Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.

TCM Romana

PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE

CUTIT DE STRUNG

Nume Student: Laslo Catalin-Claudiu.

Grupa: 1131/1.

Profesor: Veroniu Radutiu.

1
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Cuprins
1. MEMORIU TEHNIC..................................................................................................pag. 3-4.
1.1 Noțiuni genereale privind prelucrabilitatea materialului..............................................pag. 3.
1.1.1 Grupa fontelor ISO K (Cast Iron) Fc150.................................................pag. 4.
1.2 Geometria constructivă a cuțitului de strung.........................................................pag. 5-10.
1.2.1 Unghiul de degajare................................................................................pag. 5.
1.2.2 Unghiul de așezare.................................................................................pag. 6.
1.2.3 Unghiurile de atac pincipal și secundar..................................................pag. 8.
1.2.4 Unghiul de înclinare................................................................................pag. 9.
1.2.5 Raza la vârful plăcuței...........................................................................pag. 10.
1.3 Grupa de utilizare a plăcuței.....................................................................................pag. 11.
1.4 Spărgător de așchii.............................................................................................pag. 12-13.
1.5 Variante constructive...........................................................................................pag. 14-16.
1.5.1 Varianta 1..............................................................................................pag. 14.
1.5.2 Varianta 2..............................................................................................pag. 15.
1.5.3 Varianta 3..............................................................................................pag. 16.
1.5.4 Alegerea variantelor din catalogul online ISCAR.............................pag. 17-21.
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL....................................................................pag. 22.
2.1 Alegerea plăcuței..................................................................................................pag. 24-31.
2.1.1 Calcularea unghiului de degajare optim................................................pag.24.
2.1.2 Alegerea unghiului de așezare optim...................................................pag.24.
2.1.3 Calcularea și alegerea unghiului de așezare a plăcuței θ......................pag.25.
2.1.4 Alegerea unghiului de înclinare a plăcuței λ..........................................pag.25.
2.1.5 Alegerea unghiurilor de atac principal χ și secudar χ1..........................pag.26.
2.1.6 Raza plăcuței rε.....................................................................................pag.27.
2.1.7 Dimensiunea plăcuței............................................................................pag.27.
2.1.8 Toleranța plăcuței..................................................................................pag.28.
2.1.9 Codificarea plăcuței conform ISO 1832.................................................pag.28.
2.1.10 Grupa de utilizare a plăcuței..................................................................pag.29.
2.1.11 Alegerea tipului de spărgător de așchii..................................................pag.30.
2.1.12 Calitatea plăcuței...................................................................................pag.31.
2.2 Alegerea și codificarea suportului cuțitului..................................................................pag.31.
2.3 Calculul regimului de așchiere și consumul energetic...........................................pag.31-38.
2.3.1 Adâncimea de așchiere.........................................................................pag.31.
2.3.2 Avansul..................................................................................................pag.32.
2.3.3 Viteza de așchiere si turatia..............................................................pag.34-35.
2.3.4 Forțele de așchiere................................................................................pag.35.
2.3.5 Puterea efectivă.....................................................................................pag.38.
2.4 Stabilirea geometriei tehnologice pentru tăișul principal...........................................pag.38.
2.5 Calcule de dimensionare și verificare ale cuțitului de strung.....................................pag.40.
2.5.1 Calculul secțiunii cozii cuțitului...............................................................pag.40.
2.5.2 Calculul săgeții maxime a cuțitului.........................................................pag.40.

3. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................pag.41.

2
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1. MEMORIU TEHNIC
1.1 Noțiuni generale privind prelucrabilitatea materialului

Prelucrarea materialelor prin aschiere reprezinta un proces mecanic prin care

semifabricatul este executat prin indepartare de material.

Cunoasterea datelor de prelucrabilitate prin aschiere a unui material oarecare,

în general ar permite, tehnologului în primul rând, stabilirea rapida si precisa a
parametrilor regimului de aschiere, dar si o alegere corecta a sculelor
corespunzatoare, a lichidelor de racire-ungere.

Astfel, avem o mica clasificare a procedeelor de determinare a prelucrabilitatii prin

aschiere:

Metode directe: - sunt legate de efectuarea incercarilor in conditii concrete de

aschiere si se incadreaza în grupa incercarilor tehnologice.

