra durabilit&ii sculelor 2i
for&elor de 2tan&are necesare.
2./. O'(%$% a%"a!
?n cazul ?n care elementele de aliere cum ar fi nic*elul, cromul, vanadiul, molibdenul
se gsesc ?n cantit&i mici nu au influen& asupra propriet&ilor de prelucrabilitate. ?n cazul ?n
care ele devin elemente de aliere adic procentul lor cre2te, ?n special c?nd se mai gsesc 2i
?ntr#un o&el cu con&inut ridicat de carbon, influen&eaz ?n mod negativ prelucrabilitatea prin
presare la rece.
Se utilizeaz ?n vederea prelucrrii prin presare la rece o&eluri ino-idabile 2i o&eluri
rezistente la cldur. 5&elurile#ino-idabile s?nt oteluri cu crom T(KS+r> 2i o&eluri cu crom 2i
nic*el TlK\+r, KS9i sau (/S+r, (/S9i>. +on&inutul de carbon este la toate o&elurile
ino-idabile de ma-imum <,(S.
8e remarcat c ?n cazul prelucrrii o&elurilor ino-idabile for&ele necesare cresc cu 3<S
fa& de o&elurile carbon 2i c razele de ambutisare se iau mai mari ca de altfel 2i jocul dintre
poanson 2i placa activ ?n cazul aceleia2i opera&ii.
2.4. A%$1"+"$% 0" a%"a2(%( a%$1"+"$%$"
Aluminiul 2i aliajele lui ocup pe zi ce trece un loc tot mai important ?n r?ndul
materialelor prelucrate prin presare la rece, folosindu#se mai mult ?n cadrul unor construc&ii
u2oare, unde se cere drept criteriu major ca raportul dintre modulul de elasticitate 2i masa
specific sa fie c?t mai mare.
Se ?nt?lnescR aliaj e care nu se ?ntresc prin tratament termic Taluminiu 2i aliaje> 2i
aliaje care se ?ntresc prin tratament termic Tduraluminiu>.
?n cazul unor deforma&ii mici tablele din duraluminiu se stan&eaz ?n stare clit. Pe
msur ce gradul de deformare trebuie s fie mai mare, prelucrarea se face pe
materialulrecopt.
2.5. A%"a2(%( .( 1a3+(4"$
Aliaj ele de magneziu au o plasticitate la rece sczut 2i o plasticitate la cald mare, de
aceea ambutisarea, ?ndoirea 2i retezarea se fac la cald, ?nclzindu#se materialul 2i matri&a, ?n
cazul ?n care grosimea materialului este mai mic sau egal cu ( mm, este suficient numai
?nclzirea matri&ei T7.1..../1]>. ?nclzirea materialului se face ?n cuptoare cu gaz sau
electrice.
Sculele se ?nclzesc cu gaze sau electric, poansonul 2i matri&a e-ecut?ndu#se goale ?n
interior.
?n unele cazuri matri&a se ?nclze2te iar poansonul se rce2te, ?n scopul rcirii rapide a
piesei dup trecerea ei prin matri&, lucru care elimin ruperea ?n cazul opera&iilor de
ambutisare grele.
2.5. D(!(1"+a(a )*)"(!&'"%* 1(#a+"#( 0" !(6+*%*3"#( a%(
!a7%(%* 1(!a%"#(
8intre metodele de determinare a propriet&ilor mecanice ale materialului, cele mai
bune rezultate se ob&in prin ?ncercarea la ?ntindere, care permite determinarea urmtoarelor
caracteristici a rezisten&ei la deformare: limita de curgere, rezisten&a la rupere Xcr
c
2i a
r
> 2i
coeficien&ii de plasticitate: alungirea relativ $ 2i g?tuirea relativ ^.
Aezultatele ?ncercrilor tablelor sub&iri de material s?nt mai pu&in precise dec?t ?n cazul
?ncercrilor epruvetelor cilindrice, deoarece la epruvetele plane sub&iri cu l&ime mare se
sc*imb caracterul ruperii epruvetei av?nd loc d?storsionarea formei 2i dimensiunilor
g?tuirii.
Aceast stare de lucruri ?ngreuneaz msurarea e-act a dimensiunilor epruvetei. 8e
aceea ?ncercarea la ?ntindere a tablelor sub&iri trebuie fcut cu mare aten&ie.
+a urmare a dificult&ilor de determinare a propriet&ilor mecanice a tablelor metalice
sub&iri prin ?ncercarea la ?ntindere, se folosesc 2i au cptat rsp?ndire larg
diferiteprocedee de ?ncercare sau probe te*nologice. Aceste tipuri de ?ncercri prezint
avantajul c ?n cadrul lor caracterul deforma&iilor materialului epruvetei este identic cu
caracterul deformatR iii or materialului semifabricatelor pieselor ob&inute prin presare la
rece.
Materialul ?ncercat poate fi folosit ?n vederea prelucrrii dac epruveta nu prezint
fisuri, crpturi 2i stratificri de material.
8intre opera&iile de presare la rece ambutisarea 2i ?ndoirea mai accentuata necesit ?n
mod obligatoriu probe te*nologice. 8e obicei probele te*nologice se efectueaz conform
standardelor ?n vigoare.
?n cazul ambutisrii se va avea ?n vedere c metoda ;ric*sen corespunde ?ntocmai
numai ?n cazul ambutisrii pieselor sferice 2i parabolice. Acest lucru pentru c starea de
eforturi ?n cazul ambutisrii pieselor conice este identic cu cea din cadrul ?ncercrii prin
metoda ;ric*sen T?ntindere radiala 2i circumferen&ial>.
'a ambutisarea pieselor cilindrice starea de tensiune a materialului din flansa
semifabricatului se caracterizeaz prin prezen&a tensiunilor circumferen&iale de compresiune 2i
a tensiunilor radiale de ?ntindere. 8e aceea,?n acest caz, rezultate bune asupra capacit&ii de
ambutisare dau ?ncercrile cu aparate ce au poansoane cilindrice sau ?ncercrile la trac&iune
cu epruvete tip pan.
?n cazul altor opera&ii de presare la rece, probele te*nologice se vor efectua ?n mod
analog adic, ?n deplin concordan& cu specificul deforma&iilor materialului la opera&ia
respectiv.CAP. /. NOIUNI DE TEORIA PLASTICITII
/.1 N*'"$+" "+!*.$#!"8(
)eoria plasticit&ii este o ramur a mecanicii moderne a corpului solid deformabil care
s#a dezvoltat ?n str?ns legtur cu necesit&ile practice.)eoria plasticit&ii se ocup cu studiul
comportrii materialelor supuse unei stri de tensiuni ec*ivalente superioare limitei de
curgere.
)eoriile deformrii plastice a metalelor se aplica cu scopul de a se analiza 2i a se
stabili bazele generale pentru elaborarea ra&ional a proceselor te*nologice de prelucrare prin
presare la rece. Aceste teorii fac posibil ob&inerea pieselor dorite, prin studierea urmtorilor
factori principali:
a> condi&iile ?n care se asigur deforma&ia ma-im a materialului semifabricatului,
pentru a se proiecta cele mai productive procese te*nologice ,V
b> caracterul modificrii formei semifabricatului la diferitele opera&ii de presare la
rece, pentru a se stabili rapoartele corespunztoare ?ntre forma 2i dimensiunile
semifabricatului 2i respectiv forma 2i dimensiunile pieseiR
c> influen&a prelucrrii prin deformare plastic la rece asupra propriet&ilor
mecanice ale materialului pieselor ob&inute, ?n scopul ob&inerii celor mai bune
caracteristici de e-ploatare ale acestoraR
d> rezisten&a materialului semifabricatului ?n timpul deformrii plastice ale
pieselor, ?n scopul determinrii for&ei de presare, a lucrului mecanic 2i puterii pe baza
crora se alege presa necesar 2i se efectueaz calculul de rezisten& a sculelor de
presare respectiv.
Modelarea matematic a fenomenelor care au loc ?n timpul deformrii plastice a
materialelor impune definirea unui sistem de ecua&ii av?nd ca necunoscute tensiunile 2i
deforma&iile. Acestsistem este format pe baza urmtoarelor ecua&ii:
(.> ecua&iile de ec*ilibruR
/.> ecua&iile de deforma&iiR
1.> ecua&iile de compatibilitateR
6.> rela&iile ?ntre tensiuni 2i deforma&iiR
3.> condi&ia de plasticitate.
i Primele trei seturi de ecua&ii s?nt comune,ca
formulare,tuturor ramurilor mecanicii mediilor continuu deformabile, ?n timp ce
ultimele dou seturi de ecua&ii s?nt specifice teoriei plasticit&ii.
/.2 Ba4(%( -"4"#( a%( )(%$#&"%* )"+ .(-*+*a( )%a,!"#& %a (#(
/.2.1 E%(1(+!( .( ,!$#!$a 1(!a%(%*
Metalele 2i aliajele lor se caracterizeaz printr#o structur intern compact alctuit
din cristale regulate, dispuse ?ntr#o re&ea tridimensional numit re&ea cristalograf ica. Atomii
metalului se gsesc dispu2i ?n re&eaua cristalin, ?n nodurile acesteia, formate din intersec&iile
unor direc&ii bine determinate . Ae&eaua cristalin astfel conceput este construit din
elemente simple numite celule elementare.
+elula elementar este cel mai mic element de volum cu ajutorul creia se poate defini
2i reproduce prin transla&ie ?ntreaga re&ea cristalografic.
Metalele 2i aliajele lor cristalizeaz ?n sistemele cubic 2i *e-agonal. Sistemul cubic
este ?nt?lnit sub dou variante distincte :
a> cubic cu volum centrat T,ig. 1.(, a> la care celula elementar con&ine
un atom ?n centru 2i c?te un atom in fiecare col&. 8in acest sistem fac parte:
fierul a si [1, molibdenul, ^olframul, vanadiul, cromul, niobiul, tantalul 2i altele.
b> cubic cu fe&e centrate T,ig. 1.(, b> la care celula elementar con&ine
c?te un atom ?n centrul fiecrei fe&e. Acest sistem de cristalizare corespunde
fierului &, aluminiului, cuprului, plumbului, aurului, argintului, nic*elului.c> sistemul
*e-agonal compact X,ig. 1.(, c> este caracterizat de o celul elementar prismatic av?nd baza
un *e-agon, la care s?nt dispu2i c?te un atom ?n fiecare colt, c?te un atom ?n centrul fe&elor
*e-agonale 2i ?nc trei atomi plasa&i ?n interiorul prismei la jumtatea distan&ei dintre planele
de baz. Acest sistem de cristalizare se ?nt?lne2te la: zinc, cadmiu, cobalt, beriiiu, titan,
zirconiu.
cu volum centrat,# b> cubic cu fe&e centrateR c> *e-agonal.
Propriet&ile fizice, c*imice 2i mecanice ale diferitelor metale depind de dispunerea 2i
interac&iunea dintre atomii afla&i ?n re&eaua cristalina. 8ispunerea 2i distan&ele dintre atomii
unui metal s?nt diferite dup diferite direc&ii sau a-e cristalo#grafice, 2i din aceast cauz
interac&iunile 2i propriet&ile cristalelor dup aceste direc&ii vor fi diferite. Aceast varia&ie de
propriet&i dup direc&ie se nume2te anizotropie.
?n realitate, un corp metalic este ob&inut ?n urma unui proces de turnare 2i cristalizare.
Procesul de cristalizare se produce concomitent ?n mai multe puncte din masa topit, form?nd
a2a numite centre de cristalizare. ?n jurul acestor centre de cristalizare se vor forma fe&ele de
cristalizare cu o dispunere ordonat a celulelor elementare corespunztoare.
5rientarea direc&iilor celulelor elementare de la un centru de cristalizare la altul este
?ns ?nt?mpltoare. +orpul astfel ob&inut prin solidificare va fi constituit dintr#un conglomerat
de cristale, numit policristal sau agregat policristalin.Propriet&ile de anizotropie se
pstreaz la fiecare cristal ?n parte care intr ?n componen&a agregatului policristalin ?ns,
dispunerea ?nt?mpltoare a direc&iilor cristalografice ale diferi&ilor grun&i cristalini fac ca
propriet&ile corpului la scara polieristalina s fie aproape omogene. 8in acest motiv corpurile
s?nt considerate izotrope.
8atorit solidificrii simultane ?n mai multe centre cu orientare diferit a grun&ilor
cristalini, ?ntre ace2tia pot apare goluri, incluziuni nemetalice etc., care influen&eaz asupra
propriet&ilor corpului respectiv.
Proprietatea de anizotropie se accentueaz ?ns in cazul semifabricatului care a suferit
un proces intens de deformare plastic anterioar, la care re&eaua cristalin a fost puternic
deformat.
/.2.2. N*'"$+" .(,)( .(-*1a(a )%a,!"#& %a (#( a 1(!a%(%*.
,or&ele aplicate asupra unui corp metalic produc deformarea acestuia. 8eforma&ia
realizat poate fi elastic sau plastic. ?n procesul deformrii corpului deforma&ia elastic
coe-ist cu cea plastic.
8eformarea plastic a unui metal se produce ca urmare a ac&iunii for&elor de deformare
aplicate prin intermediul sculelor de lucru. ?n corp se acumuleaz o cantitate de energie
poten&ial care produce la ?nceput un efect de tensionare a re&elei cristaline urmat de
deformarea acesteia, cu deplasarea atomilor dintr#o pozi&ie de ec*ilibru stabil ?n pozi&ii
stabile ?nvecinate sau ?n pozi&ii intermediare.
,or&ele de coeziune ale materialului corpului constituie rezisten&e la ac&iunea for&elor
de deformare 2i tind s readuc atomii deplasa&i ?n pozi&ii ini&iale, corespunztoare unei
energii poten&iale minime. 8eformarea plastic se realizeaz prin deplasarea atomilor pe
distan&e mult mai mari dec?& distan&a dintre doi atomi vecini din re&eaua cristalin.
8eformarea plastic la rece a metalelor se poate realiza prin alunecare 2i prin
maclare.8eformarea prin alunecare reprezint modul principal de deformare a metalelor 2i
const din deplasarea relativ de alunecare a unei pr&ii din cristal ?n raport cu alta, de#a
lungul unor plane de alunecare. Aceste plane s?nt caracterizate de o densitate ma-im de
atomi. Procesul de alunecare se produce atunci c?nd eforturile tangen&iale pe planele de
alunecare ating o anumit valoare critic. ?n procesul deformrii, atomii metalului deplaseaz
un numr ?ntreg de distan&e interatomice, ?ntre cele dou pr&i cre?ndu#se un prag ?n direc&ia
liniei de alunecare TPig.1./,a>.
+ercetrile e-perimentale au artat c de fapt alunecarea se produce simultan pe mai
multe plane sau benzi de alunecare. Posibilitatea alunecrii pe diferite plane de alunecare este
?n str?nsa legtura cu forma celulei elementare. +u c?t aceasta este mai simpl, cu at?t va avea
un numr mai mare de plane de alunecare . ?n cazul celulei cubice, alunecarea poate avea loc
at?t dup planele diagonale care au un numr ma-im de atomi, dar 2i dup planele fe&elor
cubului. 'a re&eaua *e-agonal, singurul plan de densitate ma-im este planul bazei
prismei.
,ig. 1./. 8eformarea prin: a> alunecareR b> maclare.
8eformarea prin maclare T,ig.1./,b> const ?n rotirea cu ung*iul a a unei pr&i din
cristal ?n raport cu cealalt, fa& de un plan numit plan de maclare. 8eosebirea fa&a de
deformarea prin alunecare este aceea c por&iunea deformat ?2i sc*imb orientarea.
8eplasarea atomilor fa& de pozi&iile ini&iale stabile poate s fie foarte mic sau s lipseasc
complet. ?n acest caz la deformare particip fiecare plan atomic, nu numai planele cu
densitate mare cum era ?n cazul alunecrii.Por&iunea deformat prin maclare este imaginea
?n oglind fa&: de planul de maclare a por&iunii nedeformate. Maclarea se produce, ?n general,
?n cazul solicitrilor prin 2oc 2i ?nso&e2te deformarea prin alunecare, influent?nd procesul de
deformare ?n ansamblu.
Procesul de deformare plastic este puternic influen&at de structura cristalin efectiv a
metalelor, de e-isten&a ?n re&ea a unor defecte Tincluziuni, discontinuit&i, etc.> . Acest lucru a
fost pus ?n eviden& datorit diferen&elor mari ?ntre efortul unitar tangen&ial critic necesar
pentru a produce deformarea, determinat pe cale analitic 2i cel msurat e-perimental la
?ncercarea monocristalelor. Pentru e-plicitarea acestei situa&ii a fost introdus no&iunea de
dislocatie, care reprezint un defect liniar al re&elei cristaline rezultat ?n urma unor anomalii de
dispunere a planelor cristaline.
8isloca&iile mai rsp?ndite s?nt cele marginale si elicoida#le. Aceste disloca&ii
reprezint cazuri limit, ?n realitate ?nt?lnindu#se disloca&ii mi-te, mai ales atunci c?nd linia de
disloca&ie este curb 2i nu dreapt.
?n urma elaborrii se consider c practic toate metalele con&in un numr mare de
disloca&ii. 8ensitatea de disloca&ie dintr#un metal cre2te ?n urma procesului de deformare
plastic, a e-ercitrii unor eforturi tangen&iale pe suprafe&ele de alunecare. Pentru a e-plica
mecanismul multiplicrii disloca&iilor, se consider o disloca&ie liniar T,ig.1.1, a> av?nd
capetele blocate, aflat ?ntr#un plan de alunecare, asupra creia ac&ioneaz un efort unitar
tangen&ial r.
,ig. 1.1. 4enerarea disloca&iilor Tsursa ,ranE#Aead>Pe msur ce efortul cre2te
linia A: se curbeaz, lu?nd la limit forma unui semicerc. 8ac efortul r cre2te, disloca&ia
devine instabil, ?ncepe s se e-tind, la un moment dat sepa#r?ndu#se de linia A:. Procesul se
repet, disloca&iile multipli #c?ndu# se de un numr limitat de ori. 8up ce sursa a produs o
serie de bucle de dislocatie, nu poate continua s genereze permanent, deoarece apar contra
tensiuni care se opun.
/.2./ E-(#!(%( )"+#")a%( a%( .(-*1&"" )%a,!"#(
Principalele efecte ale deformrii plastice a metalelor s?nt: ecruisarea materialului
prelucrat, te-tura rezultat ?n urma deformrii, tensiuni reziduale, temperatura corpului de#
format , transformrile de faza ?n materialul prelucrat si propriet&ile fizico#mecanice ale
materialului prelucrat.
;cruisarea materialului prelucrat +a urmare a modificrii structurale ale materialelor
metalice aprut la deformarea lor, au loc varia&ii ale propriet&ilor fizico#mecanice ale
acestora. Se ob&ine astfel o cre2tere a propriet&ilor de rezisten& a materialelor Tduritate,
rezisten&a la rupere, limita de curgere> 2i o scdere a propriet&ilor de plasticitate Talungire,
g?tui#rea, etc.Z . Aceste modificri ale propriet&ilor mecanice ale materialelor mecanice s?nt
propor&ionale cu mrimea def orma&iilor 2i caracterizeaz starea de ecruisare a
materialului prelucrat.
Starea de ecruisare a metalelor este cauzat de fr?narea deplasrii dislocatiilor de ctre
diferite obstacole, printre care, ?n principal, de intersec&ia disloca&iilor 2i interac&iunea dintre
disloca&iile care se deplaseaz pe plane paralele. ;cruisarea cre2te pe msura mririi
numrului de disloca&ii blocate 2i pentru continuarea deformrii materialului trebuie ?nvinse
aceste rezisten&e prin cre2terea tensiunii de deformare. ;cruisarea materialelor metalice cre2te
cu mrirea gradului de deformare.
?n cazul unei ecruisri mari prin pierderea propriet&ilor de plasticitate ale materialelor,
se poate produce fisurarea sau c*iar distrugerea materialului. 8eci, devine necesar ?ntrerupe#
rea prelucrrii la un anumit grad de deformare iar materialulecruisat s fie supus
unei recoaceri de recristalizare pentru a#i ?mbunt&i propriet&ile de plasticitate.
)e-tura rezultat prin deformarea plastic a materialelor metalice
'a deformarea la rece a agregatelor policristaline are loc sc*imbarea formei
Talungirea> grun&ilor cristalini 2i modificarea orientrii re&elei cristalografice, rezult?nd o
orientare preferen&ial ?n direc&ia ?n care are loc deformarea principal ma-im a corpului,
fenomen numit te-turare. )e-tura apare la grade de deformare mai mari de /<#3<S 2i se
accentueaz pe msur ce gradul de deformare cre2te T,ig. 1.6> .
+a urmare a apari&iei te-turii de deformare, caracteristicile mecanice ale materialului
au caracter orientat, care nu dispare complet prin tratamente termice . 5rientarea
preferen&ial a grun&ilor creeaz anizotropia cristalografic, care are ca efect
anizotropia propriet&ilor mecanice a materialului.
'a deformarea la rece a metalelor, te-tura depinde de tipul re&elei cristalografice 2i de
sc*ema de deformare a procesului prelucrat.
)ensiunile reziduale s?nt efectul energiei reziduale din corpul deformat 2i ele se
pstreaz ?n corp 2i dup ?ncetarea ac&iunii for&elor care au produs deformarea. ?n func&ie de
mrimea domeniului ?n care ac&ioneaz, tensiunile reziduale pot fi microtensiuni 2i
macrotensiuni.
Macrotensiunile apar atunci c?nd gradul de deformare plastic este neuniform.
Microtensiunile s?nt concentrate, ?n general, ?n zona limitelor dintre grun&i 2i se formeaz ?n
procesul de deformare plastic prin concentarea disloca&iilor la diferite obstacole cum ar fi
incluziunile sau limitele dintre grun&i.
;fectul termic la deformarea plastic :
5 parte din energia consumat pentru deformarea unui corpse transform ?n
cldura, duc?nd la cre2terea temperaturii corpului deformat. ;fectul termic a deformrii va fi
mai mare dac rezisten&a materialului este mai mare 2i dac deformarea se face cu grade 2i
viteze de deforma&ie mai ridicate. 8e asemenea el se datoreaz 2i cldurii degajate la frecarea
dintre material 2i scula de deformare, cldur care poate atinge valori foarte mari.
'a deformrile plastice la rece, efectul termic conduce la mic2orarea rezisten&ei la
deformare 2i la cre2terea plasticit&ii, produc-nd ?n unele cazuri 2i transformri de faz ?n
materialul deformat. 8eci, la stabilirea te*nologiilor de deformare este necesar ca s se &in
seama de efectul termic, ?n sensul corelrii lui cu gradul 2i viteza de deformare.
)ransformri de faz ?n materialele metalice deformate plastic :
8eformarea plastic produce modificri ale re&elei cristaline, datorit crora procesele
de difuzie s?nt u2urate, ob&in?ndu#se o redistribuire a atomilor ?n diferite faze ale corpului,
precum 2i un sc*imb de atomi ?ntre faze. ?n consecin&, deformarea plastic poate modifica
raportul cantitativ ?ntre faze, precum 2i compozi&ia c*imic, care se manifest prin modificri
ale propriet&ilor corpurilor metalice deformate.
Aceste transformri de faza au loc ca urmare a varia&iei temperaturii corpului
deformat, a modificrii temperaturii de transformare 2i a intensificrii proceselor de difuzie ?n
corpul tensionat.
Influen&a deformrii plastice asupra materialelor metalice:
8eformarea plastic la rece a materialelor duce la cre2terea propriet&ilor de rezisten&
2i la scderea celor de plasticitate, cauza principal fiind ecruisarea materialului. 8eformarea
plastic la rece duce la varia&ia 2i a altor propriet&i ale materialelor metalice ca: greutate
specific, conductibilitate electric 2i termic, rezisten& la coroziune, propriet&i magnetice,
2.a.
Aceste modificri ale propriet&ilor materialelor metalice rezultate prin deformare la
rece pot fi, ?n general, restabilite prin tratamente termice de recoacere de recristalizare.8e
importan& deosebit este faptul ca deformarea plastic la rece creaz anizotropia
propriet&ilor, datorit ?n special, apari&iei te-turii 2i structurii fibroase ?n corpurile metalice
deformate.
/./ S!a(a .( !(+,"$+( %a .(-*1a(a )%a,!"#&
/./.1. N*'"$+" "+!*.$#!"8( )"8"+. ,!a(a .( !(+,"$+( %a .(-*1a(a
)%a,!"#& a 1a!("a%(%* 1(!a%"#(
8eformarea plastic const ?n sc*imbarea formei 2i dimensiunilor corpului metalic
asupra cruia se ac&ioneaz cu o sarcin, e-terioar, dep2indu#se limita de elasticitate a
materialului respectiv.
At?ta timp c?t limita de elasticitate nu a fost dep2it, ?n conformitate cu legea lui
DooEe , e-ist o propor&ionalitate direct ?ntre sarcina aplicat 2i deformarea produs:
T1.(>
unde: , este sarcina e-terioar aplicat corpului metalic, A #aria corpului ?n sec&iunea
perpendicular pe direc&ia de ac&ionare a for&ei de deformareR o tensiunea care apare ?n
corpul supus deformrii,# ; # modulul de elasticitate longitudinalR \ #deforma&ia relativ
ob&inut.
'a deformarea plastic a materialelor metalice, ?ntre tensiuni 2i deforma&ii nu e-ist o
propor&ionalitate direct, modulul de plasticitate fiind o mrime care variaz ?n timpul
procesului de deformare.
Starea de tensiune a unui corp metalic este starea ?n care se afla acesta sub ac&iunea
unei sarcini e-terioare. ?n acesast situa&ie, ?n interiorul corpului apar for&e interne A,, care
ac&ioneaz pe o suprafa& elementar AA. Se define2te tensiunea p ca fiind:
T1./>Starea de tensiune ?ntr#un punct de pe un plan din corpul supus deformrii se
studiaz consider?nd corpul sec&ionat cu planul respectiv, iar for&ele din partea ?ndeprtat din
corp se ?nlocuiesc cu o for&a rezultant ce ac&ioneaz pe plan, d?nd na2tere unei tensiuni p,
care fac un ung*i oarecare 0 cu normala pe suprafa&a pe care ac&ioneaz T,ig.1.3,a>.
Aceast tensiune p se descompune in tensiunea normal 's
(
perpendicular pe planul
luat ?n considerare 2i ?n tensiunea tangen&ial )
*
aflat ?n acest plan. )ensiunea )
P
se
descompune ?n dou componente pe direc&iile a-elor de coordonate, )
P_
2i )^.
9otarea tensiunilor se face astfel:
# tensiunea normal : cu indicele a-ei de coordonate pe care se afl sau
cu care este paraielR
# tensiunile tangen&iale : cu doi indici, din care primul precizeaz planul ?n
care ac&ioneaz tensiunea, iar al doilea precizeaz direc&ia a-ei pe care se afl
sau cu care este paralel.
?n concluzie, starea de tensiune ?ntr#un punct de pe un plan din corpul supus
deformrii se caracterizeaz printr#o tensiune normal 2i dou tensiuni tangen&iale &cr
I
,
r
._
, ),^> .
,icf.1,3 Starea d7 tensiuni : a>?ntir#un punct d7 pe un plan din coirpul supus
o 1 f o irinW# ir ii j bIir)rt^^
(
`un punct si corpului supus osf5I^mairi ?
Starea de tensiuni dintr#un punct al corpului supus deformrii se studiaz
asimil?nd punctul material cu un cub elementar infinit mic,orientat dup un sistem
de referin& 5-Fz T,ig.1.3, b>.)ensiunea care ac&ioneaz ?n acest punct se descompune ?n
trei tensiuni normale Tcr,, o
&
, c
(
+ 2i 2ase tensiuni tangen&iale T)
,&
, )**-
)
F-
T

)
&(i
)
(
.
' /(&+ "
+onsider?nd ariile fe&elor cubului suficient de mici pentru ca varia&iile de tensiune pe
suprafa&ele paralele ale acestuia s fie neglijabile, atunci )
-Z
. .
Fs
R r^i^ 2i ^.^. In concluzie,
starea de tensiune ?ntr#un punct al corpului supus deformrii este caracterizat prin trei
tensiuni normale 2i trei tensiuni tangen&iale TtI
-
, o
&
, o
(
, )
,&l
r
&0l
r
zF
> .
/./.2 S!a(a ,)a'"a%& .( !(+,"$+"
?n cazul general al analizei proceselor de deformare plastic la rece a materialelor
metalice, corpul se afl ?ntr#o stare spa&ial de tensiuni.
Studiul strii spa&iale de tensiuni se face consider?nd un element de dimensiuni d
s
, d
F
,
d
z
orientat ?ntr#un sistem de referin& 5-Fz T,ig.1.7>. Pe fe&ele acestuia ac&ioneaz tensiunile
a
-
, a
&
, c
0
, r
,&
1 )
Fs
R r
D
r
.S
,# r
&c
~ )
2&
. 8eterminarea tensiunilor care ac&ioneaz pe o suprafa&
?nclinat Tabc> fa& de a-ele de coordonate se face admi&?nd c por&iunea din elementul consi#
derat , dup o sec&ionare cu planul ?nclinat, este ?n ec*ilibru static.
9ormala 9 la suprafa&a ?nclinat formeaz cu a-ele de referin& ung*iurile %, &, _.
+osinusurile acestor ung*iuri s#au notat cu ',
,
, a
&l
a
(
2i poart denumirea de cosinusuri
directoare ale suprafe&ei ?nclinate abc.
Dot?nd ariile suprafe&elor a5c, a5b, b5c 2i abc cu AAj, AAF, AA,. 2i AA, atunci:
T1.1>
Se noteaz cu p tensiunea care ia na2tere pe suprafa&a ?nclinat, ca urmare a tensiunilor
care ac&ioneaz asupra fe&elor elementului considerat 2i se pune problema de a stabili
mrimile componentei normale ir 2i a componentei tangen&iale ) a tensiunii P#
+omponentele tensiunii p pe direc&iile a-elor sistemului de referin& s?nt p
,
, p
F
, p
z
. 8in
condi&iile de ec*ilibru static al elementului dup sec&ionarea cu planul ?nclinat, rezult
urmtoarele ecua&ii de ec*ilibru pe fiecare direc&ie a a-elor de coordonate:
T1.6>
Av?nd ?n vedere c )
,&
1 )
&,
, i^1 )
I]
Yi i
&i
1 r
.F
precum 2i rela&iile T1.1> 2i efectu?nd
calculele elementare care intervin, rezult:
9/.5:
8in rela&iile T1.3> se poate calcula tensiunea total p care ac&ioneaz pe
suprafa&a ?nclinat:
T1.7>)ensiunea normal pe planul ?nclinat rezult prin ?nsumarea proiec&iilor
componentelor p
s
, p
F
, p
R
pe normala 9:
T1..>
?nlocuind ?n T1..> e-presiile componentelor p$, p
F
, p
z
din T1.3> 2i efectu?nd
calculele necesare se ob&ine:
T1.K>
+unosc?nd c p
!
1ff
!
3)
!
, se poate calcula tensiunea tangen&ial r din planul
?nclinat:
T1.0>
Aela&iile T1.K> 2i T1.0> permit determinarea tensiunilor a 2i ) care ac&ioneaz pe
suprafa&a ?nclinat ?n cazul unui sistem de coordonate arbitrar ales. Printr#o sc*imbare a
sistemului de. referin&, se poate ajunge la o pozi&ie ?n care tensiunile tangen&iale s?nt nule, iar
componentele tensiunilor normale coincid cu direc&iile a-elor de coordonate 2i s?nt denumite
tensiuni normale principale, not?ndu#se cu aI
'
, a
!
, a
4
. Acest sistem de referin& este numit
sistem de a-e principale, ?n care caz tensiunea p, notat cu a, poart denumirea de tensiune
principal. 8in rela&ia T1.3> rezult:
T1.(<>
8in rela&ia T1.K> 2i T1.(<> rezult:
T1.((>
Presupun?nd c sistemul de referin& ales este un sistem de a-e principale 2i c
a
-
a
F
a
.
a, atunci din rela&ia T1.(/> :
T1.(/>
rezult ca al[[1 2i rela&ia T1.((b devine ?n acest caz:
T1.(1>
8e asemenea, se poate calcula 2i p:
T1.(#6>
2i cu ajutorul rela&iilor T1.(1> 2i T1.(6> ).
T1.(3>
sau
T1.(7>
tensiunea tangen&ial numindu#se ?n acest caz tensiune tangen&ial
2i not?ndu#se cu )
5K1
.
Aevenind la caracterizarea strii de tensiuni a unui punct material ?n cazul unei
solicitri spa&iale, din rela&ia T1.3> rezult c aceasta se poate e-prima 2i sub form de matrice
prin intermediul tensorului tensiunilor )
8
:
T1.(.>
?n cazul strii de tensiuni caracterizat de tensiuni normale principale 2i tensiuni
tangen&iale nule, tensorul tensiunilor dat de rela&ia T1.(.> se noteaz cu )
opr
:
T1.(K>
iar dac tensiunile principale s?nt egale Tc
i
1 o
!
1o
i
+ 2i cum ?n acest caz c
ra
TQc
dcr
/
dt)
1
> 6! 1 c
lt
tensorul tensiunilor dat de T1.(K> se nume2te tensor sferic al tensiunilor 2i
este e-primat sub forma:
T1.(0>
)ensorul sferic al tensiunlor )
<
, caracterizeaz o stare de tensiuni prin care nu se pot
ob&ine modificri ale formei corpului, ?n cazul ?n care are loc modificarea formei corpului,
stareade tensiune este caracterizat de un alt tensor, numit deviatorul tensiunii, notat cu
A
o
2i e-primat de rela&ia:
T1./<>
sau prin ?nlocuirea rela&iilor T1.(.> 2i T1.(0> ?n T1./<>:
T1./(>
/././ S#6(1(%( ,!&"%* .( !(+,"$+"
Prin sc*em a strii de tensiuni se ?n&elege prezentarea, grafic cu ajutorul tensiunilor
principale a unei stri de tensiuni ?ntr#un punct.
?n procesul deformrii plastice la rece a materialelor metalice, ?n infinitatea punctelor
corpului supus deformrii, are loc, ?n general, sc*imbarea at?t a valorilor tensiunilor aplicate
punctelor, c?t 2i a semnului 2i direc&iei acestora. In unele cazuri, se poate admite ?ns c
sc*ema tensiunilor principale rm?ne aceea2i pentru toate punctele materiale ale corpului 2i
caracterizeaz starea de tensiuni a ?ntregului corp supus deformrii .
?n func&ie de numrul tensiunilor principale care s?nt diferite de zero, o stare poate fi:
spa&ial, c?nd toate cele trei tensiuni s?nt diferite de zero,# plana, c?nd una din tensiunile
principale este nulaR liniar, c?nd dou din tensiunile, principale s?nt nule.
?n func&ie de semnul tensiunilor principale, sc*emele strilor de tensiuni pot fi: cu
tensiuni de acela2i semn Tpozitiv sau negativ> sau cu tensiuni cu semne diferite.
Sc*emele de tensiuni liniare se ?nt?lnesc foarte rar ?n procesele de prelucrare prin
presare la rece. ;le pot s apar, la ?ndreptarea benzilor pe ma2ini cu role sau la ambutisarea
tablelor T,ig.1..,a,Pona :>.
Sc*emele .( !(+,"$+" plane apar ?n procedeele de prelucrare prin deformare la rece
a tablelor sub&iri din materiale metalice.?n anumite cazuri, ?n analiza proceselor de
deformare se poace considera c starea de tensiuni este o stare plan T?ndoire, ambutisare,
unele procedee de fasonare>.
,ig. 1... Sc*emele strilor de tensiuni: a> ambutisarea tablelorR b> e-trudare direct.
Majoritatea procedeelor de deformare plastic la rece se realizeaz prin stri de
tensiune de comprimare tria-ial. Astfel sc*ema de tensiune de comprimare tria-ial se
?nt?lne2te la e-trudare, refulare T,ig.1.., b>.
Sc*ema de tensiune de comprimare pe dou direc&ii 2i trac&iune pe a treia se ?nt?lne2te
la trefilarea 2i tragerea s?rmelor din bare. Sc*ema de trac&iune pe dou direc&ii 2i comprimare
pe a treia apare ?n procesul de ambutisare.
Sc*ema de trac&iune dup cele trei direc&ii se ?nt?lne2te mai rar, de e-emplu la probele
supuse ?ncercrii la trac&iune, dup apari&ia g?tuirii.
1.1.6. ;cua&ii de ec*ilibru ale corpurilor ?n stare de tensiune
?n studiul strii de tensiuni ?n corpurile metalice supuse diferitelor procedee de
deformare plastic la rece 2i al determinrii for&elor e-terioare necesare efecturii acestor
deformri, se utilizeaz ecua&iile diferen&iale care e-prim starea de ec*ilibru static al unui
volum elementar din corpul respectiv.
?n func&ie de forma piesei prelucrate 2i de felul procedeului de deformare,
ecua&iile de ec*ilibru se stabilesc pentrucazul orientrii corpului elementar ?n sistemul
de coordonate cartezian, cilindric sau sferic. Ca fi tratat ?n continuare cazul ecua&iilor de
ec*ilibru ?n coordonate carteziene, celelalte dou cazuri Tcoordonate cilindrice sau sfericeb
trat?ndu#se ?n mod analog.
8in corpul supus deformrii se separ un element av?nd laturile d,, d
F
, d, dispuse pe
a-ele sistemului de coordonate carteziene T,ig.1.K>.
,ig. 1.K. )ensiunile pe suprafe&ele unui element orientat ?n coordonate
carteziene.
Pe fe&iele elementului, care s?nt cuprinse ?n planul sistemului de referin& ac&ioneaz,
ca urmare a solicitrilor e-terioare e-ercitate asupra corpului, tensiunile normale o
-
, a
&l
a
(
2i
cele tangen&iale r
sF
, r
Z-
, i^, )
*02
, i
n
, )^, scrise ?mpreun cu cre2terile corespunztoare Tdin care
s#au re&inut numai termenii de ordinul ?nt?i> pentru suprafe&ele opuse.
8ac se neglijeaz for&ele masice, pentru ec*ilibrul static a elementului studiat, trebuie
ca suma proiec&iilor pe direc&iile a-elor de coordonate s fie egal cu zero, rezult?nd astfel trei
ecua&ii diferen&iale de ec*ilibru.
Astfel pe direc&ia <,, rezult urmtoarea ecua&ie:
X1.//b
8esfc?nd parantezele, reduc?nd termenii asemenea 2i &in?nd seama de principiul
dualit&ii tensiunilor tangen&iale, rezult:
X1./1b
?n mod asemntor, se ob&in ecua&iile de ec*ilibru pe direc&iile a-elor <
s
2i %
)
, astfel
?nc?t se ajunge la sistemul de ecua&ii de ec*ilibru ?n coordonate carteziene pentru cazul unei
solicitri spa&iale:
T1./6b
Pentru cazul unei solicitri plane, c?nd tr
z
5, )
PIe
)
zF
5 2i )
,-
1)
&,
1), din
T1 ./6> rezult urmtoarele ecua&ii de ec*ilibru:
T1./3b
Se observ c ?n sistemele de ecua&ii X1./6b 2i T1./3> numrul de ecua&ii este mai mic
dec?& numrul necunoscutelor, ceea ce impune pentru rezolvare,, completarea sistemului cu
alte ecua&ii Tcele rezultate din condi&iile de plasticitate>.
Pentru un sistem de coordonate cilindrice 7p, 0, z>, ecua&iile de ec*ilibru se scriu
sub forma:
T1./7>
?n cazul solicitrii plane, c?nd o
0
18 2i )
pz
r
fa
3<, ecua&iile de ec*ilibru date
de T1./7> devin:
T1./.>
Pentru starea plan de solicitare a-ial simetric Tc?nd
)
FS<> , rezult o
singura ecua&ie de ec*ilibru:
T1./K>
Pentru sistemul de coordonate sferice 9p, $, 'p+ , ecua&iile de ec*ilibru se
scriu sub forma:
T1./0>/.4 S!a(a .( .(-*1a( ;+ )*#(,(%( .( )(%$#a( )"+ .(-*1a(
)%a,!"#&
/.4.1 N*'"$+" "+!*.$#!"8( )"8"+. ,!a(a .( .(-*1a(
Qn corp supus unui proces de deformare plastic sufer modificri ale formei,
respectiv ale pozi&iilor reciproce ale diferitelor puncte din interiorul acestuia fa&a de pozi&iile
avute ?nainte de aplicarea for&elor de deformare. 8atorit anizotropiei corpurilor 2i a altor
cauze, deforma&iile nu s?nt acelea2i ?n toate punctele corpului.
8eforraa&iile care se ob&in ?n procesul prelucrrii corpurilor metalice pot fi deforma&ii
liniare Tlungiri specifice> 2i deforma&ii ung*iulare Tlunecri specifice>.
8eforma&ia liniar reprezint varia&ia lungimii unui segment dintr#un corp raportat la
lungimea ini&ial. Se noteaz cu e urmat de un indice corespunztoare unei a-e ?n lungul
creia are loc deformarea 2i este pozitiv daca produce o alungi re sau negativ dac produce
o scurtare.
8eforma&ia ung*iular reprezint varia&ia ?n urma procesului de deformare a unui
ung*i drept format din dou elemente liniare concurente ale corpului. Se noteaz cu & urmat
de doi indici care precizeaz a-ele de coordonate care formeaz planul ?n care se msoar
ung*iul drept considerat. 8eforma&iile ung*iulare s?nt pozitive dac produc mic2orarea
ung*iului drept 2i negative dac ?l mresc.
Pentru a analiza starea de deformare ?n jurul unui punct se consider ?n interiorul
corpului analizat un punct M de coordonate -, F, z 2i ?n vecintatea acestuia un punct 9 de
coordonate -dd-, FddF, zddz T,ig. 1.0>.
?n urma aplicrii for&elor de deformare, pozi&ia punctelor se modific. Punctul M se
deplaseaz cu u, v, ^ ?n pozi&ia M@, iar punctul 9 se deplaseaz cu u@, 8, ^@ ?n 9@.
8up cum deplasrile u, v, ^ s?nt func&ii continue de -, F, z se pot determina cu
suficient precizie deplasrile u@, v@, ^@ pe baza dezvoltrii func&iilor ?n serie )aFlor din care se
re&in numai primii termeni, rezult?nd astfel o precizie satisfctoare.Se ob&in urmtoarele
deplasri ale punctului 9:
T1.1<>
,ig. 1.0. +omponentele deplasrii la starea de deformare in jurul unui punct
?n cazul In care segmentul M9 ocupa o pozi&ie paralela cu una din a-ele sistemului de
coordonate, rela&iile T1.1<> se
simplifica. 8e e-emplu, cind M9 este paralel cu a-a 5-, rezulta ca
dFdz< 2i rela&ia X1.1<> devine:
T1.1(>
Aela&ii similare se ob&in cind M9 este paralel cu a-a 5F sau 5z./.4.2 A+a%"4a
,!&"" .( .(-*1a( ;+!-$+ #*). A+a%*3"a a#(,!("a #$ ,!a(a .( !(+,"$+(.
Starea de deformare ?ntr#un corp este caracterizat de valorile deforma&iilor liniare 2i
ung*iulare. Pentru determinarea deformatiilor liniare 2i ung*iulare care se produc ?n corp, se
ia din corpul respectiv, ?naintea deformrii sale, un paralelipiped elementar de dimensiuni d-,
dF, dz raportat la un sistem de coordonate cartezian. 8up deformare, laturile
paralelipipedului se modific, iar ung*iurile drepte se sc*imb.
Pentru simplificarea studiului, se analizeaz elementele geometrice ale unei fe&e abcd
din paralelipipedul elementar, cuprins ?n planul 5-F.
,ig. 1.(<. Studiul deformri i elementar.
?nainte de deformatie, suprafa&a considerat ocup pozi&ia abcd iar dup deformare se
deplaseaz ?n a@b@c@d@, suferind deforma&ii liniare 2i ung*iulare.
