Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

LUCRAREA NR. 13

DETERMINAREA VALORII MINIME A

COEFICIENTULUI DE RĂSFRÂNGERE

13.1. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul lucrării este determinarea pe cale experimentală a valorilor limită
minime pentru coeficientul de răsfrângere, la răsfrângerea marginilor găurilor circulare
la piesele din tablă.

13.2. CONSIDERAŢII TEORETICE

Răsfrângerea marginilor găurilor [10,11] este o operaţie de matriţare la rece,
care constă în formarea unor bosaje în jurul găurilor sau în prelungirea pereţilor
pieselor cave (fig.13.1).

Fig.13.1. Operaţii de răsfrângere a marginilor găurilor

Răsfrângerea găurilor circulare se aplică în mai multe scopuri cum sunt:

- pentru formarea unor bosaje necesare filetării pe suprafaţa pieselor din tablă,
(fig.13.1.a), în vederea asamblării cu alte piese prin şuruburi, sau sudării cu alte piese
(fig.13.1.e);
- în scopul simplificării procesului tehnologic de prelucrare a pieselor tubulare
ca flanşă mare, înlocuind operaţiile de ambutisare şi perforare a fundului cu operaţiile
de perforare şi răsfrângere a marginilor găurilor (fig.13.1.b).
- pentru obţinerea, în combinare cu operaţiile de ambutisare, a unor piese
cilindrice mai înalte cu sau fără flanşă (fig.13.1.c şi d)
- pentru asamblarea anumitor piese.

94
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

În figura 13.1.f este prezentată o piesă tubulară obţinută prin perforare şi

răsfrângerea marginilor găurii cu subţierea voită a materialului, de la grosimea g la
grosimea gi.
În procesul de răsfrângere a marginilor găurilor fără subţierea voită a
materialului piesei starea de tensiune este spaţială, iar starea de deformaţie este plană
(fig.13.2). Tensiunile circumferenţiare σ σ sunt active producând deformaţiile ε θ şi ε g .
Tensiunile radiale σ ρ se opun deformaţiilor materialului piesei pe această
direcţie, care sunt aproximativ nule. Deci:

ερ ≅ o . (13.1)

Tensiunile σ g sunt de asemenea rezistente, ele opunându-se deformaţiilor ε g .

Fig.13.2. Răsfrângerea marginilor găurilor

Deoarece deformaţiile radiale ε ρ sunt nule, formarea bosajelor pieselor din

tablă prin răsfrângerea marginilor găurilor circulare are loc, exclusiv, pe seama
subţierii materialului. Gradul de deformare al materialului la operaţia de răsfrângere a
marginilor găurilor circulare se stabileşte pe baza coeficientului de răsfrângere care
este dat de relaţia:
d
m= o . (13.2)
d1

Diametrul d o al găurii piesei plane se va determina cu relaţia:

d o = d1 − 2 ( h − 0, 43γ − 0, 72 g . (13.3)

Valoarea coeficientului de răsfrângere a marginilor găurilor se stabileşte din condiţia

prevenirii fisurării materialului la marginea bosajului format şi depinde de mai mulţi
factori cum sunt:
- modul de prelucrare al găurilor şi starea marginilor acestora (burghiere sau
perforare la rece, prezenţa sau absenţa bavurilor);

95
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

- grosimea relativă a materialului (g/do);

- proprietăţile mecanice ale materialului semifabricatelor;
- forma părţii active a poansonului matriţei de răsfrângere care poate fi
cilindric, semisferic sau parabolic.
Când găurile ale căror margini urmează a se răsfrânge sunt executate prin
burghiere, valoarea limită a coeficientului de răsfrângere va fi mai mică decât în cazul
executării găurilor prin perforare cu ştanţe, ca urmare a ecruisării materialului în
secţiunea forfecată. De asemenea, prezenţa bavurilor pe muchiile găurilor duce la
apariţia fisurilor şi la ruperea inevitabilă a materialului. De aceea, se recomandă ca
perforarea găurilor să se facă pe partea opusă sensului de răsfrângere a marginilor
astfel încât, la aşezarea piesei în matriţă bavura să se afle spre poanson, pentru ca în
procesul de deformare aceasta să fie solicitată şi deformată mai puţin.
Cu cât grosimea relativă a materialului piesei este mai mare şi cu cât
materialul este mai moale cu atât valoarea limită a coeficientului de răsfrângere va fi
mai mică. De asemenea, valoarea limită a coeficientului de răsfrângere va fi mai mică
în cazul prelucrării cu o matriţă având poanson de formă parabolică şi mai mare când
poansonul matriţei va fi de formă cilindrică.
În tabelul 13.1 sunt date valori limită ale coeficientului de răsfrângere pentru
piese executate din oţel moale.