*Incercare tehnologica: incercare cu scop de a determina capacitatea unui material

de a se prelucra printr-un anumit proces tehnologic, in conditii tehnice bine stabilite.

Metode indirecte: - în cazul carora nu se foloseste aschierea si la care evaluarea

nu presupune referiri precise la parametrii tehnologici de aschiere.

O alta clasificare a procedeelor de determinare a prelucrabilitatii ia în

considerare atât durata necesara efectuarii experientelor, cât si momentul aparitiei
diferitelor procedee.

Se cunosc astfel:

a) Metode clasice: - aparute în primele decenii dupa anul 1900, având la baza, în
general, studiul uzurii sculelor aschietoare si pot conduce la rezultate direct
utilizabile în practica industriala avand ca dezavantaj metodei durata mare a
incercarilor, precum si consumul ridicat de energie si de material necesar
incercarilor.

b) Metode rapide: Astfel de metode sunt avantajoase pentru ca necesita un timp

scurt pentru prelucrare si un consum redus de energie si materiale.

Principala prelucrare este aschierea, care este cea mai utilizata si mai precisa
metoda de prelucrare dintre toate procesele de fabricatie, avand capacitatea de a
produce piese cu o gama larga de geometrii si caracteristici geometrice.

3
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.1.1 Grupa fontelor ISO K Fc150 Cast Iron (Fonta cenusie)

Fonta este aliajul fierului cu carbonul, care conține între 2,11% și 6,67%
carbon, iar otelul, aliajul fierului cu carbonul care conține sub 2,11% carbon.

Conținutul de carbon este în general între 2.8-3.5%, conținutul Si între 0.3-

3.5%, P între 0.1-1%, S între 0.02-0.15%, Mn între 0.2-1%.

Mărimea grafitului este esențială pentru rezistența și tenacitatea fontei.

Daca avem un grafit fin atunci avem o fonta de tip tenace. Cu cat creste
cantitatea de perlita cu atat creste rezistenta.

Fonta prezintă următoarele caracteristici generale: se toarnă bine, se

prelucrează prin așchiere, dar nu se poate prelucra plastic (nu se poate lamina sau
forja) și se sudează greu.

Fontele turnate în piese mari sunt numite și fonte de a doua topire și se obțin
din fonte brute, prin retopirea în cuptoare speciale (cubilouri) în scopul înlăturării
impurităților și a obținerii anumitor compoziții. Ele pot fi: fonte cenușii,fonte nodulare
și fonte maleabile.

Fonta, este mai ieftina ca otelurile, deoarece se topesc și se toarna la temperaturi mai
mici, ceea ce rezulta un cost mai mic de prelucrare.

Are caracteristici mecanice de rezistență și tenacitate inferioară otelurilor. Grafitul

asigură o prelucrabilitate buna prin așchiere si are capacități mari de amortizare a
vibrațiilor.

Fonta cenusie EN-GJL-150, Fc150 are rezistența la tracțiune 150 N/mm^2,

duritate 175 HB și micro structură ferito-perlitica.

Prezenta grafitului da aspectul cenusiu al suprafetei de rupere si denumirea de

fonta cenusie. Din punct de vedere practic, fontele care contin grafit reprezinta cele
mai utilizate aliaje de turnatorie pentru constructia de masini

Dupa modul de elaborare,

fonta de fuziune care se obtine in
furnal, se foloseste pentru oteluri si
fonte de a doua fuziune ca materie
prima.

Fig.1. Microstructura fontei cenusii.

4
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.2 Geometria constructivă a cuțitului de strung

1.2.1 Unghiul de degajare ɣ

Fig. 1.1- Unghiul de degajare

Unghiul de degajare se alege în funcție de rezistența la rupere a materialului

prelucrat.

Valoarea unghiului de degajare are ca efecte:

- calitate bună a suprafaței prelucrate (cand unghiul de degajare este mare);

- Un unghi de ascutire mic conduce la slăbirea tăișului sculei;
- Puterea de aschiere scade in functie de marirea unghiului de degajare (cca
1%);

Cu cat materialul prelucrat este mai moale, cu atat unghiul de degajare se alege mai
mare osciland spre un a fi pozitiv.

Odata cu cresterea rezistentei materialului unghiul de degajare aferent va scadea.