8eformatiile liniare ale laturilor ac 2i ab ale suprafe&ei elementare
considerate se pot scrie astfel:
T1.1/>
Prin e-tinderea ra&ionamentului pentru problema spa&ial se scrie 2i cea de a treia
deforma&ie liniar:
T1.11>
+alculul deforma&iilor ung*iurilor se face determin?nd tangenta ung*iului cu care se
deplaseaz fiecare latura. Astfel deplasarea ung*iulara a laturii ac este: .
T1.16>
'a numitorul acestei rela&ii, primul termen poate fi neglijat ca mrime fa&a de al doilea
termen 2i av?nd in vedere ca deforma&ii#le slnt mici se poate considera ca tangenta este egala
cu arcul,#astfel ca din rela&ia T1.16> rezulta:
:;
T1.13>
?n mod similar rezulta deforma&ia ung*iulara pentru deplasarea laturii ab:
T1.17>
Caria&ia ung*iului drept este ?ns egala cu suma celor doua ung*iuri a 2i a , astfel ca
din rela&iile T1.13> 2i T1.17> rezulta deforma&ia ung*iulara
,
<
T1.1.>
?n mod similar, prin permutri circulare asupra rela&iei T1.1.> se deduc deforma&iile
ung*iulare pentru celelalte doua plane:
T1.1K>
8eforma&iile ung*iulare fiind simetrice se pot descompune in suma
semideforma&iilor ung*iulare, In func&ie de direc&ia dincare are loc deformarea:
X1.10>
8in cele e-puse p?n ?n prezent rezult c starea de deformare ?ntr#un corp poate fi
caracterizat cu ajutorul a nou componente, care, la fel ca ?n cazul analizei strii de tensiune,
pot alctui o matrice care poarta denumirea de tensorul deforma&iilor:
T1.6<>
?n raport cu un sistem de a-e principale, deformatRiile ung*iulare s?nt nule, iar tensorul
deforma&iilor definit conform rela&iei T1.6<> se noteaz cu )
;pr
:
T1.6(>
8ac toate deforma&iile liniare ?n jurul unui punct s?nt egale ?ntre ele =
1
1=
!
~=
4
2i cum
\
m
^ T\,d\
1
d\
1
>[1, starea de tensiune este definit ?n acest caz prin tensorul sferic al
deforma&iilor:
T1.6/>
Aela&iile T1.6<>, T1.6(> 2i T1.6/> comparate cu rela&iile T1.(.>, T1.(K> 2i T1.(0> arat
e-isten&a unei analogii ?ntre starea de deformare 2i starea de tensiune.
?n consecin& cu legea constan&ei volumului corpurilor metalice,
e-primat prin ecua&ia \
I
d\
/
d\
1
< Tvezi paragraful 1...(> rezult c deformarea
liniar medie este \
ra
< 2i )
\
f<. Similar strii de tensiune, sc*imbarea formei
corpului supus deformrii este produs de deviatorul deforma&iei 8
\
, care, av?nd?n
vedere ca tensorul sferic al deforma&iei este nul )#1%, are valoarea egal cu
valoarea tensorului deforma&iei:
T1.61>
/.4./. R(%a'""%( .( #*1)a!"7"%"!a!( ;+!( .(-*1a'""%( %"+"a( 0" #(%(
$+36"$%a(
+onform rela&iilor T1.1/> 2i T1.1.>, deforma&iile liniare ;
_
, fi
F
2i cea ung*iular &
,&
s?nt
e-primate ?n func&ie de u 2i v. +a urmare, deforma&iile liniare 2i cele ung*iulare nu s?nt
independente unele de altele. Pantru un caz concret al unui element care se deplaseaz cu u 2i
v, se pot calcula deforma&iile liniare, iar cele ung*iulare se pot calcula ?n func&ie de cele
liniare.
Astfel, deriv?nd rela&ia T1.1.> de dou ori, dup - 2i F 2i &in?nd cont de T1.1/>
rezult:
T1.66>
Pentu cazul spa&ial,vom avea :
T1.63>
Aela&iile T1.63> reprezint rela&iile de compatibilitate dintre deforma&iile ung*iulare,
scrise ?ntr#un sistem de coordonate cartezian./.5. C*+."'""%( .( )%a,!"#"!a!(
?n cazul solicitrii unia-iale, trecerea din domeniul elastic in cel plastic se face atunci
cind tensiunea din materialul supus deformrii atinge o anumita valoare specifica fiecrui
material, numita limita de curgere 2i notata cu a
c
.
?n cazul solicitrilor multia-iale nu mai avem un criteriu at?t de simplu pe baza cruia
sa se fac aprecierea siturii in domeniul elastic sau plastic. ?n acest caz se introduce o condi#
&ie Tcriteriu> de plasticitate, bazata pe e-perimente, cu ajutorul creia se poate aprecia acest
lucru.
?n general aceasta condi&ie este e-primata prin componentele tensiunilor principale:
T1.67>
Aela&ia T1.67> define2te in spa&iu o suprafa&a %nc*isa, numita suprafa&a de
curgere sau suprafa&a de ?ncrcare. ;-ista doua condi&ii de plasticitate:
a> condi&ia )resca#Saint#CenantR
b> condi&ia de plasticitate Duber#Misses#DencEF.
/.5.1 C*+."'"a T(,#a-Sa"+!-V(+a+!
Aceasta condi&ie de plasticitate a fost elaborata matematic de Saint#Cenant, pe baza
e-perien&elor realizate de )resca la curgerea materialelor plastice sub presiune prin
orificii.
+ondi&ia )resca#Saint#Cenant se enun&a astfel: un material trece din domeniul elastic
in cel plastic atunci c?nd tensiunea tangen&iala ma-ima care apare ?n material atinge o anumit
valoare limita, care ramine constanta.
Matematic, aceasta condi&ie de plasticitate se e-prima sub urmtoarea forma:
T1.6.>
Calorile tensiunilor tangen&iale ma-ime se ob&in impunind condi&ia de ma-im
a rela&iei T1.0> 2i s?nt urmtoarele:
T1.6K>
Semnele d 2i # care apar ?n T1.6K> &in seama de posibilitatea ca diferentele dintre cele
doua tensiuni normale principale sa fie pozitive sau negative.
+onsider?nd a
1
-a
!
-o
!
, atunci din prima ecua&ie a rela&iei T1.6K> se ob&ine:
T1.60>
Pentru starea de tensiuni liniara: '/i
1o
c
r a
/
a
1
<, astfel incit rela&ia T1.60>
devine:
T1.3<>
deci constanta E este determinata, iar condi&ia de plasticitate va fi:
T1.3(>
8aca a
1
2i o
!
nu sint tensiuni principale, atunci rela&ia T1.3(> se va scrie
sub forma:
T1.3/>
+unosc?nd rela&iile tensiunilor tangen&iale ma-ime date de T1.6K> condi&ia
)resca#Saint#CWnant devine:
T1.31>
1.3./ +ondi&ia Duber#Misses#DencEF
Aceast condi&ie se enun& astfel: un material trece din domeniul elastic ?n
cel plastic atunci c?nd energia poten&ial elastic de modificare a formei atinge o
anumit valoare critic, specific fiecrui material, valoare care rm?ne constant.
Matematic, aceast condi&ie se e-prim astfel:
=

1>1constant T1 .36>
;nergia poten&ial elastic de deformare ;
p
se poate considera alctuit din energia
poten&ial necesar modificrii volumului corpului ;
v
2i energia poten&ial necesar
modificrii formei corpului ;
f
, deci:
=
p
1=
;
3=
f
T1.33>
astfel c din T1.33> se ob&ine:
=
f
1=
p
=
;
T1.37>
?n cazul unei stri spa&iale de tensiune, energia poten&ial de deformare este egal cu
suma energiilor pentru realizarea deforma&iilor pe cele trei direc&ii ale a-elor de
coordonate:
^l#To#e
(

d
o
/
#e
/d
o
1
#e
1
>
T1.3.>
;nergia necesar modificrii volumului corpului supus deformrii se
determin cu rela&ia:
T1.3Kb
+u ajutorul rela&iilor T1.3.> 2i T1.3K> se determin ;
f
:
T1.30>
,olosind rela&iile lui DooEe:
?n rela&ia T1.30>, dup efectuarea calculelor se ob&ine:
T1.7<>
?n rela&ia T1.3.>, ; reprezint modulul de elasticitate longitudinal iar ;
reprezint coeficientul contrac&iei transversale Tcoeficientul iui Poissonj . 8eoarece
;,E,
T1.7(>
Pentru starea de tensiuni liniar: Qg cr
c
, u
/
a
1
< astfel c T1.7(> devine:
T1.7/>
deci constanta E este determinat, iar condi&ia Duber#Misses#DencEF va fi:
T1.71>
+onsider?nd starea plan de tensiuni principale Tc
R
<> din T1.71> rezult:
T1.76>
Aela&ia T1.71> este valabil numai c?ac tensiunile ,;+! tensiuni )"+#")a%(.
C;+. !(+,"$+"%( +$ ,;+! !(+,"$+" )"+#")a%(<condi&ia Duber#Misses#DenclcF se scrie sub
forma:
T1.73>
8in rela&ia T1.(7> 2i rela&ia T1.71> se ob&ine:
T1.77>
astfel ?nc?t se poate da o alt formulare condi&iei Duber#Misses#DencEF: un material
trece din domeniul elastic ?n cel plastic c?nd tensiunea tangen&ial octoedric atinge o anumit
valoare limit, care rm?ne constant.
/.5./. C*+."'"a H$7(-M",,(,-H(+#=> )(+!$ 1(."" a+" 4 " !*)(
8atorir structurii cristaline 2i a te*nologiilor de ob&inere,materialele au propriet&i
mecanice diferite dup diferite direc&ii.
Dill a e-primat condi&ia de plasticitate pentru medii anizotrope prin intermediul
coeficientului de sr.izotrcpie r:
T1.7.>
unde b
<
2i ?
%
s?nt l&imea 2i grosimea ini&ial iar b 2i g s?nt l&imea 2i
grosimea instantanee:
8ac ?n rela&ia T1.7K> rl, atunci se ob&ine rela&ia T1.76> pentru medii izotrope.
Dill va generaliza aceast condi&ie de plasticitate ?n (0.. pentru a pune ?n concordan&
datele e-perimentale cu cele teoretice:
T1.70>
unde peA 2i pal. Pentru p/ se ob&ine rela&ia T1.7K>.
:assWni a e-primat condi&ia Duber#Misses#DencEF sub forma:
T1..<>
unde p,h eA 2i p, hal. Pentru p\ se ob&ine rela&ia T1.70>.
/.5.4 I+!()(!a(a 3a-"#a a #*+."'""%* .( )%a,!"#"!a!(
+ondi&ia de plasticitate dat de )resca#Saint#Cenant, dat prin intermediul rela&iei
T1.31> ?n sistemul de referin& a
l
, a
!
, o
1
reprezint o prisma *e-agonal regulat. Suprafa&a
lateral a acestei prisme constituie suprafa&a limit. In plan condi&ia )resca#Saint#Cenant
reprezint un *e-agon.
+ondi&ia de plasticitate Duber#Misses#DencEF dat de T1.76> reprezint ecua&ia unei
elipse. ?ntr#adevr, aceast rela&ie se mai poate scrie sub forma:
T1..(>
rela&ie care reprezint ecua&ia unei elipse.
8e asemenea rela&ia T1.7K> se mai poate scrie sub forma:
T1../>
care reprezint ecua&ia unei elipse.
Aeprezentarea grafic a rela&iilor T1.31>, T1..(> 2i T1../> este redata ?n figura
1.((.
Saint#CenantR b> DMD pentru medii anizotropeR c> DMD pentru medii
izotrope.
/.5. R(%a'"" ;+!( !(+,"$+" 0" .(-*1a'""
?n teoria elasticit&ii, rela&ia ?ntre tensiuni 2i deforma&ii este dat de legea lui DooEe
aI;#\, unde ; este modulul de elasticitate longitudunal Tconstant, independent de starea de
solicitare>.
?nteoria plasticit&ii e-ist mai multe modele de comportare a materialelor ?n timpul
deformrii.
/.5.1 M*.(%( .( 1a!("a%( -*%*,"!( ;+ !(*"a )%a,!"#"!&'""
a: M*.(%$% 1a!("a%(%* "3".-)%a,!"#(. Materialele rigid plastice s?nt acele materiale
pentru care deforma&iile plastice s?nt mult mai mari dec?t cele elastice astfel ?nc?t se consider
c sub ac&iunea solicitrilor mecanice, materialul sufer numai deforma&ii plastice.
Pentru acest tip de materiale, dependen&a a1f9e+ este e-primat din punct de vedere
geometric printr#un segment ori#zontal T,ig.1.(/, a> . Se observ c la o valoare c?t
mai mic a deforma&iei, tensiunea cre2te p?n ?n domeniul plastic.
plastice cu ecruisareR c> elastic#plasticeR d> elastic#plastice cu ecruisare
7: M*.(%$% 1a!("a%(%* "3".-)%a,!"#( #$ (#$",a(. 8in figura 1.(/,b se
observ c pentru acest tip de materiale, dependenta a1T;> este reprezentat
printr#un segment de dreapt ?nclinat cu un ung*i [3, iar tg[1 reprezint
coeficientul de ecruisare al materialului .
#: M*.(%$% 1a!("a%(%* (%a,!"#-)%a,!"#(. ?n acest caz, dependen&a a1t 7e+ este
reprezentat ?n figura 1 .(/,c. At?t timp c?t tensiunea este mai mic dec?t limita de
curgere, materialul este solicitat ?n domeniul elastic. Atunci c?nd tensiunea devine egal
cu limita de curgere, materialul trece ?n domeniul plastic.
db M*.(%$% 1a!("a%(%* (%a,!"#-)%a,!"#( #$ (#$",a(. Pentruacest tip de
material, dependenta a1t9+ este mai apropiat de dependenta ofTe+ determinat
e-perimentalT,ig.1.(/,d> .
Modelele prezentate s?nt simplificatorii, deoarece apro-imeaz curbele c f Ts+ prin
segmente de dreapt. 'egile de ecrui#sare ale materialelor ?ncearc s apro-imeze mai bine
dependenta real a1t Te>, determinat pe baza e-perimentelor. Se amintesc urmtoarele legi:
a: L(3(a %$" H*%%*1*+? apro-imeaz dependenta real a. f Te>
printr#o func&ie de tip e-ponen&ial T,ig.1.(1, a>.
T1..1>
unde E este o constant de material, iar n este coeficientul de ecruisare.
,ig. 1.(1. 'egi de ecruisare ale materialelor: ab legea lui Do DomariR b>
legea lui S^ift
7: L(3(a %$" S@"-!? dependen&a a1t T;> este dat de rela&ia:
o1>@
%
3+
n
T1..6>
unde \
T>
este o constant de material.
c> L(3(a %$" L$.@"#=: este apro-imat prin rela&ia:
a1a
o
3>e
n
T1..3>
Aela&iile precedente au fost e-primate pentru cazul solicitrii unia-iale. ?n procesele
reale de deformare plastic, solicitrile s?nt multia-iale. ?n acest caz se consider c e-ist
acelea2i legi de dependen& ?ntre tensiunea ec*ivalent 2i deforma&ia ec*ivalent.Aela&iile
pentru tensiunea ec*ivalent 2i deforma&ia ec*ivalent s?nt:
T1..7>
Ui
T1...>
/.5.2 R(%a'"" ;+!( #*1)*+(+!(%( !(+,"$+"%* 0" #*1)*+(+!(%( .(-*1a'""%*
;-ist mai multe teorii pe baza crora s?nt e-primate
dependentele dintre componentele tensiunilor 2i componentele deforma&iilor.
8intre acestea, dou s?nt utilizate:
a> teoria deforma&iilorR
t,+ tacria curgerii.
a: T(*"a .(-*1a'""%* 9!(*"a .(-*1a'""%* )%a,!"#( 1"#":
Prin aceast teorie se realizeaz o e-trapolare a teoriei liniare a elasticit&ii fa legii lui
DooEe>pentru domeniul plastic.)eoria deforma&iilor se poate aplica atunci c?nd ?ncrcarea
materialului este propor&ional 2i c?nd direc&iile componentelor efortului nu se modific 2i
coincid cu cele ale deforma&iei. ;-trapolarea se realizeaz prin ?nlocuirea modulului de
elasticitate longitudinal ; cu modulul de plasticitate ;
p
, iar coeficientul lui Poisson
prime2te valoarea ^<.3.
Spre deosebire de teoria elasticit&ii unde modulul de elasticitate longitudinal este
constant , modulul de plasticitate variaz ?n func&ie de gradul de solicitare a materialului.
Modulul de plasticitate se define2te cu rela&ia T1..K>:
T1..K>In teoria elasticit&ii, rela&iile generalizate ale lui DooEe s?nt:
T1..0>
unde 4;[T(d/V;+ . ?nlocuind ?n T1..0> pe ; cu ;
p
2i pe ; cu <.3 ?n
T1..0> se ob&ine:
T1.K<>
Scz?nd primele dou ecua&ii a sistemului T1.K<> rezult:
T1.K(>
?n mod similar, se deduce:
T1.K/>
8e asemenea, prima ecua&ie a rela&iei T1 ..0> mai poatefi scris:
T1.K1>
unde a
m
Ta
,
3ff
&
3o
0
A [1 .
?n mod similar, se deduce:
T1.K6>
8in rela&ia T1.K6> rezult c ?ntre componentele tensorului deformat iei 2i
componentele tensorului deviatorului tensiunilor e-ist o propor&ionalitate, deci deforma&iile
plastice s?nt cauzate de deviatorul tensiunilor .
Aceast teorie poa)e fi aplicat, fr a introduce erori prea. nari,dac:
T1.K3>
/>direc&iile componentelor efortului nu se modifica 2i coincid cu cele ale
deforma&iilor.
Aceste doua condi&ii s?nt ?ndeplinite, de regul,numai ?n cazul unor deformri plastice
mici. 8in aceast cauz teoriei def orma&iei i se mai spune 2i teoria deforma&iilor mici.
7: T(*"a #$3("" 9!(*"a .(-*1a'""%* )%a,!"#( 1a":
Spre deosebire de teoria deforma&iilor, care opereaz cu de formatia total 2i efortul
final, ?n cadrul teoriei curgerii se iau ?n considerare incrementul deforma&iei 2i efortul
instantaneu. 8eoarece deformatia total e
p
se ob&ine prin integrarea lui de
e
de#a lungul curbei
de ?ncrcare, rezult c acestea depind at?t de starea de eforturi ini&ial 2i final c?t2i de
modul cum a variat aceasta ?ntre cele dou stri. Pentru o ?ncrcare propor&ional, integrala
curbilinie se reduce la una definit ?ntre cele dou stri Tini&ial 2i final> , astfel c ?n acest
caz teoria curgerii coincide cu teoria deformat: ii lor. )eoria curgerii arat ca, componentele
tensorului deforma#&iei s?nt orientate dup direc&iile gradientului la curba de ?ncrcare, ?n
punctul curent e-ist?nd o dependen& de propor&ional itate . In ca2ul plan se poate
scrie:
T1.K7>
unde d_ este un coeficient de propor&ionali &a&e Tnu este o constant> R :B6:a
C+
reprezint componentele gradientului iar de
g(
de
-
, de
II
de
I
, dejjdi
iR
respectiv c
;
,1 :
f
, ajjj
c
f
Z
, <^.,,..
?n cazul criteriului Duber#Misses#DencEF Tvezi rela&ia 1.73>, condi&ia de
plasticitate se scrie sufci forma:
T1.K.>
+onform rela&iei T1.K.>, se ob&ine:
T1.KK>
unde d_@/dj
;-plici tarea lui d_@ se face ?n concordan& cu curba de
?ncrcare. ,ie o curb oarecare de ?ncrcare. +onform figurii 1.(6 se poate scrie:
T1 .70>8eci:
T1.0<>
Prima ecua&ie a sistemului T1.0<> se poate scrie:
T1.0(>
@uudeL
sau
Analog, rezulta:
T1.0/>
8in rela&ia T1.0/> rezulta ca componentele deforma&iilor incrementale s?nt
propor&ionale cu componentele deviatorului tensiunilor.
Scazind primele doua rela&ii ale sistemului T1.0<>, se ob&ine:
sau
T1.01>
/.A L(3"%( )"+#")a%( a%( .(-*1&"" )%a,!"#(
+a urmare a cercetrilor 2tiin&irice 2i e-perimentale s#au stabilit anumite legi
referitoare la deformarea plastica a metalelor 2i aliajelor. 8intre aceste legi, mai
importante sint:
(> legea constan&ei volumului materialul pieseiR
/> legea prezen&ei deforma&iilor elastice in procesul deformrii plasticeR
1. 'egea minimei rezisten&e la deformare a materialului pieseiR
6. 'egea ec*ilibrrii tensiunilor suplimentare remanenteR
3. 'egea similitudinii.
/.A.1. L(3(a #*+,!a+'(" 8*%$1$%$" 1a!("a%$%$" )"(,("
9otind dimensiunile ini&iale ale piesei cu -
<
, F
<
2i z
<[
iar dimensiunile piesei ob&inute
prin deformare cu -, F 2i z, in baza constan&ei volumului materialului se poate scrie
rela&ia:
C-
oio
z
<
-Fzconst. T1.06> a: EB)"1a(a %(3""
#*+,!a+'(" 8*%$1$%$" ;+ -$+#'"( .( .(-*1a'""%( (%a!"8(?
,ie un semifabricat de lungime ini&ial l
Ti
care este deformat prin alungire p?n la
dimensiunea final (. Atunci deforma&ia relativ se define2te astfel:
X1.03>
+onsider?nd un semifabricat de dimensiuni ini&iale _o,F
<
2i (
%
dup deformare
dimensiunile vor fi _FdA-, F
u
dAF 2i z
o
dAz astfel c rela&ia T1 . 06> devine:
T_T,dA-> TF
o
dAF> Tz
o
dAz>#_o#F
o
#z
n
T1.07> sau &in?nd seama de
rela&ia T1.03>:
T(de[> T(de[> Tl d e
z
@>l T1.0.>
In ipoteza deformatiilor relative mici, dup efectuarea calculelor ?n rela&ia T1.0.>
rezult:
e
s
@de[de
.
@5 T1 .0K>
b+ ;-primarea legii constan&ei volumului ;+ -$+#'"( .(
.(-*1a'""%( "+#(1(+!a%(
,ie un semifabricat de lungime instantanee ( care se deformeaz cu dl. Atunci
deforma&ia incremental este
T1.00>
Presupunem un semifabricat de dimensiuni -, F 2i z. 8up deformare, dimensiunile
devin -dd-, FddF 2i zddz astfel ?nc?t din rela&ia T1.06> se ob&ine:
T-dd->TFddF> Tzddz>-Fz T1.(<<>
sau:
T1.(<(>
9egiij?nd infini&ii mici de ordinul / 2i 1 ?n rela&ia T1.(<(> rezult:
T1.(</>#: EB)"1a(a %(3"" #*+,!a+'(" 8*%$1$%$" ;+ -$+#'"( .(
.(-*1a'""%( %*3a"!1"#(
8eforma&iile logaritmice reprezint integralele deforma&ii#lor elementare e-istente
la un moment dat:
T1.(<1>
Aela&.ia T1.06> mai poate fi scrisa 2i sub forma:
T1.(<6>
sau prin logaritmare, rela&ia T1.(<6> devine:
T1.(<3>
adic:
T1.(<7>
/.A.2. L(3(a )(4(+'(" .(-*1a!""%* (%a,!"#( ;+ )*#(,$% .(-*1&""
)%a,!"#(
+orpurile supuse prelucrrii prin deformare plastica se caracterizeaz prin propriet&i
elasto#plastice. Astfel, pe diagrama ofTe> rezultata in urma ?ncercrii la trac&iune se pot
eviden&ia comportarea elastica pe por&iunea 5A 2i plastica pe A: T,ig.1.(3.>.
8escrcarea lenta din punctul : se va produce dup linia :b, astfel ca deforma&ia
totala va fi compusa din deforma&ia plastica e
p
care ram?ne 2i dup ?ndeprtarea for&ei 2i
deforma&ia elastica
,ig. 1.(3. Prezen&a deforma&iilor elastice In timpul def. plastice
T1.(<.>8atorita prezen&ei deforma&iei elastice, forma piesei in procesul de deformare
nu va coincide cu forma piesei dup eliminarea acesteia din matri&a. Aceasta lege se aplica la
dimensionarea elementelor active ale matri&elor, modific?ndu#se geometria acestora astfel
incit sa se ob&in piesele dorite.
/.A./. L(3(a 1"+"1(" (4",!(+'( %a .(-*1a( a 1a!("a%$%$" )"(,("
'egea minimei rezisten&e la deformarea materialului a fost stabilita pe baza analizei
formei succesive pe care o iau piesele paralelipipedice supuse deformrii prin l&ire.
+ercetrile e-perimentale efectuate asupra unor astfel de piese au dus la urmtoarele
concluzii:
(> particulele unui corp supus deformrii volumice se vor deplasa ?n direc&ia
minimei rezisten&eR
/> in timpul procesului de deformare plastica, particulele unui material se vor
deplasa dup acele direc&ii care vor conduce, ( modificarea formai piesei spre c
forma de perimetru mi n iniR
1> particulele unui material supus deformrii plastice se vor deplasa dup
direc&iile normalelor de lungime minima.
?n figura 1.(7 este prezentata deformarea unei piese paralelipipedice supusa l&irii.
Se observa ca sec&iunea transversala a corpului supus deformrii tinde la limita ctre o
sec&iune circulara.
+unosc?nd legea minimei rezisten&e la deformare a materialului se poate stabili forma
corecta a semifabricatelor pieselor prelucrate prin l&ire.
,ig.. 1.(7. Piesa supusa l&irii/.A.4. L(3(a (#6"%"7&"" !(+,"$+"%*
,$)%"1(+!a( (1a+(+!(
?n timpul deformrii plastice, starea de tensiuni 2i cea de deforma&ii difer de la un
punct la altul din cauza for&elor de frecare [i, care apar ?ntre materialul piesei 2i plcile plane
ale unei matri&e de l&ire, piesa ob&inut nu va mai avea o form cilindric T,ig.1.(. .> .
8atorit frecrii pe suprafe&ele de contact, deforma&iile transversale vor fi mai mici la
capete ?n compara&ie cu celelalte pozi&ii intermediare. Straturile de material care au tendin&a s
se deformeze mai mult s?nt fr?nate de straturile vecine care se deformeaz mai pu&in. Astfel
punctele materiale situate ?n planul I se opun deplasrii radiale a punctelor
materiale situate ?n planul II, iar cele situate ?n planul II tind s antreneze punctele
materiale situate ?n planul I. 8in ac&iunea reciproc a dcu straturi vecir.e iau r. stere tensiuni
de ?ntindere ?n straturile cu deforma&ii mai mici Tstratul I> 2i de compresiune ?n cele cu
deforma&ii mai mari Tstratul II>.
Aceste tensiuni rm?n ?n interiorul piesei 2i dup ?nlturarea for&elor e-terioare,
ec*ilibr?ndu#se reciproc. ;le poart denumirea de tensiuni interioare remanente
suplimentare, apr?nd 2i ?n cazul prelucrrii pieselor prin alte opera&ii de matri&are.
)ensiunile interioare remanente suplimentare pot fi atenuate prin proiectarea
corespunztoare a formei piesei 2i a semifabricatului, prin mic2orarea frecrilor pe suprafe&ele
de contact 2? printr#o te*nologie corect de prelucrare. ?nlturarea acestor tensiuni se poate
face prin tratamente termice de normalizare sau detensionare.
/.A.5. L(3(a ,"1"%"!$."+""
+onform acestei legi, dou piese asemenea ca .form 2i diferite ca
dimensiuni, ?nainte de deformare ?2? vor pstraasemnarea 2i dup deformarea
plastica daca presiunile de deformare p 2i p
/
au aceea2i valoare, raportul for&elor de deformare
, 2i ,j este egal cu ptratul raportului dimensiunilor ( 2i (
(
iar raportul lucrurilor mecanice
este egal cu cubul raportului dimensiunilor adic:
T1.(<K>
Pentru ca legea similitudinii sa fie aplicata ?n condi&iile deformrii plastice a doua
piese asemenea, este necesar ca pe l?nga rela&iile T1.(<K> sa fie ?mplinite 2i urmtoarele
condi&ii:
(> ambele piese sa aib aceea2i compozi&ie c*imica, aceea2i structura 2i acelea2i
caracteristici de deformareR
/> temperatura pieselor ?n timpul deformrii sa fie aceea2iR
1> coeficien&ii de frecare dintre piesele supuse deformrii 2i suprafe&ele active de
deformare ale matri&elor sa fie aceea2i.
Aceste condi&ii nu pot sa fie satisfcute pe deplin in practica, astfel ?nc?t ?n rela&iile
T1.(<K> se aplica un #^eficient de corec&ie ^. Caloarea acestui coeficient se determina cu
rela&ia:
T1.(<0>
unde:
al[l
(
alR
li coeficient de frecare ?ntre piesa 2i suprafe&ele active de deformare
] # coeficient ce depinde de natura materialului X]<, K3. . .<,0 pentru metale pure 2i
]<, .3. . .<,K3 pentru aliaje>.
8eci, pentru scopuri practice, legea similitudinii se va e-prima prin rela&iile:
T1.((<>/.C. S!$#!$a (#$a'""%* .( 7a4a a%( !(*"(" )%a,!"#"!&'"". M(!*.( .( a+a%"4a
a )*#(,(%* .( .(-*1a( )%a,!"#a %a (#(
/.C.1. S!$#!$a (#$a'""%* .( 7a4a a%( !(*"(" )%a,!"#"!&'""
Pentru analiza proceselor de deformare plastica la rece, este necesar sa se poat
calcula tensiunile 2l deformat, ii le care apar ?n material in timpul prelucrrii 2i sa se
stabileasc daca acesta are capacitatea de a se deforma.
Metoda de rezolvare analitica a unor probleme de deformare plastica se bazeaz
pe urmtoarele ecua&ii : (.>ecua&iile de ec*ilibru ale for&elor 2i momentelorR /.>rela&ii de
legtura intre deplasri 2i deforma&iiR 1.>ecua&iile de compatibilitate ale deforma&iilorR
T1.(((>
6.>condi&iile de plasticitateR 3.>rela&iile de legtura intre tensiuni 2i deforma&iiR
Qtilizarea ecua&iilor (1. III> este condi&ionat de necesitatea formarii unui sistem
determinant de ecua&ii,din care sa se poat ob&ine tensiunile care ac&ioneaz asupra unui
element din corpul supus deformrii.
8eoarece cele mai multe din ecua&iile T1.(((> s?nt ecua&ii diferen&iale neliniare aflarea
solu&iilor acestora implica integrri,ceea ce conduce la introducerea unor constante.Aceste
constante se determina din condi&iile ini&iale 2i pe conturTcare sint e-primate,de regula,prin
valorile tensiunilor sau deforma&iilor la %nceputul deformrii 2i[sau pe conturul piesei>.
?n general rezolvarea sistemului T1.(((> este dificila.8e aceea pentru situa&iile concrete
analizate se accepta unele ipoteze simplificatoareTcum ar fi asimilarea unei probleme de
solicitare spa&iala cu o problema plana sau acceptarea unor solicitri a-ial simetrice>.
+unosc?nd tensiunile care ac&ioneaz pe suprafe&ele de contact ale corpului deformat
cu suprafe&ele elementelor active ale procesului se pot determina apoi for&ele
care trebuieaplicate ?n vederea realizrii preocesului de deformare.
/.C.2 .M(!*.( .( a+a%"4& a%( )*#(,(%* .( .(-*1a( )%a,!"#&
8intre metodele de analiz ale proceselor de deformare plastic se
amintesc: a.> Metode teoretice:
(.> metode analitice:# metoda lucrului mecanic R # metoda sec&iunilor.
/.> metode grafo#analitice:#metoda liniilor de alunecare.
1.> metode numerice:# metoda diferen&elor finiteR
# metoda elementelor finite,#
# metoda elementelor de frontier. b.> Metode e-perimentale:
(. > metoda simulrii ,#/.> metoda re&elelor Tcaroiajelor>R 1.> metoda analizei
microstructuriiR 6.> metoda analizei durit&ii.
Qtilizarea uneia sau alteia din ir.e&ciele de rr.ai sus se face ?n func&ie de
comple-itatea 2i precizia sistemului.
/.C.2.1. M(!*.a %$#$%$" 1(#a+"#
+u aceast metod se pot determina e-presiile presiunilor de
deformare,for&elor,lucrului mecanic 2i puterii.Metoda nu permite determinarea distribu&iilor
tensiunilor ?n sec&iunea piesei deformate.
Metoda const ?n egalarea lucrului mecanic al for&elor e-terioareTnecesare pentru
deformarea materialului> cu lucrul mecanic al for&elor interioareTlucrul mecanic de rezisten&
a materialului la deformare>.8ac se ia ?n considerare 2i frecarea,atunci bilan&ul energetic
va fi dat de rela&ia T1.((/>:
2
e
12
:
32
f
T1.((/>
'ucrul mecanic elementar de rezisten&,?n func&ie de tensiunile principale 2i de
deformatiile specifice produse deacestea se e-prima prin rela&ia:
T1.((1>
unde dC este volumul corpului elementar. Particularizind rela&ia T1.0<> se
ob&ine:
T1.((6>
iar e-presiile tensiunilor 2i deforma&i ii lor se ob&in particularizind
rela&iile T1..7> 2i T1...>:
T1.((3>
T1.((7>
?nlocuind ?n T1.((1> rela&iile T1.((6> 2i &inlnd seama de T1.((3> 2i T1.((7>
rezulta:
T1.((.>
2i integrind rela&ia T1.((.> se ob&ine lucrul mecanic e-istent Tal for&elor interioare>
necesar producerii deformrii plastice a corpului metalic:
T1.((K>
Qn e-emplu de aplicare a metodei lucrului mecanic se ?nt?lne2te la determinarea for&ei
de e-trudare. Se consider un semifabricat de diametru d$ 2i lungimea '
o
supus e-trudrii. ?n
urma e-trudrii diametrul devine d, T,ig.1.(K>.
for&ei de e-trudare
'ucrul mecanic al for&elor e-terioare se determin cu rela&ia T1.((0>:
T1.((0>
'ucrul mecanic al for&elor interioare se calculeaz cu rela&ia T1.(/<>:
T1.(/<>
'ucrul mecanic al for&elor de frecare se determin cu rela&ia:
T1.(/(.>8in rela&ia T1.((/> cu ajutorul rela&iilor T1.((0>, T1.(/<> 2i T1.(/(>
se ob&ine:
T1.(//>
+onsider?nd c materialul este rigid#plastic fr ecruisare, adic aI
e
o
c
, din T1.(//>
rezult:
T1.(/1>
?ns
2i
astfel c din T1.(/1> 2i T1.(/6> se ob&ine:
T1.(/3>
5dat determinat presiunea necesar deformrii se pot determina for&a 2i
lucrul mecanic:
T1.(/7>
T1.(/.>
/.C.2.2. M(!*.a %"+""%* .( a%$+(#a(
Aceast metod se poate aplica la determinarea tensiunilor din interiorul corpurilor
metalice supuse deformrii, ?n cazul strii plane sau a strii spa&iale.
Se consider un punct M, din interiorul corpului supus deformrii, raportat la un
sistem 5- asupra acestuia ac&ioneaz dou tensiuni principale a\D 2i oN/ 2i dou tensiuni
tangen&iale
)
(/
)
/l
r
ma-@ situate pe dou direc&ii ?nclinate cu 63f fat dedirec&iile a
s
2i o, T,ig.1.(0> .
,ig. 1.(0. Qng*iurile formate de tangentele la liniile de alunecare
Pentru punctul M, direc&ia tensiunii principale tr, face cu a-a 5- ung*iul 'p, iar
direc&ia tensiunii tangen&iale ma-ime formeaz cu a-a 5- ung*iul =@i^ d )r[6.
8irec&iile tensiunilor principale 2i a celor tangen&iale ma-ime se sc*imb de la un
punct la altul al corpului supus deformrii. Se ob&in
astfel dou re&ele de curbe corespunztoare tensiunilor a
,
2i aj,, respectiv tensiunilor
tangen&iale ma-ime.
?nf2uratoarele pozi&iilor succesive ale tensiunilor tangen&iale ma-ime s?nt denumite
linii de alunecare. 8eci liniile de alunecare constituie o re&ea de curbe ale cror tangente ?n
diferite puncte coincid cu direc&iile tensiunilor tangen&iale ma-ime. 'iniile de alunecare
au urmtoarele propriet&iR
(> s?nt curbe continue, ortogonale 2i situate la un ung*i de 63
+
fat de
iimiie tensiunilor principaleR
/> liniile de alunecare intersecteaz suprafa&a e-terioar a corpului deformat
sub c?te un ung*i a crui valoare depinde de mrimea tensiunii tangen&iale pe
suprafa&a respectiv 2i de rezisten&a la deformare a materialuluiR
1> varia&ia tensiunii normale medii ?n lungul liniei de alunecare este
propor&ional cu ung*iul de rota&ie Tdevia&ie> a acesteiaR
6b dac liniile de alunecare s?nt rectilinii, tensiunea normal medie corespunztoare
rm?ne constantR
3> ung*iurile formate de
tangentele la dou linii de alunecare ', 2i '@,,, ?n punctele de intersectare cu alte linii de
alunecare din familia ortogonal corespunztoare '
/
2i 2
!
se men&in constante X,ig.1./<.>.
,ig. 1./<. Propriet&ile familiilor de linii de
Pentru starea plan de tensiuniTo
1
<> e-ista rela&iile:
T1.(/K.>
Jinind seama de:
T1.(/0>
ecua&iile din rela&iile T1.(/K> pot fi puse 2i sub forma:
T1.(1<>
?n punctul < al sec&iunii unui corp deformat se considera doua linii ortogonale de
alunecare @ 2i T,ig.1./(>.
Proiect?nd for&ele aplicate triung*iului elementar abc pe direc&ia normala 9 la linia
de alunecare Z, se ob&ine:
a
E~#,'sin
/
ado Bcos
/
a#rVsin/a T1.(1(>
8eriv?nd rela&ia T1.(1(> in raport cu a, se ob&ine legea de varia&#ie a tensiunii normale
medii de#a lungul liniei de alunecare H
:
T1.(1/>
?nlocuind rela&iile T1.(1<> ?n T1.(1/> rezulta:
T1.(11>
?n cazul in care ipotenuza triung*iului elementar abc va coincide cu
direc&ia de alunecare , va rezulta:
T1.(16>
Integrind rela&iile T1.(11> 2i T1.(16> se ob&ine:
sau:
T1.(13>
fma,b L tensiunea normala medie corespunztoare punctului a
sau bR
a
ab
# ung*iul de rota&ie Tdevia&ie> a liniei de alunecare la trecere de la punctul a. le.
t.
Aela&ia T1.(13> arata ca daca se cunoa2te tensiunea normala medie intr#un punct b al
liniilor de alunecare, tensiunea tangen&iala ma-ima 2i ung*iul de ?nclinare al liniei de
alunecare
la trecerea de la punctul a la b, se poate determina tensiunea normala medie ?n
cel de#al doilea punct considerat a.
,ig. 1./(. Prism elementar triung*iular In
interiorul corpului supus deformrii
Aeferitor la faptul ca liniile de alunecare intersecteaz suprafa&a e-terioara a corpului
de deformat sub un ung*i a crui valoare depinde de mrimea tensiunilor tangen&iale pe
suprafa&a respectiva, daca pe suprafa&a de contact a corpului cu elementele active de
deformare sau pe o suprafa&a libera nu e-ista frecare, adic ) <, din ultima ecua&ie a
rela&iei T1.(1<> rezulta:
cosT/a>< deci arc[6 T1.(17>
8aca frecarea pe suprafa&a corpului atinge valoarea ma-ima, deci 2
B>
DEF< a!$+#"
din (%a'"a T1.(1<> se ob&ine:
cosT/a>kl deci cr5 2i a1n6! T1.(1.>+a e-emplu de utilizare a metodei
liniilor de alunecare se poate da cazul perforrii unui alezaj ?ntr#o pies metalic, atunci c?nd
dimensiunile suprafe&ei pe care ac&ioneaz poansonul s?nt mult mai mari dec?t dimensiunile
suprafe&ei acestuia. se consider c deformarea este plan 2i se efectueaz fr frecare
pesuprafa&a de contact. 'iniile de alunecare s?nt prezentate ?n figura 1.//.
Se aleg pe una din liniile de alunecare dou puncte a 2i b. ?n punctul b, acesta afl?ndu#
se pe o suprafa& liber, tensiunea normal este nul:
T1.(1K>
+onform condi&iei de
plasticitate )resca#
Saint#Cenant:
T1.(10>
astfel c &in?nd seama de T1.(1S> rezuiua:
)ensiunea medie ?n punctul : va fi:
T1.(6<>
T1 .(6(>
8in rela&ia T1.(13> &in?nd seama c aP
A:
))[/ se ob&ine:
T1.(6/>
2i cum FGHI
!H
17/F rezult:
T1.(61>
CAP. 4. OPERAII DE TIERE
4.1. F*-(#a(a
4.1.1. A+a%"4a )*#(,$%$" .( -*-(#a(
?n cele mai multe cazuri semifabricatele sub care se prezint materialele, nu se pot
folosi ?n procesul de produc&ie la dimensiunile lor de livrare. Se impune deci ?n cadrul unui
proces te*nologic ca prim operat, ie ob&inerea f ?2iilor sau formatelor de semifabricat, ce
urmeaz apoi a fi prelucrate prin 2tan&are 2i matri&are. Aceast opera&ie pregtitoare se e-ecut
de regul pe utilaj e specifice acestui tip de prelucrare prin forfecare 2i anume foarfece de
diferite tipuri . +?nd opera&ia se realizeaz la foarfece ?n ateliere specializate pe rjregtirea
semifabricatelor se nume2te debitare iar c?nd se folosesc stan&ele se nume2te retezare.
,orfecarea este opera&ia de tiere a semifabricatelor dup un contur desc*is cu
ajutorul a dou ti2uri asociate.
Procesul de tiere cu foarfecele a foilor de tabl se face
introduc?nd semifabricatul ?ntre cele dou cu&ite, dup care prin ac&ionare se produce
separarea semifabricatului T,ig.6.(>.
Procesul de tiere are loc ?n trei faze succesive:
a> faza elastic, ?n care semifabricatul este pu&in deformat de cele dou muc*ii
dar tensiunile
2i deforma&iile care apar ?n material, nu dep2esc limitele de elasticitate.
,ig. 6.(. Procesul de tiere la foarfece
b> faza plastic, ?n care tensiunile cresc dep2ind limita de curgere 2i se
apropie de limita de rupere nedep2ind#o?ns. 8eforma&iile devin remanente 2i s?nt ma-ime
pe liniile de alunecare care ?ncep de la muc*iile tietoare ale cu&itelor. ?n timpul acestei faze
cu&itele ptrund ?n semifabricat pe o ad?ncime:
*
f
X<,/. . .<,3>g T6.(>
Calorile mici ale lui *, s?nt pentru materialele dure, iar cele mari pentru
materiale cu plasticitate ridicat.
c> faza de separare, ?n care la ?nceput apar microfisuri 2i apoi
macrofisuri, dup care se produce separarea unei pr&i a semifabricatului de cellalt.
,isurile de forfecare pornesc de la cele dou muc*ii tietoare 2i ?n cazul unui
joc optim, formeaz un plan comun de forfecare.
,ig.6./ Aspectul suprafe&ei
tiate
Pe suprafa&a tiat a
semifabricatului se ?nregistreaz dou zone T,ig.6./.> de rugozitate, corespunztoare
celor dou faze. Prima zon Ta> este lucioas 2i este specific fazei plastice av?nd grosimea
cuprins ?ntre
T<,/...<,3>g. A doua zona Tb>
corespunde fazei de separare 2i are aspectul specific ruperii adic cu
rugozitate mai mare.
