Debitarea cu plasma a profilelor

1) Cuprins

1.1 Introducere

1.2 Necesitate

1.3 Importanta

1.4 Avantaje

1.5 Dezavantaje

2) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind debitarea cu plasma a profilelor
prin procedeele clasice daca este posibila.

3) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind debitarea cu plasma a profilelor
prin procedeul ( cele special/e schema de principiu, avantaje, dezavantaje, echipamente folosite,
proces tehnologic, proceduri, posibilitati de utilizare, optimizare proces)

4) Contributii privind realizarea cercetari privind debitarea cu plasma a profilelor

4.1 Contributii teoretice

4.2 Contributii experimentale proprii

5) Concluzii finale

6)Bibliografie

https://assefair.ro/home/373-thc-sd-compact.html

1
1) Cuprins

1.1 Introducere

Debitarea este operatia tehnologica de separare a semifabricatului in decat cu forme si

dimensiuni bine stabilite.
Semifabricatele care se pot debita:
 table;
 benzi;
 profile;
 placi;
 sarme;
 tevi.

Debitarea se poate realiza:

 manual
 mecanic (prin aschiere sau forfecare)
 termic (cu gaze,electric, oxielectric, arc-aer,prin frictiune, cu plasma)
 prin erodare (electroerodare si hidroerodare)

Debitarea cu plasma a profilelor este un proces care este folosit pentru a taia profile din oţel
şi alte metale de grosimi diferite (sau, uneori, alte materiale), utilizand plasma. În acest proces, un
gaz inert (în unele unitaţi, aer comprimat) este suflat cu viteza mare dintr-un ajutaj, în acelaşi timp,
un arc electric este format prin care gazul de la duza la suprafaţa de taiat, transformand o parte din
gaz in plasma. Plasma este suficienta de fierbinte pentru a topi metalul ce trebuie taiat şi se
deplaseaza suficient de rapid pentru a sufla metal topit departe de taietura.

Plasma este a patra stare a materiei.Este o substanta asemanatoare celei gazoase fiind un
amestec de electroni, ioni pozitivi si particule neutre (atomi sau molecule) care se gasesc intr-o
continua si dezordonata miscare.Concentratiile electronilor si ionilor sunt aporximativ egale, astfel
ca din punct de vedere macroscopic plasma este electric neutra.

Plasma este caracterizata printr-o conductivitate electrica mare, interactioneaza cu campurile

electrice si magnetice si este o sursa de radiatii electromagnetice cu spectru larg (infrarosu, vizibil si
ultraviolet). Gradul de ionizare, natura mediului gazos si gradul de reconditionare determina
temperatura plasmei care variaza intre limite foarte largi incepand de la temperatura mediului
ambiant (plasma din tuburile cu descarcari in gaze rarefiate) pana la milioane de grade Kelvin.

In constructia masinii se foloseste plasma cu temperaturi cuprinse intre 6000o-3000oK. In

acest domeniu de temperaturi plasma se obtine prin comprimarea radiala si axiala a arcului electric
cu ajutorul unor gaze plasmagene.

Tehnologia de debitare cu plasma numara mai mult de 50 de ani de istorie, începand înca din
timpul 2a Razboi Mondial. Avioanele trebuiau sa fie facute ... mai rapid decat este posibil, şi aceasta
necesitate a accelerat inventarea debitarii cu plasma, cu un gaz protector care înconjoara jetul de
plasma şi minimizeaza oxidarea suprafaţei taiate.

2
 In acelasi timp , cercetarile tehnologice in domeniul plasmei a dezvoltat noi solutii care au
optimizat taierea cu plasma a profilelor: prin reducerea diametrului duzei deschise ambele
temperatura arcului si velocitatea a plasmei ejectate a crescut, atingerea fantei înguste (laţimea
canalului creat) şi avansul rapid al procedurii de debitare.

În a doua jumatate a anilor 1960 debitarea cu plasma a inceput sa aibe o mulţime de aplicaţii
comerciale, datorita avantajelor pe care le ofera oricui care si-ar putea permite acesta solicita
investiţii importante ; companii care au facut-o, beneficiaza de profituri ridicate asupra capacitaţii lor
de a reduce metal cu precizie şi rapid. În cele din urma, cum progresul a facut mai ieftin, toate
atelierele mai mici şi pasionaţi au fost atraşi de ea. Suntem mandri sa ştim ca noi, la AID Control,
avut contribuţia noastra în aceasta dezvoltare. Astazi, orice atelier considera taiarea cu plasma cum
trebuie sa ai în echipamentele casei.