La materiale dure, cu o rezistenta mare la rupere, vom alege un unghi relativ mic sau
chiar negativ. Cu cat unghiul de degajare va creste, unghiul de ascuțire scade și
reciproc. Pentru marirea rezistentei taisului se poate executa o teșire sau rotunjire,
lățimea tăișului de trecere fiind redus aproape jumatate din marimea avansului.

Fig. 1.2- Tesiri si rotunjiri a taisului

5
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.2.2 Unghiul de așezare α

Fig 1.3- Unghiul de așezare

Unghiul de așezare se va alege in functie de faza de prelucrare si de gradul de

ridicare al materialului.

În general unghiul de asezare α = 4°..12°..16°..(18°..20°).

Unghiul de asezare α , va fi mai mare la finisare și la materiale plastice ( α =

8°..10°..12°).

Cu cat unghiul este mai mare, cu atat raza va deveni mai mare, iar adancimea de
aschiere va creste (Ap).

6
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Vom tine cont de urmatoarele:

- Un unghi de așezare mare conduce la slăbirea muchiei așchietoare;

- Un unghi de așezare mic poate cauza vibrații;
- Un unghi de așezare mare conduce la o uzură mica a flancului si invers;

Variatia uzurii sculei în funcție de marimea unghiului de asezare, pentru aceeasi

adancime de aschiere:

Fig.1.4. -a. unghi de asezare mic;

-b. unghi de asezare mare.

7
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.2.3 Unghiurile de atac principal și secundar X si X1

Aceste unghiuri definesc pozitia taisului sculei în raport cu elementul al sculei

sau în raport cu piesa de prelucrat. Aceste unghiuri nu fac parte din parametrii
geometrici ai sculei.

Fig. 1.5- Unghiurile de atac la strunjire și rabotare

Unghiul de atac principal este format între planul muchiei de așchiere și planul
de lucru (plan determinat de direcția efectivă de așchiere și direcția de avans). Unghiul
la vârf al tăișului este unghiul dintre planele muchiilor de așchiere principală si
secundară.

Fig. 1.6- Influența unghiului de atac principal.

8
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.2.4 Unghiul de inclinare: λ

Fig 1.7- Unghiul de înclinare

Unghiul de inclinare, reprezinta unghiul format intre muchia taisului si planul de baza
si se masoara in planul Pr al muchiei de aschiere.

Avantajele unghiului de inclinare:

-micsorarea fortei de frecare pe

fata de degajare, constituie o forta
necesara mai mica de aschiere,
consum de energie si cost de
prelucrare mai reduse;-contributia
la atacarea treptata a materialului
semifabricat;

-deplasarea aschiilor lateral ( intr-o

directie favorabila desfasurarii
procesului de aschiere)

Pentru finisare se recomanda

unghiul de inclinare de 5 grade.

9
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.2.5 Raza la vârful plăcuței

Raza la vârf Re a plăcuței este un element de bază ce trebuie avut în vedere la

operațiile de strunjire.

Alegerea mărimii razei la vârf depinde de:

• adâncimea de așchiere, ap;
• avans, fn.

Fig. 1.9. – Raza la vârf

Marimea razei la varf influențează:
• calitatea suprafeței prelucrate;
• formarea așchiilor;
• rezistența plăcuței.

Fig. 1.10 – Influenta razei la varf

10
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.3 Grupa de utilizare a plăcuței

Grupa principală Culoare Destinație Grupa de material

P Albastru Aliaje feroase cu 1-6
așchii lungi (oțel)

K Roșu Aliaje feroase cu 12-15

așchii scurte (fonte)

M Galben Aliaje cu așchii lungi 8-11

și scurte și metale
neferoase (oțeluri
inox.)

Tab.1.1.-Grupa de utilizare a plăcuței

Vom alege în funcție de faza de prelucrare(finisare) și materialul prelucrat conform

STAS 6374, astfel alegem grupa principala specifica fontelor si anume K.

Grupa principală a fontelor se utilizează la prelucrarea materialelor cu

rezistenta mare la compresiune și la uzura, la materiale de tip casant care produc
uzura, generează așchii scurte și discontinue.

Deoarece în timpul prelucrarii fontei vom avea aschii de rupere, este

recomandat sa se folosim carburi de tip K, deoarece prezinta o tenacitate mai mare.