)ierea fiind un proces de deformare plastic produce 2i o ecruisare a
materialului. 4rosimea Al a materialului ecruisat
depinde de: rezisten&a materialului, grosimea g a semifabricatului, starea muc*iilor
tietoare a cu&itelor, valoarea jocului j dintre cu&ite 2i viteza de forfecare.
,or&a de tiere , va ac&iona, indiferent de geometria cu&itelor, la o distan&a aX(,3.../>g
fa& de muc*ia tietoare d?nd na2tere unui moment de rsturnare T,ig.6.1.>. Sub
ac&iunea acestui moment semifabricatul are tendin&a s se roteasc 2i s
intre ?ntre cele dou cu&ite d?nd na2tere la o
,ig. 6.1 Procesul de rsturnarefor& lateral ) de deprtare a acestora cu valoarea
?n func&ie de for&a de tiere.
)T<,(...<,/>, T6./>
Av?ndu#se ?n vedere aceast for&a, cu&itele foarfecelui trebuie s fie foarte rigide 2i
bine g*idate.
?n scopul ?ngrdirii posibilit&ilor de rsturnare ?n construc&ia utilajelor s?nt prevzute
tampoane care apas asupra semifabricatului cu o for& = ?n a2a fel ?nc?t suma momentelor
care ac&ioneaz ?n sistem s fie nul.
J
B
3J
)
3J
8
1% T6.1>
Pentru ca procesul de tiere s decurg ?n bune condi&ii este obligatorie prezen&a unui
joc Tj> ?ntre cele dou cu&ite de tiere T,ig.6.6.>. ?n faza plastic a forfecrii apar ?n
semifabricat microfisuri 2i macrofisuri care favorizeaz ruperea
pe o por&iune de grosime *, T,ig.6.6.>. Caloarea jocului optim dintre cele dou cu&ite
de la foarfece se poate determina cu ajutorul rela&iei:
K19?h + tffP T6.6>
unde: S6... 7f este ung*iul de ?nclinare a direc&iilor de propagare a fisurilor,# * T<,
/ . . . <, 3> g
,ig .6.6 ,ormarea micro#
fisuri lor 2i macrofisurilor in procesul de tiere
?n practica se consider urmtoarele jocuri optime:
j T<,<6 . . .<,<7>g, pentru materialele moi T6.3.>
j T<,<7. . .<,<K>g, pentru materialele dure T6.7.>
?n cazul nerespectrii acestui j oc este de a2teptat un
consum suplimentar de lucru mecanic 2i o calitate inferioar a
suprafe&ei tiate.
,oarfecele utilizate mai frecvent ?n procesul de produc&ie
s?nt urmtoarele:
(> foarfecele cu cu&ite paralele,#
/> foarfecele g*ilotinR
1> foarfecele cu cu&ite ?nclinate vibratoare,#
6> foarfecele cu cu&ite disc.4.1.2. T&"((a #$ -*a-(#( #$ #$'"!( )aa%(%(
,oarfecele cu cu&ite paralele se utilizeaz la tierea j semifabricatelor %nguste 2i cu
grosime relativ mare cum ar fi \ barele, platbandele 2i alte profiluri laminate.
?n vederea tierii semifabricatul este introdus ?ntre cu&ite 2i la cobor?rea cu&itului
superior se produce separarea semifabricatului.
?n scopul unei tieri mai u2oare cu&itele sint ascu&ite T,ig.6.3.> prezentind ung*iuri de
a2ezare Ta> 2i ung*iuri de degajare T >. Calorile acestor ung*iuri depind de propriet&ile
mecanice ale materialelor de debitat. Astfel se recomanda:
,ig. 6.3. ,oarfece cu cu&ite paralel
# ^3f...(3fR alf.../f pentru materialele dure 2i de duritate medieR
# `/<f...1<fR a/f...1f pentru materialele moi Tneferoase>.
Iocul intre cu&ite se determina cu ajutorul rela&iilor T6.3.> 2i T6.7. > .
+u&itele au forme constructive diverse ?n func&ie de forma sec&iunii transversale a
semifabricatului T,ig.6.7.>.
,ig. 6.7. )ipuri de cu&ite
,or&a necesara tierii la foarfeci cu cu&ite paralele se calculeaz cu
ajutorul rela&iei T6...>#B1KL?. T6..>
unde :
, # for&a necesar tierii, ?n da9R
: # l&imea semifabricatului tiat, ?n mmR
g # grosimea semifabricatului tiat, ?n mmR
) # rezisten&a la forfecare, in da9[mm
/
R
]l,/...l,1 # coeficient de corec&ie conven&ional care &ine seama
de gradul de ecruisare a materialului pieselor, starea muc*iilor
tietoare a cu&itelor, neomogenitatea materialului
semifabricatului 2i starea suprafe&ei
acestuia.
8iagrama varia&iei for&ei de forfecare ?n func&ie de cursa * este dat ?n figura 6...
'ucrul mecanic consumat ?n timpul opera&iei de tiere se determin cu rela&ia:
T6.K>
unde:
,
m
$ # for&a ma-im necesar tierii semifabricatuluiR _ # este un
coeficient care &ine seama de grosimea
semifabricatului 2i de propriet&ile mecanice ale acestuia. Astfel se ia:
_<,.3 . . . <,7< pentru ga/ mmR
_< , 7< . . .<,63 pentru g/ ... 6 mm,#
j<,63 . . . <,1< pentru gZ6 mm.
?n func&ie de cursa
+u c?t materialul este mai dur cu at?t coeficientul _ se ia mai micR * este cursa de lucru
2i se ia egal cu grosimea semifabricatului.
Puterea util necesar forfecrii se calculeaz cu rela&ia:
T6.0>
unde n este numrul de curse duble pe minut a berbecului utilajului.
Puterea utilajului se calculeaz cu rela&ia:
T6.(<>
unde: ], (,1. ..(,6 este un coeficient de suprasarcinR
r+ 1 <, 3 ... < , . randamentul utilajului .
Puterea motorului se calculeaz ?n func&ie de solu&ia constructiv adoptat. 8aca
utilajul nu are volant puterea se calculeaz cu rela&ia:
T6.((>
2i c?nd are volant cu rela&ia:
T6.(/>
unde: .j, este randamentul transmisiei de la motor la utilajR
K
E
'l este un coeficient care e-prim raportul dintre timpul de lucru 2i timpul
de mers ?n gol al utilajului.
4.1./. T&"((a %a -*a-(#( #$ #$'"!( ;+#%"+a!( ,,",
,oarfecele cu cu&ite ?nclinate denumite 2i foarfece g*ilotina se
utilizeaz la debitarea tablelor sub&iri ?n f?2ii
2i ?n semifabricate individuale.
8atorit faptului c cu&itul superior este
?nclinat cu ung*iul p T,ig.6.K> fa& de orizontal semifabricatul este atacat progresiv 2i
cu ajutorul acestui tip de foarfece se
pot tia semifabricate de dimensiuni mai mari dec?t cele tiate cu foarfece cu
cu&ite paralele.
Caloarea ung*iului de ?nclinare 'p se ia ?n func&ie de grosimea
semifabricatului f)ab.6.(>.
,ig. 6.K ,oarfece cu cu&ite ?nclinateQng*iul de ?nclinare 'p
)ab. 6.(
Iocul ?ntre elementele tietoare se ia ?n func&ie de grosimea 2i duritatea
semifabricatului: pentru materiale dure 2i semidure cu grosime mai mic dec?t (< mm se
accept j ocul j T<,<3.. .<,<.>g, pentru grosimi mai mari de (< mm jocul se ia j#T<,(...<,/>g.
?n ca2ul tierii o&elurilor aliate dure 2i foarte dure, j T<,<3 . . .<,/>g.
4eometria cu&itelor se ia ?n func&ie de materialul prelucrat: c<
=
1< @ . . . 1f R .3f ...
(3f ,# pentru materialele de duritate medie 2i dure,# al
o
1<@ . . . /f
R
. 13f. . .63fR pentru
materiale moi.
,ig. 6.0. ,oarfece cu cu&ite ?nclinate . , fT*>
,ig.6.(< 5pritoare laterale
?n afara avantajului unei for&e reduse 2i constante a crei varia&ie este prezentat ?n
figura 6.0 acest tip de foarfece prezint dezavantajul c apar for&e de ?mpingere lateral care
tind sa scoat tabla dintre cu&ite. In scopul eliminrii acestui
dezavantaj ?n construc&ia
foarfecelor cu lame ?nclinate s?nt prevzute opritoarele laterale 1, T,ig.6.(<> . Alt
dezavantaj al tierii la g*ilotin este acela c
semifabricatul tiat se deformeaz ?n sensul deplasrii cu&itului superior fiind necesare
opera&ii suplimentare de ?ndreptare.
,ig. 6.((. Sc*ema procesului dft
tiere,or&a de tiere se calculeaz av?nd ?n vedere c la un moment dat suprafa&a
infinitezimal dA T,ig.6.((> are dimensiunile d- 2i dF 2i este situat la distan&a - de punctul
5.@8in momentul contactului cu&it#semifabricat for&a cre2te p?n c?nd punctul 5 ajunge ?n 5j
dup care se pstreaz constant p?n ajunge ?n <, 2i descre2te apoi p?n la ie2irea cu&itului din
semifabricat.
Av?ndu#se ?n vedere aria dA se poate scrie rela&ia for&ei
d,,d-.dF. ) T6 .(1>
unde : dF-tg^.
Jin?nd cont 2i de coeficientul ] prin integrare ?ntre limitele < 2i ($ se ob&ine:
T6.(6>
av?nd ?n vedere ca I
o
.....`VV# rela&ia T6 .(6 . > devine :
T6.(3>
unde ] si i se vor lua ca ?n cazul foarfecelor cu cu&ite paralele.
Pe msur ce grosimea tablelor care se taie cre2te,for&a necesar ?ndoirii
semifabricatului cre2te 2i ea fiind necesar o for& suplimentar fa&a de for&a de tiere care se
calculeaz cu ajutorul rela&iei T6.(7.>.
,c]i.,
t
j T6.(7>
unde ], <, /3 . . .<,1
,or&a total necesar procesului va fi:
, ,,d,i T6 .(.>
'ucrul mecanic consumat ?n vederea separrii semifabricatului se va calcula cu
rela&ia:
T6.(K>
unde * este cursa cu&itului superior pentru tierea ?ntregii sec&iuni 2i se
calculeaz cu rela&ia :
T6.(0>
Puterea util 2i puterea motorului se calculeaz ca ?n cazultierii cu foarfece cu
lame paralele.
Precizia tierii pe g*ilotin a f?2iilor din tabl de o&el cu lungimi de p?n la /<<< mm
se indic ?n tabelul 6./ 2i ea depinde de: grosimea 2i dimensiunile semifabricatului, de
reglarea limitatoarelor 2i de gradul de uzur a cu&itelor.
?n cazul folosirii unei g*ilotine de Norecizie ridicata, valorile din tabel, date pentru o
g*ilotin de precizie normal, se pot mic2ora cu 6<S#8imensiunea limitativ este l&imea
minim care se poate tia 2i care este ?n func&ie de posibilit&ile de reglare a limitatorului
2i a tampoanelor de re&inere.
4.1.4. T&"((a %a -*a-(#( 8"7a!*a( #$ #$'"!( ;+#%"+a!(
,oarfecele vibrator se poate utiliza la tierea tablelor dup contururi diferite,
curbilinii sau drepte T,ig.6.(/.> dup
trasare sau 2ablon. 'a nevoie acest foarfece se poate utiliza 2i la tierea tablelor ?n
benzi 2i ?n semifabricate individuale.
,ig. 6.(/. ,oarfece vibra+or
+onstruc&ia acestui foarfece presupune prezen&a a dou cu&ite ?nclinate av?nd ung*iul
de prindere 'p1!%# . . .1<f dintre care cel superior este mobil. Mi2careavibratorie are ?n
mod obi2nuit frecven&a /<<<#6<<< curse duble pe minut. 'a nevoie la anumite tipuri
constructive frecven&a poate urca pina la /<.<<< # /3.<<< curse duble pe minut.
+ursa cu&itului superior nu dep2e2te T/ # 1> mm. 'ungimea cu&itelor este de 13 # 63
mm 2i suprapunerea lor ?n pozi&ie retrasa este aT/ # 1> mm. +aracteristicile prezentate
anterior permit tierea unor contururi cu raza minima de (/...(3 mm. ?n unele cazuri cu&itele
se pot construi pu&in curbate.
Mi2carea vibratorie a cu&itelor se ob&ine cu un mecanism biela#manivela, cu
dispozitive pneumatice sau electrice de mica putere.
8up modul de lucru, foarfecele vibratoare sint de doua feluri, foarfece sta&ionar 2i
foarfece portabil. 4rosimea tablelor care se pot tia cu foarfecele sta&ionar este de pina la 7
mm iar cu cel portabil este de pina la / mm.
,or&a de taiere la foarfecele vibrator cu cu&ite ?nclinate se calculeaz cu rela&ia
,^].gH.) T6./<>
unde : ]T(,/...(,1 > 2i are aceia2i semnifica&ie ca ?n cazul celorlalte tipuri de
foarfece.
'ucrul mecanic 2i puterea se determina in func&ie de construc&ia mecanismului de
antrenare, pentru fiecare tip de foarfece ?n parte.
4.1.5- T&"((a %a -*a-(#( #$ #$'"!( .",#
,oarfecele cu discuri se utilizeaz la debitarea semifabricatelor in benzi ?nguste 2i de
lungime mare. ?n unele cazuri se folosesc 2i la tierea semifabricatelor de forma circulara.
8in punct de vedere constructiv se disting citeva tipuri:
# foarfece cu discuri paralele T,ig.6.(1.>R
# foarfece cu un disc ?nclinat T,ig.6.(6.>R
# foarfece cu ambele discuri %nclinate T,ig.6.(3.>. ?nclinarea se face ?n
func&ie de pozi&ia orizontala a semifabricatului.
?n cazul unor produc&ii de serie mare 2i de masa ?nindustrie se
folosesc foarfece cu discuri multiple T,ig.6.(7,a>
care realizeaz tierea ?n mai multe benzi cu l&imea egal sau de l&imi diferite,
?ndoirea semifabricatului ?n cazul foarfecelor cu discuri multiple este evitat prin prevederea
rolelor de cauciuc
?ntre discurile tietoare (. 8iscurile tietoare ( s?nt asamblate pe cei
doi arbori I 2i II prin intermediul penelor 1. .. 8istanta dintre discurile tietoare
este men&inut de ctre buc2a /. '&imea benzii tiate este egal cu b iar men&inerea
unui joc optim ?ntre cu&ite se face prin intermediul buc2ei 3.
?n cazul benzilor cu l&imea b"a3<... 7< mm se folosesc cu&ite V:: disc cu
l&imea egal cu cea a benzii de semifabricat T,ig.6.(7,b> .
:V#,...,HHV8eplasarea semifabricatului ?n timpul tierii este asigurata de frecarea care apare
?ntre material 2i suprafe&ele active ale cu&itelor, dac ung*iul /al3f# Aceast condi&ie este
asigurat dac este ?ndeplinit rela&ia:
4eometria discurilor este data ?n tabelul 6.1.
8imensiunea de suprapunere a cu&itelor se ia *T<,/...<,1>g ?n func&ie de materialul de
tiat, mai mare la materiale moi 2i mai mic la materiale dure.
Citeza de tiere la foarfecele cu discuri este cuprins ?ntre 1<...(<< m[min.
+a dimensiune limitativ, este dimensiunea limitat care se poate tia cu foarfecele. ?n
cazul foarfecelor cu discuri drepte l&imea minim este de 6 mm, iar ?n cazul dimensiunilor
multiple l&imea minim de tiere este ?ntre 1. . .6 mm pentru semifabricatele cu grosimi
?ntre <,<( 2i 1 mm.
?n cazul tierii cu foarfecele cu discuri, for&a secalculeaz cu rela&ia:
T6./(>
unde:
*p # ad?ncimea de ptrundere a discurilor ?n momentul forfecriiR
] T(,/. . .(,1> coeficient ce &ine cont de j oc 2i uzura cu&itelor.
Ad?ncimea de ptrundere depinde de caracteristicile mecanice ale materialului 2i de
grosimea acestuia conform tabelului 6.6.
Momentul de torsiune produs de for&a tietoare la arborele cu&itului disc se
determin cu ajutorul rela&iei:
M<,(/3#]#g
/
#8#)#+5S=
r
T6.//>
unde:
] l,/ . . . (,6 este un coeficient care &ine seama de neuniformitatea semifabricatului
tiat.
Puterea necesar tierii tablei se calculeaz cu rela&ia:
P+#M#n T6./1>
unde:
+ # este un coeficient ce &ine seama de sistemul de unit&i de msur ?n care se
lucreaz.
n # numrul de rota&ii pe minut ale cu&itelor disc.
Puterea util 2i puterea motorului de ac&ionare se determin ca la tierea cu foarfeci cu
lame paralele cu men&iunea ca randamentul unei foarfeci cu cu&ite disc este il
<,....<,K.'a tierea cu foarfece cu cu&ite disc se ob&in precizii corespunztoare clasei a (/#a de
precizie ?n cazul discurilor paralele, clasele (/#(6 de precizie In cazul discurilor ?nclinate iar
In cazul foarfecelor cu discuri multiple precizia este de kT<,<3 6# <,/> mm.
4.2. D(#$)a(a 0" )(-*a(a
4-2.1. A+a%"4a )*#(,$%$" .( .(#$)a( 0" )(-*a(
8ecuparea 2i perforarea sint opera&ii de taiere care decurg ?n mod analog cu
procesul de taiere la foarfece cu men&iunea ca
In acest caz muc*iile elementelor active formeaz un contur ?nc*is.
8ecuparea este opera&ia de taiere dup un contur %nc*is, pentru separarea completa
a unor
semifabricate sau piese, cea mai mica dimensiune a sec&iunii transversale a conturului
fiind mare ?n raport cu grosimea
semifabricatului TdZ3g, ,ig.6.(.>.
,ig. 6.(.. 5pera&ia de decupare
Perforarea este opera&ia de taiere dup un contur ?nc*is, pentru separarea completa a
unei pr&i de semifabricat sub forma de de2eu, cea mai mica dimensiune transversala a
conturului fiind mica ?n raport cu grosimea semifabricatului Tda3g,,ig. 6.(K> .
,ig. M.(K. 5pera&ia de perforare
5pera&iile de decupare 2i perforare se realizeaz cu ajutorul sculelor numite stan&e a
cror elemente active sint poansonul ( 2i placa activa / T,ig.6.(0>.
?n afara elementelor active ?n construc&ia stan&elor intra2i alte elemente care
contribuie la buna desf2urare a procesului de tiere. 8intre acestea se amintesc: elementele
de g*idare care
asigura un j oc constant pe conturul de decupat perforat, elemente de conducere care
asigur conducerea
semifabricatului ?n c?mpul de ac&iune a poansonului 2i plcii active, plci de baz,
plci de cap, placi portpoanson, etc.
In cazul opera&iei de
decupare dimensiunile 2i precizia piesei s?nt dictate de
dimensiunea 2i precizia plcii active, pe c?nd ?n cazul perforrii
depind de dimensiunea 2i precizia poansonului.
+a 2i ?n cazul tierii la foarfece 2i ?n cazul procesului de decupare 2i perforare se
?nregistreaz trei fs^p FNin H Um r*m3 cum urmeaz:
aj raza elastica m care semifabricatul este comprimat 2i ?ndoit pu&. in ?n cavitatea plcii
tietoareR tensiunile 2i deformat iile din material nu dep2esc limitele elasticit&iiR
b> faza plastic ?n care poansonul ptrunde ?n material, pe o anumit ad?ncime,
fibrele s?nt
puternic ?ntinse 2i ?ncovoiate, materialul fiind ?mpins ?n orificiul plcii activeR
deforma&iile
materialului devin remanente iar spre sf?r2itul fazei tensiunile din apropierea muc*iilor
tietoare ajung la valori corespunztoare rezisten&ei la forfecare ,#
,ig. 6./<. ,azele procesului g de 2t.an&are
c> faza de forfecare m care apar mai intii microfisuri 2i apoi macrofisuri. Microfisurile
apar prima data la nivelul muc*iilor tietoare ale plcii active 2i apoi la ale poansonului2i
se propaga pe direc&ia liniilor de ma-ima deformare la forfecare provoc?nd
separarea semifabricatului.
+on&inuindu#2i cursa poansonul %mpinge piesa Tin cazul decuprii> sau de2eul T?n cazul
perforrii> prin partea inferioara a plcii active.
,ig. 6./(. 8iagrama deplasrii berbecului
?n primele doua faze ale procesului de taiere viteza de ?naintare a poansonului se
mic2oreaz datorita rezistentei opuse de material, ca ?ncepind cu faza a treia sa creasc
dep2ind viteza de regim, dup care revine la valoarea normala X,ig.6./(> .
5dat cu cre2terea brusca a vitezei de deplasare a berbecului, organele mobile
ale piesei lovesc puternic in articula&ii ca urmare a 2ocului 2i arcuirii batiului
presei, provoc?nd acel zgomot caracteristic, c nedorit, ?ntilnit ?n sec&iile de presare
la rece.
Pentru ca procesul de decupare # perforare sa decurg in bune condi&ii se impune
prezen&a unui joc ?ntre elementele active ale stan&elor. Mrimea ace2ti
(
e j^c iN.fluen&e.z ?n
mod *otar?tor calitatea suprafe&ei tiate, precizia dimensionala a piesei prelucrate, consumul
de lucru mecanic necesar separrii 2i durabilitatea stan&ei.
,ig.H.//. Aeglarea cursei active a berbecului
QQIdQlll'd'ed 2 'cm^e#' .
,or&a nominala a preselor cu e-centric sau cu manivela este cea dezvoltata ?n
momentul c?nd ung*iul manivelei a1<f . ?n aceasta idee reglarea stan&ei pe prese se face ?n
a2a fel incit poansonul sa intre in semifabricat numai atunci c?nd aa1<f T,ig.6.//>.
+?nd mrimea jocului dintre elementele active este cea optima, fisurile pornite de la
cele doua muc*ii se propaga dup aceia2i direc&ie X,ig. 6./1>, separarea
materialului facindu#se cu un consum minim de lucru mecanic. Suprafa&a
rezultata in
urma separrii prezint trei zone distincte: o zona rotunjit (aflata ?n imediata
vecintate a zonei netede / ce corespunde fazei de deformare plastica. Pona neteda reprezint
cam o treime din grosimea semifabricatului 2i depinde ?n mare msura de plasticitatea
materialului. Qltima zona cea rugoasa 1 corespunde fazei de forfecare T,ig.6./1>.
suprafe&ei tiate
8aca jocul dintre poanson 2i placa activa este mai mare declt cel optim
T,ig.6./6> semifabricatul este tras in spa&iul
liber rmas ?ntre cele doua, separarea semifabricatului fac?ndu#se ?n acest caz prin
rupere 2i forfecare. ,isurile pornite de la elementele active se propaga dup doua direct.ii
paralele 2i nu se mai intilnesc. ?n vederea ruperii punti&ei de material dintre cele doua fisuri
este de a2teptat un consum suplimentar de lucru mecanic. 8in punct de vedere a preciziei 2i
calit&ii se constata ob&inerea unor piese cu geometrie incorecta, bavuri mari, margini
neuniforme. Suprafa&a rezultata ?n urma tierii este necorespunzatoare fiind foarte
rugoasa pealocuri cu fisuri adinei, zona neteda dispar?nd pe alocuri complet. Mai mult
datorita solicitrilor suplimentare la care este supusa placa activa ea poate crap.
8aca jocul este mai mic decit cel optim, fisurile se propaga dup direc&ii paralele
T,ig.6./3>. ?n acest caz se produc mai multe fisuri de forfecare ceea ce duce la
ob&inerea unor
suprafe&e cu mai multe zone lucioase 2i mai multe zone rugoase. Se poate constata ca
suprafa&a rezultata ?n urina tierii are o perpendicularitate mai bun 2i ca din punct de vedere
calitativ suprafa&a
alezajului ob&inut cu un asemenea joc este
superioar. Avlnd ?n vedere acest lucru se recomanda ca stan&ele de perforat sa se
e-ecute cu jocul intre poanson 2i placa activa mai mic decit jocul optim.
,ig. 6./3. Iocu' mai mic ca jocul optimR a> direc&ia fisurilorR b> aspectul
suprafe&ei tiate
55+QI# reprezentind diferen&a dintre dimensiunile celor doua elemente active poate sa
aib valoarea optima dar el poate sa nu fie repartizat uniform pe tot conturul. Caria&ia jocului
pe contur poate sa apar ?nc din faza de e-ecu&ie a stan&ei sau poate datorita uzurii
neuniforme pe contur a elementelor active. Aceasta varia&ie a jocului duce la ob&inerea
unor piese calitativ
,ig. 6,/7. Ioc nguniform Intre poanson 2i placa
necorespunzatoare T,ig.6./7>. +a 2i ?n cazul
opera&iilor de taiere la foarfece 2i la decupare 2i perforare materialul
semifabricatului sufer ?n zona de taiere modificri importante ale structurii 2i se
ecruiseaza. Ad?ncimea
grosimea, propriet&ile 2i structura ini&iala a materialului, de valoarea jocului 2i
calitatea muc*iilor tietoare ale cu&itelor,precum 2i de viteza decuprii.
?n figura 6./. este reprezentat influen&a vitezei de decupare asupra formei forfecrii
piesei decupate 2i asupra ad?ncimii stratului ecruisat.
S#a constatat c lu?nd valori ale vitezei de lucru Tv> ?n jurul vitezei de regim Tv
r
Z a
berbecului presei grosimea stratului de material ecruisat Te> scade cu cre2terea vitezei de
2tan&are. Acela2i lucru se ?nt?mpl 2i cu ad?ncimea de ptrundere a poansonului *
f
. 'a viteze
mai mari faza plastic a procesului U reduce, *, scade si grosimea stratului ecruisat se
mic2oreaz.
4.2.2. T(6+*%*3"#"!a!(a )"(,(%* *7'"+$!( )"+ 0!a+'a(
Prin te*nologicitatea pieselor stan&ate se ?n&elege ?mbinarea elementelor constructive
?n a2a fel ?nc?t sa fie asigurat cea mai economic fabricare a piesei, cu respectarea condi&iilor
te*nice si func&ionale.Printre criteriile de baza ale te*nologicita&ii se pot enumera:
# asigurarea unui consum minim de materialR
# realizarea pieselor ?ntr#un numr minim de opera&iiR
# proiectarea formei si a parametrilor geometrici ai piesei, ?n a2a fel ?nc?t
aceasta s fie realizat cu u2urin& prin 2tan&are paralel cu respectarea
condi&iilor de precizie necesare.
Piesele care au pe conturul e-terior trepteT,ig.6./K,a>se pot ob&ine prin decupare
numai dac dimensiunile acestora ?ndeplinesc condi&ia *al,/g. ?n cazul pieselor perforate T,ig.
6 . /K,bb dimensiunea minim este *ag .
?n cazul decuprii unor piese l&imea minim se stabile2tetot ?n func&ie de
grosimea semifabricatului 2i va avea valoarea limita b
min
l,3g T,ig. 6./K,c>.
8imensiunile orificiilor minime care se pot da ?n semifabricate a,ig.6./K.d,e,f,g> sint
condi&ionate de forma acestora, calitatea materialului, 2i grosimea semifabricatului.
'a 2tan&area obi2nuita dimensiunile recomandate s?nt date in tabelul 6.3. cu men&iunea
ca ?n cazurile posibile sa se evite valorile minime.
8imensiuni le minime ale orificiilor perforate la 2tan&area obi2nuita
)ab.6.3 .
?n cazul pieselor cu contur poligonal ob&inute prin 2tan&are T,ig.6./K.*> se recomanda
racordarea laturilor ?ntre ele cu o raza A. Caloarea acestei raze se va adopta ?n func&ie de
calitatea materialului, grosimea semifabricatului 2i ung*iul format de laturile respective. ?n
tabelul 6.7. sint date valorile acestei raze pentru materialele mai des folosite.8e
asemenea este condi&ionat distan&a dintre doua orificii 2i dintre orificiu 2i marginea piesei,de
calitatea materialului, de forma gurii 2i a conturului piesei.
Calorile razei minime A
)ab.6.7.
?n figura 6./0 s?nt prezentate c?teva piese caracteristice ob&inute prin 2tan&are
din o&el 2i valorile limita admisibile.
Av?ndu#se ?n vedere ca suprapunerea straturilor de material ecruisate din doua sec&iuni
forfecate duce la durificarea completa a materialului 2i la o fisurare iminenta, distan&a dintre
doua suprafe&e vecine ob&inute prin 2tan&are se alege de a2a maniera ?nc?t straturile
ecruisate sa nu interfereze.
8istan&a minim dintre dou suprafe&e stan&ate mai depinde 2i de posibilit&ile de
realizare a stan&elor 2i de asigurarea unei durabilit&i ridicate. 8istan&a minim Tgl> ?ntre
suprafe&ele tiate depinde de grosimea minim g a peretelui plcii tietoareT,ig.6.1<>.+iteva
valori ale acestei grosimi minime s?nt date ?n tabelul 6.. 2i s#au ob&inut e-perimental.
Materialul care s#a prelucrat a fost relativ dur.
?n cazul ?n care dimensiunea dintre marginile unor orificii este mai mic dec?t cea
minim prelucrarea se va putea face pe stan&e cu ac&iune succesiv sau pe stan&e simple. In
cazul ?n care prelucrarea se face pe stan&e succesive trebuie asigurat prin construc&ia sculei 2i
o fi-are a semifabricatului pe placa activ ?n vederea ?mpiedicrii deformrii, deformare care
ar putea influent ?n mod negativ avansui serai i acri ca ' ui ui.
?n anumite cazuri piesele ambutisate sau ?ndoite s?nt prevzute cu orificii ob&inute prin
perforare. Se recomand ca acestea s fie situate ?n afara suprafe&elor deformate la matri&are.
?n acest scop se vor respecta c?teva condi&ii T,ig.6.1(>:
b> ?ndoite
djd^re T6./6>
d
6
sdc d / Tg d r,> dd T6./3>
l
1
sl
r
/ Tr d g> #d T6./7>
T6./.>
Aceste indica&ii trebuie respectate 2i aplicate la proiectarea formei 2i la stabilirea
dimensiunilor pieselor care urmeaz a fi prelucrate prin decupare#perforare cit 2i la stabilirea
procesului te*nologic de 2tan&are.
4.2./. C*"(a 1a!("a%$%$"
+roirea materialului reprezint una din problemele te*nico#economice de prima
importan&a ?n cadrul ?ntocmirii unei te*nologii de prelucrare prin presare la rece.
Prin croirea materialului se ?n&elege stabilirea judicioasa a pozi&iei relative a pieselor
pe semifabricatul prezent sub forma de f?2ie, banda sau foaie de tabla 2i determinarea
dimensiunilor semifabricatului plan ?n cazul pieselor din tabla, de la care ?ncepe
prelucrarea.
'a croirea materialului se vor avea in vedere at?t c*eltuielile aferente materialului 2i
manoperei c?t 2i cele necesare proiectrii 2i construc&iei stan&elor. +roirea iaT,iu..aia fiind
aceea care la volumul 2i condi&iile de produc&ie date asigura fabricarea pieselor cu un
cost minim.
,actorii de care depinde croirea materialului sint: forma 2i dimensiunile piesei,
duritatea materialului 2i grosimea corni fabricatului, forma 2i dimensiunile acestuia, tipul
produc&iei. ;ste cunoscut faptul ca din costul unei piese ob&inute prin presare la rece 7<#K<S
?l reprezint costul materialului 2i nu surprinde pe nimeni accentul mare care se pune pe
eficien&a economica a croirii materialului. Qnul din elementele importante care se urmresc ?n
cadrul ?ntocmirii unui plan de croire este economia de material, care se poate realiza prin
urmtoarele:
(> croirea ra&ionala a benzilor prin dispunerea optima a pieselor pe banda
2i folosirea tipului de croire fara de2euri sau cu de2euri pu&ineR
/> atunci c?nd este posibil sa se aplice croirea combinata pentru piese din
acela2i material 2i din semifabricate cuacoei a3 i grosimeR
1> folosirea unor benzi sau fi2ii ob&inute din formate de tabla cit mai
lungi, deoarece ?n acest fel rezulta un numr mai mare de piese, reduc?ndu#se ?n
acela2i timp cantitatea de de2eu de la capetele semifabricatuluiR
6> ?n cazul produc&iei de serie mare sau de masa se recomanda
folosirea unor formate de tabla speciale ?n vederea ob&inerii unor de2euri cit mai
pu&ine.
?n cadrul procesului de ?ntocmire a unui plan de croire se pot distinge mai multe faze.
?n prima faza se va stabili pozi&ia pieselor pe semifabricat dup care ?n a doua faza se va
calcula l&imea semifabricatului necesar.
8aca in nomenclatoarele ?ntreprinderilor productoare se gsesc benzi la l&imea
calculata se vor folosi aceste benzi, ?n caz contrar se trece ?n a treia faza la croirea benzilor in
benzi de l&ime mai mica sau la croirea tablelor in fi2ii.
8in punctul de vedere a preciziei pieselor stan&ate se intilnesc trei tipuri de croire:
li croire cu punci&a la tot conturul pieseiR
/> croire cu punti&a par&iala la conturul pieseiR
1> croire fara punti&a.
4.2./.1. D",)$+((a )"(,(%* )( 7a+.a
Aranjarea pistelor pe fi2ia sau banda de material se face in func&ie de forma
geometrica a pieselor.
'a decuparea pieselor de forma geometrica foarte simpla se aplica croirea dreapta
T,ig.6.1/,a>
?n cazul produc&iilor de serie mare 2i de masa a pieselor de dimensiuni mici se aplica
croirea pe mai multe r%nduri T,ig.6.1/.b,c>.
?n afara avantajului folosirii mai eficiente a semi fabricatului ?n cazul croirii pe mai
multe r?nduri se mai ob&ine 2i un alt avantaj ?n legtura cu productivitatea. ?n acela2i timp
pentru croiri de acest gen s?nt necesare scule cu lungimi mai mari. ?n cazul pieselor in forma
de Q, ) 2i ' se prefera o croire fa&a in fa&a X,ig.6.1/.d,e,f> sau ?nclinat cared de2euri
mai pu&ine dec?t o croire dreapt.
,ig.6.1/ Modalit&i de a2ezare a piesei pe banda de semifabricat Atunci c?nd este
posibil, ?n scopul ob&inerii unei eficiente
?n folosirea materialului,se aplic croirea combinat irig.6.11> a mai mulcor piese din
acela2i material 2i cu aceea2i grosime de semifabricat. +?nd precizia piesei scade 2i c?nd forma
geometric permite se utilizeaz croirea cu punti&a
par&ial T,ig.6.16> sau fr punti& T,ig.6.13> .
,ig.6.11 +roirea combinat
,ig.6.16 +roirea cu punti& par&ial
,ig.6.13 +roirea fr punt i& 4.2./.2. S!a7"%"(a ."1(+,"$+"" )$+'"'(%*
,ig.6.17 Punti&e
8up aranjarea piesei pe band sau f?2ie se poate trece la determinarea mrimii punti&#
elor ?n cazul croirii cu punt i&e. Se deosebesc doua tipuri de punti&e: punti&e laterale fb> 2i
punti&e intermediare Ta> T,ig.6.17>. Punti&ele laterale s?nt situate ?ntre pies 2i marginea f?2iei
iar cele intermediare ?ntre dou piese consecutive.
Mar
n
Z.ea punt i&ei or influen&eaz ?n !od direct asupra stabilit&ii procesului
te*nologic de decupare, asupra calit&ii 2i preciziei pieselor ob&inute, asupra economicit&ii
sistemului de croire precum 2i asupra durabilit&ii stan&elor.
8in punct de vedere al durabilit&ii s#a putut constata c la valori mici ale punti&ei
aceasta scade deoarece se constat o deplasare a poansonului ?nspre zona cu rezisten& mai
mica a benzii, ?nspre punti&. ?n aceast situa&ie are loc contactul muc*iei active a poansonului
cu muc*ia activ a plcii de tiere ceea ce duce la o uzur pronun&at 2i prin urmare la
scderea durabilit&ii stan&ei. Astfel s#a constatat c o reducere a punti&ei cu 1<S duce la
scderea durabilit&ii cu /3...1<S. Mic2or?nd valoarea punti&ei cu 3<S durabilitatea stan&ei
scade cu 6<...3<S iar ?n cazul 2tan&rii fr punti& durabilitatea sculei scade cu 7<... .<S.
Punti&a trebuie s fie suficient de mare pentru a asigura rigiditate 2i rezisten&
suficient benzii ?n vederea avansului. ?n acela2i timp punti&a asigur compensarea erorilor de
avans 2i de g*idare a benzii de material. Caloarea mrimii punti&ei sealege ?n a2a
fel ?nc?t punti&a s nu ptrund ?n orificiul plcii active 2i s nu rneasc m?na
muncitorului.
Mrimea punti&elor depinde de urmtorii factori:
a> configura&ia piesei: cu c?t conturul piesei este mai complicat 2i cu c?t
razele de curbur s?nt mai mici cu at?t s?nt necesare punti&ie mai mariR
b> dimensiunea 2i grosimea pieseiR cu c?t acestea s?nt mai mari cu at?t valoarea
punti&elor se va lua mai mare:
c> propriet&ile mecanice ale materialului: valoarea punti&ei cre2te cu
plasticitatea materialului 2i scade cu cre2terea durit&ii acestuia
d> felul g*idrii benzii ?n stan&, tipul opritorului 2i al sistemului de avans:
c?nd stan&a este prevzut cu ?mpingtor lateral punti&a lateral se va alege mai micR
?n cazul avansului manual al benzii valoarea punti&ei se va adopta mai mare dec?t ?n
cazul ?n care avansul benzii prin stan& se face automat
e> modul decuprii pieselor: la decuparea pieselor cu ?ntoarcerea benzii
valoarea punti&ei va fi mare dec?t ?n cazul decuprii normale T?ntr#un singur sens>,
f> precizia pieselor decupate: cu c?t precizia pieselor este mai mare cu at?t punti&a
se va adopta mai mare,#
g> construc&ia stan&ei: la o stan& cu rigiditatea mrit 2i o e-ecu&ie precis se
va adopta o punti&a mai mic.
9umrul mare de factori care influen&eaz mrimea punti&elor face imposibil o
determinare analitic, de aceea mrimile punti&elor se vor adopta pe baza rezultatelor
e-perimentale ob&inute ?n diferite sectoare ale industriei care au ?n specific prelucrri prin
presare la rece.
Pentru decuparea cu stan&e obi2nuite a pieselor mici 2i mijlocii din tabl de o&el
mrimea punti&elor se alege din tabelul 6.K.
8e re&inut este faptul c ?n unele condi&ii mrimea punti&elor dat ?n tabelul 6.K.
trebuie corectat. Astfel:
?n cazul decuprii cu ?ntoarcerea benzii mrimea punti&elor se
majoreaz cu 1<SR
# pentru aliaje de titan sau magneziu,punti&ele se iau dublu mrimii date ?n
tabel, pentru alam tare de (,( ori, pentrualam moale de (,/ ori iar pentru
aluminiu de (,1 p?n la (,6 oriR
# ?n cazul avansului automat prin prinderea ?n cle2te a materialului
mrimea punti&elor poate fi mic2orat cu (<.../<S, iar ?n cazul avansului realizat cu
c?rlige ea se mre2te cu (<S fa& de valorile date ?n tabele,#
# pentru piese de form circular din semifabricat cu grosimea gal 2i
diametrul peste 3< mm punti&a intermediar Ta> se mre2te cu 3<S iar punti&a
lateral Tb> se mre2te cu (<<S.
,ig.6.1. Aealizarea pasului de avans
?n cazul folosirii
stan&elor cu cu&it lateral de pas T,ig.6.1.> l&imea benzii va fi maj orat cu
dimensiunea necesar tierii cu cu&itul lateral de pas. '&imea marginii tiate cu cu&itul lateral
de pas este dat ?n tabelul 6.0.
8e fapt folosirea cu&itului lateral de pas nu se recomand dec?t ?n situa&ii limit pentru
c aceast folosire implic o cantitate de de2eu mai ridicat.
,ig . 6.1S Qcilizarea poasonului de pas ?n zona de2eului
+u&itele laterale de pas se pot folosi ?n trei cazuri: (> c?nd pe l?ng limitarea
avansului realizeaz 2i o tiere figurat a conturului lateral a pieseiR
/> c?nd nu pot fi folosite alte tipuri de limitatoareR
1> c?nd dispunerea cu&itului se face ?n de seul benzii T,ig.6.1K>
nemaifiind necesar cre2terea l&imii ei. S; aplic acest procedeu numai atunci c?nd
banda este rigid.
4.2././. D(!(1"+a(a %&'"1"" 7(+4"" ,a$ -;0"("
8eterminarea l&imea benzii sau f?2iei de material se face ?n baza cunoa2terii unor
elemente cum ar fi: dimensiunile piesei, aranjarea pieselor pe band, mrimea punti&eior 2i
precizia l&imii f?2iilor ?n func&ie de procesul de tiere al lor din foile de tabl sau
dimensiunile 2i precizia de prelucrare a benzilor laminate standardizate. 8e asemenea,l&imea
benzii depinde 2i de modul de g*idare a acesteia ?n stan&. Qn calcul corect al l&imii benzii
presupune pstrarea unei punti&e laterale minime necesare pentru diferite procedee de
avansare a semifabricatului 2i pentru diferite toleran&e ale f?2iei ?n l&ime.
?n cazul dispunerii pieselor pe un singur r?nd T,ig.6.1 0,ab , la prelucrarea cu o
stan& cu ?mpingere lateral X,ig.6.6+,a> ,
,ig.6.10 8eterminarea l&imii benzii :a> croirea pe un singur r?nd,#bl croirea
pe mai multe r?nduri '&imea nominal a benzii se calculeaz cu rela&iaT6./K>:
:8 d /bd), T6./K>
unde:
8 # dimensiunea ma-im a piesei stan&ate, pe o direc&ie perpendicular pe
direc&ia de avans a benziiR
b # mrimea punti&ei laterale
)c# toleran&a T?n minus> la l&imea benzii sau f?2iei de material.
,ig.6.6< 8eterminarea l&imii benzii T:> 2i a distan&ei TA> dintre riglele de
conducere:a> cu ?mpingere lateralRb> fr ?mpingere lateral
)ot ?n cazul folosirii unor stan&e cu ?mpingere lateral dar cu croirea pe mai multe
r?nduri a pieselor dispuse ?n zig#zag T,ig.6.10,a> l&imea se calculeaz cu rela&ia:
: <,K77T8 d a> Tn#(> d8 d /bd), T6./0>
unde n este numrul de r?nduri .
'a stan&ele fr ?mpingtor lateral al benzii, rela&iile T6./K> 2i T6./0> vor deveni
T,ig.6.6<,b>
:8d/ T),db> dj . T6.1<>
respectiv:
:<,K77T8 d a> Tn#(> d8 d / Tbd),> dj T6.1(>
unde:j # joa#ul garantat dintre riglele de conducere 2i banda 'n&irnrZa benzii
astfPI calculate se va rotunji la un numr
?ntreg superior valorii calculate.
8istan&a dintre riglele de conducere a semifabricatului ?n
cazul df
)
NLZ.ip1rii pe un singur r?nd a pieselor de dimensiune T8>,
msurata pe l&imea benzii, se calculeaz cu ajutorul
rela&iilor:
# cu %mpingere laterala:
A:dj8d/bd)
(
dI T6.1/>
# fara ?mpingere laterala:
A:d j8d/ Tbd)#'dI> T6.1/>
Abaterile la l&imea )
-
a benzilor tiate la foarfece sint date ?n tabelul 6.(<.