Tabel 13.1
Forma părţii Procedeul de
active a prelucrare a g/do
poansonului găurii
0,01 0,02 0,03 0,05 0,08 0,10 0,12 0,15 0,20 0,33
m
sferic burghiere 0,70 0,60 0,53 0,45 0,40 0,36 0,33 0,31 0,30 0,25
perforare 0,75 0,65 0,57 0,52 0,48 0,45 0,44 0,43 0,42 0,42
cilindric burghiere 0,80 0,70 0,60 0,50 0,45 0,42 0,40 0,37 0,35 0,30
perforare 0,85 0,75 0,65 0,60 0,55 0,52 0,50 0,50 0,48 0,47

13.3. DISPOZITIV ŞI MATERIALE FOLOSITE

Matriţa utilizată pentru executarea lucrării este prezentată în fig.13.3.
Subansamblul fix al matriţei se compune din placa de bază 1, placa activă 2
placa intermediară 3 şi placa de ghidare 5.
Subansamblul mobil are în componenţă poansonul cu cap semisferic 6, placa
port poanson 7 placa de cap 8 şi cepul de fixare 9.
După fixarea pe berbecul presei a părţii superioare, partea inferioară se
centrează introducând poansonul în placa de ghidare 4, apoi se fixează pe masa presei
cu bride.
Introducerea semifabricatului şi scoaterea piesei se face prin canalul C1
practicat în placa intermediară 3 şi parţial în placa de ghidare 5. Acest canal are
lăţimea puţin mai mare decât diametrul semifabricatului. În eventualitatea rămânerii
piesei pe poanson aceasta se extrage în timpul ridicării acestuia, lovindu-se de placa de
ghidare.

96
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

Dacă piesa rămâne în placa activă ea se scoate intervenind prin canalul C2

practicat în placa activă.
Poansonul 6 este schimbabil prin demontarea plăcii port poanson 7.
Poansoanele au diferite diametre d1 pentru a se putea executa răsfrângerea
marginilor la diferite grosimi ale semifabricatelor.
Semifabricatele utilizate au formă de coroană circulară cu acelaşi diametru
exterior şi diametrul interior (do) variabil. Se execută din tablă din materiale şi
grosimi diferite. Găurile semifabricatelor se vor executa prin perforare cu ştanţe şi prin
burghiere.
Semifabricatele astfel obţinute se vor supune operaţiei de răsfrângere a
marginilor găurilor cu ajutorul matriţei prezentate mai sus.

13.4. MODUL DE LUCRU

Fig.13.3. Matriţă pentru răsfrângerea marginilor găurilor circulare

Încercările se vor executa folosind semifabricate având grosime

corespunzătoare poansonului montat.
Semifabricatele vor avea găurile de diferite diametre executate atât prin
perforare cu ştanţe cât şi prin burghiere. Răsfrângerea marginilor se va începe cu

97
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

semifabricatele având diametrul do al găurii mai mare şi se va continua cu

semifabricatele în ordinea descrescătoare a diametrelor găurilor până când se va
produce fisurarea materialului din bosajul format. Valoarea limită minimă a
coeficientului de răsfrângere a marginilor găurilor pieselor va fi cea anterioară
operaţiei la care a apărut fisurarea materialului. Experienţele se vor repeta schimbând
materialul semifabricatelor. Schimbând poansonul se repetă încercările pentru
materiale având altă grosime.

13.5. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR.

CONCLUZII
Rezultatele obţinute vor fi centralizate în tabelul 13.2.

Tabelul 13.2

Procedeul
Forma g
Nr. Materialul de g do d1
părţii m OBS
crt. pieselor prelucrare [mm] [mm] [mm] do
active
a găurii

Se vor compara valorile limită a coeficientului de răsfrângere obţinute, cu cele

date în literatura de specialitate (vezi tabelul 13.1).

98
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

LUCRAREA NR. 14

DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A FORŢEI DE

RĂSFRÂNGERE A MARGINILOR GĂURILOR
CIRCULARE LA PIESELE DIN TABLĂ

14.1. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul lucrării îl constituie determinarea experimentală a forţei necesare de
presare la operaţia de răsfrângere a marginilor găurilor circulare în funcţie de
următorii factori:
- forma părţii active a poansonului matriţei de răsfrângere;
- duritatea materialului pieselor;
- valoarea coeficientului de răsfrângere.