De asemenea, acestea au o rezistenta ridicata la uzura abraziva deoarece au un

conținut ridicat de carbură de Wolfram.

K 01..50 se alege în funcție de tenacitatea, sau duritatea materialului.

Pentru prelucrarile de finisare se aleg valori apropiate de 01, la prelucrarile de

degroșare spre 50, astfel, pentru tema de fata vom alege grupa de utilizare K10.

11
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.4 Spargatorul de aschii:

Fragmentatorul de aschii (spargatorul) este destinat controlului asupra

aschiilor atunci cand se executa o prelucrare de materiale producatoare de aschii
lungi.

Fragmentatorul de aschii se descrie in domeniul de aplicabilitate precum:

1. Litera:

- F = Finisare (Finishing)
- M = Semifinisare ( Medium Finishing)
- R = Degrosare ( Roughing)

2. Cifra:

1= Pentru avansuri mici si conditii usoare de prelucrabilitate

9= Pentru avansuri mari si conditii mai dificile

Fig 1.11 – Codificarea fragmentatorilor de aschii

Pentru placuta de fonta K10 pe care am ales-o

vom folosi un spargator de aschii de tip GN cu o lungime de 2.3 mm si un unghi de 7
grade a carui geometrie este

12
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Fig 1.12 – Graficul de alegere a fragmentatorilor de aschii

13
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.5 Variante constructive de cutite de strung:

1.5.1: Varianta 1:
Constructia din figura de mai jos foloseste o placuta de sprijin (1), care va fi stransa
cu un surub (2).

Peste placuta suport, se va aseza placuta aschietoare aferenta, care este prinsa cu
ajutorul bridei (4).

Strangandu-se brida (4) cu ajutorul unui surub, se creaza un efect de impanare a

placutei intre placuta de sprijin si brida respectiva.

Fig 1.14. – Prima varianta de fixare a placutei aschietoare;

14
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.5.2. Varianta 2:
Este cea mai simpla varianta de fixare a placutei, care se realizeaza prin
strangerea directa a pachetului cu surubul (1).

Fixarea placutei de sprijin (2) se poate realiza fie cu un surub, fie cu un stift.

Astfel, in vederea fixarii in conditii bune a placutei aschietoare, axa surubului de fixare
trebuie sa fie directionata astfel incat surubul sa poata fi insurubat, pe langa
strangerea placutei si impanarea acesteia catre peretii laterali ai locasului.

In acest sens, unghiul maxim de inclinare, trebuie sa fie cu cel putin 5 grade
mai mic decat unghiul γ.

Fig.1.15. – A doua varianta de fixare a placutei aschietoare;

15
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.5.3. Varianta 3:

Placuta de sprijin se va fixa cu ajutorul surubului (5). Placuta aschietoare este

fixata mecanic cu ajutorul bridei (1).

Pentru evitarea rotirii bridei (1), in timpul desfacerii surubului (2), aceasta este
prevazuta cu o canelura ce culiseaza intr-un locas corespunzator, practic in corpul
cutitlui.

In acelasi mod vom putea fixa si placute cu gaura pe mijloc, inlocuind surubul
(5) cu un surub special (7), care permite centrarea placutei.

Fig.1.16. – Varianta 3 de prindere a placutei aschietoare;

16
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.5.4. Alegerea variantelor din catalogul online ISCAR:

1.5.4.1. Alegerea parametrilor de prelucrare:

17
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

18
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.5.4.2. Alegerea cozii cutitului:

19
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Informatii despre coada:

20
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

1.5.4.3 Alegerea placutei aschietoare + dimensiuni:

Placuta triunghiulara de 7 grade cu flancuri pozitive pentru finisare si semifinisare de

mai jos, cu forte mici de aschiere este folosita pentru o gama larga de materiale,
inclusiv pentru aliaje sensibile si exotice.

21
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2. Memoriu justificativ de calcul:

Tema de proiect:

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placate amovibile care sa asigure prelucrarea

piesei din figura de mai jos:

Fig 2.1. -Dimensiunile semifabricatului

Obiectiv: minimizarea vibratiilor si deformatiilor semifabricatului.