)F,c.ranta )
'
la l&imea f?siei tiatH ta foarfec, In mm
)ab.6.(<
)oleran&ele pentru l&imea benzilor de o&el laminat, pentru diferite materiale sint date
in standardul de produs.
Calorile jocului garantat ?ntre semifabricat 2i riglele de conducere,?n cazul folosirii
unei stan&e fara ?mpingere laterala, sint date ?n tabelul 6.((.
Mrimea jocului garantat 'a stan&area fara ?mpingator 'ateral.
)ab.6.((
?n ca.u( croirii pe mai multe r?nduri, distan&a dintre riglplf de g*idnre
MaG calculeaz analog: A:dI.
4.2./.4. C*"(a !a7%(%*
:enzile care nu au l&imea standardizata se ob&in prin debitarea la
g*ilotina a formatelor de tabla e-istente.Aceast debitare se face ?n urma ?ntocmirii unui
plan de croire ?n a2a fel ?nc?t cantitatea de de2eu rezultat s fie c?t mai mic.
Pentru a se asigura o continuitate mai mare a procesului de produc&ie 2i ?n vederea
reducerii de2eurilor de la captul benzii, se recomand croirea longitudinal T,ig.6.6(,a> .
Aceast croire se folose2te dac s?nt ?ndeplinite o serie de condi&ii: lungimea
foarfecelui de debitat suficient de mare, manipularea benzii s fie relativ u2oar, s fie
asigura&i factorii te*nologici de decupare a pieselor din band. +?nd condi&iile mai sus
enumerate nu s?nt ?ndeplinite se aplic croirea transversal a foilor de tabla T,ig.6.6(,b>.
Aceast croire este dep2it de croirea longitudinal ?n ceea ce prive2te consumul specific de
material 2i productivitatea muncii.
9umrul total de piese care se pot ob&ine dintr#o foaie de tabl este:
nn
b
#n
p
T6.16>
unde: n
b
este numrul benzilor iar iip este numrul pieselor de pe o band.
At?t n
p
c?t 2i n
b
s?nt numere ?ntregi. 'a croirea longitudinal numrul benzilor care se
ob&in dintr#o foaie de tabl se calculeaz cu rela&ia T6.13>:
T6.13>
iar numrul pieselor care se ob&in dintr#o band se determin cu rela&ia T6 .
17> :
T6.17>
'a croirea transversal, numrul benzilor care vor rezulta dintr#o foaie de tabl
va fi:
T6.1.>
iar numrul pieselor care vor rezulta dintr#o band este:
T6.1Kb
?n am?ndou cazurile n
b
2i n,, vor fi numere ?ntregi, rezult?nd ?n acest fel ?n majoritatea
cazurilor f?2ii de material Tbc,l
l
,b
/
2i li> recuperabile sau nerecuperabile care se debiteaz din
foaia de tabl la ?nceputul opera&iei de debitare.
;conomicitatea sistemului de croire este dat de coeficientul de croire care se
determin cu rela&ia T6.10>:
T6.60>
unde:
A # aria unei pieseR
n # numrul total de piese dintr#un semifabricat ,#
' # lungimea semifabricatului,#
( # l&imea semifabricatului.
+oeficientul de utilizare al materialului, ?n S, se determin cu rela&ia
T6.6<>:
T6.6<>
unde A
ef
este aria fr guri a piesei finite. Aezult de aici c pentru determinarea
coeficientului de folosire al materialului se au ?n vedere de2eurile care ar rezulta la opera&iile
de perforare.
?n func&ie de tipul semifabricatului 2i a piesei e-ist c?teva rela&ii de calcul al
coeficientului de croire diferite de rela&ia 6.60. Astfel ?n cazul croirii pieselor circulare
mici 2imijlocii din band lung, c?nd de2eul de la captul benzii este nesemnificativ, ?n cazul
croirii pe un singur r?nd X,ig.6.6/,a> coeficientul de croire se determin cu ajutorul
rela&iei T6.6(>:
T6.6(>
?n cazul croirii pe mai multe r?nduri datorit,intercalrii pieselor,coeficientul de croire
al materialului este mai bun. 8istan&a dintre dou r?nduri este dat de rela&ia:
T6.6/>
,I'=.^.6/ +iroiirsci din bcinclWri c^ p^ 'iri ir ?nd U b> p^ mWi# rnu Ies I) in
do ir !. +oeficientul de croire se calculeaz cu rela&ia:
T6.61>
8ac f?2iile de tabl T'
(T
(
(T
', 2i (
/
> au l&imea de cel pu&in /< mm 2i deci s?nt
recuperabile, coeficientul de utilizare a materialului se calculeaz, ?n procente, cu rela&iile
T6.66> 2i T6.63>:
# la croirea longitudinal T,ig.6.6(,a>:
T6.66>
# la croirea transversal a tablei T,ig.6.6(,b>:
T6.63>
4.2.4. D(!(1"+a(a -*'("< %$#$%$" 1(#a+"# 0" )$!("" +(#(,a( %a
.(#$)a( - )(-*a(
?n timpul procesului de decupare # perforare rezisten&amaterialului la
forfecare,?n mod implicit 2i for&a de tiere,nu rm?n constante ci variaz ?n func&ie de
ad?ncimea de ptrundere a poansonului ?n semifabricat T,ig.6.61>.
Analiz?nd modul ?n care variaz for&a se poate constata c ea are o valoare ma-im
pentru momentul imediat anterior ?nceperii ruperii. Aamura descendenta a curbei for&ei de
decupare#perforare este specific for&ei de frecare care apare ?ntre elementele active ale stan&ei
2i semifabricat 2i este ?n func&ie de j ocul dintre elementele active 2i de duritatea materialului.
?n urma analizei modului de varia&ie a for&ei de ptrundere a poansonului ?n semifabricat,
pentru materiale cu plasticitate diferit 2i scule cu jocuri diferite s#a constatat c:
# for&a ma-im din cadrul procesului de tiere este mai mare la materialele dure
2i este mai mare ?n cazul unui joc mai mare ca jocul optim,#
# scderea for&ei se face mai repede pentru materialele mai dure R
cursa activ este mai mic dec?t grosimea semifabricatuluiO
# c?nd jocul este mai mare dec?t jocul optim scderea for&ei se face ?ntr#un
interval de timp mai mare eresc?nd ?n acest fel lucrul mecanic necesar separrii.
,or&a necesar pentru decupare 2i perforare depinde delungimea perimetrului
pe care are loc decuparea, de grosimea semifabricatului 2i de propriet&ile mecanice ale
materialului semifabricatului, de mrimea jocului 2i de starea muc*iilor.
,or&:a ma-im de decupare#perforare, pentru cazul stan&elor cu elemente active a cror
muc*ii s?nt paralele, se calculeaz cu rela&ia T6.67>:
,'#g#)
r
T6.67>
unde:
' # perimetrul pe care are loc tierea,#
g # grosimea semifabricatului,#
)
r
# rezisten&a conven&ional la forfecare.
;-perimental s#a demonstrat c rezisten&a real la forfecare este mai mare cu /<. . .1
<S dec?t rezisten&a conven&ional la forfecare r
r
a materialului:
r
r
]#)
r
T6.6.>
unde:
]l,/...(,1 T6.6K>
&ine seama de urmtorii factori:
# scruisarea materialului ?n procesul de prelucrareR
# neomogenitatea materialuluiR
# starea suprafe&elor semifabricatuluiR
# neuniformi ta tea grosimii semifabricatului ,#
# valoarea jocului dintre elementele activeR
# starea muc*iilor tietoare.
Caloarea rezisten&ei conven&ionale la forfecare se d ?n standardul de produs sau se
poate calcula ?n func&ie de rezisten&a limit de rupere:
)
r
M<, K#crr T6.60>
Aezult deci din rela&iile T6.36.>, T6.6K> si T6.60> c:
r
r
t.r T6.3<>
Aela&ia T6.3<> arat c rezisten&a real de forfecare este
egal, apro-imativ, cu rezisten&a limit de rupere a
materialului.
?n tabelele 6.(/, 6.(1 2i 6.(6 s?nt prezentate
caracteristicile mecanice ale semifabricatelor utilizate ?n
prelucrri prin presare la rece.
,ig.6.66 Stan& cu pieseiTde2eului>
?n afara for&ei de decupare#perforare la e-ecutarea pieselor prin opera&ii de presare se
mai iau ?n considerare 2i for&ele care apar datorit construc&iei stan&ei. 8ac stan&a este
prevzut cu mecanism de eliminare a piesei Tde2eului> din placa activ sau de pe poanson se
va avea ?n vedere 2i aceast for& T=> X,ig.6.66> .
?n aceast idee for&a presei va fi: ,@9#g#)
r
d,
e
d,
s
T6.3(>
unde :
#,i este for&a de ?mpingere a piesei prin orificiul plcii activeR# P
s
este for&a
de scoatere a piesei de pe placa activ.
?n scopul reducerii for&elor de tiere se folosesc mai multe procedee. Qn
prim procedeu ar fi dispunerea etajat a poansoanelor T,ig.6.63>.
,ig.6.63 8ispunerea etajat a poansoanelor
+aracteristicile mecanice ale tablelor din o&el folosite )abelul 6.(1 la
2tan&area 2i matri&area la rece
Procedeul se folose2te atunci c?nd nu se dispune de utilaj care s dezvolte for&a
necesar procesului de perforare#decupare. 8ispunerea etajat asigur pe l?ng reducerea
for&ei 2i un mers lini2tit al berbecului presei 2i o uzur mai mic a elementelor active ale
stan&ei.
8istantele ?ntre suprafe&ele frontale ale poansoanelor se adopt ?ntre limitele:
*iT<,3. . .(,<> #g T6.3/>
Calorile mici corespund 2&Wn&arii semifabricatelor groase din materiale moi iar valorile
mari corespund semifabricatelor sub&iri din materiale mai dure.
?n cazul folosirii unor stan&e a cror elemente au muc*iile active ?nclinate,procesul de
perforare#decupare este mai comple-. ,or&ele necesare separrii materialului se calculeaz
dup alte rela&ii ?n func&ie de geometria elementelor active.
Pentru determinarea for&elor necesare separrii se consider doua cazuri: perforare cu
un poanson de form dreptung*iular 2i perforare cu un poanson de form circular. Yi
?ntr#un caz 2i ?ncellalt ung*iul de ?nclinare al muc*iilor tietoare este 'p. ?n figura 6.67
este prezentat sc*ema de lucru a opera&iei de perforare.
,ig.6.67 Perforarea cu poanson dreptung*iular cu muc*ii ?nclinate
Pentru separarea complet a materialului se parcurg dou faze. ?n prima faz pe
lungimea a tierea are loc ?n condi&ii de paralelism a muc*iilor elementelor active, iar pe
lungimea cg[tg^ ?n condi&ia de muc*ii ?nclinate.
,or&a de tiere, pentru aceast faz Tmomentul ?n care poansonul a ptruns ?n material
cu o curs egal cu grosimea materialului>, &in?nd seama de rela&iile T6..> 2i T6.(3>
este:
T6.31>
?n continuare tierea decurge ?n patru zone cu poansonul av?nd muc*iile ?nclinate fa&a
de cele ale muc*iei active. ,or&a va avea o valoare constant:
T6.36>
unde:
], este un coeficient care &ine seama de influen&a for&ei de ?ncovoiere a de2eului
Tpentru g<,3...6 mm, c?nd ip1!...$# acest coeficient are valoarea ]l,/...(,/3>.
8iagrama de varia&ie a for&ei este prezentat ?n aceea2ifigur 6.67.
,ig.6.6. Perforarea cu poanson circular ascu&it dup un ung*i diedru
+azul perforrilor circulare este prezentat ?n figura 6.6..
8eterminarea for&ei de perforare se face pornind de la rela&ia:
,6]p
o
gr
r
T6.33>
unde:
] # coeficient care &ine seama de forma suprafe&elor care se foarfec. Astfel pentru gs/
mm ]<,33...<,7< iar pentru g/...6 mm ]<,3<...<,33.
'ungimea arcului de cerc de#a lungul cruia are loc forfecarea se decermin cu
rela&ia:
p
8
1P9$
1
Q(+ T6.37>
+onform figurii 6.6.. a ung*iurile 7
R
2i 4
:
s?nt:
V T6.3.>
unde:
A#raza poansonuluiR
D#?nl&imea ?nclinriiR
F#ad?ncimea de ptrundere.
Aela&ia general de calcul a for&ei de perforare este de forma:
T6.3K>
8iagrama de varia&ie a for&ei este prezentat ?n figura 6.6..b.?n figura 6.6K s?nt
prezentate principalele cazuri de ?nclinare a muc*iilor pentru decupare Ta, b>, pentru
perforareTc, d, e> 2i pentru crestare Tfb. ?n func&ie de grosimea materialului se alege D 2i 'p .
astfel pentru gs1 mm, D/g 2i ^s3f iar pentru gZ1 mm, Dg 2i ^3...Kf.
< determinare e-act a for&elor necesare ?n cazul elementelor active cu muc*ii
?nclinate ar ?nsemna folosirea unor rela&ii relativ complicate Tvezi e-presiile 6.31, 6,36,6.3K>.
,olosirea acestora ar fi greoaie de aceea se face uz de reia&ii mai simple care apro-imeaz
destul de bine for&ele din procesul de lucru. Aceste rela&ii s?nt date ?n tabelul 6.(3.
Perforarea 2i decuparea fiind opera&ii de deformare elasto#plastice, componenta
elastic bloc*eaz piesa 2i deseul ?n elementele active fiind necesare for&e suplimentare ?n
vederea eliminrii lor.
,ig.6.60 Sc*ema de
calcul a for&ei de scoatere
Pentru stabilirea rela&iei de calcul a for&ei de scoatere a de2eului sau piesei de pe
poanson se porne2te de la ideea potrivit creia de2eul sau piesa s?nt 2aibe presate pe un dorn
T,ig 6.60>.
Pentru aceast situa&ie este necesar o for& de scoatere care s fie mai mare sau cel
pu&in egal cu for&a de frecare dintre piesa Xde2eu> 2i poanson# ,or&a de frecare apare
datorit presiunii h
s
care
ac&ioneaz pe suprafa&a interioar a 2aibei:
T6.30>
unde: .
V V # V
p # perimetrul pe care are loc tiereaR
g # grosimea semifabricatuluiR
h
s
# presiunea dintre semifabricat 2i stan&R
[i
s
# coeficientul de frecare T^
s
< , /3 ... <, 6<, valorile mici pentru stan&e cu un singur
poanson, valorile mari pentru stan&e cu mai multe poansoane>.
,ormule apro-imative pentru determinarea for&elor la per# )abelul6.(3
forarea 2i decuparea ?n sean&e cu muc*ii tietoare ?nclinate
Presiunea dintre poanson 2i pies se determin cu rela&ia deforma&iilor elastice
ma-ime:
T6.7<>
unde:
li # coeficientul Poisson,#
; # modulul longitudinal de elasticitate al materialuluiR (
A # raza poansonului,#
A, # raza e-terioar a 2aibei TA^i5A pentru cazurile ?n care piesa perforat are
dimensiunile mari> ,#
AA # deforma&ia elastic radial TAA T8
p
#8
s
> [/> R
,or&a necesar pentru scoaterea benzii de pe poanson se determin
apro-imativ 2i cu ajutorul rela&iei
,
3
],#, unde:
j
, # for&a total de decupare,#
], # un coeficient care se ia din tabelul 6.(7. ?n func&ie de tipul stan&ei 2i
de grosimea materialului.
valoarea coeficientului ], )abelul 6.(7
@
Se poate constata foarte u2or 2i din tabelul 6.(7. c for&a de scoatere cre2te odat cu
cre2terea numrului de poansoane. Acest lucru este datorat interferen&ei deforma&iilor
elastice . ?n scopul reducerii for&ei de scoatere se recomand o bun lubref iere a elementelor
active urtnrindu#se prin aceasta reducerea coeficientului de frecare dintre piese.
?n cazul ?mpingerii pieselor sau de2eurilor prin placa activ lucrurile nu
difer mult fa& de cazul prezentat anterior. I Sc*ema specific ?mpingerii este
prezentat ?n figura 6.3<. (
,or&a de ?mpingere,ca 2i ?n cazul scoaterii,trebuie s aibmrimea egal sau sa
fie mai mare ca for&a de frecare dintre pies 2i placa activa.
T6.7(>
unde:
hi # presiunea lateral 2i se determin cu rela&ia:
,ig.6.3< Sc*ema de calcul a for&ei de ?mpingere
+oeficientul de frecare are valorile cuprinse ?ntre <,/< 2i <,13. Alegerea lor depinde
de starea suprafe&elor plcii active
2i a piesei precum 2i de modul ?n care are loc eliminarea piesei Tvalori mici pentru
eliminarea ?n sensul cursei active 2i valori mari ?n sens invers>.
Apro-imativ, for&a necesar pentru ?mpingerea piesei prin placa activ, se
calculeaz cu rela&ia:
T6.71>
unde:
, # for&a tocal de decupare R
n*[g # numrul de piese aflate ?n ti2ul cilindric al plcii active 2i de ?nl&ime *R
], # coeficient determinat e-perimental 2i are urmtoarele valori:
la decuparea cu ?mpingerea piesei prin placa de tiere ]
i

<,
<3 . . .<,(
# la decuparea cu ?mpingerea invers ]R<, <. . . . <, (6
Calorile mari ale coeficientului se iau pentru semifabricatele cu grosime mic 2i cu
duritate ridicat iar valorile mici pentru semifabricatele groase 2i moi.
Se poate constata c for&ele necesare ?mpingerii prin placa activ, respectiv scoaterii
de pe poanson, a piesei depind de for&a de decupare dar c s?nt influen&ate ?n mod direct de
coeficientul de frecare dintre pies#de2eu 2i elementele active poanson#placa activ. 8e aceea
se recomand ca pe l?ng suprafe&e cu rugozitate bun a elementelor, scula s mai fie 2i
lubrefiat ?n timpul procesului de produc&ie. 'ubrefierea se aplic ?nscopul
mic2orrii coeficientului de frecare.
Pentru a se putea determina for&a necesar ac&ionrii unei
stan&e trebuie sa se cunoasc 2i construc&ia ei. ,or&a pe care l
trebuie s o aib presa trebuie s fie mai mare dec?t suma I
tuturor for&elor care intervin ?n proces Tfor&a de decupare, l
for&a de comprimare a mecanismului din construc&ia stan&ei dac j
e-ist, for&e de ?mpingere 2i de scoatere> . @l
?n cazul stan&elor care au elementele active cu muc*iile l paralele lucrul
mecanic se calculeaz cu rela&ia:
T6.76>
unde:
' # lucrul mecanic R
B
Ee:
for&a de tiere medie pe durata cursei, gda9l R
g # grosimea semifabricatului,V
,or&a medie se calculeaz cu rela&ia:
B
Ee:
1.B T6.73>
unde:este j un coeficient cu valorile cuprinse ?n tabelul 6.(. 2i se alege ?n func&ie de
materialul supus prelucrrii 2i grosimea semifabricatului.
valorile coeficientului > )abelul 6.(.
8ac stan&ele au elemente active cu muc*ii ?nclinate pentru calculul lucrului
mecanic se folose2te rela&ia:
T6.77>
unde:
], # coeficient cu valorile:
# pentru Dg, ], <,3...<,7R
# pentru D/g, ], <, . . . . <, K RD # ?nl&imea ?nclinriiR
, # for&a de tiere ?n cazul poansoanelor cu muc*ii ?nclinate.
Puterea util consumat pentru efectuarea opera&iei de 2tan&are se determin cu
rela&ia:
T6.7.>
unde:
P
u
# este puterea utilR
' # lucrul mecanic ,#
n # numrul de curse duble pe minut al berbecului presei.
Puterea necesar se calculeaz cu rela&ia:
T6.7Kb
unde:
] # coeficient care &ine seama de regimul de lucru, ]l,l# V .(,6R
iR # randamentul mediu al presei ,#(. <, 3 ... <, . pentru presa cu manivel
4.2.5. G*#$% ."+!( )*a+,*+ 0" )%a#a a#!"8&
?n vederea decurgerii ?n bune condi&ii a procesului de perforare#decupare, se impune
e-isten&a unui joc ?ntre elementele active. Se nume2te joc, diferen&a dintre dimensiunea pr&ii
active a plcii active 2i dimensiunea pr&ii active a poansonului.
?n timpul procesului de lucru datorita uzurii poansonului 2i plcii active jocul va
cre2te, prin urmare se va ajunge la valori mari ale jocului care vor influen&a ?n mod negativ
procesul de perforare#decupare.8urabilitatea unei 2&an&e depinde de men&inerea jocului
-n&re dou limite Tj
min
2i j^,> .
Pentru a se oferi un c?mp c?t mai larg de uzur, ?n faza de e-ecu&ie a stan&ei trebuie s
se ob&in jocul minim ?ntre elementele active care datorit uzurii va cre2te p?na la valoarea
ma-im.
8ezideratul ob&inerii unui joc minim ?n faza de e-ecu&iese poate realiza
numai printr#o atent proiectare 2i e-ecu&ie.
complet a poansonului 2i a plcii active
8ac ?n faza de proiectare se realizeaz desenele de e-ecu&ie a elementelor active
complet cotate T,ig.6.3(> jocul efectiv ini&ial j dintre elementele active poate lua valori
diferite ?n limitele aceleia2i tolerante de e-ecu&ie.
jsj@sjdC)^ T6.70>
Pentru a se evita acest lucru se face
recomandarea ca ?n cazul opera&iilor de decupare X,ig.6.3/> sa se coteze 2i tolereze
placa activ 2i poansonului s i se fac men&iunea ca de la cota nominal s se prelucreze p?n
c?nd se va ob&ine jocul. ?n cazul opera&iilor de perforare T,ig.6.31> se va cota 2i tolera
poansonul 2i se va face recomandarea ca placa activ s se prelucreze dup poanson p?n c?nd
jocul va fi cel minim.
Tcotarea plcii activei
,ig.3.31 Iocul la perforare
Tcotarea poansonului>
?n acest fel,pentru stan&ele de decupare se va realiza la cota final placa activ 2i numai
dup aceea prin tatonare se va realiza poansonul,ob&in?ndu#se un j oc minim. 'a stan&ele de
perforat se va e-ecuta la cot final poansonul urm?nd ca placa activ s se ajusteze dup
el av?ndu#se ?n vedere jocul minim.
8eoarece valoarea jocului minim este influen&at de toleran&a de e-ecu&ie a
elementelor active se recomand toleran&e de e-ecu&ie c?t mai mici posibile. Mrimea jocului
dintre elementele active la stan&ele de perforat#decupat, depinde de: propriet&ile mecanice
2i fizice ale materialului, grosimeasemifabricatului, plasticitatea materialului, de
calitatea 2i precizia piesei.Iocul minim unilateral care trebuie adoptat ?n faza de proiectare
este dat ?n tabelul 6.(K.
Calorile minime 2i ma-ime ale jocurilor bilaterale )abelul 6.(K
active ale stan&elor In func&ie de grosimea materialului
?n cazul materialelor nemetalice jocul adoptat va fi dat de rela&iile:
# pentru materialele nemetalice moi Tpiele, *?rtie, carton moale, etc.>R
j T<,</. . .<,<1>g T6.K<.> V@
# pentru materialele nemetalice tari Tebonit, te-tolit, i pertino-, carton
tare, etc>:
j T<,<6. . .<,<3>g T6.K(.> )
%" H
2 4.2.5. Ca%#$%$% ."1(+,"$+"%* 1"+"1a%( 0" a !*%(a+'(%*
? . .( (B(#$'"( a (%(1(+!(%* a#!"8( a ,!a+'(%* .( ?
'..
S:ii
.(#$)a!-)(-orat
9esocotind deformat: ii le elastice care apar ?n procesul de Vtiere, ele fiind
foarte mici, av?nd valoare neglijabil ?n cazurile uzuale de lucru pe stan&e obi2nuite 2i &in?nd
seama de ?nclinarea suprafe&ei de tiere corespunztoare cu direc&ia de propagare a fisurilor
de forfecare, rezult:
a> dimensiunile piesei decupate coincid cu dimensiunile din placa activR
b> dimensiunile orificiilor perforate coincid cu dimensiunile
poansonului.
Practic, aceste dimensiuni nu coincid e-act e-ist?nd mici abateri. Astfel dimensiunile
pieselor decupate rezult pu&in mai mari ca dimensiunile orificiului din placa activ,
dimensiunile orificiilor perforate rezult mai mici ca dimensiunile poansoanelor.
?n decursul e-ploatrii stan&ei, dimensiunile pr&ii active se modific: dimensiunea
plcii active cre2te, dimensiunea poansonului se mic2oreaz. In acest fel j ocul ?ntre poanson
2i placa activ cre2te ajung?ndu#se la valori ale jocului care dep2esc valoarea ma-im
admisa. 'u?nd ?n considerare modul ?n care uzura influen&eaz dimensiunile elementelor
active, se adopt dimensiunea minim a plcii active a stan&elor de decupat Tob&inut la
e-ecu&ie> egala cu dimensiunea ma-im a piesei 2i dimensiunea poansonului la stan&ele de
perforat Tob&inute la e-ecu&ie> egal cu dimensiunea ma-im a orificiului de ob&inut, ?n cazul
?n care ?n urma e-ecu&iei dimensiunea poansonului rezult la ma-imum iar dimensiunea plcii
active la minimum primele piese nu corespund. ?n scopul evitrii rebuturilor de la ?nceputul
e-ploatrii stan&ei unii autori consider o marj de siguran&a de apro-imativ <,/) pe diametru
T) fiind toleran&a de e-ecu&ie a piesei de stan&at>.
Mrimea toleran&ei de e-ecu&ie a poansonului 2i plcii active se va lua ?n func&ie de
comple-itatea piesei de stan&at, de comple-itatea elementelor active 2i nu ?n ultimul r?nd de
posibilit&ile atelierului de sculriei.
?n figura 6.36 este prezentat sc*ema pentru calculul dimensiunilor elementelor active
la stan&ele de decupare, iar ?n figura 6.33 este prezentat sc*ema pentru calculul dimensiunilor
elementelor active al stan&elor de perforat.
,ig.6.36 Amplasarea c?mpurilor de toleran& la decupare
,ig.6.33 Amplasarea c?mpurilor de toleran& la perforare
8imensiunile elementelor active s?nt: # la decupare:
T6../>
T6..1>
# la perforare :
T6..6>
T6..3>
unde:
8
min
, 8
rail-
# dimensiunea minima respectiv ma-im a piesei de #stan&at R
Imin # jocul minim.
?n cazul ?n care precizia pieselor este foarte mare, ?n calculul dimensiunilor pr&ilor
active a stan&elor se va &ine seama 2i de arcuirea materialului, dup eliminarea din
stan&.
Aela&iile utilizate s?nt:
# la decupare: . @ @
T6...>
# la perforare :
T6..K>
T6..0>
unde:
)
pl
, )
p
# toleran&a de e-ecu&ie pentru placa activ respectiv poansonR
3,, 3#, # deformat.iile elastice ale materialului pieselor la decupare respectiv perforare
T)abelul 6.(0 2i )abelul 6./<>.
8eforma&ia elastic a piesei la decupare )abelul 6.(0
8eforma&ia elastic a piesei la perforare )abelul 6./<
)oleran&a de e-ecu&ie a poansonului )
p
2i toleran&a de e-ecu&ie a plcii active se vor
adopta conform ajustajului D.[*7 S)AS K(<3. Acestea s?nt date ?n tabelul 6./(.)oleran&e
de e-ecu&ie pentru placa activ 2i poanson )abelul 6./(
8imensiunea ma-im respectiv minim a pieselor stan&ate se calculeaz av?ndu#se in
vedere abaterile limit, abaterea superioar A
1
2i abaterea inferioar A, T)ab.6.//.>
Abaterile limita A, 2i Aj a pieselor stan&ate )abelul 6.//
4.2.A. Ca%"!a!(a 0" )(#"4"a )"(,(%* *7'"+$!( )"+ .(#$)a(- )(-*a(
8ezideratul de baz a oricrui proces te*nologic este ob&inerea unor piese care s
corespund din punctul de vedere al calit&ii 2i preciziei 2i s aib costul c?t mai redus. Piesele
prelucrate prin presare la rece trebuie s ?ndeplineasc o serie de condi&ii cum ar fi: suprafa&a
rezultat ?n urma tierii s fie neted, piesa s nu aib bavuri, fisuri, rupturi 2i s fie plan.
Pentru a fi realizate aceste lucruri trebuie s se aib ?n vedere o serie de factori. Ace2ti
factori s?nt:
(b propriet&ile plastice 2i elastice ale materialului,#/> dimensiunile
geometrice ale pieselor Tgrosimea 2i celelalte dimensiuni liniare>, prin
mrirea crora cre2te valoarea absolut a erorilorR # #1> starea
muc*iilor tietoare a elementelor activeR
6> valoarea 2i uniformitatea jocului dintre elementele active ,#
3> construc&ia stan&ei Tcu sau fr fi-area semifabricatului,
cu sau fr coloan de g*idare>,#
7> construc&ia 2i starea presei.
8ac piesa ob&inut prin decupare trece prin orificiul plcii active 2i dac piesa
perforat ptrunde pe poanson teoretic ar trebui ca dimensiunile pieselor decupate s
corespund cu dimensiunile plcii active iar cele a pieselor perforate cu a poansonului. Practic
?ns lucrurile nu stau a2a. 8ac se va ?ncerca s se introduc o pies decupat ?n orificiul
plcii active nu va fi posibil pentru c piesa va avea dimensiunile mai mari dec?t cele ale
plcii active. 'a fel se ?nt?mpl 2i ?n cazul perforrii, dup scoaterea de pe poanson a piesei
orificiul ?2i va mic2ora dimensiunile 2i o nou introducere a poansonului ?n orificiu nu va fi
posibil. ,enomenele de modificare a dimensiunilor se datoresc deformat ii lor elastice care
apar dup scoaterea pieselor din stan&e. +u c?t materialul are plasticitate mai mic cu at?t
arcuirile materialului vor fi mai mici. ?n tabelele 6.(0. 2i 6./<. s?nt date valorile medii ale
deforma&iilor elastice ale materialului pieselor ?n cazul decuprii 2i perforrii.
8ac jocul dintre elementele active a stan&elor de perforat#decupat nu se ?nscrie ?n
limitele prescrise piesa are de suferit din punctul de vedere al calit&ii 2i preciziei Tvezi 2i
paragraful 6./.(> .+?nd muc*iile tietoare ale stan&elor de perforat 2i decupat s?nt uzate piesele
vor prezenta bavuri c*iar daca jocul dintre scule este cel normal. Qzura muc*iei tietoare a
poansonului genereaz formarea bavurilor pe piesele decupate 2i rotunjirea muc*iei piesei
perforate T,ig.6.37,a> iar uzura muc*iei tietoare a plcii active duce la formarea bavurilor pe
piesa perforat 2i rotunjirea muc*iei piesei decupate T,ig.6.37,b>. ?n cazul uzurii muc*iei
tietoare la ambele elemente active bavurile se formeaz at?t la piesa decupat c?t 2i la cea
perforat T,ig.6.37,c> .
8in punctul de vedere al preciziei pieselor stan&ate este
evident c e-ist o dependen&a dintre aceasta 2i precizia elementelor active. Aceast
dependen& este prezentat ?n tabelul 6./1.
)abelul 6,/1
de precizia poansonului 2i a plcii active
< alta msur a calit&ii suprafe&eIun ob&inute prin 2tan&are este rugozitatea acestora
precum 2i starea 2i ad?n#cimea stratului superficial ecruisat. ;lementele care influen#&eaza
calitatea suprafe&elor prelucrate s?nt: caracteristicile fizico#mecanice ale materialului, starea
muc*iilor tietoare, rugozitatea suprafe&elor active 2i viteza de tiere.
?n cazul tierii cu stan&e normale, se ob&in rugozit&i mici ale suprafe&elor tiate TA
a

l,7...1,/ ^m la decupare 2i perforare, A
a
1, / ...7,1 ^m la retezare> 2i un strat superficial
ecruisat cu ad?ncimea de <,/. . .<,1 mm. 4radul de ecruisare cre2te V pe@ msur ce diametrul
orificiului scade 2i grosimea semifabricatului cre2te.
?n scopul ob&inerii unor rugozit&i mici la suprafe&ele stan&ate, se recomand folosirea
unor elemente active cu o rugozitate A
a
<,K...<,6 @iE la grosimi de semifabricat gal mm 2i
rugozit&i mai mari A
a
l, 7 fiE pentru grosimi a semifabricatului mai mari.
;-perimental s#a demonstrat c rugozitatea suprafe&elor se?mbunt&e2te odat
cu cre2terea vitezei de 2tan&are, respectiv la cre2terea numrului de curse duble pe
minut a presei .
4.2.C. Ca%"7a(a )"(,(%* )( #*+!$ )"+ 0!a+'a(
8atorit jocului e-istent ?ntre elementele active ale stan&elor de decupat 2i perforat,
mai ales ?n cazul semifabricatelor cu grosime mare, piesele rezult de form tronconic. ?n
anumite condi&ii piesele rezult cu bavuri 2i cu rugozitate mrit. Aceste defecte s?nt
inadmisibile, deoarece piesele trebuie s aib suprafa&a rezultat ?n urma tierii neted 2i s
fie perpendicular pe suprafa&a plana.
Pentru asigurarea acestor condi&ii, la opera&iile de decupare#perforare se las un adaos
de prelucrare care se ?ndeprteaz printr#o opera&ie ulterioar de calibrare. +alibrarea se poate
face at?t pentru suprafe&e interioare c?t 2i pentru suprafe&e e-terioare, ?n urma ei se ob&in
precizii dimensionale corespunztoare treptei a 2asea de precizie 2i o
rugozitate A$<, K[im.
,ig.6.3. +alibrarea e-terioar
Pentru calibrarea conturului e-terior, piesa se a2eaz cu suprafa&a mai mare pe placa
tietoare a stan&ei T,ig.6.3.>. 'a cobor?rea berbecului poansonul ( ?mpinge piesa / prin
orificiul plcii active 1. Pentru pozi&ionarea piesei se folosesc
elementele de pozi&ionare 6. ?n urma presrii de pe partea e-terioar a piesei se separ
a2c*ii T(
(T
1
!
,(
1
> , opera&ia de calibrare fiind singura opera&ie de presare la rece cu ?ndeprtare
de a2c*ii.
Precizia 2i calitatea pieselor ob&inute prin calibrare depind de natura materialului, de
starea muc*iilor tietoare 2i de valoare adaosului de prelucrare.
Adaosul de prelucrare se calculeaz conform sc*emei prezentat ?n figura 6.3K.
8$
o
8
n
dFdj T6.K<>
7Fdj T6.K(>?n care:
8
n
# diametrul piesei calibrateR
F # adaosul minim necesar pentru calibrareR
j jocul dintre elementele
active ale stan&ei de decupatR
3 # adaosul ma-im de calibrareR
Av?nd ?n vedere valoarea acestui adaos, se pot calcula dimensiunile nominale a
elementelor active a stan&elor de decupare.
,ig.6.3K Mrimea adaosului de calibrare pentru Suprafe&e e-terioare
8
p
i 8$da3 T6.K/>
d
p
8
n
dF T6.K1>
Caloarea adaosului de calibrare F se ia conform tabelului 6./6.
Adaosul de calibrare )abelul 6./6
?n cazul ?n care comple-itatea piesei este mare sau ?n cazul unor dimensiuni de gabarit
mari adaosul de prelucrare din tabelul 6./6 se majoreaz cu 3<...7<S.
8in punct de vedere constructiv, ?n legtur cu stan&ele pentru calibrarea e-terioar, se
face men&iunea c poansonul se construie2te dintr#un otel obi2nuit fr vreun tratament termic
special 2i c el formeaz cu placa activ un ajustaj cu joc.
+alibrarea e-terioar prin tiere se poate e-ecuta ?n dou moduri:
a. 8iametrul poansonului este mai mic dec?t diametrul plcii active T,ig.6.30>
?n acest caz diametrul plcii active se calculeaz cu rela&ia:
T6.K6>
iar poansonul:
T6.K3>
unde:
8
mi
n
N diametrul minim al piesei calibrate,#
) # toleran&a de e-ecu&ie a piesei calibrate,#
j
c
# jocul la stan&a de calibrare,#
)
c
2i )^, # toleran&ele de e-ecu&ie a plcii active 2i a poansonului TD. 2i *7>.
Caloarea j ocului j,. se va lua ?n func&ie de duritatea materialului. Pentru materialele
moi jocul este T<,<7...<,<.>g, pentru materialele de duritate mijlocie T<,<0...<,(>g iar pentru
materialele dure T<,(/ . . .<,(3>g.
,ig.6.30 +alibrarea e-terioar cu
poanson mai mic decit placa ace iv
,ig.6.7< +alibrarea e-terioar cu
b. 8iametrul poansonului este mai mai mare dec?t diametrul plcii active
T,ig.6.7<>.
Acesta este cazul unei opera&ii combinate de decupare 2i calibrare, poansonul
realizeaz ?n prima faz separarea piesei din semifabricat, pres?nd apoi piesa prin orificiul
plcii active realizeaz calibrarea. 'a stan&ele de acest tip cursa poansonului se regleaz ?n a2a
fel ?ne?t la punctul mort inferior al berbecului poansonul s fie la <,/ p?n la <,3mm fa& de
placa activ.
Pentru calibrarea interioar a pieselor perforate se las un adaos de prelucrare conform
figurii 6 .7( care depinde de tipul prelucrrii anterioare: V ## pentru burg*iere
:
F<,(<...<,(3 mm T6.K7>
# pentru perforare prin 2tan&are :
F<,(3. . .<,/< mm T6.K.>
8imensiunile nominale ale stan&elor de perforat se calculeaz cu
rela&iile:
dpd
n
#7 V T6.KK>
8
pl
d
n
#F T6.K0>
unde:
d
n
# diamterul nominal al pieselor calibrate, iar adaosul de calibrare este:
3jdF T6.0<>
8iametrul poansonului de calibrat se calculeaz cu rela&ia:
T6.0(>
unde:
8maH N dimensiunea ma-im a orificiuluiR
j # mic2orarea dimensiunilor orificiuluiR
)
p
# corespunztor c?mpului de tolerant * 2i clasei de
prelucrare
,ig.6.7l Mrimea adaosului de calibrare pen+ru suprafe&e interioare
,ig.6.7/ +alibrarea interioara
?n cazul calitarrii interioare piesa se a2eaz cu diametrul ma-im spre poanson
T,ig.6.7/> iar de2eul se ?ndeprteaz sub form de a2c*ii tubulare. Poansonul ( ac&ioneaz
asupra semifabricatului ?ndeprt?nd a2c*iile fr participarea muc*iei tietoare a plcii
active /.
Pentru calculul for&ei necesare calibrrii unei suprafe&e de perimetru p se folose2te
rela&ia:
T6.0/>
unde:
T6.01>
T6.06>
adic:
T6.03>
4.2.9. D(#$)a(a 0" )(-*a(a .( )(#"4"(
Qnul din dezideratele de baz ?n cadrul te*nologiilor de presare la rece este ob&inerea
unor piese la cote finale. ?n cazul pieselor din tabl cu grosime mare acest lucru nu este
posibil prin 2tan&are normal. 8up 2tan&area cu stan&e uzuale este necesar o opera&ie de
calibrare prin intermediul creia s se ?mbunt&easc starea suprafe&ei rezultate ?n urma
tierii 2i s se ob&in o bun perpendicularitate. +ele doua opera&ii de 2tan&are s?nt
costisitoare,prin urmare se impune gsirea unui nou procedeu de presare.
?n cazul pieselor folosite ?n mecanic fin s?nt cerute precizii corespunztoare treptelor
de precizie . 2i K, suprafa&a tiat s fie perpendicular pe suprafa&a plan a piesei 2i s aib o
rugozitate mic A
aim-
<,K ^m. Aceste condi&ii nu pot fi realizate printr#o 2tan&are normal.
Yi ?ntr#un caz 2i ?n cellalt trebuie s se foloseasc 2tan&area de precizie.
Ytantarea de precizie presupune realizarea separrii semifabricatului prin curgere
plan, perpendicular pe acesta, spre deosebire de cazul decuprii 2i perforrii normale^nde
apar fisurile de forfecare. +urgerea plan este favorizat de prezen&a ?n material a unei stri de
tensiuni de compresiune spa&ial care ?mbunt&e2te propriet&ile plastice ale materialului.
Aceast stare de tensiuni este creat printr#o presiune prealabil care are valoare mai mare ca
limita de curgere a materialului 2i care se realizeaz ?n mod diferit ?n func&ie de grosimea
materialului, ?n cazul tablelor sub&iri 2i ?n cazul opera&iilor de perforare se folose2te sc*ema
prezentat ?n figura 6.71. In acest caz piesase va presa puternic cu placa de str?ngere ( pe
placa activ /. Separarea materialului are loc ?n dou faze. ?n prima faz se realizeaz
comprimarea spa&iala dup direc&ie radial 2i a-ial a semifabricatului ?n zona de forfecare
p?n la limita de curgere. Apoi prin deplasarea poansonului 1 are loc separarea prin curgere
plan. Modalit&ile de realizare a for&elor =, 2i 8
!
s?nt prezentate ?n figura 6,76. 8e re&inut ca
este vorba de for&e av?nd valoarea relativ redus. ?n cazul perforrii unor piese cu grosime
mare se vor folosi prese cu dubl 2i cu tripl ac&iune.
a tablelor sub&iri
2tan&area ie precizie a tablelor sub&iri
?n cazul opera&iilor de decupare c?nd prezen&a unor imprimri pe de2eu nu constitue o
problem se folosesc solu&iile prezentate ?n figura 6.73.
,ig.6.7 3 8ecuparea de precizie
?n cazul ?n care ga6,3 mm comprimarea radial a semifabricatului se face cu ajutorul
nervurii e-istente pe placa de str?ngere ( T,ig.6.73,a>, care preseaz semifabricatul pe placa
activ /. Pe msur ce nervura care se gse2te pe tot conturul piesei intr ?n semifabricat,
aceasta preseaz radialmaterialul spre interior.+omprimarea a-ial se face
?ntre poansonul 1 2i arunctorul 6.
?n cazul ?n care grosimea semifabricatului este mai mare, ga6,3...3 mm,presarea
radial spre interior trebuie sa fie mai mare 2i se realizeaz cu ajutorul a dou nervuri T6.73,b>
e-istente pe placa de str?ngere ( 2i pe placa activ /. 'ucrurile se desf2oar similar cu cazul
precedent cu men&iunea c ?n construc&ia matri&ei mai e-ist o plac mobil 3 care men&ine
semifabricatul la nivelul nervurii plcii tietoare. Ac&ionarea plcii mobile 3 se face cu
arcurile .,av?nd cursa limitat de 2urubul 7.
Privitor la geometria elementelor active se face men&iunea c ?n cazul decuprii
T,ig.6.73b placa activ are muc*iile rotunj ite iar ?n cazul perforrii T,ig.6.76 Z,poansonul are
muc*iile rotunj ite.
Aaza de racordare a plcii active respectiv a poansonului, se adopt ?n func&ie de
grosimea semifabricatului:
rT<,<3 . . .<,(>g T6.07>
Caloarea jocului ?ntre elementele active se calculeaz cu rela&ia:
j T<,<lg>
dri
T6.0.>
unde: 7 este abaterea admisibil a jocului 2i are valoarea conform
tabelului 6./3.
Abaterea admisibil a #jocului )abelul 6./3
,ig.6.77 4eometria nervurii de comprimare radial Tg a 6,3 mm>
,ig.6.7. 4eometria nervurii de comprimare radialTg m6.3 . . . 3 mm>9ervura de
comprimare radial a semifabricatului plasat, pe placa de str?ngere, are geometria prezentat
?n figura 6.77. iar valorile parametrilor geometrici s?nt da&i ?n tabelul 6./7.