Debitarea cu plasma astazi se realizeaza cu masini CNC acţionate şi cu surse de tensiune

dubla 100-400 amperi, dar exista, de asemenea, cele mai puţin puternice pentru aplicaţii mai uşoare
sau de mana. De înalta definiţie tehnologia debitarii cu plasma a adaugat si avantajele ale debitarii cu
plasma, facand posibila debitarea de oţel moale ai grosimi de la 0,3 mm sa 160 mm. Exista motive sa
credem ca acei clienţii ai taiat cu plasma se vor bucura de rezultate mai bune şi mai fiabile în viitorul
apropiat, lasand starea - Art tehnologia de debitare cu laser sa compenseze lipsa de funcţii
specializate.

Nu conteaza cum şi cand noua tehnologie laser ar putea înlocui debitarea cu plasma , acesta
din urma ar putea oferi cu un criteriu, pe care sa il testezi cu furnizorul sa il fie: Deşi exista un numar
de producatori de încredere de Plasma, cei care, de asemenea, au verticalul ştie - cum ale mult mai
complicatului laser de debitare şi rezonatori acestuia sunt o garanţie pentru calitatea şi tehnica
perfecta.

Dezvoltarea si extinderea progresului stiintei si tehnicii în toate ramurile

economiei,cresterea exigentei societatii în general, a condus la promovarea unor tehnici noi.Astfel
cerintele actuale au impus implementarea în practica industriala a unor conceptii noi in prelucrarea
materialelor.

Aparitia si dezvoltarea anumitelor domenii, a condus la nasterea notiunilor de fiabilitate,

mentenabilitate, disponibilitate care reflecta într-o maniera stiintifica modul de comportare al
produselor în faza de exploatare în raport cu timpul.

În acest context debitarea termica cu plasma aduce o contributie deosebita, in promovarea

unor tehnici de varf, dezvoltand sursele de energie concentrata. Rezolvarea unor probleme
fundamentale la generarea plasmei si aplicarea acestora la constructia generatoarelor de plasma din
tara noastra, au contribuit la utilizarea plasmei pe plan mondial si în Romania in mod special.

Recentele progrese din domeniul tehnicii, cresterea exigentei clientilor si, implicit, a
societatii, determina promovarea unor produse cu un grad ridicat al calitatii, acest lucru fiind facilitat
de proiectarea si implementarea unor idei inovative de fabricare a produselor.

3
 În vederea îmbunatatirii calitatii de debitare ale pieselor dar si pentru o diminuare a costului
de debitare, trebuie sa se tina seama de nivelul calitatii taierii, a preciziei privind dimensiunile
geometrice ale materialului prelucrat si nu în ultimul rand cheltuielile specifice ale taieturii.

Sunt cunoscute dezvoltarile spectaculoase din ultimii ani a procedeelor de debitare termica,
datorita avantajelor de ordin tehnic si economic în comparatie cu prelucrarile mecanice clasice si sub
acest aspect pot fi luate în consideratie: debitarea cu oxigen, debitarea cu arc de plasma si debitarea
cu fascicul laser.

Debitarea cu plasma foloseste o serie a metode pentru a obtine arcul. În unele unitaţi, arcul
este creat prin punerea flacarei în contact cu piesa de lucru. Unii taietori folosesc o tensiune înalta,
circuit de înalta frecvenţa pentru obtinerea arcului. Aceasta metoda are o serie a dezavantaje,
inclusiv riscul de electrocutare, dificultate a reparaţii, întreţinere decalajului scanteii , şi valoarea
mare a emisiilor de frecvenţe radio. Debitarea cu plasma în apropierea electronicelor sensibile, cum
ar fi CNC hardware sau calculatoare, obtineti arcul pilot prin alte mijloace. Duza şi electrodul sunt în
contact. Duza este catod, iar electrodul este anod. Atunci cand gazul începe sa circule, Duza este
suflata înainte. A treia metoda, mai puţin obişnuita descarcare este descarcata capacitiv în circuitul
primar prin intermediul unui redresor cu silicon controlat.