Date initiale: Tema 2

-Materialul semifabricatului: Fc150;

-Prelucrare intr-o singura trecere i=1, cu placuta din carbura metalica;

-Diametru initial : d=25mm;

-Diametru final : d=22 mm;

-Pentru prelucrari de finisare se ia in considerare adancimea de aschiere ap egala

cu 0.5mm (ap=0.5mm);

-Rugozitatea maxima admisa Ra=3.2 [um]

22
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Propietatile materialului Fc150 (EN-GJL-150):

23
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1 Alegerea placutei:

Pentru prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la compresiune si la usura, mai

precis materiale casante care produc uzura abraziva care genereaza aschii scurte si
discontinue vom folosi carburi de tip K (grupa fontelor, aliaje de aluminiu cu continut
ridicat de siliciu), adica carburi WC-Co (carbura de tungsten) in doua faze.

Deoarece in timpul prelucrarii fontei rezulta aschii de rupere si solicitarea

taisului este pulsatorie, este recomandat sa folosim carburi K datorita tenacitatii de
care acestea beneficiaza. De asemenea, acestea au rezistantea ridicata la uzura
abraziva deoarece au o continut ridicat de carbura de wolfram.

2.1.1 Calcularea unghiului de degajare optim:

La prelurarea fontelor EN-GJL-150 (Fc150) cu duritate HB 180, unghiul de

degajare optim se va alege γopt= 0°.

2.1.2 Alegerea unghiului de asezare optim:

Marimea unghiului de asezare α se alege in functie de gradul de ridicare al

materialului si faza de prelucrare.

Pentru Fc150 ( fonta cenusie EN-GJL-150) vom avea:

- αopt= 6˚ pentru faza de degrosare;

- αopt= 10˚ pentru faza de finisare;

Conform fazei de prelucrare a proiectului aferent vom alege αopt= 10˚ specific
finisarii.

24
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1.3. Calcularea si alegerea unghiului de asezare initial al placutei θ:

θopt= αopt+ γsp

γsp= 7º (Conform spargatorului de tip GN ales din indrumator )
Inclinarea suportului placutei:

γsup = γopt - γsp= 0°-7°= -7 °

θopt = αopt + γsp = 10°-7°= 3°
θopt > 0, pentru placuta pozitiva θ > 0;
Din ISO 1832 vom alege θopt =3°;
Se va alege pentru γ valoarea de 0° (7°-7°).

γsp: - unghi de degajare al spargatorului de aschii;

-se alege din catalogul producatorului in functie de faza de prelucrare
(finisare/ degrosare) si in functie de materialul de prelucrat.

In practica sunt 6 grupe principale de materiale:

• ISO P- Oteluri
• ISO M-Oteluri inox
• ISO K- Fonte (culoare rosiatica)
Observatie: la montarea
placutei suport, unghiul θinitial

se transfera in unghiul α

2.1.4 Alegerea unghiului de inclinatie a placutei λ:

La faza de finisare se va alege λ=5˚ pentru protejarea suprafetei prelucrate de aschiile

degajate in proces. [1]pag.90

25
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1.5. Alegerea unghiurilor de atac principal χ si secundar χ1:

La prelucrarea arborilor lungi si subtiri, avem ca recomandare minimizarea

componentei radialie a fortei de aschiere.

In cazul proiectului de fata se va alege un k mare apropiat de 90 de grade pentru aschii

groase la prelucrare.

De asemenea, valoarea unghiului la varf al placutei determina caracteristici de

exploatare precum tendinta la vibratii V in timpul prelucrarii.

𝜒= 90°;91°;93°;95° ( unghi de atac principal)

ε=45-60 grade => ε - unghiul la varf al placutei;
In proiectul de fata avem: -𝜒=90°
- ε=60°
Unghiul de atac secundar se va calcula cu formula de mai jos:
𝜒1= 180° − 𝜒 − ε= 180°-90°-60°=30°
𝜒1=30° (unghi de atac secundar);

Astfel, conform celor 3 unghiuri ( principal, secundar si de varf) ale placutei,

vom alege forma E.

26
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1.6. Raza placutei rε:

Pentru determinarea razei placutei trebuie respectata conditia s< ε < t;

Raza de racordare rε influenteaza atat regimul de aschiere cat si calitatea suprafetei
si se alege in functie de forma semifabricatului si faza de prelucrare a acestuia.