Parametrii geometrici ai nervurii de )abelul6./7
comprimare Tga6,3 mm>
?n cazul ?n care geometria semifabricatului g^6,3. . .3 mm nervura este plasat at?t pe
placa de str?ngere c?t 2i pe placa activ 2i are geometria prezentat ?n figura 6.7.. iar
parametrii geometrici s?nt da&i ?n tabelul 6./..
Parametrii geometrici ai nervurii de )abelul 6./.
comprimare Tga6,3...3 mm>
,or&a necesar procesului de perforare 2i decupare de precizie se calculeaz la fel ca ?n
cazul 2tan&arii normale la care se mai adaug o for&a =, necesar imprimrii nervurii ?n
material 2i o for&a =
/
pentru presiunea a-ial. ?n acest fel for&a total la 2tan&area de precizie
este:
,, ,d=,d=, T6.0K>
unde:
, # for&a de forfecareR
=R se determin cu rela&ia:=iPiN1i
T6.00>
unde:
Pi # lungimea conturului nervuriiR
h, # for&a specific pe unitate de lungime T)abelul 6./K>
,or&a specific h
t
)abelul 6./K
,or&a =, se calculeaz cu rela&ia :
=,Ah, T6.(<<>
unde:
A # aria suprafe&ei cu care arunctorul vine ?n contact cu semifabricatulR
h, # presiunea necesar ?ntre arunctor 2i semifabricat. Presiunea h
/
are valorile
3<. . ..< MPa c?nd 2tan&area se face fr calibrarea piesei la sf?r2itul cursei de lucru
2i (<<...(3<
MPa c?nd s&an&area se termin cu calibrare.
4.2.1I. T")$" #*+,!$#!"8( .( 0!a+'.(
Stan&ele folosite ?n opera&iile de tiere se compun ?n general din dou unit&ii. Qna din
unit&i este fi- 2i este prins cu ajutorul 2uruburilor 2i bridelor pe masa presei iar cealalt
unitate este mobil 2i se prinde ?n berbecul presei prin intermediul cepului sau ?n cazul unor
stan&e de gabarit mai mare prin intermediul 2uruburilor 2i a bridelor.
;lementele esen&iale din construc&ia unei stan&e s?nt elementele active, poansonul 2i
placa activ care particip ?n mod direct la procesul de deformare impun?nd forma 2i precizia
pieselor ob&inute. ?n anumite cazuri elementele active s?nt bine individualizate dar ?n cazul
stan&elor combinate se ?nt?lnesc decele mai multe ori piese care joaca rol dublu, de poanson
2i de plac activ.
,r s constituie o regul poansoanele s?nt fi-ate ?n unitatea mobil, prin intermediul
unui pac*et de plci iar plcile active fac parte din unitatea fi- Tpac*etul de plci inferior> .
?n afara elementelor active ?n construc&ia stan&elor mai intr 2i alte elemente. ?n
pac*etul de plci inferior intr placa de baz prin intermediul creia stan&a este fi-at pe masa
presei. ?n scopul conducerii semifabricatului ?n c?mpul de ac&iune a elementelor .active pe
partea superioar a plcii active,?n general,s?nt fi-ate elementele de conducere Trigl de
conducere, bol&uri de conducere>. ?n func&ie de modul de g*idare a poansonului ?n placa
activ, stan&a poate s fie prevzut cu plac de g*idare care este fi-ata ?n pac*etul de
plci inferior.
Pe l?ng poanson Tpoansoane> pac*etul de plci superior mai con&ine placa port#
poanson 2i placa de cap ?n care este fi-at cepul.
8ac precizia de prelucrare a piesei este mare 2i placa de g*idare nu corespunde
stan&ele s?nt prevzute cu coloane de g*idare Tpresate ?n placa de baz> 2i buc2e de g*idare
Tpresate ?n placa de cap>.
Presarea la rece fiind un procedeu de deformare elasto#plastic, componenta elastic a
deformatiei bloc*eaz deseul 2i piesa pe poanson 2i ?n placa activ.Pentru scoaterea 2i
eliminarea lor se folosesc dezbrctoare 2i arunctoare care s?nt ac&ionate prin intermediul
arcurilor de compresiune sau de ?ntindere sau cu ajutorul pernei de aer care intr ?n dotarea
presei.
?n legtur cu avansul,se men&ioneaz c se poate face manual ?n cazul unor stan&e
simple 2i a unor produc&ii de serie mic sau mecanizat cu ajutorul unor sisteme proprii
Tdispozitiv de avans propriu stan&ei> sau a unor sisteme proprii preselor.
;-ist mai multe criterii dup care se pot clasifica stan&ele. ?n paragraful (.1 este
prezentat o clasificare dup modul de func&ionare: cu ac&iune simpl, cu ac&iune succesiv,
cu ac&iune simultan, cu ac&iune simultan#succesiv. Qn altcriteriu folosit ?n
clasificarea stan&elor este felul g*idrii poansonului ?n placa activa. 8in acest punct de vedere
se ?nt?lnesc:
# stan&e fr g*idare proprieR
# stan&e cu plac de g*idareR
# stan&e cu coloan de g*idareR
# stan&e cu g*idare combinat.
Stan&ele fr g*idare proprie s?nt cele mai simple 2i mai ieftine dar prezint dezavantaj
e din punctul de vedere al preciziei pieselor ob&inute, a protec&iei muncii 2i a fiabilit&ii.
8up felul realizrii pasului stan&ele pot s fie cu avans manual sau cu avans
automat.
8up tipul semifabricatului prelucrat s?nt stan&e pentru prelucrarea semifabricatelor
plane 2i stan&e pentru prelucrarea semifabricatelor cave.
?n concluzie e-ist o diversitate constructiv mare de stan&e, alegerea solu&iei folosite
?n construc&ia stan&ei depinde de: tipul materialuluiR forma 2i dimensiunile semifabricatelorR
forma, calitatea 2i precizia piesei de ob&inut 2i nu ?n ultimul r?nd de priceperea
proiectantului.
4.2.1I.1. S!a+'( ,"1)%( )(+!$ *)(a'"" .( !&"((
?n general,aceste tipuri de stan&e,se folosesc ?n cazul ob&inerii unor piese simple ?n
produc&ie de serie mare.
8in punct de vedere constructiv stan&ele din aceast categorie s?nt simple.
4*idarea de regul se rezolv cu plci de g*idare 2i numai ?n cazul unor piese de
dimensiuni mari sau ?n cazul unor precizii ridicate se folose2te g*idarea prin coloane 2i
buc2e de g*idare.
+onducerea semifabricatului ?n c?mpul de ac&iune a poansonului se face cu ajutorul
riglelor sau cepurilor de g*idare.
?n scopul eliminrii piesei sau de2eului stan&ele simple s?nt prevzute cu arunctoare
2i dezbrcatoare.
Avansul semifabricatului se poate face manual sau mecanizatiar limitarea pasului
cu ajutorul opritoarelor fi-e sau mobile.
,ig.6.7K Stan&a fr elemente
?n figura 6.7K este prezentat o stan& de decupat fr elemente proprii de g*idare.
Poansonul ( gsit ?n partea superioar face corp comun cu cepul prin intermediul cruia se
fi-eaz ?n berbecul presei. Placa activ / este fi-at ?n partea inferioar pe placa de baza 1
prin intermediul unui inel tronconic intermediar cu ajutorul unui 2urub 3. Modul
de fi-are a plcii active ofer stan&ei un anumit grad de universalitate. Prin ?nlocuirea
u2oar a plcii active Tplaca activ cu alt diametru interior> 2i a poansonului se poate ob&ine o
alt stan&a.
?n scopul ?ndeprtrii mai u2oare a piesei miji placa activ orificiul plcii active este
prevzut cu o zona tronconic. Piesa se elimin prin cdere libera trec?nd prin orificiul plcii
active a plcii de baz 2i a mesei presei.
9eav?nd g*idare proprie acest tip de stan&a ridic probleme deosebite la fi-area ?n
pres. Stan&a ?n pozi&ie ?nc*is se a2eaz pe masa presei a crei curs a fost reglat, se fi-eaz
cepul ?n berbecul presei, ?ntre poanson 2i placa activa se introduc spioni pentru materializarea
j ocului dup care se fi-eaz 2i placa de baz pe masa presei. 8up c?teva curse de mers ?n gol
se introduce semifabricat ?n stan& 2i daca se constat ca piesele ob&inute s?nt conforme cu
desenul de e-ecu&ie se consider fi-area 2i reglarea ?nc*eiate u^?n caz contrar se procedeaz
la o nou reglare.
Avantajul unui cost redus a acestei stan&e este ?n multe situa&ii anulat de o ?ntreag
serie de dezavantaje. 8atorit absen&ei elementelor de g*idare jocul reglat ?ntre poanson 2i
placa activ este direct influen&at de uzura g*idajelor presei. ?n cazul unor uzuri normale a
g*idajelor poansonul se poate deplasa ?n placa activ jocul nemaifiind uniform distribuit
petot conturul piesei. 8atorit acestui lucru suprafa&a rezultat la tiere este rugoas 2i piesa
prezint bavuri. ?n cazul limit a uzurii g*idajelor presei poansonul poate freca pe orificiul
plcii active sau poate c*iar clca pe placa activ lucru care influen&eaz negativ asupra
fiabilit&ii stan&ei.
?n acela2i .timp fiind o stan& desc*is Tfr placa de g*idare sau dezbrctor> pune
probleme deosebite privitoare la protec&ia muncii. ?n legtur cu personalul de deservire se
men&ioneaz c s?nt necesari reglori de ?nalt calificare iar muncitorul care lucreaz cu stan&a
va avea timpii au-iliari mari lega&i de ?ndeprtarea de2eului de pe poanson. Acest ultim
dezavantaj este ?nlturat de solu&ia constructiv prezentat ?n figura 6.70 ?n care se constat
prezen&a unei plci dezbrctoare (< ac&ionat cu arcurile elicoidale ((. Aolul acestei plci
este dublu# 'a cobor?rea berbecului bloc*eaz semifabricatul pe placa activ / iar la ridicarea
berbecului scoate deseul de pe poansonul 6. Placa activ, este fi-at pe placa de baz ( 2i are
presate pe ea bol&urile 1 folosite la conducerea semifabricatului.
,ig.6.70 Stan&a fr elemente proprii de g*idare cu dezbrctor
Pac*etul de plci superior are ?ntre placa portpoanson 3 2i placa de cap . placa de
presiune 7 folosit ?n scopul evitrii imprimrii capului poansonului ?n placa de cap.
'imitarea pasului avansului benzii se face cu ajutorulopritorului fi- 0
presat ?n placa activ.
,i-area stan&ei ?n berbec se face prin intermediul cepului iar pe masa presei dup
reglarea jocului prin intermediul plcii de baz.
8ac precizia piesei cre2te se impune folosirea unor stan&e cu elemente proprii de
g*idare. ?n figura 6..< se prezint o stan& de decupat cu plac de g*idare 2i opritor fi-.
Pac*etul de plci superior are ?n componen&a sa poansonul de decupare 7 fi-at ?ntre placa
portpoanson 3 2i placa de presiune 6. +epul ( prin care stan&a se prinde ?n berbecul presei este
fi-at ?n placa de cap /. ,i-area 2i pozi&ionarea pac*etului de plci superior se face prin
2uruburile . respectiv 2tifturile 1 Tcel pu&in doua buc&i>.
,ig.6..< stan&a de decupat cu plac de g*idare 2i opritor fi- Pac*etul de plci inferior
se prinde pe masa presei prin intermediul plcii de baz (/ . Placa activ care prezint
orificiul cu muc*iile tietoare are presat ?n ea opritorul fi- (<. +onducerea semifabricatului ?n
c?mpul de ac&iune a poansonului se face printre riglele de conducere 0# Pentru o mai u2oar
alimentare cu semifabricate riglele s?nt te2ite la partea de intrare 2i ?mpreun cu placa (1
formeaz un jg*eab de alimentare.
4*idarea poansonului ?n pla+a# activ se face prin intermediul
plcii de g*idare K. ,i-area 2i pozi&ionareapac*etului de placi inferior se face cu
ajutorul 2uruburilor (6 2i a 2tifturilor (3 Tcel pu&in doua 2tif&uri pentru fiecare rigl de
conducere>. Avansarea semifabricatului se face manual p?n la opritorul (<. 'a
cobor?rea,berbecului prin asocierea muc*iilor poansonului 2i a plcii active,se produce
separarea materialului. Piesa se evacueaz prin cdere liber prin orificiul plcii active, deseul
rm?n?nd blocat pe poanson. 'a ridicarea poansonului placa de g*idare joac rol de
dezbrctor. ?n momentul c?nd semifabricatul iese de pe poanson ?n urma unei mi2cri de
avans semifabricatul trece cu punti&a intermediar peste opritorul fi- 2i se tamponeaz pe
opritor dup cum se arat ?n figura 6..<. Modul ?n care are loc avansul nu este cel mai bun
e-ist?nd riscul ca el s nu poat trece peste opritorul fi-. Solu&ia constructiv T,ig.6..(> cu
opritor mobil ?nltur acest
,ig.6..( Stan& de decupat cu plac de g*idare 2i opritor mobildezavantaj.
8eosebiri esen&iale ?ntre cele dou stan&e nu s?nt. Qnitatea mobil prins ?n berbec prin
intermediul cepului (K are ?n componen&a sa ca ?n cazul precedent placa de cap (3, placa de
presiune (6, placa portpoanson (1 2i cepul (/. Pac*etul de placi inferior ?n afara plcii active
6 are placa de baz 3, placa de g*idare (, riglele de conducere / care ?mpreun cu placa 1
formeaz jg*eabul de alimentare. ?n scopul prelurii jocului dintre semifabricat 2i riglele de
conducere stan&a este prevzut cu un ?mpingtor lateral 7 montat ?n rigla de conducere 2i care
este ac&ionat de arcul lamel ..Pentru eliminarea de2eului de la captul f?2iei este prevzut
opritorul ini&ial K men&inut ?n pozi&ia retras de arcul de compresiune 0. Se poate re&ine faptul
c preze&a unui opritor ini&ial nu se impune ?n cazul unui semifabricat ?n form de band.
'a introducerea semifabricatului ?n stan& acesta este avansat p?n c?nd se tamponeaz
de opritorul ini&ial Topritor ini&ial gsit ?n spa&iul de avans prin apsarea lui din e-terior>. ?n
aceast situa&ie se d comanda de cobor?re a berbecului iar poansonul realizeaz decuparea
dup care se retrage la punctul mort superior. Semifabricatul este scos de pe poanson de ctre
placa de g*idare care 2i ?n acest caz joac rol de dezbrcator. 'a o nou mi2care de avans
semifabricatul ac&ioneaz asupra opritorului mobil datorit efectului de plan ?nclinat, opritorul
mobil fiind sub forma unui bol& te2it la partea inferioar, ridic opritorul 2i trece cu punti&a
intermediar pe sub el. Pentru o bun pozi&ionare 2i pentru realizarea unui pas constant
semifabricatul se trage ?napoi p?n vine ?n contact cu opritorul mobil dup cum se vede ?n
figura 6..(. Men&inerea opritorului ini&ial ?n contact cu placa activ este fcut de ctre un
arc lamela (( fi-at pe placa de g*idare.
Aeglarea cursei presei pentru cele dou tipuri V de stan&e prezentate se face ?n a2a fel
?nc?t poansonul s intre /. . .1 ram ?n orificiul plcii active la punctul mort inferior al
berbecului. 'a punctul mort superior al berbecului partea inferioar a poansonului trebuie s
se gseasc ?n orificiul plcii de g*idare. ;ste e-clus o mrime a cursei care la punctul mort
superior al berbecului s scoat poansonul din orificiulplcii de g*idare.Aceast stare
de lucruri ar face posibil,?n cazul unor j ocuri mari ?n g*idaj ui berbecului, apari&ia unor
accidente te*nologice prin tamponarea poansonului cu placa de g*idare.
Prezen&a elementelor de g*idare coloan#buc 2a ?n construc&#ia stan&elor face posibil
ob&inerea unor piese de calitate 2i precizie superioare 2i asigur o fiabilitate mai mare.
?n figura 6../. este prezentat o stan& pentru decupare cu g*idare prin coloane de
g*idare . 2i buc2e li. +oloanele de g*idare formeaz cu placa de baz 7 un ajustaj cu str?ngere
2i s?nt asigurate ?mpotriva smulgerii cu inelele de siguran& 3.
i ''" ,ig.6../ Stan&a de decupat cu coloana de g*idare
:uc2a de g*idare formeaz cu placa de cap un ajustaj cu str?ngere 2i cu
coloana de g*idare unH ajustaj alunector. ,iind doua piese ?ntr#un ajustaj
alunector ?ntre coloan 2ibuc2 au loc frecri motiv pentru care se recomand o lubrefiere
adecvat a suprafe&elor de frecare. ?n partea superioar a coloanei de g*idare se gse2te un
orificiu ?n care se introduce un dop de p?sl (< 2i care se umple cu ulei constituindu#se ?ntr#o
magazie de ulei. Prin canalul radial practicat ?n coloan uleiul poate s ajung pe suprafa&a
e-terioar a coloanei de g*idare. Pentru evitarea formrii unei perne de aer ?ntre coloan 2i
berbecul presei ?n placa de cap (/ este practicat un canal de comunicare a orificiului buc2ei
de g*idare cu e-teriorul.
In cazul stan&ei prezentate eliminarea piesei se face prin cdere liber iar de2eul de pe
poanson este scos de ctre placa dezbrcatoare 6 sus&inut de 2uruburile / 2i ac&ionat de
arcurile de compresiune 1. Placa dezbrcatoare este g*idat de coloana de g*idare 0 2i buc2ele
de g*idare K. 'imitarea ?naintrii semifabricatului pentru realizarea pasului de avans se face
prin opritorul fi- (1.
'ungimea coloanelor de g*idare se alege ?n a2a fel ?nc?t la pozi&ia ?nc*is a stan&ei
coloana s se gseasc sub nivelul superior al plcii de cap la o distan& de 6. . .7 mm. Pe de
alt parte, coloanele nu au voie s prseasc buc2ele de g*idare. 8ar acest lucru nu este
?ntotdeauna posibil. ?n cazul ?n care stan&ele lucreaz pe prese cu cursa mare, curs care nu se
poate regla, coloanele stan&ei prsesc buc2ele de g*idare dar se impune ca ele s intre ?n
buc2a de g*idare cu (/...(3 mm ?nainte ca poansonul s atace materialul.
Pe msur ce dimensiunile de gabarit ale pieselor cresc ele ?2i pot modifica forma sub
propria greutate. Acesta este motivul c pe timpul prelucrrii semifabricatele au nevoie de un
suport, ?n figura 6..1 este prezentat o stan& pentru decuparea pieselor de dimensiuni mari ?n
care,pe timpul lucrului, semifabricatul se a2eaz pe poansonul 3 care se gse2te ?n partea
inferioar 2i care j oac 2i rol de suport. Placa activ (1 se gse2te ?n pac*etul de plci
superior.
Av?nd ?n vedere dimensiunile mari ale piesei se recomand construirea poansonului
din elemente. Aceast recomandare se face av?ndu#se ?n vedere facilit&ile pe care le ofer o
construc&ie de acest gen privind consumul de material 2i te*nologia dee-ecu&ie.
Pona central a poansonului este contruita din o&el de construc&ii.
Scoaterea de2eului de pe poanson se face cu ajutorul dezbrctorului 7 ac&ionat de
arcurile 6. +ursa dezbrctorului este limitat de 2uruburile 1 .
?n pac*etul de plci superior se gsesc cepul (<, placa de cap ((, placa activ (1 2i
arunctorul (/ ac&ionat prin tija 0 de la traversa care trece prin berbecul presei.)raversa este
fi-at de batiul presei,?n mod elastic,cu ajutorul a dou arcuri de ?ntindere.
,ig.6..1 Stan&a pentru decuparea pieselor de dimensiuni mari
,iind o stan& cu dimensiuni mari s?nt prevzute ?n construc&ia ei
patru coloane 2i buc2e de g*idare.
Semifabricatul se a2eaz pe poansonul de decupat iar lacobor?rea pac*etului
de plci superior se realizeaz ?nt?i o fi-are a lui ?n lungul conturului de tiere ?ntre placa de
decupare 2i cea de desprindere. Aceast fi-are a semifabricatului ofer avantajul cre2terii
preciziei de decupare.Pozi&ionarea semifabricatului se face ?ntre bolduri,bolduri care s?nt
fi-ate ?n dezbrctor.
?n timpul procesului de decupare piesa ram?ne imobil pe poanson iar la ridicarea
pac*etului de plci superior de2eul este scos de pe poanson de ctre dezbrc torul 7 iar piesa
este ac&ionat de arunctorul (/ rm?n?nd pe poanson de unde se poate ?ndeprta odat cu
de2eul.
,ig.6..6 Stan& pentru perforare
,iind o stan& desc*is,?n timpul procesului de produc&ie trebuie s se acorde o aten&ie
deosebit msurilor de protec&ie a muncii.
8ac piesa care urmeaz s fie perforat are o form comple- ob&inut ?ntr#o
opera&ie anterioar de decupare, stan&ade perforat trebuie s asigure pozi&ionarea stan&ei ?n
a2a manier ?nc?t ?n urma opera&iei de perforare piesa s corespund desenului de e-ecu&ie. In
figura 6..6 este prezentata o astfel de stan&a.
Perforarea se realizeaz prin asocierea muc*iilor poansoanelor 6 cu a buc2elor de
tiere 1, fi-ate prin presare ?ntr#o placa suport /. Pozi&ionarea semifabricatului se face prin
intermediul plcu&elor 3 2i 7. ?n scopul evitrii deteriorrii poansoanelor ?n cazul unei reglri
defectuoase a cursei de lucru stan&a este prevzut cu limitatoarele (.
9u ?ntotdeauna semifabricatele care urmeaz s fie stan&ate s?nt sub forma plan. ?n
cazul pieselor ob&inute prin ambutisare 2i care urmeaz s fie perforate sau decupate se pune
problema pozi&ionrii lor ?n stan&. ?n figura 6..3 este prezentat o stan& simpl folosit
la decuparea Ttunderea> pieselor
ambutisate.Pozi&ionarea semifabricatului cav ?n stan& se face cu ajutorul elementului
de pozi&ionare 6 care este presat ?n poansonul /. Pac*etul de plci superior con&ine placa
activa 1 ?n interiorul creia se gse2te arunctorul 3 av?nd forma adecvat piesei. Scoaterea
din placa activ se face de ctre arunctorul 3. 8e2eul sub form circular blocat pe poanson
este tiat ?n dou buc&i de cu&itele (. Acest mod de ?ndeprtare a de2eului asigur
productivitate mai mare procesului de fabrica&iedec?t ?n cazul ?n care s#ar folosi o plac
dezbrcatoare.
,ig.6..7 Pozi&ionarea semifabricatelor la perforarea ?n consol
,# ^ B Pentru perforarea pere&ilor pieselor ambutisate se folosesc a2a zisele stan&e de
perforat ?n consol. ?n func&ie de pozi&ia semifabricatului pot s apar dou cazuri. ?n primul
caz X,ig.6..7,a> semifabricatul este a2ezat orizontal, placa activ va trebui
s fie fi-at ?n consol, poansonul ac&ion?nd dup direc&ie vertical. 8ac
semifabricatul este a2ezat vertical TPig.6..7,b> placa activ este fi-at pe placa de baza dar
poansonul trebuie s ac&ioneze dup orizontal. Stan&ele trebuie sa fie prevzute cu
mecanisme pentru transformarea mi2crii pe vertical a berbecului ?n mi2care pe orizontal
a poansonului.
,ig.6... Stan& de perforat ?n consol
?n figura 6... este prezentat o stan& pentru primul caz de pozi&ionare. Placa activ 1
este fi-at cu ajutorul unor piuli&e ?n suportul / prins direct pe placa de baz (. Asigurarea
?mpotriva rotirii plcii active ?n suport se face prin intermediul penei 3. Men&inerea piesei ?n
pozi&ia corespunztoare lucrului se face cu ajutorul arcului lamela 7 prins ?n pac*etul de plci
superior. 'a cobor?rea berbecului poansonul realizeaz perforarea. ?ndeprtarea de2eului se
face odat cu ?ndeprtareapiesei .
Stan&a prezentat ?n figura 6..K ofer posibilitatea perforrii piesei la a2ezarea ei ?n
pozi&ie vertical. Semifabricatul de form cilindric este pozi&ionat pe placa activ 6. Prin
apsarea inelului ( cu suprafa&a interioar tronconic se ac&ioneaz asupra poansonului de
perforat /. 8up ?ndeprtarea for&ei de ac&ionare inelul este ridicat ?n pozi&ia ini&ial de
arcurile de compresiune 3 iar cu concursul arcului lamel 1 poansoanele revin 2i ele la
pozi&ia ini&ial.
,ig.6..S Stan&a de perforat ?n consola
Simple 2i eficiente aceste stan&e prezint dezavantajul ca lucr?nd ?n consol placa
activ este supus la ?ncovoiere. Apari&ia, datorit ?ncovoierii, a unor sge&i oric?t de mici
influen&eaz negativ asupra reparti&iei jocului pe conturul de perforat.
+?nd lungimea poansoanelor este mare e-ist?nd riscul flambrii 2i a ruperii se impune
o dubl g*idare. ;ste cazul perforrii flan2elor pieselor ambutisate. ?n primul r?nd
poansoanele trebuie g*idate ?n momentul intrrii ?n material 2i ?n al doilea r?nd condi&iile de
alimentare cu semifabricat a stan&ei impun deplasarea pe vertical a plcii active, deplasare
posibil pe coloane de g*idare. ?n acest fel apare o dubl g*idare a poansoanelor ?n placa de
g*idare 2i indirect prin coloanele 2i buc2ele de g*idare T,ig.6..0>.
Semifabricatul se a2eaz pe placa activ / 2i se pozi&ioneaz cu ajutorul elementelor de
pozi&ionare 1. 'a cobor?rea pac*etului de plci semifabricatul este presat pe placaactiv
dup care are loc perforarea cu ajutorul poansoanelor 7. 4*idarea poansoanelor se face prin
placa de g*idare 3 care la r?ndul ei este g*idat prin coloanele 2i buc2ele de g*idare 6,(.
,ig.6. 0 Stan& pentru perforarea flan2elor pieselor ambutisate
?n cazul unor condi&ii grele de lucruTsemifabricat cu grosime mare 2i orificii de
dimensiuni mici> se impune folosirea unor metode de g*idare continu a poansonului 2i de
presare a semifabricatului pe tot timpul tierii.
+onstructiv stan&ele 2i matri&ele de acest tip difer fa& de stan&ele obi2nuite doar prin
elementele de g*idare telescopic a poansonului.?n figura 6.K<,a este prezentat o astfel de
stan&.Pentru g*idarea poansonului 1 stan&a este prevzut cu buc2a de g*idare telescopic $
fi-at ?n placa de fi-are despridere l.?n placa 3, care apar&ine pr&ii superioare mobile, se
gsesc ?n dreptul canalelor din buc2ele de g*idare a poansonului, trei sectoare de g*idare
6,ob&inute prin sec&ionarea longitudinal a unei buc2e cu guler .4*idarea continu a
poansonului este asigurat prin buc2a 7 iar sectoarele 6 realizeaz g*idarea ?n partea sa
superioar.'a cobor?rea pac*etului de plci superior buc2a 7 vine ?n contact 2i presaz
puternic materialul pe placa activT,ig.6.K<,b>.,or&a de presare este dezvoltat de arcurile /
care la montare s?nt pretensionate pentru a putea realiza for&a necesar ?nc de la ?nceputul
cursei de lucru.'a cobor?rea mai departe a pac*etului superior
plinurile dintre canalele buc2ei de g*idare a poansonului ptrund?n spa&iile dintre
sectoarele de g*idare, iar poansonul iese din buc2 2i realizeaz gaura ?n pies
T,ig.6.K<,c> .
,ig.6.K< Stan& pentru perforarea orificiilor de dimensiuni mici
Iocul dintre poanson 2i orificiul plcii active de tiere este j T<,<(. . .<,<(3>g.
?n cazul unor produc&ii de serie mic sau de unicate trebuie s se foloseasc stan&e cu
costuri reduse cu un larg caracter de universalitate.Aceste tipuri de stan&e au unul din
elementele active din materiale elastice Tcauciuc sau poliuretan> 2i pot fi folosite at?t la
perforare c?t 2i la decupare.
?n figura 6.K( este prezentat sc*ema de lucru a unei stan&e de decupat 2i fazele de
lucru.Partea superioar a stan&ei este constituit dintr#un tampon de cauciuc 6 care joaca rol de
plac activ. Poansonul / este un 2ablon de o&el cu muc*iile ascu&ite,fi-at pe o plac de baz
(.Semifabricatul 1 se a2az pe poanson iar la cobor?ea tamponului de cauciuc ?n prima faz se
fi-eaz semifabricatul pe 2ablon T,ig.6.K(,a>,dup care semifabricatul este ?ndoit
T,ig.6.K(,b,c> p?n c?nd vine ?n contact cu placa de baz.8in acest moment
semifabricatul blocatpe 2ablon 2i pe placa de baza este ?ntins p?n c?nd se separ
dup conturul 2ablonului T,ig.6.Kl,d>.
,ig.6.K( Stan&a de decupat cu cauciuc
5pera&iile de decupare pot s fie cuplate cu opera&iile de perforare
T,ig.6.K/>.Scoaterea de2eului din orificiul 2ablonului se face prin intermediul unui arunctor 7
iar tamponul de cauciuc este fi-at prin presare ?ntr#o plac suport 3.
,ig.6.K/ Stan& de perforat 2i decupat cu cauciuc
Pentru cre2terea preciziei de prelucrare prin 2tantare a pieselor se recomand
comasarea mai multor opera&ii pe aceia2i stan&.Aceast comasare se face ?n cadrul unor
stan&e cu ac&iune succesiv sau simultan.Pe l?nga precizia ridicat ob&inut prin&r#o
pozi&ionare mai bun a semifabricatelor pe timpul prelucrrii, folosirea stan&elor amintite
ofer posibilitatea cre2erii productivit&ii, o mai bun continuitate a procesului de
produc&ie,eliminarea depozitrii pieselor ?ntre opera&ii 2i ?n mod implicit piese av?nd
costuri mai mici.?n figura 6.K1 este prezentata o stan& de perforat 2i decupat cu ac&iune
succesiv cu opritor fi-,opritor ini&ial 2i plac de g*idare.
,ig.6.K1 Stan&a cu ac&iune succesiva de perforat 2i decupat cu opritor fi-
Stan&a are dou posturi de lucru.'a primul post se realizeaz perforarea celor trei guri
iar la al doilea post decuparea.Semifabricatul ?n form de f?2ie se introduce ?n stan& prin
jgeabul format de riglele de conducere 1 2i placa suport6. ?n scopul eliminrii de2eului de la
captul f?2iei,stan&a este prevzut cu opritor ini&ial.'a apsarea de ctre muncitor a
opritorului K arcul . se comprim permi&?nd intrarea opritorului ini&ial ?n spa&iul de avans.?n
aceas&e condi&ii semifabricatul este avansat p?n se tamponeaz de opritorul mobil.8up
tamponare opritorul mobil se las liber 2i el se retrage la pozi&ia ini&ial,fiind ac&ionat de arcul
..'a prima curs a berbecului se realizeaz cele trei orificii,dup care semifabricatul
esteavansat p?n la opritorul fi-.'a a doua curs a berbebului se decupeaz o pies 2i se
perforeaz cea de a doua, dup care avansul semifabricatului se desf2oar ca ?n cazul
stan&elor simple de decupat.Se face men&iunea ca opritorul ini&ial se folose2te doar la
?nceputul f?2iei iar ?n situa&ia c?nd semifabricatul este sub form de band nu se justific
folosirea lui.
Prezen&a jocului ?ntre semifabricat 2i riglele de conducere face posibil deplasarea
lateral a semifabricatului 2i modificarea pozi&iei ?n cel de al doilea post de lucru e-ist?nd
riscul ob&inerii unor piese cu abateri.;vitarea acestui pericol se face prin introducerea unui
cuttor 7 ?n poansonul de decupat / care pozi&ioneaz orificiile piesei ?n raport cu conturul
e-terior.
,orma te2it a captulului cuttorului permite intrarea lui ?n orificiul semifabricatului
2i ?n condi&iile ?n care semifabricatul este pu&in deplasat orient ?ndu#( ?n pozi&ia corect.
Solu&ia constructiv cu cuttor poate fi folosit 2i ?n cazul pieselor fr orificii mici
daca e-ist posibilitatea practicrii unor orificii te*nologice ?n de2eu.,olosirea cuttorului
este limitat de grosimea tablei,pentru table de grosimi mici,de regul sub <,1 mm,c?nd e-ist
riscul rsfr?ngerii tablei nu se folose2te cuttorul.8e asemenea,?n cazul unor table groase
trebuie acordat aten&ie modului ?n care se face avansul,e-ist?nd riscul ruperii
cuttorului,atunci c?nd este mic,la 2ocuri puternice.
< alt modalitate de realizare a pasului necesar avansului benzii este cu cu&it lateral de
pas. ?n figura 6.K6 este prezentat o stan& de perforat 2i decupat cu cu&it lateral de
pas.Semifabricatul este introdus ?n stan& p?n la umrul e-istent pe rigla de conducere. 'a
cobor?rea berbecului poansonul lateral de pas taie din marginea benzii c?te o por&iune de
lungime egal cu pasul de avans. 8up ridicarea berbecului semifabricatul poate s avanseze
pe o distan& egal cu lungimea cu&itului lateral de pas. In urma unor ciocniri repetate umrul
riglei de conducere care se e-ecut din o&el de construc&ii sepoate uza. 8atorit
acestei uzuri pot s apar erori de pas, se impune deci introducerea ?n rigla de conducere a
unei pastile / din o&el dur.
Pig.6.K6 Stan&a cu ac&iune succesiva de perforat 2i decupat cu cu&it lateral de
pas
,olosirea cu&itului lateral de pas ?n fa&a poansoanelor duce la mic2orarea coeficientului
de folosire al materialului. Atunci c?nd factorii te*nologici permit &de2eul este rigid, are
continuitate 2i nu se deformeaz la opera&ia de decupare> poansonul lateral de pas poate s fie
plasat dup poansoane, realiz?nd tierile necesare avansului ?n de2eu T,ig.6.K3>
'a piesele pu&in preten&ioase ca precizie, l&imea piesei are toleran&e mai mari dec?t
l&imea benzii sau cea a f?2iei ob&inut la debitare se accept realizarea lor prin opera&ii
succesive de perforat 2i retezat.In figura 6.K7 este prezentat o stan& de acest tip care
presupune ob&inerea unei piese prin perforare 2i o retezare a unei punti&e intermediare.
,orma 2i dimensiunile poansonului de retezat / s?nt ?n func&ie de forma piesei 2i
grosimea semifabricatului. 8e preferateste folosirea unei punti&e intermediare c?t mai mici.
Poansoanele de perforat ( s?nt plasate ?n fa&a 2i spatele poansonului de retezat pentru o mai
bun fi-are a semifabricatului pe placa activ. Avansul semifabricatului se face printre
riglele de conducere p?n la opritorul fi- 6.
,ia.6.K3 Mod de amplasare a cu&itului lateral de pas ?n de2eu
,ig.6.se Stan& succesiv de perforat 2i retezat
Qna din cele mai performante stan&e de perforat 2i decupat este stan&a cu ac&iune
simultan de perforat 2i decupat. Acest tip de stan& asigur o productivitate ridicat ?n
condi&iile unor precizii ridicate a pieselor.
R ?n figura 6.K. este prezentat o stan& cu ac&iune simultan de perforat 2i decupat. Se
poate constata u2or c ?n acest caz poansonul de decupat 6 joac 2i rol de plac activ de
perforat. Semifabricatul se a2eaz pe pac*etul de plci inferior 2i se tamponeaz de opritorul
(<. 'a cobor?rea berbecului poansonul ( realizeaz perforarea prin asocierea muc*iilor cu a
plcii active de perforat 6. ?n acela2i timp placa activ de decupat / ?mpreun cu poansonul de
decupat 6 realizeaz decuparea. 5pritorul K este ?mpins de placa activ de decupat ?n orificiul
plcii dezbrctoare 3.
Aeaducerea opritorului ?n pozi&ia ini&ial se face prin intermediul arcului 0. Scoaterea
de2eului de pe poansonul de perforat se face cu ajutorul dezbrctorului 3
ac&ionat dearcurile . . Arunctorul 7 2i arunctorul 1 scot de2eul, respectiv piesa din placa
activ de perforat 2i din placa activ de decupat. ,or&a necesar scoaterii piesei 2i de2eului
este realizat de tampoanele de cauciuc ., respectiv ((. ?n func&ie de dimensiunile stan&ei ea
este prevzut cu dou sau patru coloane de g*idare (/ 2i cu buc2ele de g*idare (1
aferente.
,ig.6.K. sean& cu ac&iune simultana de perforat 2i decupat
?n afara materialelor metalice prin presare la rece se prelucreaz 2i materialele
nemetalice. Se amintesc c?teva din aceste materiale: *?rcia, cartonul, pielea, p?sla, cauciucul,
te-tolitul, materiale plastice etc.
Spre deosebire de stan&ele folosite la prelucrarea materialelor metalice, stan&ele pentru
tierea materialelor nemetalice s?nt formate dintr#o singur parte, partea superioar ?n care
este montat 2i cu&itul de tiere motiv pentru care stan&ele se numesc stan&e cu cu&it.
Semifabricatul se a2eaz pe o plac suport aflat pe masa[presei. Pentru a nu
produce uzura cu&itului de tiere placa suport se confec&ioneaz din lemn de esen& moale. 8in
punct de vedere constructiv stan&ele pot s fie simple de decupare T,ig.6.KK,a> sau combinate
de decupare#perforare T,ig.6.KK,b>. ?n cazul stan&elor de decupare se poate constata c tierea
se realizeaz cu ajutorul unui cu&it tubular 1 fi-at pe placa de cap ( prin intermediul unei plci
port#scul /. Arunctorul 3 care se gse2te sub nivelul cu&itului de tiere cu l...l,3 mm fi-eaz
semifabricatul pe placa suport 7 ?nainte ca cu&itul s intre ?n material. Pentru ob&inerea unei
perpendicularit&i bune ?ntre suprafa&a tiat 2i suprafa&a plan a piesei cu&itul de tiere are
orificiul interior cilindric. ?ndeprtarea piesei din orificiul cu&itului tubular se face cu
aructorul 3 ac&ionat de arcul de compresiune 6.
Pentru realizarea opera&iilor de decupare 2i perforare ?n aceia2i 2&an& s?nt prevzute
dou cu&ite de tiere tubulare. +u&itul pentru perforare ( are partea e-terioar cilindric iar
cu&itul de decupare / are partea interioar cilindric. +ele dou cu&ite de tiere s?nt fi-ate pe
placa de cap . cu ajutorul unor 2uruburi. Stan&a este prevzut cu doua arunctoare,
arunctorul 1 pentru eliminarea de2eului din poansonul de perforat 2i arunctorul 6 pentru
scoaterea piesei. Ac&ionarea arunctoarelor se face cu arcul K prin intermediul plcii 7 2i
a bol&urilor 3.
Pentru ca opera&ia de tiere s decurg ?n bune condi&iicu&itele folosite
la tierea materialelor nemetalice s?nt ascu&ite. Caloarea ung*iului de ascu&ire se
ia:
# pentru materiale moi T*?rtie, azbest, piele, cauciuc, &esturi, carton
presat>
aT(3. . ./<># X6.(<(>
# pentru materiale tari Tebonit, te-tolit, pertina-, etc.>
aT1<. . .13>f T6.(</>
Pentru piesele de configura&ie comple- 2i de dimensiuni mari, stan&ele se pot construi
cu cu&ite confec&ionate din tabl sub&ire de o&el fi-at ?n placa de cap, simplific?nd astfel 2i
mai mult construc&ia stan&ei.
4.2.11. E%(1(+!(%( #*1)*+(+!( a%( ,!a+'(%* 4.2.11.1. P%&#"%( a#!"8(
Alturi de poansoane,plcile active s?nt elementele din construc&ia stan&elor care
particip ?n mod direct la deformare. Prin orificiile de lucru plcile active impun calitatea 2i
precizia pieselor ob&inute prin 2tan&are. Pentru clasificarea plcilor active e-ist mai multe
criterii:
# dup forma conturului e-terior:plci active ptrate, dreptung*iulare,
circulareR
# dup varianta constructiv: placi active monobloc,plci active ?n construc&ie
asamblat din segmente sau buc&iR sub form de pastile introduse ?ntr#o plac
suport.
lucru a plcilor active
4eometria zonei active permite diferen&ierea a patru tipuri de orificii prezentate ?n
figura 6.K0.5rificiul cu guler cilindric T,ig.6.K0.a> se folose2te ?n cazul 2tan&arilor de precizie,
datorit degajrii conice din partea inferioar se u2ureaz ?ndeprtarea piesei. Acest tip de
orificiu prezint avantajul ca ?2i pstreazdimensiunea 2i ?n urma reascu&irii. 8atorit
frecrilor care au loc se produce uzura plcii active form?ndu#se un con invers T,ig.6.0<> .
Prezen&a acestui con favorizeaz cre2terea frecrilor
,ig.6.0< Qzura plcilor active cu guler cilindric
@plcii active
2i ?n mod implicit 2i a uzurii , lucru care duce la reducerea fiabilit&ii plcii active.
?nl&imea br?ului cilindric se alege ?n func&ie de grosimea semifabricatului conform
tabelului 6./0.
;lementele profilului orificiului cu )abelul6./0
br?u cilindric
5rificiul conic X,ig.6.K0,b> se utilizeaz la 2tan&area pieselor mici din semifabricate cu
grosimea redus. Prezint avantajul c piesele dup 2tan&are se elimin u2or dar 2i
dezavantajul modificrii dimensiunii ?n urma reascu&irii. ?n urma uzurii la intrarea ?n orificiu
se formeaz un br?u cilindric, lucru care favorizeaz o trecere u2oar a pieselor prin aceste
orificii, deci o uzur mai lenta. 8urabilitatea plcilor cu orificii av?nd pere&ii ?nclina&i este
superioar celor cu br?u cilindric. Plcile active cu orificiu ?nclinat rezist la /<. . ./3 ascu&iri.
5rificiile cilindrice T,ig.6.K0,d> se folosesc ?n cazurile ?n care stan&a este prevzut cu
evacuare invers. ?n cazul prelucrrii unor orificii de dimensiuni mici plcile active
auorificiul de +ipul celor prezentate ?n figura 6.K0,c. Pentru orificiile ?nclinate 2i pentru cele
cilindrice ?n trepte geometria este dat ?n tabelul 6.1<.
i
4eometria orificiilor de tip b 2i c )abelul 6.1<
Proiectarea unei plci active monobloc porne2te de la aprecierea grosimii, ?n general
grosimea plcii active poate s aib valoarea dat de rela&ia 6.((1:
DT<,(. . .<,7>b T6 .((1 .>
unde b este l&imea semifabricatului 2i se adopt conform tabelului
6.1(. #
4rosimea minim D a plcilor de tiere )abelul 6.1(
?n construc&ie monobloc
'&imea 2i lungimea plcii active se va alege ?n a2a fel ?nc?t distan&a de la muc*ia
plcii active p?n la marginea plcii s fie T(,3.../>D ?n a2a fel ?nc?t lungimea plcii active
se poatecalcula cu rela&ia:
An#pdT/,3. . .6>D T6.((6>
unde:
p # mrimea pasuluiR n # numrul de pa2i la stan&a dat.
?n acela2i timp l&imea plcii active : se determin cu rela&ia:
:bdT<,3...6>D T6.((3>
?n func&ie de dimensiunile de gabarit A-: a plcilor active T,ig.6.0(> se aleg 2i ceilal&i
parametrii geometrici care definesc pozi&iile 2i diametrele gurilor de 2tifturi 2i 2uruburi
T)ab.6.1/.>.