Debitarea cu plasma a fost, de asemenea utilizata la maşini CNC de taiere. Producatorii au

construit mesele de taiere CNC, unele cu abilitatilor taierii construit în pentru masa. Ideea din spatele
mesele CNC de taiere este de a permite unui computer pentru controla capul arzatorul cu plasma ce
executa taieri curate clare. Echipamente moderne CNC de taiere ar fi capabile a multi-axa a unui
material gros, permiţand posibilitaţilor pentru cordoanelor de sudura complexe pe echipament de
sudare CNC de taiere care altfel nu ar fi posibil . Pentru a materialelor subtiri, sunt înlocuite treptat
de cu laser, datorita în principal abilitatilor taierii cu laser superioare gaura-.

O utilizare specializata a CNC de taiere cu plasma a fost în industria HVAC. Software-ul va

procesa informaţii cu privire la conducte şi de a crea tiparele plane care urmeaza sa fie taiate pe masa
de arzatorul cu plasma. Aceasta tehnologie a crescut enorm productivitatea în cadrul industriei de la
introducerea sa la începutul anilor 1980.

În ultimii ani au fost dezvoltate mai mult în zona a masinilor cu comanda numerica prin
calculator integrat/computerizata CNC de debitat cu plasma CNC de taiere . În mod tradiţional
mesele maşinilor cu CNC comanda numerica de taiere cu plasma au fost pe orizontala, dar acum din
cauza continuarii cercetarii şi dezvoltarii masinile cu comanda numerica prin calculator
integrat/computerizata CNC de debitat cu plasma verticale sunt disponibile. Aceasta avansare ofera
o maşina cu o amprenta mica, flexibilitate sporita, siguranţa optima, operarea mai rapida.

Profilul este conturul unei secțiuni plane a unui obiect.

4
Exemple de profile debitate cu plasma veti vedea in figura urmatoare:

5
1.2 Necesitate

Necesitatea debitarii cu plasma a venit odata cu pretentiile si dorintele clientilor a diferitelor

tipuri de profile din diferite materiale.

Precizia profilelor obtinute cu acest procedeu de debitare cu plasma este foarte buna,
pierderile de material sunt din ce in ce mai mici si satisfactia clientilor creste pe masura ce calitatea
profilelor obtinute creste si costurile scad.

Debitarea cu plasma - o tehnologie care s-a dezvoltat de sudura din anii 1960 - a aparut ca o
modalitate foarte productiva la debitarea tablelor şi placilor de metal din anii 1980. Ea a avut
avantaje faţa de tradiţional "metal împotriva metal" debitarea nu produce aşchii metalice şi oferind
taieturi precise, şi are o linie mai curata decat taierea oxi-gaz.Cu ceva timp in urma taierile cu
plasma au fost mari, oarecum lente şi costisitoare şi, prin urmare, tendinţa de a fi destinate repetarii
taierii de modele, debitarea în modul "producţiei în masa" .

Ca şi în cazul altor maşini-unelte, CNC (control numeric de calculator), tehnologia a fost

aplicata la maşinile cu CNC comanda numerica de debitat cu plasma la sfarşitul anilor 1980 în anii
1990, oferind maşinilor cu CNC comanda numerica de debitat cu plasma o mai mare flexibilitate la
debitarea diverselor forme "la cerere", bazate pe un set de instrucţiuni care au fost programate din
controlul numeric al aparatului. Aceste masini de debitat cu plasma cu CNC comanda numerica au
fost, totuşi, limitate în general la debitarea de modele şi piese din placi de oţel, folosind doar doua
axe de mişcare (menţionate ca XY de taiere).

Debitarea cu plasma a profilelor se realizeaza prin topirea locala a materialului şi

expulzarea sa cu viteza mare datorita acţiunii unui arc electric care arde între un electrod nefuzibil şi
piesa de taiat profilul, arcul electric fiind constrans mecanic cu ajutorul duzei de taiere şi a gazului
plasmagen.

Pentru mulţi oameni, locul de debitarea cu plasma a profilelor este un loc complex şi
descurajator, cu un set criptic de reguli care pot fi stapanite numai de catre tehnicieni de înalta
calificare, dupa saptamani de instruire. Pentru fiecare schimbare a materialului sau grosimii a fi taiat,
rezulta un lung proces de resetare amestecurilor de gaze, înalţimi optime de straungere şi întarzieri
de strapungere, şi calibrarea manuala fiecare parametru trecut pentru a asigura un rezultat fiabil.