Astfel, pentru un proces de finisare vom alege:

Rε= 0,2 [mm] -pentru a diminua vibratiile.
2.1.7 Dimensiunea placutei:
Vom alege o placuta triunghiulara T cu lungimea muchiei l=16[mm], grosimea
b=4.76[mm] cu o adancime de aschiere = 0.5 [mm] conform tabelului de mai jos:

27
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1.18 Toleranta placutei aschietoare:

Fig. 2.5- Toleranta placutei

Toleranta exacta depinde de marimea placutei. Pentru placuta triunghiulara
vom alege clasa de tolerante E .
2.1.9. Codificarea placutei in functie de ISO 1832:
TAER160402-GN
1. T- Forma triunghiulara a placutei
2. A - unghi de asezare conform finisarii 10º
3. E - toleranta +- 0.025
4. R - spargator de aschii pe o parte fara gaura
5. 16 - lunginmea muchiei aschietoare de 16mm
6. 04 – grosimea placutei de 4.76 mm
7. 02 – raza la colt de 0.2 mm
8. GN – tipul spargatorului de aschii.

28
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.10 Grupa de utilizare a placutei:

Conform figurii de mai jos care reprezinta grupele de utilizare a placutelor si
parametrilor proiectului de fata vom alege grupa K10 specifica fontelor cenusii EN-
GJL-150 (Fc150) cu duritate HB=180.

Fig. 2.7- Grupa de utilizare a placutei.

Se foloseste pentru prelucrarea materialelor feroase cu aschii scurte sau lungi,

aliaje si fonte neferoase.
Grupa K, este utilizata in prelucrarea fontelor, mai precis a materialelor casante cu o
duritate mare.
Astfel, au in compozitie carbura de wolfram si cobalt si se simbolizeaza prin culoarea
specifica rosu.
Cu cat continutul de WC din aliajul respectiv va creste, cu atat duritatea va fi
mai mare, tenacitatea va scadea, deci, prin urmare aliajul devine mai fragil .
Aliajul K10 folosit este destinat prelucrarilor de finisare.

29
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1.11. Alegerea tipului de spargator de aschii:

Conform indicatiilor din figura de mai jos, se va alege pentru fonta cenusie Fc150
forma GN, pentru finisare:

Fig. 2.8. – Spargatorul de aschii GN (prelucrari medii)

Spargatorul GN:
- spargator cu doua fete pentru
aplicatii generale, precum prelucrari
medii la otel si fonta cu lungime de
2.3 mm si ung unghi de 7 grade.

30
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.1.12 Calitatea plăcuței

Din catalogul ISCAR vom alege calitatea placutei de tip GN – IC428 acoperire
cu vapori chimici (CVD) cu două straturi TiC-Al2O3 utilizata pentru canelarea si
strunjirea fontei cu grafit nodular la viteze de aschiere medii pana la ridicate.

Fig 2.9- Calitatea si acoperirea placutei.

2.2. Alegerea si codificarea suportului cutitului:
CTEAL1510H16
1. Sistemul de prindere al placutei pe corpul cutitului: C- tip brida
2. Forma placutei: T
3. Valoarea unghiului de atac : E- 90 grade
4. Valoarea unghiului de asezare: A-10 grade
5. Sensul de aschiere: stanga- L
6. Inaltimea suportului: 15 mm
7. Latimea suportului: 11.45-> 10 mm
8. Lungimea suportului: H 54.41 mm
9. Dimensiunile placutei: 16 mm.

2.3 Calculul regimului de aschiere si consumul energetic:

2.3.1. Adancimea de aschiere:

Conform STAS 333/87 se va alege un semifabricat cu diametru de 25[mm].

Astfel, alegem o adancime de aschiere de 0.5 mm.
di=25 [mm] - diametru initial al semifabricatului aferent.
d=22 [mm] -diametru final prelucrat al semifabricatului.
t=0.5 [mm] -adancimea de aschiere.
Ap=(di-d)/25-22=1,5 [mm].
Ap= 1,5 mm

31
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.3.2 Avansul:
La faza de finisare, avensul se va alege din tabelul 4.2 sau 2.2 din memoriu, in functie
de raza la varful sculei si de rugozitatea admisibila -s = F (rε, Ra).
Conform rε=0.2mm și Ra=3.2 voi alege din tabel valoarea avansului cuprinsa intre
0.08..0.15 m/min din care rezulta s=0.11 mm/rot.