8imensiunile principale ale plcilor active gmml )abelul6.1/
8imensiuni ma-ime ale orificiului zonei active ?n )abelul 6.11
func&ie de gabaritul plcii active dreptung*iulare gmml
8iametrul ma-im d al orificiului zonei active ?n )abelul6 .16
func&ie de diametrul e-terior 8 al plcii active circulare
Aecomandri ?n legtur cu dimensiunile ma-ime ale zonei active ?n func&ie de
dimensiunile de gabarit ale plcilor de tiere s?nt date ?n tabelul 6.11 pentru cele de form
circular 2i tabelul 6.16 pentru cele de form dreptung*iular.
Aealizarea plcilor active a stan&elor pentru piese de dimensiuni mari ridic probleme
deosebite de e-ecu&ie din punct de vedere te*nic 2i economic. ;conomic vorbind,nu se
justific realizarea unei placi active monobloc dat fiind consumul mare de material. ?n acela2i
timp dimensiunile de gabarit mari nu favorizeaz folosirea la e-ecu&ia plcilor active a unor
te*nologii u2or accesibile 2i ieftine. Acestea ar fi dou motivecare pledeaz pentru
folosirea ?n aceste situa&ii a unor plci active realizate din segmente T ,ig.6.0/>.
8ivizarea conturului
?n segmente componente trebuie s se fac ?n a2a fel ?nc?t zonele de uzur mai
puternice T?n general zonele racordate> sa se poat sc*imba u2or fiind fcute dintr#o singur
bucat. Suprafe&ele de contact ale segmentelor se vor gsi pe por&iuni rectilinii ale conturului
suficient de
?ndeprtate de zonele de racordare.
,ig.6.S/ Plac activa asamblata din segmente
,iecare segment se va fi-a 2i pozi&iona separat pe o plac suport sau pe o plac de baz
cu ajutorul 2uruburilor 2i a 2tifturilor ?n a2a fel ?nc?t conturul s prezinte continuitate.
Prelucrarea final se face ?n pozi&ie asamblat a segmentelor cu placa suport.
8ac piesa stan&at presupune e-isten&a unor orificii dispuse la distan&e mari se prefer
pentru placa activ o construc&ie cu pastile pentru tiere care s?nt asamblate ?n plci suport
realizate din o&el de construc&ii. Pozi&ionarea ?ntru#un anumit ung*i a pastilelor se face cu
ajutorul 2tifturilor sau penelor T,ig. 6.01> .
,icf.6.01 Pozi&:ionar7a cu 2tifturi 2i pen7 a pr&ilor de taiereAtunci c?nd
for&ele care apar ?n procesul de 2t anuare nu s?nt
mari asamblarea pastilei se face prin presare ?n placa suport T,ig. 6.06,a> . Pe msur
ce for&ele cresc se impune asigurarea ?mpotriva smulgerii pastilei din placa suport prin
intermediul unui guler T,ig. 6.06,b> .
Pig.6.S6 Asamblarea pastilelor ?n
placa suport
In cazul ?n care se impune sc*imbarea rapida a pastilelor de tiere se
folosesc solu&iile constructive prezentate ?n figura
6.03.
?n timpul lucrului plcile active s?nt supuse solicitrii de ?ncovoiere. Cerificarea la
?ncovoiere se face cu ajutorul unor rela&ii simplificate 2i ?n str?ns legtur cu forma orificiului
din placa activ 2i cu modul ?n care este fi-at placa ?n pac*etul de plci T,ig. 6.07>.
,ig.6.07 Sc*eme pentru verificarea la ?ncovoiere m plcilor activea> Placa activ
cu orificiul circular de dimensiuni d/r, rezemat pe o plac cu desc*idere circular cu
diamertu d
o
/r
<
Zd T,ig. 6. 07, a> .
T6.(<3>
?n care: , este for&a de presareR D
m
este ?nl&imea plcii activeR cr
ai
este rezisten&a
admisibil de ?ncovoiere pentru materialul plcii active.
Pentru a stabili grosimea minim a plcii se utilizeaz rela&ia:
T6.(<7>
b> Placa activ dreptung*iular rezemat de o plac dreptung*iular cu
desc*idere ptrat de latur A T,ig. 6.07,bZ :
T6.(<.>
4rosimea minim :
T6.(<K>
c> Plac activ dreptung*iular cu desc*idere dreptung*iular a _ b
Tab>. ;forturile de ?ncovoiere s?nt:
T6.(<0>
?nl&imea minim se determin cu rela&ia:
T6.((<>
,or&a cu care poansonul ac&ioneaz asupra materialului se descompune dup dou
componente: o component dup direc&ia de deplasare a poansonului 2i una perpendicular pe
aceasta dup direc&ia radial a poansonului. Aceast for&a apas asupra plcii active dinspre
interiorul orificiului plcii active spre e-terior. ?n aceea2i direc&ie ac&ioneaz 2i for&a datorat
revenirii elastice a materialului. Aceste for&e ac&ioneaz direct asupra 2tifturilor de
pozi&ionare ?n cazul plcilor active dinsegmente fi-ate 2i pozi&ionate pe o plac suport.
,or&a de ?mpingere lateral se calculeaz cu rela&ia:
,, <,1,
s
d,
siR
#,
fr
, T6.(((>
?n care: ,
s
este for&a de tiere corespunztoare segmentului respectivR ,
1e
este for&a
datorat revenirii elastice a materialului tiat de segmentul respectivR ,
fn
este for&a de frecare
dintre segment 2i placa suport.
,or&a ,
c
se calculeaz cu rela&ia:
,,
c
h.'g T6.((/>
unde:
g
e
# presiunea datorat revenirii elasticeR
' # lungimea muc*iei active a segmentului de plac activR
g # grosimea semifabricatului tiat.
,or&a de frecare se calculeaz cu rela&ia:
,
fM
T,,d,
o
> T6.((1>
unde:
K, coeficientul de frecareR
,
o
# for&a de str?ngere a 2uruburilor.
Cerificarea la forfecare a 2tifturilor se face cu rela&ia:
T6.((6>
unde:
A
s
# sec&inea transversala a unui 2tiftR
r
aj
# rezisten&a admisibil la forfecare a materialului din care se e-ecut 2tifturile.
Plcile active folosite la opera&iile de tiere se e-ecut din o&el de scule 5S+ ., 5S+ K
sau din + (/< care s?nt supuse unor tratamente termice de clire revenire ?n urma crora se
ob&in durit&i de 37...7< DA+ respectiv 7<...76 DA+.
:J4.2.11.2. P*a+,*a+(%(
8epinz?nd de forma piesei care se e-ecut,poansoanele pot s se gseasc ?ntr#o mare
varietate constructiv. +lasificarea lor se face dup mai multe criterii, astfel:
dup forma zonei de lucru: circulare, ptrate, triung*iulare, etc. R#
dup forma muc*iilor tietoare: cu muc*ii plane 2i cu muc*ii ?nclinate,#
# dup solu&ia constructiv: monobloc 2i asamblate.
?n scopul u2urrii activit&ii de proiectare poansoanele au fost tipizate. Poansoanele
cilindrice T,ig. 6.0..> au geometria dat ?n tabelele 6.13, 6.17, 6.1..
8imensiunile poansoanelor cilindrice tipizate de )abelul 6.13
diametru rmc
D
in mm Td`(# 3 mm>
)abelul 6.17
8imensiunile poansoanelor cilindrice tipizate,de diamecre medii, ?n mm Td1#/3
mm>
)abelul 6.1.
8imensiunile poansoanelor cilindrice tipizate.de diametru mare, ?n mm Td/7#3<
mm>
,ig.6.0K Poansoane pen+ru orificii de dimensiuni mici
?n cazul unor condi&ii grele de lucru Torificii cu
dimensiuni mici 2i semifabricate de grosime mare>se folosesc poansoane de
construc&ie special X,ig.6.0K>. Acest tip de poansoane prezint avantajul c ?n cazul ruperii
se sc*imb doar poansonul propriu#zis 1 care este fi-at prin man2onul / de placa port poanson
2i se sprijin pe placa de cap prin intermediul bol&ului (. Pentru sc*imbarea rapid a
poansonului la asigurarea ?mpotriva smulgerii s#a folosit bila 3 ac&ionat prin arcul de
compresiune 6.
Poansoanele folosite la 2tan&area unor piese de dimensiuni mari se ob&in prin
asamblarea unor pastile de tiere pe corpuri construite din o&el de construc&ii. ?n acest fel se
realizeaz economie de material ?n condi&ia asigurrii unei fiabilit&i ridicate a stan&elor. ?n
figura 6.00 s?nt prezentate trei tipuri de poansoane ob&inute prin asamblare. ?n cazurile a 2i b
pastilele de tiere e-ecutate din o&el respectiv carburi metalice se fi-eaz pe partea frontal a
corpului poansonului. 8ac piesele care se prelucreaz s?nt mari 2i foarte mari se construiesc
poansoane din segmente prinse 2i pozi&ionate pe un suport prin intermediul 2uruburilor 2i
poansoanelor T,ig. 6.00,c> .9u ?n toate cazurile
poansoanele realizeaz tierea dup un contur ?nc*is. 8ac tierea are loc unilateral se
impune luarea unor msuri
suplimentare de fi-are 2i pozi&ionare a poansoanelor. +omponenta orizontal dup care
se descompune for&a de tiere tinde s ?ndeprteze poansonul de placa activ 2i s mreasc
jocul ?ntre cele dou. Poansoanele vor avea o forma care s le apropie de forma unui solid de
egal rezisten&. Pozi&ionarea poansonului pe placa de cap se face cu 2tifturi pentru
semifabricate cu grosimi sub (,3 mm T,ig. 6.(<<.a>, prin pene, 2tifturi pentru grosimi gl, 3 . .
./,3 mm, 2i ?ngropat cu 2tifturi pentru grosimi gZ/,3 mm.
,ig.6.00 Poansoane ?n construc&ie asamblat
Ajustaj ele pe care le formeaz poansoanele cu placa portpoanson s?nt ?n func&ie de
tipul de g*idare a stan&ei. 'a stan&ele cu g*idare prin plac de g*idare, ajustajul ?ntre poanson
2i placa port poanson este liber sau semiliber. Stan&ele la care g*idarea se face prin coloan de
g*idare au poansoanele presate ?n placa portpoanson.
,ig.6.(<< Poansoane pentru tiere unilateral?mpotriva smulgerii poansoanelorT la
scoaterea semifabricatului de pe poanson acesta tinde s smulg poansonul din placa
portpoanson>,capul superior a poansonului este 2temuit TPig.6.(<(,a> sau prezint un guler
T,ig. 6.l<l,b>. +onsider?nd te*nologia de ob&inere a poansoanelor se recomand aplicarea
te*nologiei prin 2temuire sau situa&ia ?n care poansonul se fi-eaz ?n pac*etul de placi
superior prin intermediul unui 2urub T,ig. 6.(<(,a>. 8ac forma poansonului este comple-
prelucrarea orificiului de asamblare cu placa port#poanson ar constitui o problem te*nologic
deosebit. Aplicarea modului de asamblare cu aliaj e u2or fuzibile T,ig.6.(<(,c> realizeaz
aceast problema. Aliaj ele folosite sau c*iar r2inile sintetice nu trebuie s prezinte contrac&ie
la solidificare. ?n acela2i timp at?t placa portpoanson c?t 2i poansoanele trebuie s aib degajri
care s ?mpiedice smulgerea lor din asamblare.
,ig.6,(<( ,orme constructive de asamblare a poansoanelor
?n vederea ?nlocuirii poansoanelor rupte sau uzate se impune demontarea
pac*etului de plci superior. Pentru a se evita aceste demontri se pot folosi
solu&iile constructive prezentate ?n figura 6.(</. Aceste tipuri de poansoane se numesc
poansoane rapid sc*imbabile.
?n cazul poansoanelor cu sec&iune circular se poate folosi asamblarea cu piuli&
T,ig.6.(</,a>. Poansonul / se introduce ?n piuli&a 1 care prin ?n2urubare se asambleaz cu
placa portpoanson (. Prin gulerul cilindric piuli&a formeaz cu placa portpoanson un ajustaj
alunector iar poansonul cu orificiul interior al piuli&ei un ajustaj intermediar.( 8ac
poansoanele s?nt plasate spre marginea plcii portpoanson asigurarea ?mpotriva smulgerii se
face cu ajutorul 2uruburilor 6 cu v?rf cilindric T,ig.6.(</,b,c>.'a poansoanele
care nu au sec&iunea transversal circular se impune folosirea unor pene 1 sau 2tifturi care s
nu permit mi2carea de rota&ie T,ig.6.(</,e>. )rebuie acordat aten&ie la str?ngerea 2uruburilor
?n cazul poansoanelor care au ajustaj liber sau intermediar cu placa portpoanson fiindc apare
pericolul ?mpingerii poansonului spre partea opus.
,ig.6.(</ Poansoane rapid sc*imbabile
9u este obligatoriu ca poansonul sa aib sec&iunea transversal identic cu forma
piesei de prelucrat. Pentru formele comple-e este suficient ca poansonul s aib doar ?n zona
de lucru profilul piesei T,ig.6.(</,c>.
8up proiectare sau dup alegerea poansoanelor se procedeaz la verificarea lor din
punctul de vedere al rezisten&ei mecanice. Solicitrile la care s?nt supuse poansoanele s?nt
solicitri la compresiune 2i solicitri la flambaj.
Cerificarea la compresiune se face ?n general pentru poansoanele cu diametrul mic,
cu rela&ia:
T6.((3>
unde:
, # for&a a-ial care ac&ioneaz asupra poansonului, ?n da9R
A
mm
# aria sec&unii transversale minime, ?n mm
/
R
ff
c
# tensiunea efectiv la compresiune , ?n da9[mm
/
R
c
K
efortul unitar admisibil de compresiune specific materialului din
care se e-ecut poansonul. ?n tabelul 6.1K s?ntprezentate valorile eforturilor admisibile
pentru unele materiale utilizate ?n construc&ia stan&elor.
)abelul 6.1K
Cerificarea la f lambaj a poansoanelor se face pe baza coeficientului de
zvelte&e:
T6.((7>
unde:
l
f
# lungimea de flambajR
i
min
# raza de iner&ie minim.
'ungimea de flambaj se calculeaz &in?nd seama de solu&ia constructiv adoptat
T,ig.6.(<1> .
,ig.6.I<1 Poason neg*idat Ta> 2i poanson g*idat ab>
Pentru poansoanele
neg*idate lungimea de flambaj se calculeaz cu rela&ia:
l
f
/ #l T6.((.. >
pe c?nd ?n cazul poansoanelor g*idate se folose2te rela&ia:
T6.((K>
Aaza de iner&ie minim se determin cu rela&ia:
T6.((0>
(
?n care:
I
min
# momentul de iner&ie minim care se calculeaz ?n func&ie de sec&iunea
poansonului R
H
LiE
aria sec&iunii transversale minime.
+oeficientul limit de zvelte&e ?ncep?nd de la care se face verificarea la flambaj
depinde de materialul poansonului, fiind: j,#33, pentru o&eluri dure aliate cu crom 2i molibdenR
A
o
0< pentru o&eluri dure 2i _
o
(<3 pentru o&eluri carbon de tip 5'1.. ,or&a critic de
flambaj este cea care st la baza verificrii 2i se calculeaz cu ajutorul rela&iilor lui ;uler:
a> pentru poansoane neg*idate:
T6.(/<>
b> pentru poansoane g*idate:
T6.(/(>
unde:
,
c
# for&a cilindric de flambajR
; # modulul de elasticitate longitudinal.
+unosc?nd for&a critic la flambaj, for&a admisibil de flambaj se determin
cu rela&ia:
T6.(//>
unde c este coeficientul de siguran&a la flambaj cu valorile: c/.,.1 pentru o&el clit
2i c6...3 pentru o&el neclit.
< alt form de verificare este cea prin care se determin lungimile ma-ime ale
poansoanelor pentru care acestea nu flambeaz:
a> pentru poansoane neg*idate
T6.(/1>
b> pentru poansoane g*idate:
T6.(/6>Pentru poansoanele care nu respect rela&ia _ZA
5
,
verificarea la flambaj se face cu rela&ia )etmaFer#IasinsEi.
a
f
#(<<<#3_ T6.(/3>
+u ajutorul acestei valori se determin coeficientul de siguran& la flambaj.
T6.(/7>
unde:
o.. rezisten&a efectiv la compresiuneR
+j#coeficient de siguran& admisibil.
Poansoanele de 2tan&are se e-ecut din o&elurile de scule: 5S+K, 5S+(5, 5S+(/ sau
din o&elurile +(3, +(/< care se supun unor tratamente termice ?n vederea cre2terii durit&ii la
37...7<DA+ respectiv 36...3KDA+.
4.2.11./. P%&#"%( .( 7a4&
Plcile de baz s?nt elemente constructive ale stan&elor prin care stan&ele se a2eaz pe
masa presei. ;le constituie suportul rigid pe care se clde2te pac*etul de plci inferior. Privitor
la clasificarea plcilor de baz se pot folosi mai multe criterii:
# dup semifabricatul din care se realizeaz:
# din semifabricat turnat T,ig.6.(<6,a>O
din semifabricat laminat T,ig.6.(<6,b> .
cons+ruc&ie laminata Tb> # dup form:
# circulare R
# ovaleR
# dreptung*iulare.# dup numrul 2i modul de dispunere a coloanelor dac
le are:
cu dou coloane de g*idare dispuse a-ial T,ig.6.(<3,a>R
# diagonal T,ig.6.(<6,a>R
# ?n spate T,ig.6.(<3,b>O
# cu patru coloane de g*idare T,ig.6.(<3,c>.
,ig.6.(<3 8ispunerea coloanelor pe plcile de baza
+oloanele formeaz ?mpreun cu placa de baz un ajustaj cu str?ngere iar prezen&a lor
?n anumite pozi&ii limiteaz posibilitatea de realizare a avansului. Plcile cu coloane dispuse
a-ial permit avansul materialului numai dup o direc&ie perpendicular pe direc&ia a-elor
coloanelor pe c?nd celelalte moduri de amplasare a coloanelor permit avansul dup oricare din
celelalte doua direc&ii perpendiculare.
?n legtur cu plcile de baz ?n practica de proiectare se pot ?nt?lni doua cazuri:?n
primul caz se aleg din cadrul unor plci tipizate 2i ?n al doilea caz plcile se proiecteaz.
Indiferent de modul de ob&inere,plcile de baz trebuiesc verificate din punctul de vedere
al rezisten&ei mecanice.
Pentru simplificarea calculului se fac urmtoarele ipoteze:
toat ?ncrcarea din stan&a, ?n ?ntregimea ei, se transmite asupra plcii
de bazR
# forma 2i dimensiunile orificiului din placa de baz se consider egale
cu cele ale orificiului din placa activ. ?n cazul orificiilor de form comple- se
consider un contur simplu ?n care se inscrie orificiul realR
# ac&iunea for&ei se e-ercit concentrat, ?n centrul de presiune al por&iunii
conturului de tiereR# orificiul din placa de baz este simetric a2ezat ?n raport cu
orificiul din masa presei.
4rosimea plcii de baz se calculeaz cu rela&ia:
DpTl,/. . .(,3>D T6.(/.>
unde D este grosimea plcii active.
Placa de baz se verific la ?ncovoiere ?n sec&iunea ?n care momentul
?ncovoietor este ma-im, cu rela&ia:
T6.(/K>
unde:
Mi # momentul ?ncovoietor ma-im, determinat pentru sec&iunea cea mai periculoasR
n # modulul de rezisten& al plcii calculat ?n sec&iunea ?n care momentul
?ncovoietor este ma-im
a
ai
rezisten&a admisibil la ?ncovoiere.
?n situa&ia ?n care stan&a este fi-at ?ntr#o pres care nu
are orificiu ?n placa activ, placa de baz nu este solicitat
la ?ncovoiere iar verificarea la aceast solicitare nu se face.
Pentru a se vedea modul de calcul se consider un caz
general T,ig.6.(<7> c?nd o plac cu dimensiunile A-:-Dp, av?nd
,icj, 6 .(<7 Sc*emd pentru verificarea plcii# d7 bazorificiul central a-b este
a2ezat pe o alt plac de dimensiunile l
o
-l, asupra creia ?n pozi&ie central ac&ioneaz for&a
,.
Cerificarea la ?ncovoiere se face ?n sec&iunile:
# ?n sec&iunea A#A
T6.(/0>
94.1/I:
94.1/1:
# ?n sec&iunea :#:
T6.(1/b
T6.(11>
Aceste rela&ii se adapteaz la forma orif iciului 2i la modul ?n care placa de baza se
sprij in pe masa presei .
8ac placa de baz se sprijin pe masa presei al crei orificiu circular are diametrul S
!
2i d,[D verificarea la ?ncovoiere se face cu rela&ia:
T6.(16>
unde: ]^este un coeficient ce caracterizeaz componenta static a reazemelor
T)ab.6.1Ka>
,ig.6.(<. Sc*ema pentru
direct pe masa presei
Calorile coeficientului ], pentru calculul plcilor de baz )abelul6.1Ka
;-ist situa&ii ?n care plcile de baz nu se a2eaz direct pe masa presei, ?ntre cele
dou e-ist?nd rigle distantRiere. ?n acela2i timp placa de baz poate s aib un singur orificiu
Tdreptung*iular sau circular> sau mai multe orificii. ?n mod evident calculul va urma aceia2i
logic doar c rela&iile difer de la caz la caz.
ab orificiu dreptung*iular[b> orificiu circular,#c> mai multe orificii
Pentru plci cu orificiul central dreptung*iular sau circular
T,ig.6.(<K,a,b>:
T6.(13>
?n care ], este un coeficient care caracterizeaz componenta elastic a
reazemelor T)ab.6.10>.
Calorile coeficientului ], )abelul
6.10
8ac placa are mai multe orificii cu a-ele paralele a2ezate dup o direc&ie paralel cu
direc&ia plcilor distan&iere T,ig.6.(<K,c>,verificarea se face cu rela&ia:
T6.(17>
unde:
,jd,
]
# reprezint suma cea mai mare a dou for&e alturate,#f # distan&a
dintre a-ele orificiilor corespunztoare
for&elor ,, 2i ,
]
.
Plcile de baz se e-ecut prin turnare din font T,c/3<,
,c1<<> 2i o&el turnat T5)63, <)33> sau o&el laminat T5' 1.#3< 2i
<'+63#3<>.
4.2.11.4. P%&#"%( .( #a)
Se mai numesc 2i plci superioare 2i se gsesc ?n pac*etul de plci superior constituind
suportul rigid pe care se clde2te pac*etul de plci superior. Prin intermediul plcii de cap
stan&a vine ?n contact cu berbecul presei. ?n cazul stan&elor mici 2i mijlocii ?n placa de cap se
gse2te fi-at cepul prin intermediul cruia stan&a se prinde ?n berbecul presei. 8ac stan&ele
s?nt mari,prinderea ?n berbec se face cu 2uruburi 2i bride prin intermediul plcii de cap.
8in punct de vedere constructiv plcile de cap se pot clasifica dup acelea2i criterii ca
plcile de baz. Se re&ine doar faptul c ?n cazul stan&elor cu g*idarea poansonului ?n placa
activ prin coloane de g*idare, ?n placa de cap s?nt presate buc2ele de g*idare.
,orma 2i dimensiunile plcii de cap se aleg ?n str?ns legtur cu forma 2i dimensiunile
plcii de baz 2i ?n func&ie de tipul constructiv de stan& Tmodul de g*idare, modul de prindere
?n berbecul presei>. ?n figura 6.(<0 este prezentat o plac de cap prevzut cu orificiu pentru
fi-area 2i pozi&ionarea pac*etului de plci superior 2i cu bosaje ?n care se introduc, prin
str?ngere buc2ele de g*idare.
+a e-tindere,placa de cap trebuie s asigure posibilitatea fi-rii poansoanelor 2i
prinderea ?n berbecul presei iar cagrosime placa de cap se ia egal cu placa de
baza.
,ig.6.(<0 Placa de cap
la strivire a plcii de cap
,iind ?n contact cu berbecul presei pe toat suprafa&a de sprij in, plcile de cap nu s?nt
solicitate la ?ncovoiere ca plcile de baz. 'a poansoanele cu dimensiuni mici 2i cu forte mari
e-ista pericolul imprimrii capului poansonului ?n placa de cap TPig.6.((<>, motiv pentru care
placa de cap se verific la strivire cu rela&ia:
T6.(1.>
unde:
, # for&a specific poansonuluiR
A
o
# aria pr&ii frontale a poansonului cu care acesta se sprijin pe placa de capR
a.^
u
# rezisten&a admisibil la strivire a materialului plcii superioare Taj
asir
(/< . . .
lK<MPa pentru placi superioare din o&el 2i a
a1lr
K< . . . 0<MPa pentru plci superioare din
font>.
Qn element de baz ?n construc&ia unei plci de cap ?l constituie centrul de presiune [
Punctul de intersec&ie a rezultantei for&elor care ac&ioneaz ?n stan& cu suprafa&a plan a plcii
de cap este centrul de presiune. Pentru buna func&ionare a stan&elor este necesar ca a-a
geometric a cepului, stan&ei s corespund cu rezultanta for&elor de 2tan&are, dup
direc&iaacestei rezultante realiz?ndu#se orificiul de asamblare a cepului cu placa de cap.
+?nd stan&a are un singur poanson 2i acesta este simetric, centrul de presiune al stan&ei
se afl pe a-a geometric a poansonului.
?n cazul stan&elor cu ac&iune succesiv sau ?n cazul stan&elor cu poansoane cu contur
nesimetric, este necesar determinarea centrului de presiune al stan&ei, pentru a stabili pozi&ia
corecta, de asamblare a cepului cu placa de cap.
8eterminarea centrului de presiune al stan&ei se poate face analitic sau grafic.
,ig.6.((( Sc*ema pentru determinarea analitic a centrului de presiune
?n figura 6.((( se prezint sc*ema pentru determinarea
analitic a centrului de presiune. Metoda analitic de determinare a centrului de
presiune se bazeaz pe egalitatea momentelor rezultantei unor for&e cu suma momentelor
acestor for&e ?n raport cu o a-. Pentru determinarea centrului de presiune se consider placa
de cap ?ntr#un sistem de coordonate -5F, originea
sistemului se ia un punct pe placa de cap de la care se poate cota 2i msura u2or pozi&ia
centrului de presiune Tde obicei a-ele 5- 2i 5F s?nt de#a lungul laturii plcii de cap> . Se
reprezint ?n continuare proiec&ia conturului de stan&at pe placa de cap 2i se determin centrele
de greutate ale fiecrui contur. Se consider ?n fiecare centru de greutate for&a specific
conturului respectiv. +onform sc*emei prezentate ?n fig. 6.((( rela&iile pentru determinarea
centrului de presiune s?nt:
_,,
(
d_
/
,
/
d_
1
p1d_
6
,
6
_
5
TP, d ,
/
d P
1
d,
6
> T6.(1K>
i
(
,,di
1
,
/
di
1
,
1
di
6
,
6
i
t?
T,, d ,
/
d ,
1
d ,
6
> T6.(10>
+onsider?nd aceste ecua&ii 2i generaliz?nd solu&ia pentru
un sistem de n for&e se ob&in coordonatele centrului de presiune:
T6.(6<>
T6.(6(>
+oordonatele centrului de presiune se pot determina 2i numai ?n func&ie de perimetrul
de stan&at dac se are ?n vedere modul de calcul a for&ei de tiere T,pV g# r
r
> , unde p este
perimetrul de stan&at. ?n aceast idee rela&iile 6.(6< 2i 6.(6( devin:
T6.(6/>
Metoda grafic de determinare a centrului de presiune se bazeaz pe procedeul de
determinare a valorii 2i direc&iei rezultantei mai multor for&e care ac&ioneaz ?n acela2i plan,
cu ajutorul poligonului funicular.
?n figura 6.((/ se e-emplific pentru aceea2i pies metoda grafic de determinare a
centrului de presiune a stan&ei.
+entrul de presiune 5 se afl la intersec&ia direc&iei rezultantelor.
8ac stan&a are poansoane dispuse etajat se va avea ?n vedere la dispunerea
poansoanelor ca centrul de presiune pe etaje s nu varieze ?n limite prea largi fa& de a-a
geometric a cepului stan&ei prin intermediul creia aceasta se prinde ?n berbecul presei.
Plcile de cap se realizeaz din acela2i material ca plcile de baz.
4.2.11.5. P%&#"%( )*!)*a+,*+
Prin intermediul plcilor portpoanson poansoanele se fi-eaz /r. pac*etul de plci
superior. ?n cazul poansoanelor de dimensiuni mari ele se fi-eaz direct pe placa de cap, ?n
construc&ia stan&ei lipsind placa portpoanson. 5rificiile din
plac se construiesc ?n func&ie de forma poansoanelor ?n zona de asamblare. 8ac
forma poansoanelor este comple-, ?n scopul u2urrii te*nologiei de e-ecu&ie se folose2te
asamblarea poansonului cu placa portpoanson folosind aliaje u2or fuzibile sau r2ini
epo-idice. Pentru asigurarea
?mpotriva smulgerii, at?t placa c?t 2i poansonul s?nt prevzute cu degajri adecvate
T,ig.6.((1>.
,ig.6.((1 Asamblarea poansoanelor ?n placa portpoanson
Ajustajul pe care ?l formeaz poansonul cu placa portpoanson este ?n func&ie de tipul
de g*idare al stan&ei. 8ac stan&a este cu g*idare prin plac de g*idare poansoanele formeaz
cu placa portpoanson un ajustaj liber sau semiliber. +?nd g*idarea stan&eise face prin
coloan 2i buc2 de g*idare poansonul formeaz un ajustaj presat cu placa
portpoanson.
8imensiunile de gabarit ale plcii portpoanson se stabilesc ?n func&ie de dimensiunile
plcii active. 'ungimea 2i l&imea plcii portpoanson s?nt identice cu cele ale plcii active iar
grosimea D,, se determin cu rela&ia:
D
p
<,KD/l3 mm T6.(66>
Solicitrile la care s?nt supuse plcile portpoanson s?nt nesemnificative motiv pentru
care nu s?nt verificate prin calcul, iar materialul din care se e-ecut este o&elul de
construc&ii.
4.2.11.5. P%&#"%( .( )(,"$+(
Atunci c?nd placa de cap nu rezist solicitrilor la strivire,se recomand introducerea
?ntre placa portpoanson 2i placa de cap a unei plci suplimentare care s preia presiunea
e-ercitat de poanson asupra plcii superioare.
+a e-tindere placa de presiune poate s fie identic cu placa portpoanson, mai pu&in
grosimea care m.,. ulo^2le.
D
pp
1. . .K mm T6.(63>
?n cazul unor poansoane cu sec&iunea mic , izolate ?n construc&ia stan&ei,placa de
presiune poate fi de dimensiuni mici introdus ?ntr#un loca2 practicat ?n placa de cap.
Materialele din care se e-ecut plcile de presiune trebuie s fie rezistente la strivire.
Mrcile de o&el folosite s?nt 5'+6 3, 33+rCllA a cror duritate s fie cuprins ?ntre limitele
63. . .3< DA+.
4.2.11.A. E%(1(+!(%( .( 36".a(
Pentru ob&inerea 2i men&inerea unui joc conform pe tot conturul elementelor de tiere
poanson 2i plac activ,se impune g*idarea poansonului pe timpul cursei de lucru. )ipurile de
sisteme de g*idare utilizate ?n construc&ia stan&elor s?nt prezentate ?n tabelul
6.6<.)abelul6.6<
)ipuri de sisteme de g*idare utilizate ?n
'a stan&ele mici 2i mijlocii se folosesc ca elemente pencru g*idarea poansonului ?n
placa activ,plcile de g*idare care s?nt montate ?n pac*etul de plci inferior,fi-ate 2i
pozi&ionate cu ajutorul 2uruburilor 2i 2tifturilor juc?nd 2i rol de dezbrctor. +a e-tindere
plcile de g*idare s?nt egale cu placa activ, grosimea se alege ?n func&ie de sec&iunea
poansonului 2i de grosimea plcii active calcul?ndu#se cu rela&ia:
D
pg
T<,K. . .l>DslK mm T6.(37.>
unde D este grosimea plcii active.
,ig.6.((6 Aealizarea ajustajului poanson plac de g*idare cu ajutorul r2inilor
sintetice
Ajustajul dintre poanson 2i placa de g*idare este un ajustaj alunector TD.[*7>. 8ac
profilul poansonului ( TPig.6.((6> este de form comple- ajustajul se realizeaz cu ajutorul
r2inilor sintetice. In placa de g*idare / se practic, un orificiu cu
dimensiuni mai mari dec?t a poansonului ?n care s se ?nscrieforma
poansonului. 8up introducerea poansonului ?n orificiu se toarn r2ini sintetice ?n spa&iul
rmas liber ?ntre poanson 2i orificiu.
8up solidificarea r2inii se consider ajustajul gata realizat. ?n scopul asigurrii
?mpotriva smulgerii orificiul este prevzut cu degajri care permit formarea unor umere la
buc2a de g*idare.
5dat cu cre2terea dimensiunilor stan&ei se impune folosirea coloanelor 2i buc2elor
de g*idare.
+onstructiv coloanele s-nt de mai multe tipuri. ?n figura 6.((3 s?nt prezentate trei
tipuri de coloane:
a> cu acela2i diametru nominal pe toat lungimea, fr canale de
lubrefiere pe por&iunea de g*idare 2i fr canale de fi-areR
b> cu acela2i diametru nominal pe toat lungimea, cu canale de lubrefiere 2i
fi-are,#
c> coloane de g*idare ?n trepte, cu sau fr canale de
lubrefiere 2i fi-are.
,ig.6.ll3 ,orme constructive ale coloanelor de g*idare
,ig.6.((7 Solu&ii de fi-are prin flan2e
intermediare
8ac se face o analiz a coloanelor de g*idare se poate constata prezen&a a trei zone:
zona I sau zona de g*idare prin care coloanele de g*idare formeaz un ajustaj alunector cu
buc2ele de g*idare TD.[*7>R zona a Ii#a, zon intermediar, coloana de g*idare ?n aceast zon
nu formeaz ajustaje 2i zona a IlI#a prin care coloana de g*idare formeaz cu placa de baz un
ajustaj presat TD.[n7>.?n legtur cu lungimea de presare ?n placa de baz este necesar s se
asigure o lungime de presare de T(,/...(,3>d. 'a stan&ele de precizie este necesar ca lungimea
de presare s fie minim /d. 8ac grosimea plcii de baz nu permite realizarea acestei
dimensiuni se pot folosi fianse intermediare de tipul celor prezentate ?n figura 6.((7 care pot
s fie fi-ate 2i pozi&ionate pe placa de baz cu ajutorul 2uruburilor 2i 2tifturilor Ta> sau prin
sudare Tb>.
'a 2tan&area unor piese cu dimensiuni mici,la .for&e mici de lucru,asigurarea ?mpotriva
smulgerii se face numai prin presarea coloanei de g*idare ?n placa de baz T,ig.6.((.,a> . Pe
msur ce for&ele de lucru cresc se impune asigurarea ?mpotriva smulgerii cu ajutorul unor
2uruburi sau 2tifturi filetate T,ig.6.((. , b> sau cu ajutorul inelelor elastice de siguran&
T,ig.6.((.,c> .
,io.6.((. Asicfuifcireci ?rn85trivW srr.ulcjmrii coloanelor cis g*idare din
placa de baza
Av?nd ?n vedere modul ?n care decurge procesul de deformare 2i modul de
descompunere a for&elor 2i repartizarea neuniform a for&elor de deformare coloanele de
g*idare s?nt solicitate la ?ncovoiere. Cerificarea diametrului coloanei se face cu rela&ia:
T6.(6.>
unde:
d # diametrul coloaneiR
] # raportul dintre for&a normal pe a-a coloanei 2i for&a de deformareR
' # lungimea ?n consol a coloaneiR
, # for&a de deformareR
ff
ai
# rezisten&a admisibil la deformare.
:uc2ele de g*idare au forma prezentat ?n figura 6.((K. Sepoate constata ?n
legtur cu suprafa&a interioar c s?nt netede T,ig.6.((K,a> 2i cu canale de lubrefiere circulare
sau elicoidale T,ig.6.((K,b>. +a 2i ?n cazul coloanelor se constat 2i ?n cazul
buc2elor prezenta celor trei zone: I de g*idare, II intermediar
si III de fi-are.
,ig.6.((K :uc2e de g*idare
Modul de asamblare a buc2elor cu placa de cap depinde de modul ?n care se realizeaz
jocul ?ntre poanson 2i placa activ 2i de modul de fi-are a coloanei ?n placa de baz.Iocul ?ntre
poanson 2i placa activ la stan&ele de decupat 2i perforat se realizeaz ?n dou variante:
a> ob&#inerea poansonului sau a plcii active la cotele tolerate ?n func&ie
de opera&ie Tperforare respectiv decupare> 2i apoi prelucrarea poansonului de la
cota nominal pentru realizarea jocului ,#
b> ob&inerea poansonului 2i a plcii active la cote finale, ?n primul caz at?t
buc2a de g*idare c?t 2i coloana de
,ig.6.((0 Solu&ii constructive de realizare a ajustajului buc2a de g*idare #
coloan de g*idareg*idare se pot introduce presat ?n placa de cap TD.[*7> respectiv ?n placa
de baz TPig. 6.((0, a> . ?n al doilea caz buc2a de g*idare sau coloana de g*idare formeaz
ajustaj presat cu placa de cap, respectiv cu placa de baza, rin?n?nd ca buc2a de g*idare,
respectiv coloana de g*idare,s fie fi-at ?n placa adecvat prin r2ini sintetice sau cu 2uruburi
2i 2tifturi T,ig.6.((0,b,c,d,e>. ?n vederea lubrefierii suprafe&elor de g*idare ?n mi2care relativ
?n orificiul din partea superioar a coloanei de g*idare Tvezi ,ig.6.((/> se introduce un dop de
p?sl ?mbibat cu ulei care joaca rol de magazie de ulei. Prin gurile radiale practicate ?n
coloan,uleiul ajunge pe suprafa&a de g*idare unde canalele de ungere din coloana de g*idare
2i din buc2a de g*idare au rolul de a pstra un timp mai ?ndelungat lubrefiantul ?ntre
suprafe&ele de alunecare.
+re2terea fiabilit&ii stan&elor se face 2i pe seama unor sisteme de g*idare cu
durabilitate ridicat. ,olosirea unor sisteme de g*idare cu bile mic2oreaz frecarea ?n
g*idajele stan&ei de apro-imativ /< ori, ?n compara&ie cu frecarea de alunecare. 8in punct de
vedere constructiv acest tip de g*idare se face ?n dou variante,?n construc&ie desc*is
T,ig.6.(/<,a> sau ?nc*is T,ig.6.(/<,b>. +onstruc&ia sistemului de g*idare cu bile presupune
prezen&a ?ntre buc2a ( 2i coloana / a unei colivii cu bile 6. )ot sistemul de g*idare poate s fie
desc*is, sau ?nc*is ?mpotriva ptrunderii prafului sau a altor impurit&i,prin capacele 3 2i
7. 8ispunerea bilelor se face dup o elice cu pas mare pentru ca bilele s nu se deplaseze pe
acelea2i urme. :ilele folosite au diametrul cuprins ?ntre 1.. .3 mm 2i se sorteaz ?n limite de
toleran& de ( [im 2i se asambleaz prin sertizare u2oar cu colivia. +olivia are grosimea
pere&ilor mai mic dec?t diametrul bilelor cu <,6. . .<,3 mm. 'a introducerea coliviei cu bile
?ntre bile#coloan de g*idare 2i bile#buc2a de g*idare trebuie s e-iste un ajustaj T(< . . . /
<[MI> pentru a prelua complet jocul ?n sistemul de g*idare.
Materialele din care se realizeaz elementele de g*idare trebuie s fie rezistente la
uzura. Plcile de g*idare se realizeaz din o&el de construc&ii 5'3< sau o&el laminat de calitate
5'+63#33 fr nici un fel de tratament termic. ?n acela2i timp coloanele de g*idare se ob&in
din 5'+(3 2i 5S+K pe c?nd buc2ele de g*idare din 5'+(3. At?t buc2ele c?t 2i coloanele de
g*idare s?nt supuse unor tratamente termice : cementare, clire 2i revenire ?n scopul ob&inerii
unor durit&i de 33 ...7<DA+.
4.2.11.C. E%(1(+!( .( #*+.$#(( 0" )*4"'"*+a( a
,(1"-a7"#a!$%$"
?n scopul unei bune desf2urri a procesului de prelucrare, semifabricatele trebuie s
aib o pozi&ie bine definit ?n raport cu elementele active ale stan&ei. ?n acest sens stan&ele s?n&
prevzute cu elemente de conducere ?n cazul semifabricatelor sub form de benzi sau f?2ii
tiate din tabl 2i cu elemente care s asigure limitarea deplasrii acestuia cu valoarea pasului
stabilit. Pentru a face posibil acest lucru apar ?n construc&ia stan&elor elemente ca: riglele de
conducere, poansoanele de pas, opritoare, ?mpingtoare laterale, cuttoare de orificii, plci
de apsare 2i elemente de orientare a semifabricatelor.
?n scopul conducerii semifabricatului cele mai des utilizate elemente s?nt riglele de
conducere T,ig. 6.(/(> care se gsesc fi-ate 2i pozi&ionate ?n pac*etul de plci inferior ?ntre
placa de g*idare 2i placa activ Tstan&e cu placa de g*idare> sau pe placa activ ?n cazul
stan&elor fr plac de g*idare. Pentru obun pozi&ionare se vor folosi pentru o rigl de
g*idare dou 2tifturi. 8imensiunile riglelor de g*idare se aleg constructiv a2ez?ndu#se, ?n
general, pe marginea plcii active. Intre cele dou rigle se gse2te un spa&iu liber numit
spa&iu de avans.
+a lungime, ?n cele mai dese cazuri au o e-tindere mai mare dec?t a plcii active /
T,ig.6.(//>. 'a partea de introducere a semifabricatului riglele de conducere ( formeaz
?mpreun cu o plac suplimentar 6 un jg*eab numit jg*eab de alimentare. Pentru o mai
u2oar introducere a semifabricatului riglele au muc*iile te2ite sau racordate. Se vor evita
situa&iile ?n care riglele s fie mai lungi dec?t placa de baz 1 e-ist?nd riscul ca la pozi&ionare
s fie deformate din cauza unor loviri nedorite.
4rosimea riglelor de conducere trebuie s asigure avansul
semifabricatului ?n bune condi&iuni fiind aleas ?n a2a fel ?nc?t zona minim de avans
T,ig.6.(/1>,aflat ?ntre opritorul fi- ( 2i placa de g*idare /, sa aib mrimea gdT(,3 . . . 6>
mm.
8imensiunile recomandate pentru riglele de conducere s?nt trecute ?n tabelul 6.6(.
,ig6.(/1 Sc*ema zonei minime
8istan&a dintre riglele de conducere se calculeaz ?n func&ie de l&imea
semifabricatului 2i de construc&ia stan&eiR # pentru cazul conducerii benzii cu apsare
lateral:
A:djd)$ B T6.(6K>
?n care:
: # l&imea benzii sau f?2iei de semifabricatRj # j ocui dintre semifabricat
2i riglele de conducere T)ab.6.6/> R
)
lT
# toleran&a minima la e-ecu&ia benzii. # pentru cazul conducerii benzii
fr apsare lateral:
A: d / T)
:
dj> T6.(60>
Principalele dimensiuni ale riglelor de conducere )abelul 6.6(
Caloarea nocului ^. n t r e r i o ( e ( e de conducere si serni'1bricWti
)ab^lul6.6/
c?nd nu se@ folosesc elemente de apsare lateral
;-isten&a jocului ?ntre riglele de conducere 2i semifabricat poate duce la abateri mari
de pozi&ionare a semifabricatului, motiv pentru care ?n construc&ia stan&ei s?nt
introduse?mpingtoarele laterale.