14.2. CONSIDERAŢII TEORETICE

Forţa necesară de presare la răsfrângerea marginilor găurilor circulare la
piesele din tablă se determină [10,14] cu relaţia:

F = k 1 k 2 π ( d1 − d o ) g σ r ' (14.1)

în care k1 este un coeficient a cărui valoare depinde de duritatea materialului pieselor;

k 2 - coeficient a cărui valoare depinde de forma părţii active a poansonului
matriţei de răsfrângere ;
d1 - diametrul mediu al bosajului pieselor (fig.14.1);
d o - diametrul găurii existente înainte de operaţia de răsfrângere (fig.14.1);
g - grosimea materialului pieselor (fig.14.1);
σ r - rezistenţa limită la rupere a materialului pieselor.

Când piesele sunt confecţionate din

metal moale, coeficientul k1 are valoarea:

k1 = (1,1...1, 2,), (14.2)

iar când piesele sunt confecţionate din

metal semidur acest coeficient are
valoarea:
Fig.14.1. Răsfrângerea interioară

99
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

k1 = (1, 4...1, 5). (14.3)

Forma părţii active a poansonului matriţei de răsfrângere a marginilor găurilor

pieselor din tablă poate fi cilindrică cu rază mică, cilindrică cu rază mare, tronconică,
semisferică, parabolică ş.a.
Cercetările experimentale [10] efectuate cu piese din tablă A3, arată că
valorile maxime ale coeficientului k 2 , în funcţie de forma părţii active a poansonului,
sunt conform tabelului 14.1.

Tabelul 14.1

Forma părţii Parabolică Semisferică Cilindrică cu rază

active a
poansonului
mare mică

k2 0,7...0,8 0,8...0,9 0,9...1,0 1,0...1,1

Valorile maxime ale coeficientului k 2 corespund unor valori minime ale

coeficientului de răsfrângere:

d0
m= = ( 0, 62... 0, 64). (14.4)
d1

De asemenea, cercetările experimentale arată că valoarea limită minimă a

coeficientului de răsfrângere a marginilor găurilor şi implicit forţa de presare, nu este
influenţată de modul de prelucrare a găurilor (burghiere sau ştanţare).

14.3. DISPOZITIV ŞI MATERIALE FOLOSITE

Cercetările experimentale se vor efectua cu un dispozitiv a cărui secţiune
axială în plan vertical este prezentată în fig.14.2.
Răsfrângerea semifabricatului 14 se realizează prin poansonul 16 şi placa
activă 12. Forţa necesară răsfrângerii se transmite prin placa 11, tija 9 şi pistonul 4,
lichidului 2, în care creează o presiune p.
Conform legii lui Pascal această presiune se transmite prin racordul 5 la
manometrul 10 unde se poate citi valoarea ei.
Acţionarea matriţei se realizează cu ajutorul unei prese manuale cu şurub,
pentru a se realiza o citire corectă a presiunii.
Semifabricatele cercetate vor fi decupate din tablă, de diferite grosimi şi din
materiale cu proprietăţi mecanice diferite.

100
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

Fig.14.2. Dispozitiv pentru măsurarea forţei la răsfrângerea interioară

101
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

Fig.14.3. Diagrama de etalonare

14.4. MODUL DE LUCRU

În vederea realizării unor valori diferite ale coeficientului "m" de răsfrângere a
marginilor, în piesele de acelaşi fel se vor executa găuri circulare de diametre diferite.
Piesele astfel obţinute se vor supune, succesiv, operaţiei de răsfrângere a marginilor
găurilor cu ajutorul dispozitivului prezentat în fig.14.2. Poansonul dispozitivului este
schimbabil. Partea activă a poansoanelor dispozitivului au forma conform figurii 14.4.
Dimensiunile poansoanelor sunt în funcţie de grosimea materialului.

Fig.14.4. Forma poansoanelor

102
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

14.5. PRELUCRAREA ŞI INTERPTRETAREA REZULTATELOR.

CONCLUZII
Pe baza diagramei de etalonare a dispozitivului prezentată în fig.14.3, se va
determina valoarea forţei F. Datele iniţiale şi rezultatele obţinute vor fi centralizate în
tabelul 14.2.

Tabelul 14.2.

Nr. Materialul Forma părţii g do d1 m p F

crt. pieselor active a [mm] [mm] [mm] [-] [bar] [N]
poansonului
matriţei
măsurat calculat

103