Din gama de avansuri a strungurilor SN320 voi alege valoarea imediat

inferioara sau cel mult egala cu valoarea avansului din tabelul de mai sus.
Astfel, conform tabelului 2.3 alegm s=0.10 mm/rot.

32
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.3.2.1. Verificarea avansului din punct de vedere al rugozitatii suprafetei

prelucrate:

Ra = 3.2 um - rugozitatea admisibila a suprafetei prelucrate

R ε = 0.2 mm - raza la varful placutei

CSR = 0.0893

E5 = 0.597

E6 = 0.297

Valorile se vor lua din tabelul 2.4 de mai jos

S1 = 0.110 mm/rot.

(din indrumator electronic, pagina 17)

33
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.3.3. Viteza de aschiere:

T- durabilitatea cutitului;

T=90 min - pentru fonta (25x25)

m = 0.15 – pentru placuta K

n = 1.5 – pentru fonta, otel aliat sau aliaj de cupru;

Din tabelul 2.6 alegem Cv-xv-yx in conditii de prelucrare cu racire (avand in vedere
tipul materialului prelucrat):

Cv= 133;

Xv = 0.22;

Yv = 0.4;

K1 = 0.992734;

K2 = 0.732043;

K3 = 0.939523;

K4 = 0.831764;

K5 = 1.32 ( ales din tabel pentru grupa fontelor K10);

K6 = 1 (ales din tabelul 2.8 pentru fonta cenuie, maleabila si aliaje ce cupru);

K7 = 1 (ales din tabelul 2.7);

K8 = 0.9 ( ales din tabelul 2.8 ca fonta cu crusta cu duritatea HB < 160);

K9 = 1 (tabelul 2.11 forma plana a formei suprafetei de degajare);

V= 176.089 m/minut (conform formulei de mai sus).

34
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.4 Turatia:

n=1000*v/pi*D1

D1= 22+2*0.5=23;
V= 176.089 m/min;

n= 1000* 176.089 / 3.14 * 23 =2436.99 rot/min

Din gama de turatii a strungului SN 320 s-a ales n= 1600 rot/min.

V recalculat = V*nSN320/n = 176.089 * 1600 / 2436.994 = 115.610 m/min

2.3.4. Fortele de aschiere:

Forta rezultanta FR are valoarea :

t= 0.5; s= 0.110
Aria aschiei nedetasate:
A= t*s = 0.055 [mm^2];

Forta principala de aschiere se calculeaza cu formula :

Fc= A*Kc*Kf
Kc = 1430 ( din tabelul 2.12 al fortei specifice la prelucrarea cu placute)
35
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Kv= este coef de corectie al vitezei de aschiere si se alege pe baza considerentului

ca cresterea vitezei de aschiere conduce la scaderea fortei de aschiere.

Avand in vedere viteza de aschiere mai mare de 81 m/min vom alege Kv=1.0
Kv=1;

Kx = reprezinta coeficientul de corectie la unghiului de atac principal si se va alege din

tabelul 2.14.
Kx= 0.92 -s-a ales in functie de x=90 grade si materialul prelucrat adica fonta;

Ky = reprezinta coeficientul de corectia al unghiului de degajare y si se va alege din

tabelul 2.15.
Ky= 1

36
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Kr = reprezinta coeficientul de corectie al razei la varf r

Kr= 0.91 (tabel 2.16)

KF= 1*0.92*1*0.91*1 = 0.8372

Fc= 0.055*1430*0.8372= 658.4578 [N]

Fr = Fc * cos X = 658,457 * cos 90 = 0

Ff = Fc * sin X = 658,457 * sin 90 = 658,457 [N]

FR = 931.19 [N].

37
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.3.5 Puterea efectiva:

V=115.610 m/min
Fc= 658,457

Ne= Fc*v / 6000 = (658,457 * 115,610) / 6000 = 1.268 Kw < 3Kw => conditia este
satisfacuta.

2.4 Stabilirea geometriei tehnologice pentru taisul principal:

In scopul ascutirii cutitului, se va folosi un dispozitiv care are 2 grade de libertate.