Indiferent de forma lor constructiv, ?mpingtoarele laterale s?nt dispuse pe partea pe
care este 2i cu&itul lateral de pas 2i oblig semifabricatul s fie ?n contact tot timpul cu rigla de
pe partea opus.
,ig.6.(/6 ?mpingatoare laterale
Se disting mai multe tipuri de ?mpingatoare. ?n figura 6.(/6 a, este prezentat un
?mpingtor lateral dintr#un arc lamel ( care este men&inut ?n rigla de conducere de 2tifturile .
T/> . Acest ?mpingtor poate compensa abaterile de l&ime a benzii p?n la /...1 mm.
?mpingtorul lateral cu sabo&i / T,ig.6.(/6,b> are acela2i mod de func&ionare ca
precedentul,ac&ionarea lui se face cu arcul lamel 1 sau arcuri elicoidale / 2i poate prelua
abateri la l&imea benzii p?n la 1...3 mm. ?n cazul unor lungimi mai mici a riglelor de
conducere se recomand ?mpingtorul lateral din figura 6.(/6,c. Sabotul ( ac&ionat de arcurile
elicoidale / este ?n contact cu semifabricatul pe toat lungimea riglei de conducere, poate
compensa abateri la l&imea benzii ajung?nd p?n la 1. . .3 mm. Qn alt tip de ?mpingtor lateral
folosit atunci c?nd riglele de conducere s?nt mai lungi ca placa activ 2i care poate asigura
compensri ale varia&iei de l&imea benzii sau f?2iei p?na la K mm este prezentat ?n figura
6.l/6,d. Semifabricatul / este men&inut ?n contact cu rigla de conducere de ctre sabotul 6
ac&ionat de arcul 1.
Pentru pozi&ionarea semifabricatului ?n sensul de avans se folosesc cu&itele laterale
de pas, opritori, cuttori, etc.
+u&itul lateral de pas se folose2te pentru a realiza avansul precis al semifabricatului din
post ?n post de lucru,mai ales ?n cazul stan&elor cu ac&iune succesiv. ?n general,cu&itele
laterale de pas au sec&iunea simpl, dreptung*iular, s?nt plasate ?n rigla de conducere 2i
realizeaz o retezare din banda sau f?2ia de semifabricat a unei zone care are lungimea egal
cu un pas. ,olosirea cu&itului lateral de pas este ?nso&it de cre2terea cantit&ii de de2eu atunci
c?nd este plasat ?n fa&a posturilor de lucru la intrarea semifabricatului ?n stan& T,ig.6.(/3,a>.
Atunci c?nd condi&iile te*nologice permit, de2eul rezultat este rigid 2i are continuitate,se
recomand introducerea cu&itului lateral de pas ?n de2eu T,ig.6.(/3,b.>.
,ig.6.(/3 Modul de amplasare a cu&itului lateral de pas ?n cazul unor stan&e cu ac&iune
succesiv cu lungime mare, cu multe posturi de lucru,se ridic problema recuperrii de2eului
de la captul f?2iei scpat de sub ac&iunea cu&itului de pas. Aezolvarea problemei se face prin
introducerea ?n construc&ia stan&ei a dou cu&ite laterale de pas unul ?n semifabricat
la
,ig.6.(/7 Modul de asamblare a dou cu&ite laterale de pasintrarea
semifabricatului ?n stan& iar cel de#al doilea ?n de2eu la ie2irea semifabricatului din
stan& T,ig.6.(/7>.
Atunci c?nd forma piesei 2i modul de croire permit,?n scopul reducerii cantit&ii de
de2eu, pasul se realizeaz prin ac&iunea combinat a unui cu&it lateral de pas ( 2i a unui opritor
mobil / T,ig.6.(/.>.
,iind vorba de o tiere unilateral cu&itele laterale de pas s?nt solicitate la ?ncovoiere.
Pentru limitarea solicitrii de acest tip se recomand solu&ii constructive T,ig.6.(/K> prin care
poansonul s fie sprijinit ?n placa activ ?n momentul intrrii ?n semifabricat.
Aealizarea poansonului T,ig.6 .(/K, a> ?n trepte permite acest lucru dar trebuie re&inut
faptul c poansonul de tiere propriu zis ( are muc*iile tietoare la acela2i nivel ca 2i celelalte
poansoane din construc&ia stan&ei. )amponarea semifabricatului la avansare se face cu
elementul de sprijin / care se realizeazdin acela2i material, cu acela2i tratament ca 2i
poansonul 2i elementul de sprij in 1. Se e-clude ?n acest fel riscul uzrii pragului din rigla de
conducere. )ot ?n aceast direc&ie se mai recomand 2i folosirea unei pastile 1 T,ig.6.(/K,b>
?nzidit ?n rigla de conducere / 2i construit dintr#un material dur.
,ig.6.(/0 +onstruc&ia opritorului fi-
Pozi&ionarea semifabricatului ?n 2&an& se mai poate realiza 2i cu ajutorul opritorilor
fic2i sau mobili. 5pritorul fi- cu cap cilindric T,ig.6.(/0,a> se folose2te ?n situa&iile ?n care se
lucreaz din banda cu avans manual. 5pritorul fi- i este introdus presat ?n placa activ /.
8istan&a dintre marginea opritorului fi- 2i muc*ia tietoare este egal cu punti&a intermediar.
Pentru a se asigura o rezisten& mecanic suficient plcii active, acest tip de opritor se
folose2te numai c?nd punti&a intermediar este mai mare de X1 . . #6>g. ,olosirea opritorului
fi- cu cap ?ncovoiat T,ig.6.(/0,b> sau a celor cu suprafa& frontal ?nclinat T,ig.6.(/0,c>
?ndeprteaz orificiul de asamblare a opritorului l fa& de muc*ia tietoare a plcii active /
put?ndu#se folosi 2i ?n cazul unor pozi&ii intermediare mai mici. Asigurarea ?mpotriva rotirii se
face prin intermediul unui 2tift cilindric introdus ?ntr#un canal frezat ?n placa
activ 1.
,ig.6.(1< 5pritori fic2i8imensiunile opritorilor cilindrici fic2i T,ig.6.(1<,a 2i b> 2i a
celor cu cap ?ncovoiat T,ig.6.(1<,c> s?nt prezentate ?n tabelele 6.61. respectiv 6.66.
)abelul 6.61
8imensiunile nominale, ?n nim ale opritorului fi- cu cap cilindric
8irnensiuoile principale, in mm 3ls opritorului c^I crap incovoiest
)1belul6.6@i
Pozi&ionarea semifabricatului se face pe un alezaj stan&at anterior.In vederea
pozi&ionrii, semifabricatul trebuie s treac peste opritorul fi- 2i s vin ?n contact cu el dup
cum este prezentat ?n figura 6.(1<.
,ig.6.(1( 5pritor mobil
5pritorul mobil cu arc T,ig.6.(1(> constituit dintr#un bol&
( te2it la capt este men&inut ?n contact cu placa activ de ctre arcul /. 8atorit
efectului de plan ?nclinat la avansul semifabricatului
opritorul se ridic, pun&i&a trec?nd pe sub el,dup care semifabricatul se retrage ?n spate
pentru a veni ?n contact cu opritorul , dup cum este prezentat ?n figura 6.(1(.
8imensiunile opritorului mobil s?nt recomandate ?n tabelul 6.63.
8imensiunile, ?n mm recomandate pentru opritorul mobil
)abelul6.63
Pentru reducerea de2eului de la captul f?2iei se folosesc opritoarele ini&iale
T,ig.6.(1/>.
'a primul pas opritorul ini&ial ( este apsat pentru a intra ?n spa&iul de avans unde
limiteaz avansul semifabricatului. Aeaducerea la pozi&ia ini&ial se face prin arcul /. 'a al
doilea pas func&ioneaz deja opritorul fi-. 8imensiunile opritoarelor ini&iale s?nt prezentate
?n tabelul 6.67.
8imensiunile opritorului ini&ial, ?n ram )abelul 6.67
8atorit jocului e-istent ?ntre semifabricat 2i riglele de conducere se ?nregistreaz o
deplasare a semifabricatului dup o direc&ie perpendicular pe direc&ia de avans. Aceast
deplasare implic ob&inerea unor piese, mai ales ?n cazul stan&elor cu ac&iune succesiv, cu
abateri de la pozi&ia unor orificii. +entrarea 2i pozi&ionarea semifabricatului se face cu ajutorul
unor cuttori pe orificii e-ecutate anterior postului ?n care se face centrarea. Alegerea tipului
de cuttor folosit se face ?n func&ie de diametrul orificiului.Pentru orificii cu diametre mai
mici de (/ mm se folosesc cuttori sub form de tij T,ig.(11,a> iar pentru orificii mai mari
se folosesc cuttori ?n construc&ie asamblat T,ig.(1 1,b> fi-a&i cu 2uruburi de corpul
poansoanelor.
,ig.6.(11 +uttori pentru centrare
Iocul recomandat ?ntre cuttori 2i semifabricatul stan&at precum 2i lungimea
pr&ii de centrare s?nt prezentate ?n tabelul
6.6..
)abelul 6.6.
?n cazul semifabricatelor individuale, se folosesc pentru pozi&ionare cepuri, 2tifturi sau
rigle care sa preia dou sau trei grade de libertate 2i s defineasc o pozi&ie clar ?n raport cu
elementele active.
4. 2.11.9.C()$"%(
S?nt elementele constructive ale stan&elor 2i matri&elor prin intermediul crora se
realizeaz pozi&ionarea 2i prinderea?n berbec.+epurile se asambleaz cu placa de cap a
stan&ei, a-a cepului corespunz?nd cu direc&ia rezultantei for&elor care lucreaz ?n stan&.
+um fiecare stan& este proiectat pentru un anumit tip de pres,elementele de legtur
Tcepurile> ale stan&ei trebuie s fie proiectate ?n str?ns legtur cu orificiile din berbecul
presei. Aceste orificii fiind tipizate,?n mod implicit s?nt tipizate 2i cepurile.
< clasificare a cepurilor se poate face ?n legtur cu modul ?n care se asambleaz cu
placa de cap. ?n acest sens s?nt cepuri cu filet, cu umr 2i cu flans. Asigurarea ?mpotriva
smulgerii cepurilor din berbecul presei se face cu ajutorul unor 2uruburi care intr ?n
construc&ia stan&ei.
,ig.6.(16 Asamblarea cepului cu filet
,ig.6.(13 +ep cu filet
+epul cu filet ( T,ig.6.(16 > este cel mai frecvent utilizat ?n cazul unor stan&e cu
precizia mai sczut .+onstructiv prezint dou zone: o zon filetat prin care se asambleaz
cu placa de cap / 2i o zona care intra ?n orificiul din berbecul presei. ?n figura 6.(13 s?nt
prezentate elementele constructive ale cepurilor cu filet 2i ?n tabelul 6.6K s?nt date valorile
acestor elemente.
Pentru a se asigura o pozi&ie mai bun,unele cepuri s?n& prevzute cu suprafe&e netede
care formeaz cu plcile de cap ajustaje presate T,ig.6.(17>. Asigurarea ?mpotriva smulgerii
din placa de cap se face prin intermediul unui umr. 8imensiunile constructive ale acestui cep
s?nt prezentate ?n figura 6.(1. 2i tabelul 6.60.8imensiuni normalizate ale cepului cu filet
gmml )abelul 6.6K
8imensiunile normalizate ale cepului cu guler Tumr> gmml
)abelul6.60
,ig.6.(17 Asamblarea cepului cu umr
?n cazul unor stan&e cu dimensiuni mari si ?n situa&ia c?nd nu se pot folosi cepurile
filetate sau cele cu umr se folosesc cepurile cu flans.
,ig.6.(1K Asamblarea cepurilor cu flans
,ig.6.(10 +ep cu flan2a
Asamblarea cepurilor cu flan2a cu placa de cap X,ig.6.(1K> se face cu ajutorul
2uruburilor, pozi&ionarea printr#un ajustajpresat sau cu ajutorul 2tifturilor. ,orma 2i
dimensiunile cepului cu flans s?nt prezentate ?n figura 6.(10 2i tabelul 6.3<.
8imensiunile normalizate ale cepului cu flans gmml )abelul 6.3<
Qn eventual joc ?n g*idarea berbecului presei influen&eaz ?n mod negativ asupra
fiabilit&i elementelor de g*idare a stan&elor. Pentru a se reduce aceast influen& 2i mai ales ?n
cazul stan&elor de precizie se recomand folosirea cepurilor oscilante T,ig.6.(6 <> care permit
preluarea abaterilor de la perpendicularitate ale direc&iei de deplasare a berbecului fa& de
masa presei.
4.2.11.1I. E%(1(+!( .( a,a17%a(
?n vederea fi-rii 2i pozi&ionrii pac*etelor de placi a sWntelor se folosesc 2uruburi 2i
stifturi.
Av?nd ?n vedere condi&iile de lucru a stan&elor T2ocuri, vibra&ii>,se recomand
folosirea unor 2uruburi suficient derezistente. ?n general,?n vederea str?ngerii
pac*etelor de plci se folosesc 2uruburi cu cap cilindric 2i loca2 *e-agonal TS)AS
3(66> T,ig.6.(6(>. ,orma loca2ului din capul 2urubului asigur condi&ii de
str?ngere cu o for& suficient de mare.
8imensiunea 2uruburilor 2i calculul numrului necesar se face av?ndu#se ?n vedere
for&ele care lucreaz ?n sistem. ?n legtur cu lungimea ma-im a 2urubului se recomand s
nu dep2easc T7...K>d.
'ungimea pr&ii ?n2urubate trebuie aleas ?n intervalul (, T(, 3 . . . / > d
s
, iar ?n cazul
?n care orificiul filetat nu este strpuns,se recomand ca ?ntre partea frontal a 2urubului 2i
fundul orificiului s rm?n un spa&iu a crei lungime s fie zT<, 3. . .l>d
s
T,ig.6.(6/> .
2i loca2 *e-agonal
elementele de asamblare
?n vederea asigurrii unor condi&ii economice de realizare 2i ?ntre&inere,se recomand
ca elementele de str?ngere din componen&a unei stan&e sa fie ?ntr#o zon limitata de
dimensiuni.
Yuruburile cu cap cilindric crestat pentru 2urubelni&,se folosesc ?n construc&ia
stan&elor la fi-area pieselor mici acolo unde for&a de str?ngere nu trebuie s fie mare. ;le
prezint incovenientul c nu pot fi str?nse cu for&e mari datorit c*iar modului de str?ngere cu
2urubelni&a. ?n plus cresttura pentru 2urubelni& se deterioreaz repede.
Pentru pozi&ionarea elementelor constructive a stan&elor se folosesc 2tifturile. +ele mai
des utilizate s?nt 2tifturile cilindrice TS)AS (3KK> T,ig.6.(61,a> care formeaz ajustaje presate
cu plcile pe care le pozi&ioneaz.
9umrul de 2tifturi pentru un pac*et de plci este minim dou 2i se a2eaz ?n pozi&ii c?t
mai ?ndeprtate unul fa& de cellalt. ?n cazul stan&elor cu rigle de conducere
pentrufi-area riglei de conducere se folosesc dou 2tifturi.
,ig.6.(61 Ytifturi
5rificiile ?n care se introduc 2&ifturile pot fi cilindrice
la un singur diametru sau la dou diametre T,ig.6.(6/> diferite pentru a fi posibil
scoaterea lor prin batere. ?n cazul stan&elor a cror ?ntre&inere presupune demontri repetate se
recomand folosirea 2tifturiior conice T,ig.6.(61,b> care asigur o mai bun pozi&ionare a
pac*etelor de placi.
4.2.11.11. E%(1(+!( (%a,!"#(
?n afara for&elor care particip la deformarea propriu zis a semifabricatului,?n stan&e
mai s?nt necesare 2i alte tipuri de for&e care realizeaz str?ngerea semifabricatului, e-tragerea
de2eului sau a piesei de pe elementele active sau ac&ioneaz alte elemente din construc&ia
stan&elor. Aceste for&e s?nt realizate de elemente elastice de tipul arcurilor de compresiune sau
de trac&iune, arcurilor disc sau tampoanelor de cauciuc. Indiferent de tipul constructiv
elementele elastice trebuie s ?ndeplineasc c?teva condi&ii. 8intre acestea se aminte2te c
elementele elastice se monteaz ?n stare pretensionat put?nd realiza o for& superioare celei
necesare cu /<. . .1<S. ?n acela2i timp elementele elastice trebuie s asigure posibilitatea
realizrii unei sge&i suplimentare fa& de cea necesar cursei de lucru ca marja de siguran&
pentru cazurile de reglaj imprecis sau dereglare ?n timpul lucrului.
Alegerea elementelor elastice folosite ?n construc&ia stan&elor se face ?n func&ie de
for&a dezvoltat, cursa necesar, construc&ia stan&ei, seria de fabrica&ie, etc. Astfel arcurile
elicoidale se recomand pentru for&e mici sau medii dar pentru curse mari ?n cazul unei
produc&ii de mas sau serie mare. )ampoanele de cauciuc se recomand ?n cazul unor serii
mici sau individuale. Pe msur ce for&ele cresc se recomand folosirea arcurilor disc cu
men&iunea c ele se pot folosi numai ?n cazulcurselor mici.Pentru realizarea unor curse
mari 2i for&e mari se pot monta doua arcuri elicoidale concentrice
Importan& deosebit prezint dispunerea 2i centrarea elementelor elastice ?n stan&.
8ac for&a necesar se realizeaz cu ajutorul mai multor elemente elastice, dispunerea lor se
face ?n a2a fel ?nc?t rezultanta for&elor s ac&ioneze dup direc&ia necesar 2i s nu produc
blocarea elementelor ?n mi2care relativ.
?n figura 6.(66 se prezint modalit&i de centrare pentru arcuri elicoidale: prin degajare
Ta> ,# prin bol&uri de g*idare Tb> R prin 2urub special Tc> ,# prin 2urub 2i buc2 special Xdb
,#pentru arcuri de dimensiuni mari.
cauciuc?n figura 6.(63 s?nt prezentate solu&iile constructive de centrare 2i
asamblare a tampoanelor de cauciuc: asamblare prin tij de g*idare Xa> , prin 2urub
special Tb> iar pentru asamblarea ?n serie a tampoanelor de cauciuc: prin tij de
g*idare 2i degajare Tc> R prin 2urub special 2i degajare Td> .
Asamblarea arcurilor disc se face diferit de la caz la caz. ?n figura 6.(67 se prezint o
solu&ie constructiv de asamblare a arcurilor disc, for&a de pretensionare se realizeaz prin
dopul filetat / iar g*idarea prin bol&ul (.
Arcurile elicoidale de compresiuneT ,ig.6.(6.> se pot alege din tabelul 6.3(.
,ig.6.(6. Arc elicoidal de compresiune)abelul 6.3(
Principalele caracteristici ale arcurilor elicoidale
Pentru cazurile ?n care arcurile nu se pot alege din tabelul 6.3( ele se
determin cu rela&iile:
T6.(60>
T6.(3<>
D$Tndl,3>ddnf T6.(3(>
lnTndl,3>d T6.(3/>unde:
f # for&a ma-im admis de arc R
d # diametrul s?rmeiR
8
m
# diametrul mediu al arculuiR
n # numrul de spireR
f
miQ
# sgeata ma-ima a arculuiR
f # sgeata unei spireR
D
o
# lungimea arcului ?n stare liberR
^compr N lungimea arcului la comprimarea totalR
4 # modulul de elasticitate transversal T4T.3<<#K<<<>da9[mnr> R
r # efortul de forfecare admisibil T)3<#7<da9[mm#> .
Arcurile disc T,ig.6.(6K> au dimensiunile prezentate ?n tabelul 6.3/.
,ig.6.(6K Arc disc
)abelul 6.3/
8imensiunile 2i caracteristicile arcurilor disc
utilizate ?n construc&ia stan&elor
Arcurile disc se pot monta ?n trei variante T,ig.6.(60> : ?n serie Ta> ,V ?n paralel
Tb> R mi-t Tc> .
;lementele principale se determin cu rela&iile din tabelul 6.31.Aela&ii pentru calculul
arcurilor disc )abelul6.31
,ig.6.(6 0 Asamblarea arcurilor disc
)ampoanele de cauciuc T,ig.6.(3<> au marele avantaj c se pot realiza u2or 2i au
costul redus. Prezint dezavantajul unei durabilit&i reduse fa& de arcurile din
o&el. Alegereatampoanelor din cauciuc se poate face din tabelul 6.36.
8imensiunile 2i caracteristicile tampoanelor de cauciuc )abelul 6.36
4.2.11.12. E%(1(+!( .( a#'"*+a( #$ )(+(
?n cazul ?n care poansoanele au deplasarea dup alt direc&ie dec?t cea de deplasare a
berbecului,se impune prezen&a ?n construc&ia stan&ei a unor pene, care modifica direc&ia de
mi2care.
8in punct de vedere constructiv se disting dou categorii de pene: simple T,ig.6.(3(,a>
# ac&ioneaz doar la cursa activ, revenirea la starea ini&ial se face prin elemente elastice # 2i
duble la care at?t cursa activ c?t 2i cea de retragere se face prin intermediul penei
T,ig.6.(3(,b>.
?n cazul ac&ionarii cu pan simpl, pana ( ac&ioneaz asuprasniei / pe care este
asamblat poansonul 1 iar readucerea la pozi&ia ini&ial,dup perforarea orificiului, la ridicarea
berbecului,se face prin arcul 6. Pana ( este fi-at ?n pac*etul de plci superior. ?n cazul ?n care
for&ele necesare ?n proces s?nt mari ?n scopul limitrii uzurii,se ?nlocuie2te frecarea de
alunecare cu frecarea prin rostogolire prin introducerea unei role fi-ate pe sanie sau pe
pan.
?n cazul penelor duble ( T,ig.6.(3i,b> ambele curse ale sniei / se realizeaz prin
intermediul penei. Pana la r?ndul ei se g*ideaz ?n g*idajul 1 fi-at ?n placa de baz 6.
,or&a pe care trebuie sa o realizeze presa ?n cazul stan&elor cu pan se calculeaz cu
rela&ia:
, /,, T6.(31>
unde: ,, este for&a necesar pentru opera&ia de tiere
Aela&ia este corect cu condi&ia ca ung*iul a63f.
+ursa berbecului presei se calculeaz ?n func&ie de cursa ( pe orizontal a
poansonului cu rela&ia:
'l#tga T6.(36>
Aceast rela&ie permite calculul cursei berbecului doar din momentul ?n care pana
ac&ioneaz asupra sniei. ;-ist cazuri ?n care aceast curs se majoreaz cu o valoare
necesar deplasrii berbecului c?nd acesta ac&ioneaz asupra altor elemente din construc&ia
stan&ei.CAP. 5. NDOIREA
5.1 A+a%"4a )*#(,$%$" .( )(%$#a( )"+ ;+.*"(
5pera&ia de ?ndoire a semifabricatelor reprezint un proces de deformare elasto#
plastic ce duce la modificarea formei semifabricatului prin ?ncovoiere plan ?n jurul unei
muc*ii de ?ndoire. ?ndoirea pieselor metalice se realizeaz datorit deforma&iilor remanente
care apar ?n timpul deformrii.
8in punct de vedere te*nologic se cunosc dou cazuri de ?ndoire :
a> ?ndoirea cu raz de curbur mic, la care corespunde un grad mare de
deformare plastic a materialuluiR
b> ?ndoirea cti raza de curbur mare, la care corespunde un grad mic de
deformare plastic a materialului
?n industria constructoare de ma2ini majoritatea pieselor se e-ecut cu raz mic de
curbur. 'a ?ndoirea pieselor cu raz mic de curbur tensiunile 2i deforma&iile nu se
concentreaz sub
muc*ia poansonului, ci se propaga pe o lungime mare a semifabricatului cuprins ?ntre
reazeme, adic ?ntre umerii plcii de ?ndoire T,ig.3.(.>
,ig.3.( ?ndoirea
pieselor cu raz mic de curbur
+urbura interioar a semifabricatului, care apare la ?nceputul ?ndoirii are o raz mai
mare dec?t raza de curbur a poansonului. Aaza de curbur r
'
2i lungimea bra&ului de ?ndoire
(, se mic2oreaz treptat, p?n la r, respectiv (. Aaza de curbura mic2or?ndu#se continuu
semifabricatul se reazma pe placa activa a matri&ei de ?ndoire T,ig.3.(,a> , ?n dou puncte
Tde#a lungul a dou linii> iar la un moment dat T,ig.3.(,b.> ajunge ?n contact cu
poansonul?n trei puncte Tde#a lungul a trei linii>. 'a sf?r2itul cursei active a berbecului
presei,semifabricatul, ia contact complet cu poansonul 2i cu suprafe&ele plane active ale plcii
de ?ndoire T,ig.3.(,c> .
Procesul de deformare se realizeaz diferit pe fiecare parte a semifabricatului.
Straturile de material situate spre interiorul piesei se comprim ?n direc&ie longitudinal 2i se
?ntind ?n direc&ie transversal. Straturile de material situate spre e-teriorul piesei se ?ntind pe
direc&ie longitudinal 2i se comprim pe direc&ie transversal. ?ntre straturile de metal ?ntinse
2i cele comprimate e-ist un strat nedeformat, numit strat neutru, a crui lungime este egal
cu lungimea ini&ial a semifabricatului.
'a ?ndoirea semifabricatelor dreptung*iulare ?nguste ba1g, are loc o deformare
accentuat a sec&iunii transversale T,ig.3./,a>#?n timpul ?ndoirii, sec&iunea dreptung*iular a
semifabricatului se transform ?ntr#un trapez deformat. 'a ?ndoirea pieselor din semifabricate
late T:Z1g> deformarea sec&iunii transversale a semifabricatului este mic datorit rezisten&ei
opuse de ctre materialT,ig 3./,b>
,ig.3./ ?ndoirea senufabricacelor dreptung*iulare
Modificarea grosimii semifabricatului ?n procesul de ?ndoire se pune ?n eviden&
prin coeficientul de sub&inere ]
]
:
T3.(>unde:
g, # grosimea materialului piesei ?ndoiteR
g # grosimea ini&iala a semifabricatului.
Caloarea coeficientului de sus&inere depinde de mai mul&i factori:
a> propriet&ile mecanice ale materialului semifabricatuluiR
b> raza relativ de ?ndoire r[gR
c> valoarea ung*iului de ?ndoireR
d> forma semifabricatului ?n sec&iune transversal.
in tabelul 3.( s?nt date c?teva valori ale coeficientului de l&ire E
b
Tpentru piese
confec&ionate din <'6 1,<'1 ., 5'+(<, 5'+(3> .
Calori ale coeficientului E$ )abelul 3.(
Modificarea l&imii semifabricatului ?n zona ?ndoit se pune ?n eviden& prin
coeficientul de l&ire ]
b
:
T3./>
unde:
T3.1>
+?nd deforma&iile plastice ale materialului s?nt mici T cazul ?ndoirii pieselor cu raz de
curbur mare> stratul neutru este la mijlocul sec&iunii semifabricatului ?ndoit 2i raza de
curbur a stratului neutru p se calculeaz cu rela&ia T3.6>:
T3.6>
+?nd deformatiile plastice ale materialului s?nt mari, stratul neutru se deplaseaz spre
straturile de material comprimate 2i raza de curbur se calculeaz cu rela&ia T3.3b sau T3.7> :
T3.3>
T3.7>
unde -,j este un coeficient care determin pozi&ia stratului neutru 2i se
poate determina cu rela&ia T3..> R
T3..>
Pentru ca ?n procesul de ?ndoire s se ob&in deforma&ii cu caracter remanent este
necesar ca solicitrile straturilor tensionate sa ating valoarea limitei de curgere a
materialului
'ungimea relativ a stratului e-terior cel mai solicitat
este:
T3.K>
Pentru ca deformatiile sa aib un caracter remanent se impune ca:
T3.0>
unde: ; este modulul de elasticitate longitudinal.
8in rela&iile T3.K.> 2i T3.0.> se ob&ine valoarea ma-im a razei
pentru care ?ndoirea poate avea loc:
T3.(<>
Aaza de ?ndoire minim admisibil trebuie sa corespund
plasticit&ii materialului semifabricatului 2i s nu admit
formarea fisurilor ?n zona ?ndoit. Aaza minim de ?ndoire se determin cu
rela&ia:
T3.((>
unde: e este deforma&ia ma-im admisibil.)abelul 3./
Calorile apro-imative ale razei de
'a ?ndoirea pieselor din tabla, valoarea deforma&iilor e, pentru fibrele
e-treme, se determin cu rela&iile T3.(/> respectiv T3.(1> : a> pentru stratul
e-terior ?ntins de raz A T,ig.3./> :
T3.(/>
b> pentru stratul interior comprimat de raz r T,ig.3./>:
T3.(1>
?n tabelul 3./ s?nt date valorile apro-imative ale razelor de ?ndoire minime
admisibile adoptate ?n practic.
8in cele prezentate mai sus se pot desprinde urmtoarele concluzii:
a> e-ist valori limit minime, te*nologic realizabile ale razelor de ?ndoire.
8ac raza de ?ndoire este mai mic dec?t r
min
se va ?ndoi semifabricatul cu o
raz rar
min
, apoi va urma o opera&ie de calibrareR
b> valorile mici ale razei de ?ndoire impun croirea tablei astfel ?nc?t a-a de
?ndoire s fie perpendicular pe direc&ia de laminare.
5.2 C*+."'"" !(6+*%*3"#( %a )"(,(%( *7'"+$!( )"+ ;+.*"(
'a prelucrarea pieselor din tabla prin ?ndoire la rece se impun,uneori,unele condi&ii
te*nologice pentru ob&inerea pieselor de buna calitate.
,ig.3.1 Aecomandri privind te*nologicitatea pieselor ob&inute prin ?ndoire
Astfel,lungimea minim a bra&elor piesei care trebuie ob&inute prin ?ndoire T,ig.3.1,a>
este un element de baza ?n ceea ce prive2te asigurarea deformatiilor remanente necesare
pentruca piesa s rezulte cu bra&ele paraiele.?n cazul pieselor cu grosime mic, g^3tnm, acest
deziderat se realizeaz numai dac lungimea minim a acestor bra&e are valoarea:
T3.(6>
?n cazul ?n care aceast condi&ie nu se poate respecta,ob&inerea unor piese de bun
calitate va fi posibila dac de#a lungul a-ei de ?ndoire se vor e-ecuta simultan cu
?ndoirea,ni2te canale dreptung*iulare T,ig. 3.1,b>.Calorile recomandate pentru dimensiunile
acestora s?nt:
T3.(3>
+?nd lungimea bra&elor piesei este neuniform T,ig.7.(/,c>,ob&inerea pieselor cu bra&e
paralele este posibil efectu?nd ?ndoirea cu bra&e mai lungi,dup care acestea se prelucreaz la
dimensiunea 2i forma dorit.
?n cazul prelucrrii pieselor din tabl care necesit o ?ndoire par&ial T,ig 7.(/, d>
,trebuie ca,?n prealabil s se separe,prin 2tan&are,partea care se va ?ndoi de partea care ram?ne
plan.8imensiunile crestturii care separ cele dou pr&i ale semifabricatului vor avea
urmtoarele valori:
T3.(7b
8aca separarea pr&ii care se ?ndoaie de cea care rm?ne plan se face ?n prealabil,
?ndoirea va fi posibil numai dac,concomitent cu ?ndoirea ,se va face 2i crestarea materialului
T,ig.7.(/,e>.
'a prelucrarea dint#o singur opera&ie, a pieselor la care bra&ele verticale se formeaz
prin scurtarea continu a bra&elor orizontaleT,ig 7.(/,f>,se va avea ?n vedere ca raza de ?ndoire
s fie suficient de mare:
T3.(.>
8ac s?nt necesare raze mai mici pentru acest tip de piese,acestea se vor supune unei
opera&ii ulterioare de calibrare,la raza dorit.?n cazul ?ndoirii pieselor la (K<N, c?nd
semifabricatul este
gros 2i raza de ?ndoire a piesei este mic Trsg> materialul se deformeaz foarte
mult.Astfel,?n partea central a zonei de ?ndoire are loc ?ngro2area materialului.?n scopul
prevenirii acestui fenomen nedorit,piesa se prelucreaz prealabil de#a lungul a-ei de
?ndoire T,ig 3.6>.
,ig.3.6 Prelucrarea
prea(abia a piesei de#a
+?nd grosimea materialului pieselor este mare, gaT6..3>mm, iar raza
relativ
de ?ndoire r[g este mic, precizia pieselor ob&inute este mai mare dac straturilor
e-terioare ale materialului li se asigur o alungire relativ mai mare.Aceasta se realizeaz
pres?nd suplimentar materialul ?n zona de ?ndoire. ?n acest scop,fie c se realizeaz c?te un
canal de#a lungul a-ei de ?ndoireT,ig 3.3,a,b>,fie c se aplatizeaz pu&in suprafa&a curb a
pieseiprin presare voiurnic T,ig 3.3,c> .?n acest fel,bra&ele piesei ob&inute prin ?ndoire
rezult perpendiculare pe partea central a sa.
+?nd piesele ?ndoite s?nt prevzute cu diverse alezaje,se recomand prelucrarea
acestora ?nainte de ?ndoire.Prelucrarea alezajelor,prin perforare,?n semifabricatul plan este
mult mai u2oar 2i mai ieftin dec?t ?n piesa ?ndoita.8e aceea,prelucrarea alezajelor prin
perforare dup ?ndoire,se recomand a se face ?n urmtoarele cazuri:
(> c?nd piesa necesit o ?ndoire comple-R
/> c?nd marginile alezajelor se afl la o distan& mai mica dec?t /g fa& de a-a
de ?ndoireR
1> c?nd este necesara respectarea riguroas a toleran&elor privind pozi&ia
relativ a alezaj elor situate ?n plane diferitesau a distan&ei dintre alezaje 2i bra&ul
piesei ob&inut prin
?ndoire ,#
6.> c?nd semifabricatele au abateri mari de la grosime.
5./. A#$"(a )"(,(%* .$)& ;+.*"(
,iind un proces de deformare elasto#plastic, ?ndoirea este ?ntotdeauna ?nso&it 2i de
deforma&ii elastice care vor produce modificarea formei 2i a dimensiunilor piesei dup
scoaterea acesteia din matri&.
,enomenul de modificare a formei 2i dimensiunilor pieselor ?ndoite, dup eliminarea
lor din matri&,se nume2te arcuire.
8atorit arcuirii este necesar corectarea formei 2i dimensiunilor elementelor active
ale matri&ei de ?ndoire, ?n scopul ob&inerii corecte a pieselor.
Caloarea arcuirii pieselor ?ndoite se e-prim prin ung*iul de arcuire \ T,ig.3.7>:
,ig.3.7 Arcuirea ia ?ndoire
T3.%S>
unde: a ung*iul piesei ?ndoite ,#
cF
p
# ung*iul poansonului matri&ei de ?ndoire.
Caloarea ung*iului de arcuire a pieselor ob&inute prin ?ndoire depinde de
mai mul&i factori:
a> propriet&ile mecanice ale materialului 2i grosimea semifabricatelorR
b> raza relativ de ?ndoire r[gR
c> forma pieselorR
d> modul de ?ndoire ,#
e> construc&ia matri&ei de ?ndoire.
Pentru determinarea analitic a arcuirii se poate utiliza cu o anumit
apro-ima&ie, rela&ia T3.(K>:
T3.(0>unde:
( # lungimea bra&ului piesei ob&inute prin ?ndoireR
] # coeficient care depinde de forma pieselor Xpentru piese ?n form de C,
]<,1.3, iar pentru piese ?n form de Q, ]<,.3>R
Pentru ob&inerea unor rezultate c?t mai concludente, determinarea arcuirii pieselor
dup ?ndoire se face e-perimental, separat pentru fiecare caz de ?ndoire 2i calitate de material.
S#a stabilit astfel c legea de varia&ie a ung*iului de ?ndoire, pentru acela2i material, ?n func&ie
de raza relativ de ?ndoire r[g 2i ?n func&ie de ung*iul piesei este liniar.
S#a determinat c,cu c?t ung*iul de ?ndoire este mai mic,cu at?t arcuirea este mai mare
T,ig.3..,a>.8e asemenea, propriet&ile mecanice ale materialului semifabricatelor influen&eaz
valoarea ung*iului de arcuire T,ig.3..,b>.
8in figura 3.. rezult c pentru fiecare caz concret se poate determina
o rela&ie de form:
T3./<>
cu ajutorul creia se poate calcula valoarea ung*iului de arcuire.
;-perimental s#a pus ?n eviden& c modificarea razei de rotunjire a pieselor, ca
urmare a arcuirii, apare pentru r[gZ3 2i devine mai evident pentru r[gZl5.
?n cazul pieselor ?n C, pentru compensarea arcuirii, ung*iul elementelor active ale
matri&ei se va mic2ora cu valoarea ung*iului de arcuire:
T3./(>
In tabelele 3.1 2i 3.6 s?nt prezentate rela&iile de acest tip,pentru determinarea ung*iului
de arcuire a pieselor ?n forma de C, confec&ionate din metale mai frecvent utilizate ?n industria
constructoare de ma2ini.Aceste valori corespund ?ndoirii libere, fr calibrarea pieselor.
N N
8eterminarea ung*iului de arcuire Tpentru o&el> )abelul 3.1
In cazul ?ndoirii ?n forma de Q, se poate considera pentru ung*iul de arcuire pe o parte
,valorile din tabelele de mai sus, corespunztoare ung*iului oR0<
<
.In cazul ?ndoirii pieselor ?n
forma de Q, compensarea ung*iului de arcuire este mai greu de realizat.Aceasta se realizeaz
astfel: 8poansonul se e-ecut cu degajri laterale ?nclinate cu un ung*iegal cu ung*iul de
arcuire a bravelor piesei T,ig. 3 . K , a> ,V
/>placa de eliminare a piesei din matri& se e-ecut de form
conve- 2i poansonul de form concav T,ig. 3 . K , tZ> ,#
,ig.3.K +ompensarea ung*iului de arcuire la ?ndoirea pieselor ?n forma de Q
Aazele de curbur ale plcii de eliminare 2i poansonului se stabilesc
e-perimental,astfel ?nc?t arcuirea pr&ii centrale a piesei,spre interior,sa compenseze arcuirea
celor dou bra&e spre e-teriorX,ig 3.K,c> ,
,ig.3.0 9omogram pentru determinarea razei poansonului tin?nd seama de arcuirea
elastic a piesei.Caloarea razei poansonului r
p
, pentru ob&inerea unor piese de raz dat se
poate determina, cu suficient precizie pentru practic, cu rela&ia 3.//:
T3.//>
Aaza corectat a poansonului r
p
se poate determina 2i cu ajutorul nomogramelor
prezentate ?n figura 3.0
5 .6 D(!(1"+a(a 2*#$"%* %a ;+.*"(. Ca%#$%$%
."1(+,"$+"%* (%(1(+!(%* a#!"8( a%( 1a!"'(%*
Qn factor important ?n ob&inerea unor piese de bun calitate este jocul ?ntre
elemenetele active ale matri&elor de ?ndoit.
+?nd bra&ele pieselor ?ndoite sau numai unul dintre acestea rezult paralele cu direc&ia
de deplasare a poansonului matri&ei T,ig.3.(<,a , b> , jocul reprezint distan&a dintre fe&ele
active ale piesei 2i se realizeaz, e-clusiv, la construc&ia matri&ei.
8ac bra&ele piesei ob&inute prin ?ndoire nu s?nt paralele cu direc&ia de mi2care a
poansonului matri&ei T,ig.3.(<,c,d> atunci j ocui este variabil, ?n func&ie de pozi&ia relativ a
celor dou elemente active.
,ig.3.(< Caloarea jocului dintre elementele active ale matri&elor de ?ndoit
Caloarea jocului j, dintre elementele active, se stabile2te la reglarea matri&ei pe pres,
iar uniformitatea acestuia, de o parte 2i de alta a piesei se asigur la construc&ia matri&ei.
Caloarea jocului dintre poanson 2i placa de ?ndoire influen&eaz calitatea pieselor ob&inute prin
?ndoire. +u c?t jocul dintre elementele active ale matri&ei va fi mai mic, cu at?t
calitateapieselor ob&inute va fi mai bun, ?ns for&a de ?ndoire va fi mai mare.
Caloarea jocului dintre elementele active ale matri&ei de ?ndoire depinde de grosimea
semifabricatelor, de duritatea materialului acestora 2i de lungimea bra&elor piesei care se
?ndoaie. Iocul unilateral, pe o parte a matri&ei, se determin cu rela&ia 3./1:
T3./1>
unde c este un coeficient care &ine seama de mic2orarea frecrii dintre
semifabricat 2i placa de ?ndoire.
Caloarea jocului dintre elementele active ale matri&elor de ?ndoire, pe o parte, se poate
determina 2i cu urmtoarele rela&ii:
a> pentru semifabricate confec&ionate din o&el:
j Tl,l. . .l,/>g T3./6>
b> pentru semifabricate confec&ionate din metale neferoase Talam, cupru,
aluminiu>:
j Tl. . .(, l>g T3./3>
8imensiunile elementelor active ale matri&elor de ?ndoire se stabilesc ?n func&ie de
tipul matri&ei. Qn calcul special este necesar ?n cazul matri&elor la care jocul se realizeaz la
construc&ia acestora T,ig.3.((,a ,b>.
'a stabilirea dimensiunilor pr&ilor active ale matri&elor
de ?ndoire a pieselor ?n form de Q, se pot ?nt?lni dou cazuri: c?nd dimensiunea
principal a pieselor este cea e-terioar 2i coincide, teoretic cu dimensiunea plcii active a,,,
T,ig. 3 .((, a> sau c?nd dimensiunea principal a pieselor este cea interioar 2i coincide,
teoretic, cu dimensiunea poansonului a$ T,ig.3.((,b>.
Atunci c?nd dimensiunea
principal a pieselor este cea e-terioar, dimensiunile elementelor
active se determin ca ?n cazul decuprii:
T3./7>
?n cazul pieselor la care dimensiunea principal este cea interioar, trebuie s se &in
seama de faptul c, ?n procesul de ?ndoire, se uzeaz numai placa activa, nu 2i poansonul ca ?n
cazul perforrii. 8e aceea se va pleca tot de la dimensiunile minime ale pieselor, ?n scopul
asigurrii unei durabilit&i c?t mai mari a matri&elor de ?ndoire:
T3./.>
?n rela&iile T3./7> 2i T3./.> )
pl
reprezint toleranta la dimensiunea plcii de ?ndoire iar
)
p
toleranta la dimensiunea poansonului. Calorile A,,, 2i Ap se iau ca ?n cazul decuprii
#perforrii. Calorile abaterilor Ap 2i Aj, c?nd piesele au dimensiunea a ca o cot liber se
iau conform S)AS lini.
8imensiunile elementelor active ale matri&elor de ?ndoire, corespunztoare l&imii
pieselor, se determin cu rela&iile T3./Kb :
T3./K>
unde b
ma
, este l&imea ma-ima a pieselor iar j, se adopt ?ntre limitele j ,
< , (. . . < , / mm.5.5 D(!(1"+a(a ."1(+,"$+"%* ,(1"-a7"#a!(%*
+(#(,a( *7'"+("" )"(,(%* ;+.*"!(
8imensiunile semifabricatelor pentru piesele e-ecutate prin ?ndoire se determina ?n
mod diferit pentru urmtoarele cazuri:
(> c?nd ?ndoirea se face dup o anumit rasR
/> c?nd ?ndoirea se face fr raz de curbur cu calibrarea ung*iului.
Pentru primul caz, dimensiunile semifabricatelor plane pentru ob&inerea pieselor prin
?ndoire se determin consider?nd ca lungimea acestora este egal cu lungimea stratului neutru
a piesei deformate.
8eterminarea lungimii semifabricatelor, ?n primul caz, se face ?n urmtoarea
succesiune:
a> se ?mparte conturul piesei ?n elemente simple Tdrepte sau curbe>R
b> se determin pozi&ia stratului neutru al deformatiilor la elementele curbe
ale pieseiR
c> se ?nsumeaz lungimile elementelor componente ale piesei.
Astfel lungimea ' a semifabricatului ?n cazul pieselor formate din
elemente drepte sau curbe T,ig.3.l/,a> va fi:
T3./0>
unde:
T3.1<>
?n rela&ia T3.1<>, ung*iul api se va lua ?n grade.
Pentru piesele fr raz de curbur cu calibrarea ung*iului, printr#o opera&ie
suplimentar de calibrare, lungimea semifabricatului se determin prin egalarea volumului
materialului piesei cu volumul materialului semifabricatului, &in?ndu#se seama de sub&ierea
materialului ?n por&inunile ?ndoite. Pentru aceasta, se va utiliza rela&ia T3.1(> :
T3.1(>
Qltimul termen al rela&iei T3.1<> reprezint adaosul de material necesar pentru
formarea col&urilor piesei. +oeficientul de corec&ie ] depinde de duritatea materialului piesei
2i de modul de ?ndoire a piesei. +?nd ?ndoirea bra&ului piesei se face succesiv, valoarea
coeficientului de corec&ie ] este cuprins ?ntre <,6...<,3.
+?nd ?ndoirea bra&elor se realizeaz simultan, deformarea semifabricatului va fi
?nso&it de ?ntinderea sensibil a materialului ?n zona central iar lungimea necesar a
semifabricatului va fi mai mic. Astfel, valorile coeficientului de corec&ie vor fi : ]<,/3
pentru o&el 2i alam 2i ]<,(/ pentru aluminiu 2i cupru.
Aela&iile necesare calculului lungimii semifabricatelor prezentate mai sus s?nt valabile
cu condi&ia ca jocul dintre elementele active ale matri&elor de ?ndoire 2i razele acestora s fie
normale. 5ri de c?te ori la ?ndoirea pieselor se impun anumite condi&ii speciale, lungimea
necesar a semifabricatelor se va determina e-perimental.
5.5. P(#"4"a 0" #a%"!a!(a )"(,(%* *7'"+$!( )"+ ;+.*"(
,actorii principali care influen&eaz precizia pieselor ob&inute prin ?ndoire s?nt
urmtorii:
(> forma 2i dimensiunile piesei de ?ndoitR/> omogenitatea 2i propriet&ile
mecanice ale materialului semifabricatuluiR
1> valorile abaterilor de la grosime ale semifabricatelor,#
6> numrul opera&iilor necesare pentru ob&inerea pieselor,#
3> constru&ia matri&ei de ?ndoit 2i precizia de e-ecu&ie a acesteiaR
7> valoarea jocului dintre elementele active ale matri&ei de ?ndoitR
.> precizia de a2ezare a semifabricatului ?n matri&R
K> modul de ?ndoire Tcu sau fr calibrare>#
+alitatea suprafe&ei pieselor ?ndoite depinde de urmtorii factori:
(> calitatea suprafe&ei semifabricatuluiR
/> valoarea abaterilor de la grosime a semifabricatelorR
1> valoarea j ocului dintre poanson 2i placa de ?ndoire ,#6b valoarea razei
plcii de ?ndoireR
3> caracterul ungeriiR
7> starea suprafe&elor active ale matri&eiR
Pe l?ng precizia dimensional 2i calitatea suprafe&ei pieselor ob&inute prin ?ndoire,o
aten&ie deosebit se va acorda formei geometrice a acestora. ,actorii care influen&eaz forma
geometric a pieselor ?ndoite s?nt:
(( arcuirea materialului, c?nd la construc&ia matri&ei de ?ndoire nu s#a fcut corec&ia
necesar a sculelor sau dac s#a fcut nu s#a determinat suficient de precis valoarea
arcuiriiR
/> ?ndoirea incomplet cauzat de valoarea mare a j ocului dintre elementele active la
piesele ?n form de Q. 'a piesele ?n form de C, ?ndoirea incomplet se poate datora valorii
prea mari a razelor de racordare a suprafe&elor active ale plcilor de ?ndoire sau reglrii
gre2ite a matri&ei pe presR
1 Z a2ezarea incorect a semifabricatului ?n matri& sau deplasarea incorect a
acestuia ?n timpul deformrii.
5.A D(!(1"+a(a -*'("< %$#$%$" 1(#a+"# 0" )$!("" +(#(,a( %a
;+.*"(a )"(,(%*
,or&a de ?ndoire la rece se determin din condi&ia deegalitate a
momentului ?ncovoietor activ cu momentul ?ncovoietor rezistent al materialului piesei de
?ndoit. Aceast for& depinde de procesul de ?ndoire, de punctul ei de aplica&ie 2i de caracterul
deforma&iilor.
Momentul ?ncovoietor rezistent se determin ?n ipoteza c starea de tensiuni a
materialului, ?n zona de ?ndoire, este liniar. ?n straturile de material situate spre e-teriorul
piesei ?ndoite ac&ioneaz tensiuni de trac&iune TdaI,> iar ?n straturi de material situate spre
interiorul piesei ?ndoite ac&ioneaz tensiuni de conpresiune 7I+ <
T3.1/>
Momentul ?ncovoietor rezistent la ?ndoirea pieselor din tabl a cror
sec&iune
transversal este de form dreptung*iular se determin pe baza sc*emei de calcul din
figura 3.(1 .
,ig.3.(1 8eterminarea momentului
+onsider?nd o suprafa&a elementar dA situat ?n sec&iunea transversal a
semifabricatului la distan&a F fa& de stratul
neutru, pe care ac&ioneaz tensiunile normale o
&
momentul
T3.11>
8eoarece:
T3.16>
iar
X3.13>
unde:
T3.17>
e ob&ine:
T3.1.>
Integr?nd e-presia T3.1.> rezult:
T3.1K>
8in rela&iile T3.17> 2i T3.1K> se ob&ine :
T3.10>
)in?nd seama de ipoteza simplificatoare admis, conform creia momentul ?ncovoietor
rezistent ?n zona fibrelor comprimate este egal cu momentul ?ncovoietor rezistent din zona
fibrelor supuse la trac&iune, rezult momentul ?ncovoietor rezistent total la ?ndoire:
T3.6<>
2i deoarece bg,[7n reprezint modulul de rezistent elastic al materialului ,
rela&ia T3.6<> devine:
T3.6(>
+onsider?nd cazul cel mai dezavantaj os c?nd tensiunile din materialul neecruisat a
semifabricatului pot avea o valoare egal cu rezisten&a limit la rupere:
o~c, T3.6/>
2i deoarece tensiunile reale din materialul ecruisat vor avea valoarea ma-im:
NTlde
r
> #o, T3.61>
unde e, este alungirea relativ la rupere, din rela&ia T3.6(> rezult:
^T(, 3de
r
> o6T T3.66>
Proced?nd analog,?n cazul ?ndoirii pieselor din semifabricate circulare de dimetru
d, se ob&ine:Af
r
Xl,.de
r
> I
(
T T3.63>
unde: n<, ld
1
Aela&iile T3.66> 2i T3.63> permit determinarea for&ei de ?ndoire pentru fiecare caz
?nt?lnit ?n practic. Mai frecvent, ?n practic s?nt ?nt?lnite urmtoarele cazuri: ?ndoirea ?n
consol, ?ndoirea ?n C 2i ?ndoirea ?n Q T,ig.3.(6>.
,ig.3.(6 +azuri tipice de ?ndoire a pieselor
a> ?ndoirea ?n consol
;gal?nd momentul ?ncovoietor activ cu momentul ?ncovoietor rezistent care apare la
?ndoirea pieselor cu sec&iunea dreptung*iular, 2i lu?nd ?n considerare 2i for&a de frecare care
apare ?n timpul procesului ?ntre pies 2i unul din elementele active ale matri&ei de ?ndoire
T[i<,1>,se ob&ine:
T3.67>
de unde se ob&ine:
T3.6.>
unde ] este un coeficient care &ine seama de influen&a for&ei de frecare
asupra valorii for&ei de ?ndoire 7K1l3fi+ .
'ungimea bra&ului de ?ndoire ( variaz ?n timpul procesului de presare. Caloarea
acestui bra& se determin ?n ipoteza c bra&ul piesei de ?ndoit este ?ncastrat de#a lungul
planului A#A T,ig.3.(6,a>:
T3.6K>
Pentru ^0<f, se ob&ine valoarea minim a bra&ului de ?ndoire:
T3.60>
iar for&a de ?ndoire va avea valoarea ma-im ?n acest caz. b> ?ndoirea ?n C
,or&a necesar la ?ndoirea simpl, fr calibrare, a pieselor ?n C T,ig.3.(6,b> se
determin consider?nd semifabricatul ca o grind de lungimea (, a2ezat pe dou reazeme la
mijlocul crora ac&ioneaz for&a ,:
T3.3<>
iar for&a pentru ?ndoirea ?n C a pieselor cu sec&iune
dreptung*iular se va determina cu rela&ia T3.3(>:
T3.3(>
'ungimea bra&ului de ?ndoire variaz ?n timpul deformrii semifabricatului. ,or&a
ma-im la ?ndoirea liber a pieselor ?n C apare spre sf?r2itul procesului de deformare c?nd
distan&a dintre reazeme s#a mic2orat considerabil 2i are valoarea apro-imativ:
(/. . .6Tr
p
dg> T3.3/>
+?nd ?ndoirea pieselor se face cu calibrarea acestora, for&a necesar va fi dat de
rela&ia T3.31>:
T3.31>
unde :
A # suprafa&a piesei de calibrat proiectat ?n plan perpendicular pe direc&ia de deplasare
a poansonului matri&ei de ?ndoireR
h # presiunea necesar calibrrii pieselor ?n C. c> ?ndoirea ?n Q
8eterminarea for&ei de ?ndoire a pieselor ?n form de Q T,ig.3.i6,c> se face ca ?n cazul
?ndoirii ?n consol , cu deosebirea c ?n acest caz se e-ecut dou ?ndoiri simultane. +ele dou
bra&e ale piesei de ?ndoit se consider ?ncastrate ?n planurile A#A 2i :#:, astfel c
momentul ?ncovoietor este dat derela&ia T3.36> :
T3.36>
Analog cu calculele prezentate mai sus, rezulta urmtoarele rela&ii finale pentru
determinarea for&ei de ?ndoire a pieselor ?n forma de Q Tsec&iunea fiind dreptung*iular>:
# la ?ndoirea liber:
T3.33>
# la ?ndoirea cu calibrarea pieselor:
T3.37>
'ucrul mecanic necesar pentru realizarea ?ndoirii se determin,
suficient de precis pentru scopuri practice, cu
rela&ia:
T3.3.>
unde * este lungimea cursei active a poansonului matri&ei, ?ncep?nd din momentul c?nd
acesta ajunge ?n contact cu semifabricatul.
8ac nu se cunoa2te valoarea medie a for&ei de ?ndoire, se recomand utilizarea ?n
calcule a for&ei ma-ime de ?ndoire ,.
Puterea util necesar ?ndoirii, ?n En se determin cu rela&ia T3.3K> :
T3.3K>
unde n este numrul de curse duble pe minut a berbecului ma2inii.
Puterea ma2inii se calculeaz cu rela&ia T3.30>:
T3.30>
unde:
], # coeficient de suprasarcin T], l, 1 . . . . (, 6> R 0+ randamentul ma2inii
T1A <, 3. ..5, .>. 3.1 T(6+*%*3"a ;+.*""" ."-("!(%* !")$" .( )"(,(
Piesele a cror itinerar te*nologic impun opera&ia de ?ndoire se realizeaz cu ajutorul
matri&elor de ?ndoit. Qtilajele folosite pot sa fie prese universale, ma2ini speciale sau ma2ini
universale de ?ndoit.
9umrul opera&iilor de ?ndoit, succesiunea sau simultaneitatea lor,depind de forma
piesei. ?n general matri&ele de ?ndoit se clasific ?n doua categorii:
a> matri&e de ?ndoire universaleR
b> matri&e de ?ndoire speciale.
Alegerea matri&ei necesare se face ?n func&ie de tipul 2i configura&ia piesei. Astfel ?n
cazul unor piese simple care se ob&in ?ntr#o singur opera&ie se folosesc matri&ele simple. Pe
msur ce comple-itatea piesei cre2te, cresc?nd ?n acela2i timp 2i produc&ia se impune
folosirea unor matri&e cu ac&iune succesiv sau cu ac&iune simultan. Precizia piesei este 2i ea
un element de care se &ine seama la alegerea matri&ei. 'a piesele de precizie ridicat se impune
folosirea unor matri&e comple-e care s realizeze ?ntr#o ?ndoire toat piesa.
Matri&ele de ?ndoire universale se folosesc ?n cazul unor piese simple 2i s?nt specifice
produc&iei de serie mic. Indiferent ce comple-itate au matri&ele de ?ndoit ele se compun din
elemente specifice matri&elor de ?ndoire simple.
8in punct de vedere constructiv, ca 2i stan&ele,matri&ele ?n general se compun din dou
pac*ete de plci: pac*etul superior 2i pac*etul inferior. ?n pac*etul de plci superior se gse2te
poansonul iar placa activ este fi-at ?n pac*etul de plci inferior. ?n pu&ine cazuri,matri&ele de
?ndoit nu s?nt dotate cu coloane 2i buc2e de g*idare.
5.C.1. ;+.*"(a )"(,(%* ;+ -*1a .( V
?ndoirea pieselor ?n C se poate face ?n dou feluri, cu calibrare sau fr calibrare f
liber>. ?n cazul ?ndoirii libereprocesul de deformare ia sf?r2it ?n momentul c?nd bra&ele
piesei ajung paralele cu suprafe&ele active ale plcii active T,ig.3.(3,a> Acest tip prezint dou
dezavantaje: abateri ung*iulare ?nsemnate 2i varia&ii ale razei de ?ndoire. 8e aceea folosirea
acestui procedeu a cptat o e-tindere limitat fiind folosit doar ?n cazul unor produc&ii de
serie mic a unor piese de precizie redus. 'a ?ndoirea cu calibrare T,ig.3.(3,b>,care se
caracterizeaz prin aceea c procesul de deformare se continu p?n c?nd poansonul 2i placa
de ?ndoire se afl ?n contact cu piesa, raza de ?ndoire a piesei este egal cu raza poansonului.
+alibrarea piesei are loc spre finele cursei berbecului c?nd poansonul apas puternic asupra
semifabricatului piesa fiind ?n contact cu poansonul 2i placa activ,
,ig.3.(3 ?ndoirea pieselor ?n C
Av?nd ?n vedere avantajele pe care le ofer, ?ndoirea cu calibrare Tprecizie ridicat,
piese de bun calitate> a cptat o larg rasp?ndire ?n realizarea pieselor prin ?ndoire.
?n figura 3.(7 s?nt prezentate pr&ile active ale c?torva matri&e de ?ndoit.
?n cazul ?ndoirii unor piese cu bra&e egale se folose2te matri&a din figura 3.(7, a.
Aceast matri& prezint dezavantajul c precizia piesei are de suferit datorit tragerilor
neuniforme a celor dou bra&e. ?n acela2i timp dac semifabricatul piesei este de duritate
ridicat 2i datorit frecrilor placa activ se uzeaz repede, matri&a av?nd fiabilitatea redus.
Pentru cre2terea fiabilit&ii matri&elor se impune armarea plcii active 2i a poansonului cu
pastile din aliaj dur X,ig. 3.(7, b> . Acest tip de matri& se poate folosi at?t ?n cazul
?ndoirii libere c?t 2i?n cazul celei cu calibrare.
Pentru a se evita tragerea neuniform a bra&elor piesei, ?n scopul cre2terii preciziei
piesei 2i atunci c?nd condi&iile permit,se recomand plasarea pe poanson a unor 2tifturi
ascu&ite Tnumrul 2tifturilor depinde de lungimea muc*iei de ?ndoire> care imprim?ndu#se ?n
semifabricat asigur acestuia men&inerea ?n aceea2i pozi&ie fa&a de poanson 2i implicit fa&a de
placa activ de ?ndoire T,ig.3.(7,c>.
,ig.3.(7 Matri&e de ?ndoit in C.Sc*eme de lucru
'a tragerea semifabricatului peste muc*ia de ?ndoire e-ist riscul, ?n cazul unor placi
active uzate, zg?rierii piesei. ?n acela2i timp datorit frecrilor e-istente se reduce durabilitatea
matri&ei. Matri&a prezentat a?n figura 3.(7, ci este o matri& cu plac activ pliant.
5 aten&ie deosebit laconstruc&ia acestei matri&e trebuie acordat articula&iei celor dou
plci pentru a se evita alunecarea ?ntre semifabricat 2i matri&a.
'a toate matri&ele prezentate anterior ung*iul piesei este dat de ung*iul poansonului 2i
a plcii active, pe c?nd ?n cazul matri&ei din figura 3.(7,e, ung*iul piesei se ob&ine prin
reglarea cursei berbecului. Se pot ob&ine piese cu ung*iul cuprins ?ntre (K<f 2? ung*iul
poansonului @u
p
(.c6'lU%#>. 'a cobor?rea poansonului cele dou came semicirculare ale
matri&ei se rotesc realiz?ndu#se ?n acest fel ?ndoirea semifabricatului. Aevenirea camelor la
pozi&ia ini&ial se face cu ajutorul unor arcuri. Se men&ioneaz ?ns c precizia pieselor nu este
una deosebit.
5b&inerea pieselor ?n form de C cu bra&e neegald se face cu ajutorul unei matri&e de
tipul celei din figura 3.(3,f. 8ac se urmre2te cre2terea preciziei piesei matri&a folosit poate
s fie asemntoare dar s respecte condi&iile impuse matri&elor de calibrat. ?n cazul ?n care
unul din bra&ele piesei este mic se poate folosi la ?ndoire matri&a prezentat ?n figura
3.(7,g.
8ac piesele prezint orificii care se e-ecut ?nainte de ?ndoire, sau dac piesa permite
prezen&a unor orificii te*nologice se recomand pozi&ionarea piesei ?n matri& pe unul sau
dou 7*%'$" 9F"3.5.(7,*b .
;+ #a4$% )"(,(%* cu bra&e egale sau neegale av?nd ung*iul de ?ndoire ?ntre bra&e de
0<f, se recomand folosirea unei matri&e care s permit indoirea pieselor fa& ?n fa& ca ?n
#a4$% ;+.*""" ;+ U 9F"3.5.(7, i> . 8ac produc&ia de piese ?n C (,!( 1a( ,a$ .( 1a,&<
pentru piesele cu bra&ul de ?ndoire mic ,( -*%*,(,# "+,!a%a'"" semiautomate T,ig.3.(7,j> . 'a
aceast "+,!a%a'"( a%"1(+!a(a se face de ctre muncitor prin introducerea semifabricatului ?n
cavit&ile radiale ale !a17$$%$". La !(#((a )( ,$7 rola semifabricatul se ?ndoaie la $+
$+36" .( a)*B"1a!"8 0<f dup care,sub ac&iunea greut&ii )*)"" )"(,a #a.( singur din
tambur.
P(+!$ * 1a" 7$+& ?n&elegere a modului ?n care arat o matri& .( ;+.*"! ;+ -"3$a
3.(. este prezentat o matri&a pentru ;+.*"(a $+(" )"(,( ?n form de v.Matri&a se
fi-eaz ?n berbecul presei prin intermediul
cepului ( care este fi-at 2i
pozi&ionat ?n placa
superioar / prin intermediul unor 2uruburi. Poansonul 1 este fi-at direct pe placa
superioar prin 2uruburi 2i pozi&ionat prin 2tifturi. Pac*etul de plci inferior se fi-eaz pe
masa presei prin intermediul plcii de baz . pe care este fi-at placa activ K..
Pozi&ionarea
semifabricatului pe placa activ se face cu ajutorul tampoanelor 6, opritorului (( 2i a
suportului 3. Placa 7 asigur prinderea suportului 3 de placa de baz .. ;-tractorul (<
ac&ionat prin
tija 0 asigur eliminarea piesei din placa activ. Se mai re&ine faptul c matri&a este
prevzut cu coloane de g*idare (/ 2i buc2e de g*idare (1.
,ig.3.(. Matri&a simpa pentru
?ndoirea in C
3.K./. ;+.*"(a )"(,(%* ;+ -*1& .( K
8in pune t de vede re geome trie,o pies ?n f orm de P este compus din dou piese ?n
form de C. +onsiderind acest lucru, ob&inerea pieselor ?n form de P este asemntoare cu
?ndoirea pieselor ?n form de C. )e*nologia de ?ndoire presupune fie dou ?ndoiri ?n C
realizate succesiv,fie simultan.
+alitatea 2i precizia pieselor depinde ?n mare msur de modul de pozi&ionare a
semifabricatului ?n matri& 2i de modul ?n care ac&ioneaz poansonul.
?n figura 3.(K s?nt prezentate c?teva sc*eme te*nologice de ?ndoire. 5 precizie relativ
redus se ob&ine ?n cazul matri&ei din figura 3.(K,a, unde placa activ se realizeaz
monobloc iartragerile materialului nu pot fi controlate. Acest tip de matri& se folose2te ?n
cazul pieselor cu bra&ele laterale mai mici dec?t bra&ul central. Pentru cre2terea preciziei
pieselor se impune o fi-are a semifabricatului, fi-are care s elimine deplasrile incorecte 2i o
pozi&ionare a semifabricatului pe eventuale orificii e-istente ?n piese, pe bol&uri de
pozi&ionare. ?n figura 3.lK,b este prezentat o matri& pentru ob&inerea unei piese ?n z.
Semifabricatul de form plan se pozi&ioneaz pe dou bolturi (. 'a cobor?rea berbecului
poansonul mobil / fi-eaz semifabricatul pe 2ablonul 1 dup care prin cobor?re ?n continuare
are loc prima ?ndoire peste muc*ia plcii active. ?n finalul cursei berbecului se produce a doua
?ndoire de ctre poansonul rigid 3 peste muc*ia 2ablonului. +u aceast matri& se asigur
ob&inerea unor piese cu precizii ridicate de
prelucrare.
< alt modalitate de ob&inere a pieselor ?n form de P este ?ndoirea succesiv ?n matri&e
diferite sau ?n aceea2i matri& T,ig.3.(K,c,> . ?n cazul unor raze relative de ?ndoire mari se
folose2te matri&a din figura 3 .(K, c unde este necesar corectarea ung*iului poansonului.
8ac piesele au raz relativ de ?ndoire mic, unde nu este necesar corectarea ung*iului
poansonului se folose2te matri&a din figura 3.(K,d ?n ambele cazuri,la prima faz de ?ndoire se
ob&ine un bra& dup care bra&ul ?ndoit se introduce ?n loca2ul practicat ?n placa de eliminare
ob&in?ndu#se cel de#al doilea bra& al piesei.^_J^T5 ;+.*"(a )"(,(%* ;+ -*1& .(
U
5b&inerea pieselor ?n form de Q nu ridic probleme deosebite. Matri&ele se pot
e-ecuta cu orificiul din placa activ liber TPig.3.(0,a> sau cu plac de re&inere a
semifabricatului pe poanson T,ig.3.(0,b,c 2i d>. 8atorit preciziei 2i calit&ii pieselor ob&inute
cu matri&a cu placa activ liber, aceasta nu se folose2te frecvent ?n produc&ie. +ea mai larg
rsp?ndire a cptat cel de#al doilea tip de matri&. Pentru pozi&ionarea semifabricatului,plcile
active s?nt prevzute cu bol&uri sau cu rigle de pozi&ionare # Pona de ma-im uzur a unei
plci active este zona de racordare, unde datorit frecrii dintre semifabricat 2i placa activ are
loc o uzura pronun&at. ?n vederea cre2terii fiabilit&ii matri&elor de ?ndoit plcile active pot s
fie armate cu plcu&e din aliaj dur T,ig.3.(0,c> sau pot sa fie prevzute cu role care transform
frecarea de alunecare ?n frecare de rostogolire.
Scoaterea piesei din placa activ se face prin intermediul unei plci arunctoare care
este ac&ionat printr#o tij de la un sistem elastic sau de la perna de aer a presei.
?n func&ie de precizia piesei Tdimensiunea lateral>,se construiesc matri&e cu poanson
e-tensibil sau cu placa activ e-tensibil.
Atunci c?nd dimensiunea e-terioar a piesei ?n form de Q este tolerat se folose2te
matri&a cu poanson e-tensibil T,ig.3.(0,e>. 'a aceast matri& poansonul este compus din trei
pr&i: dou pr&i laterale ( fi-ate elastic de placa superioar 2i o plac central / fi-ata rigid ?n
pac*etul de plci superior. Semifabricatul de form plan se a2eaz pe placa activ 1 iar la
cobor?rea berbecului poansonul oblig semifabricatul s intre ?n orificiul plcui active. Spre
sf?r2itul cursei de lucru partea central a berbecului, datorit efectului de plan
?nclinat,ac&ioneaz asupra pr&ilor laterale ?mping?ndu#le spre e-terior. ?n acest fel se
realizeaz o calibrare a piesei dup placa activ. ?n cazul unei piese cu dimensiunea interioar
precis se folose2te matri&a din figura 3.(0,f. 'a aceast matri& poansonul ( este rigid 2i
placa activ 1 este format dinmuc*iile plcii active. Spre sf?r2itul cursei de lucru,bol&ul /
ac&ioneaz asupra plcilor active care,datorit efectului de plan ?nclinat preseaz
semifabricatul spre poanson realiz?ndu#se o calibrare a dimensiunii interioare. ?n am?ndou
cazurile scoaterea piesei din placa activ se face cu ajutorul arunctorului 6.
,ig.3.(0 Ma+ri&e de ?ndoit In Q.Sc*eme de lucru
?n scopul evitrii frecrilor de pe muc*ia plcii active 2i pentru a se ob&ine piese cu
precizie ridicat se folose2te matri&a T,ig3.(0,g> cu plci articulate (,/ 2i 1. Problema
important este articula&iile care trebuie s asigure planeitatea tuturor celor trei plci ?n
pozi&ia desc*is. ?n acela2i timp seinterzice deplasarea semifabricatului pe plci ?n timpul
?ndoirii.
8ac piesele care se ?ndoaie nu au bra&ele paralele se recomand ?ndoirea lor fa& ?n
fa& pentru a se asigura o construc&ie simetric a matri&ei T,ig.3.(0,*>.
Atunci c?nd se impune o precizie ridicat a grosimii bra&elor piesei se recomand
?ndoirea cu sub&ierea pere&ilor T,ig.3.(0, i> . Aeducerea grosimii semifabricatelor depinde de
propriet&ile mecanice ale materialului. ?n scopul cre2terii plasticit&ii materialului se
recomand un tratament termic de recoacere, care s precead opera&ia de ?ndoire. Spre
deosebire de ?ndoirea fr sub&ierea pere&ilor,la piesele ob&inute prin ?ndoirea cu sub&ierea
pere&ilor nu se ?nregistreaz ?n general arcuirea dup scoaterea din matri&. 8ac totu2i apare
este spre interior av?nd o arcuire negativ. Pentru compensarea ung*iului de arcuire elastic se
folose2te matri&a din figura 3.(0,j. Semiplcile active oscilante ( realizeaz compensarea
ung*iului prin asociere cu poansonul /.
,ig.3./< Matri&e cu plci active deplasabile.Sc*eme de lucru
9u ?ntotdeauna ung*iul dintre bra&ele pieselor ?n form de Q este de 0<f.Pentru aceste
tipuri de piese se folosesc matri&e cu plci active turnante sau matri&e cu plci active
deplasabile.
?n figura 3./<, a este prezentat o matri&a cu plci active deplasabile. Semifabricatul
de forma plana se a2eaz pe plcileactive ( ?ntre elementele de pozi&ionare. 'a coborWrea
berbecului presei poansonul 1 realizeaz ?ndoirea semifabricatului peste muc*iile plcii
active. Spre sf?r2itul cursei de lucru penele 6 ac&ioneaz plcile active 2i le imprim o mi2care
pe orizontal ob&in?ndu#se ung*iul ?ntre bra&e mai mic dec?t 0<f. +ursa plcii active se
regleaz prin intermediul penei iar pozi&ia ini&ial este dat de opritorul /. Aevenirea la pozi&ia
ini&ial a plcii active se face prin arcul 3.
< alta solu&ie constructiv este prezentat ?n figura 3./<,b unde ?ndoirea ?n u la 0<f se
realizeaz cu ajutorul poansonului ( 2i a plcii active /. Spre sf?r2itul cursei de lucru
poansonul, prin semifabricat,ac&ioneaz asupra plcii active turnante, care se rote2te ?n jurul
unui a-,realiz?nd ?ndoirea semifabricatului dup forma poansonului. Scoaterea piesei de pe
poanson se face prin tragere cu ajutorul unui c?rlig.
,ig.3./l Matri&a simpl pentru ?ndoirea ?n u5 matri& simpl pentru ?ndoire ?n Q
este prezentat ?n figura 3./(.Semifabricatul se a2eaz pe placa activ 1 ?ntre 2tifturile de
pozi&ionare / 2i 0 2i pe cepurile 7 montate ?n placa arunctoare 6. 'a cobor?rea berbecului
poansonul ., ?n prima faz,fi-eaz semifabricatul pe arunctorul 6 dup care realizeaz
?ndoirea peste muc*iile plcii active 1. 'a ridicarea poansonului piesa este scoas din placa
activ de ctre arunctorul 6, ac&ionat prin intermediul tijei 3. 8e pe poanson piesa este scoas
cu ajutorul tijei K ac&ionat de traversa fi- din berbecul presei. +ursa tijei K este limitat prin
limitatorul (<. Placa activ este fi-at 2i pozi&ionat pe placa de baz ( pe c?nd poansonul
este fi-at 2i pozi&ionat pe placa superioar
5.C-4 ;+.*"(a )"(,(%* .( -*1a 7$#0(%*
)e*nologia de ob&inere a pieselor ?n form de buc2e este influen&at de: grosimea
semifabricatului, dimensiunile de gabarit, calitatea 2i precizia cerut 2i de tipul
produc&iei.
,ig.3.// Sc*ema de lucru pentru ro#luirea simultan cu deta2area buc2ei
,ia.3./ 1 Sc*ema de lucru pentru roluire
?n cazul unor buc2e cu pere&i sub&iri 2i cu precizia redus Tlipsa unei ?nc*eieturi
perfecte a capetelor ?ndoite, ?nclinare a pr&ii frontale>, se folose2te o matri& simultan de
taiere 2i roluire. ?n figura 3.// este prezentat sc*ema te*nologic a matri&ei. 'a realizarea
buc2ei e-ist patru faze: ( # crestare 2i deformare pentru ob&inerea e-tremit&ilorR / #
retezareae-tremit&ilorR 1 # crestarea cu roluire simultanR 6 # deta2area buc2ei. Pe msur ce
condi&iile privind precizia cresc se impune adoptarea altor solu&ii. Pentru buc2ele cu
dimensiuni mici 2i mijlocii se adopt un itinerar te*nologic care cuprinde opera&iile de
decupare a unui semifabricat plan dup care urmeaz o opera&ie de roluire cu o matri& de
roluit T,ig.3./1>. Semifabricatul de forma plan se introduce ?n spa&iul de lucru al matri&ei 2i
se ?nf2oar pe dornul /,cu ajutorul elementelor active ( 2i 1 ale matri&ei de roluit. Scoaterea
piesei de pe dorn se poate face automat sau manual cu ajutorul unui c?rlig.
8ac precizia pieselor trebuie s fie mai ridicat se recomad pentru ?ndoire una din
solu&iile prezentate ?n figura 3 ./6 Matri&a din figura 3./6,a are dou semiplci rabatabile (
care se pot roti ?n jurul c?te unui a-. Semifabricatul plan se a2eaz pe cele dou semiplci
active, la cobor?rea berbecului dornul 1 apas asupra semifabricatului, realiz?nd ?n prima faz
o ?ndoire ?n Q. 'a cobor?rea pe mai departe a berbecului prin ac&ionarea asupra semiplcilor
mobile acestea se rotesc realiz?nd roluirea semifabricatului. Men&inerea semiplcilor la pozi&ia
ini&ial se face cu ajutorul arunctorului 6 ac&ionat de arcul 3. ?n cazul matri&ei prezentat ?n
figura 3./6,b semiplcile active ( 2i 6 au mi2cri verticale 2i orizontale respectiv verticale sub
ac&iunea bol&ului 1 . Se reu2e2te astfel ca la sf?r2itul cursei de lucru s se realizeze roluirea 2i
calibrarea semifabricatului dup dornul /.
,ig.3./6 Sc*ema zonei de lucru a unei matri&e de roluit?n general matri&ele cu
semiplci active mobile s?nt costisitoare 2i se uzeaz repede. Acesta este motivul pentru care
se prefer un tandem de dou matri&e de ?ndoit. ?n prima matri& T,ig.3./3> se realizeaz o
pre?ndoire de la semifabricatul plan. 8in punct de vedera conbstructiv matri&a se aseamn cu
o matri& de ?ndoit ?n C sau ?n Q.
,ig.3./3 Matri&a per.tru prima opera&ie de roluire
?n cea de a dou matri& T,ig.3./7> se ob&ine forma final a piesei. Pentru acest lucru
semifabricatul este a2ezat pe placa activ 6, pozi&ionat fiind de 2tifturile 7 2i elementele de
pozi&ionare 3. 'a cobor?rea berbecului dornul 1 apas asupra semifabricatului. 8ornul 1 este
fi-at pe placa superioar prin intermediul suportului /.
?n cazul unor buc2e de dimensiuni mari Tdiametrul peste (<< mm, grosimea peretelui
p?n la (3 mm> se recomand un itinerar te*nologic din trei faze. Matri&a din figura 3./.
realizeaz la primul post de lucru I o opera&ie de ?ndoire a marginilor transversale. 'a postul II
semifabricatul capt forma unui jg*eab iar la postul III are loc ultima opera&ie de ?ndoire 2i
calibrare dup dornul .. Posturile s?nt prevzute cu poansoane (, 1 2i 3 respectiv plci
active /, 6 2i 7. ?n cazul unor
produc&ii de serie mare sau de mas,matri&ei prezentate ?i poate fi ata2at un
mecanism de alimentare 2i de avans.
Matri&ele cu ac&iune succesiv de stan&at 2i ?ndoit se folosesc ?n cazul unor produc&ii de
serie mare sau mas 2i pentru buc2e care au diametru mic, sub (< mm. ?n figura 3./K este
prezentat o matri& cu ac&iune succesiv care presupune retezarea buc2ei din band doar la
ultimul post de lucru.
'a cobor?rea berbecului presei, arcurile elicoidale ( ac&ioneaz asupra plcii de
presiune 6 care fi-eaz semifabricatul pe placa activ 3. 'a primul post de
lucrupoansonul de pas / realizeaz o retezare din banda de semifabricat cu dublu scop. ?n
primul r?nd pe o lungime egal cu ', at?t c?t este necesar avansului cu un pas , apoi s asigure
l&imea : a benzii egal cu circumferin&a buc2ei care urmeaz s se ob&in. Poansonul 1
realizeaz o retezare T2li&uire> dup o direc&ie perpendicular pe direc&ia de avans ?n vederea
limitrii lungimii piesei. Al doilea post de lucru este un post fals ?n care nu se e-ecut nici o
prelucrare. 'a al treilea post de lucru are loc prima ?ndoire cu ajutorul plcii active 7 2i a
poansonul ui K Tsec&iunea +#+> . 'a urmtorul post de lucru semifabricatul este ?ndoit ?n
continuare, cu ajutorul poansonului 0 2i a plcii active . Tsec&iunea :#:>. 8eta2area buc2ei din
band se realizeaz la ultimul post de lucru, cu ajutorul poansonului (< Tsec&iunea A#A>.
5.C.5 ;+.*"(a )"(,(%* .( -*1& #*1)%(B&
?n aceasta categorie intr o gam foarte larga de tipodimensiuni de piese. 8up forma
2i dimensiunile lor, piesele se prelucreaz dup una din urmtoarele vWriane:
a> prelucrarea pe mai multe matri&e simple folosindsemifabricate
individualeR
b> prelucrarea pe o matri& combinat cu ac&iune succesiv folosind
semifabricate individuale,#
c> prelucrarea pe matri&e cu ac&iune simultan succesiv folosind semifabricat
?n form de band.
?n figura 3./0 este prezentat o matri& care realizeaz o ?ndoire la (K<f ?n dou faze.
?n prima faz ?ndoirea la 0<f se face de ctre poansonul 7 prin asociere cu placa activ /. Spre
sf?r2itul cursei de lucru sub ac&iunea penelor ., plcile active au o deplasare orizontal
realiz?nd ?ndoirea la (K<f. Aetragerea plcilor active la pozi&ia ini&ial se face tot prin
intermediul penelor care s?nt cu dublu efect. Pentru pozi&ionarea semifabricatului placa activ
este prevzut cu elemente de pozi&ionare 1 . ?n plus semifabricatul este centrat 2i pe
2tiftul
,ig.3./0 Matri&a pentru ?ndoire cu pene laterale3, care este presat ?n
arunctorul 6.
5 alt solu&ie constructiv pentru ?ndoirea la (K<f a unor piese,care ?n prealabil, au
fost ?ndoite la 0<f, este prezentat ?n figura 3.1<.
Pozi&ionarea semifabricatului ?n matri& se face prin
intermediul bol&ului central 3, fi-area fc?ndu#se prin placa de presiune (. 'a
cobor?rea
berbecului placa superioar / ac&ioneaz asupra sabo&ilor 1 care se rotesc ?n jurul
a-elor realiz?nd ?ndoirea la (K<f.Aeaducerea ?n pozi&ie ini&ial a sabo&ilor se face de ctre
arcurile 6.
,ig.3.1< Matri& pentru ?ndoirea la (K<fTa doua faza>
Pentru prelucrarea pieselor ?n form de ) se folosesc matri&ele cu sabo&i
oscilan&i T,ig.3.1(>.
,ig.3.1( Matri&a pentru ?ndoirea ?n )
Semifabricatul, ?ndoit ?n prealabil ?n form de Q, se introduce sub 2ablonul (<, pe
suprafa&a plcii de presiune 1. 'a cursa de cobor?re, sabo&ii K vin ?n contact cu plcile
?nclinate (( 2i se apropie treptat unul de cellalt TPig.3.1(,b,c> realiz?nd ?ndoirea laturilor
semifabricatului, cu ajutorulplcilor de ?ndoire 0 T,ig.3.1(,d,e>. 'a cursa de ridicare
sabo&ii, sub ac&iunea arcului 6, se ?ndeprteaz unul fa&a de cellalt . Sabotii oscilan&i s?nt
prin2i ?n pac*etul superior de placi, ?ntr#un sistem mecanic 3 care permite mi2carea de
oscila&ie ?n jurul bol&ului .. Yablonul este fi-at ?n pac*etul de plci inferior pe placa suport /.
Matri&a se fi-eaz pe masa presei prin intermediul plcii de baz (.
?n cazul unor produc&ii de serie mare 2i de mas, la e-ecutarea unor piese mici sau
mijlocii, pe aceea2i matri&a se concentreaz mai multe opera&ii de 2tan&are 2i de ?ndoire.
Semifabricatele folosite ?n acest caz s?nt sub form de benzi, toate opera&iile de 2tan&are 2i
?ndoire se e-ecut ?n posturi succesive de lucru, la ultimul post de lucru piesa se deta2eaz din
band. ?n general aceste tipuri de matri&e s?nt prevzute cu sisteme mecanizate de avans sau
cu cu&ite laterale de pas.
Se consider ca e-emplu matri&a necesar ob&inerii unei piese ?n form de Q T,ig.3.1/>
a crei sc*em de lucru este prezentat ?n figura 3.11.
,ig.3.1/ Sc*ema te*nologic a matri&ei combinate de ?ndoit
Semifabricatul este introdus ?n matri&a prin jg*eabul /. Posturile de lucru ale
matri&ei s?nt urmtoarele:
( # +u&itul lateral de pas, de form special, realizeaz retezarea unei f?2ii
laterale egal ?n lungime cu pasul, ?n acela2i timp realizeaz degajari cu raza de K
mmR
/ # Poansoanele 6 2i (3 realizeaz perforrile necesare piesei prin asociere
cu muc*iile plcii active (1. '&imea pieseieste limitat de poansoanele de 2li&uit 3 care
lucreaz prin asociere cu aceea2i plac activ (1. Prin opera&ia de 2lituire se ofer condi&ii
favorabile ?ndoirii semifabricatului ?n faza a treiaR
1 # +uttorul 7 orienteaz banda dup gaura dispus pe a-a piesei ,#
6 # Semifabricatul este fi-at pe poansonul de ?ndoit (/ prin intermediul
fi-atorului . dup care are loc ?ndoirea ?n placa activ K,#
3 # 8in considerente constructive ?n postul 3 nu are loc nici un proces de
lucru,#
7 # Poansonul 0 realizeaz prin asociere cu placa activ (( deta2area piesei din
band. ;vacuarea pieselor din matri& se face pe g*idajul (<. 8e2eurile rezultate ?n
urma perforrilor 2i a retezrilor cad ?ntr#un canal transversal de unde s?nt evacuate
pneumatic, ajutajul (7 fiind folosit la aceast evacuare.# . ... N #. V VV
:I:'I54AA,I; ...V#.. #.
(.Adrian,.M.,:adea,S., :azele proceselor de deformare
plastic,;ditura )e*nic,:ucure2ti, (0K1. /.:anabic,8.,87rr,A.,I., 8eforraabilitea
tablelor metalice
sub&iri,5I8I+M,:ucure2ti, (00/ . 1 .+ioc?rdia,+.,2.a., )e*nologia presrii la
rece,;ditura
8idactic 2i Pedagogic, :ucure2ti,(00(. 6.+irillo,A.,2.a.,)e*nologia matri&rii
2i 2&Wn&arii la
rece,;ditura 8idactic 2i Pedagogic, :ucure2ti,(077 . 3.8rgan,I.,2.a.,
)e*nologia deformrii plastice. ;ditura
8idactic 2i Pedagogic ,:ucure2ti,(0.7. 7.8uraitras,+.,2.a., Stan&e 2i
matri&e din elemente
modulate,;ditura )e*nic,:ucure2ti, (0K<. . . Iliescu,+., )e*nologia presrii la
rece,;ditura 8idactic 2i
Pedagogic,:ucure2ti,(0K6. K.'azrescu,I.,Yte&iu,4., Proiectarea stan&elor
2i
matri&elor,;ditura 8idactic 2i Pedagogic,:ucure2ti,(0.1. 0.5lszaE,n., )eoria
plasticit&ii,;ditura )e*nic,:ucure2ti,(0.<. (<.Aomanovsc*i,P.,C., Ytan&area 2i
matri&area la rece,;ditura
)e*nic,:ucure2ti,(0.<. ((.Aosinger,Yt., )e*nologia presrii la
rece,Institutul
Polite*nic N)raian CuiaN,)imi2oara, (0.K. (/.Aosinger,Yt.,Iclnzan,).,
)e*nologia presrii la rece,
Institutul Polite*nic N)raian CuiaN,)imi2oara,(00< . (1.Aosinger,2t., Procese 2i
scule de presare la rece,;ditura
,acla,)imi2oara,(0K.. (6.)plag,I.,2.a., )e*nologia presrii la
rece,Institutul
Polite*nic +luj # 9apoca,voi. I 2i ((,(0K<,(0K3. (3.)eodorescu,M.,Pgur,4*.,
)e*nologia presrii la rece,;ditura
8idactic 2i Pedagogic,:ucure2ti, (0K<.(7.)eodorescu,M.,2.a., Prelucrri prin
deformare plastic la rece,;ditura )e*nic,:ucure2ti,Coi. I 2i ((,(0K.,(0KK.
(..)eodorescu,M.,2.a., ;lemente de proiectare a stan&elor 2i matri&elor,;ditura
8idactic 2i Pedagogic,:ucure2ti,(0K<.
(K./gur,4*.,+ioc?rdia,+., Prelucrarea metalelor prin deformare plastic la
rece,;ditura )e*nic,:ucure2ti, (0...