Ca urmare, pentru pozitionarea cutitului la ascutire sau reascutire sunt necesare:

38
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

Pentru muchia taisului principal :

1. X = 90 deg
2. α= 10 deg
3. Y= 0 deg
4. Λ=5 deg

Astfel rezulta :

• tgγy= 0.0874
• ctg αy= 0.49617
• tgγx= 0
• ctgαx= 5.6712
Rezolvand ecuatiile:
γy= 0.00152
αy= 26.3892281
γx= 0
αx= 79.9998

39
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

2.5. Calcule de dimensionare si verificare ale cutitului de

strung

2.5.1 Calculul sectiunii cozii cutitului:

h= 25 mm;

b= 25 mm;

q1= h/b = 1;

q2= 2;

sigma ai=90;

b= 17.558 < 25 mm => conditia este satisfacuta

2.5.2 Calculul sagetii maxima a cutitului:

daN= 10 N

Fc= 658.458;

E= 2.1 * 10^4 dan/mm2 => E= 2.1 * 10^9 N/mm;

I= 25^4/12 = 32.552,0833 mm^4 => I= 13,432 mm;

f= 0.02 mm < fadm => Conditia este satisfacuta deoarece se

incadreaza intre 0.1…0.2 mm conform fazei de finisare.

40
Tema 2
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect P.S.A

TCM Romana

BIBLIOGRAFIE 1. Răduțiu V., Borzan M., Elemente de proiectare pentru cuțitului

de strung. Editura UTPRESS, Cluj-Napoca, 2014.

41
Tema 2
 8 7 6 5 4 3 2 1
DETALIU E
M-M
E (10 : 1)
A-A
F 2.3 F
E

7°

5°

37
25
E E
Vederea din planul fetei de degajare 4 10°

C 30.5°
B
B-B
C-C 7°
M M
D A A D

10°
0°
R0.20
B 150
°
90

Material prelucrat: Fc150

Faza de prelucrare: Finisare
C Criteriu de optimizare: Minimizarea vibratiilor si deformarii semifabricatului C
C 6. Surub M4x25 ISO 7046 1 gr. 8.8

5. Brida 0.3 1 OLC 45 Imb.

4. Surub M3x8 ISO 7046 1 gr.8.8

6. 3. Placuta aschietoare ISO 1832 K10
TAER160402GN 1
5.
B 2. Placuta sprijin 0.2 1 OLC 60 B
1. Corpul cutitului 0.1 1 OLC 45 Imb.
4.
Poz. Denumire Referinta Buc. Material Obs.
Desenat Laslo Catalin Data: 14.05.2021 Material:
Verificat
3.
1. Scara: 1:1 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
A A
2. Plansa: 1 Cutit de strung pentru finisare

Masa: Kg
8 7 6
SOLIDWORKS Educational Product. For Instructional Use Only.
5 4 3 2 1
 D D-D
5°
A-A
5
M4 7
M3 4.5
Aici se va vopsi rosu

5.4
90° 30°
5.26

25.00
5°

15.00

6
13.00

96°
B-B

8.0
7
3° 93.50

D B

90
°

60°
A A
30 6.86
125
148
B

Note:
-se va vopsi capatul cozii RAL 3020(rosu)
-muchiile necotate se tesesc la 0.5x45
-piesa se va supune unui tratament termic de imbunatatire
(piesa va fi bruna)

6.3
( )
Desenat Laslo Catalin Data: 10.05.2021 Material: OLC 45
Document generat electronic

Verificat: Referinta: 0.1

Nu masurati pe desen

Scara:
1:1 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Plansa:
1/1 Corpul cutitului
Masa:
Kg
Format: A3
SOLIDWORKS Educational Product. For Instructional Use Only.
 2.3

7°
B
8.0

SECTION A-A

Detaliu B
Scala 1:20
R0.20
60
°
15
5

A A
Vedere din planul fetei de degajare 15

Note:
Calificare ISO TAER160402
Calit. Placutei
Fragmentator de aschii GN [ISCAR]
Material de baza WC+Co
Acoperire CVD Multistrat
Strat de acoperire: Al203,TiC

1.6
( )
Desenat: Laslo Catalin Data: 10.05.2021 Material: K10
Document generat electronic

Verificat:
Nu masurati pe desen

Scara:
2:1 Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Plansa:
1/1 Placuta aschietoare
Masa:
Kg
SOLIDWORKS Educational Product. For Instructional Use Only.
Format: A4