Cu toate acestea, progresele tehnologice au automatizat procesul de calibrare şi au eliminat

presupunerile pentru a face accesibila debitarea cu plasma a profilelor de mare precizie pentru
magazine de fabricaţie mari şi mici deopotriva. Prin lucru împreuna pentru a dezvolta tehnologiile
lor, companiile de masini CNC şi unitate de plasma au optimizat sisteme de control de maşini pentru
a profita din plin de viteza si puterea de debitare cu plasma a profilelor . Tehnologia CNC permite
sistemelor pentru a comunica sa menţina un nivel înalt de control asupra calitaţii debitarii cu plasma
a profilelor .

Acest nivel de control este obţinut prin corelarea tuturor parametrilor a unei unitaţi de
debitare cu plasma a profilelor la aceeaşi unitate de masini CNC care instruiesc mişcarea capului,
ceea ce permite operatorului sa calculeze toţi factorii care ar putea afecta calitatea a o taietura.

6
Oricand tipul materialului, grosimea, sau procesul de debitarea cu plasma a profilelor este schimbat,
mai mulţi parametri trebuie sa fie adaptate, cum ar cum viteza de avans, întarziere de strapungere,
înalţime de strapungere, şi amestecul de gaz. În loc de ajustarea cadranelor şi de a face masuratori
precise înainte de a rula un lucrare, operatorul încarca pur şi simplu materialul care urmeaza sa fie
taiat şi apoi selecteaza tipul de materialului dintr-o lista meniuri il acţioneaza de la tastatura maşinii .
Controlorul apoi configureaza automat maşina şi unitate de plasma accesibila taierii cu plasma a
profilelor. Acest lucru reduce considerabil timpul de instalare şi elimina aproape marja de eroare
umana, natural îmbunataţeste eficienţei lucrarii, timpul de producţie, şi calitatea lucrarii.

Acest procedeu de debitare cu plasam a aparut in urma dezvolarii tehnologiei si pentru

micsorarea timpului de lucru si obtinerea unei calitati bune a produselor debitate fara a le mai supune
altor operatii pentru o obtine dimensiunile dorite.

7
1.3 Importanta

Importanta debitarii cu plasma a profilelor vine din dorinta de a obtine o calitate si o

precizie cat mai buna a profilelor si a produselor in care acestea sunt utilizate.

Debitarea cu plasma a profilelor duce la obtinerea profilelor cu costuri medii insa timpul de
obtinere scade fata de alte procedee de obtinere al profilelor. Suprafetele profilelor obtinute prin
debitarea cu plasma sunt lipsite de zgura si de multe alte defecte ce ar fi putut aparea daca se
obtineau prin alte procedee.

Procesul de de taiere cu plasma a profilelor implica o reacţie electrica, astfel încat spre
deosebire de alte tehnici de taiere, taiarea cu plasma a profilelor poate taia numai materiale care
conduc electricitate. Atunci cand un fişier al lucrarii este pornit, masina arzatorul se mişca la prima
strapungere sau poziţia de taiat şi arzatorul se mişca în jos spre arzatorul materialului. La sfarşitul
arzatorului exista un dispozitiv numit un senzor ohmic. Odata ce senzorul ohmice face contact cu
plasma la suprafaţa materialului, se inchide un circuit electric, informand masina ca a ajuns la
suprafaţa materialului.Arzatorul apoi se ridica deasupra materialului la înalţimea de strapuns.
Înalţimea strapungerii este mai mare decat înalţimea de taiere a profilului pentru a preveni ca metalul
fierbinte sa nu sara direct înapoi în arzatorul în timpul procesului de strapungere.

Odata ce strapungerea este completa, arzatorul se mişca la înalţimea de taiat şi începe sa

taie. Înalţimea optima de strapungere, înalţime de debitare, şi toate sunt bazate pe consumabile şi
materialul de taiat. Pe sistemele sofisticate de taiere a profilelor, toţi dintre aceşti parametri sunt
setati automat.

Odata ce începe de debitarea profilului, distanţa dintre arzatorul şi partea de sus a

materialului este menţinuta prin citirea de tensiune de la arcul plasmei, într-un proces cunoscut sub
numele de control automat de înalţime al arzatorului (ATHC). În general, tablele de materialului nu
mint total plate, în special materialului subţire cu ecartament. Pentru a asigura o taietura de înalta
calitate, este important sa se menţina o distanţa constanta între arzatorul şi suprafaţa materialului.
Menţinerea la o înalţime constanta necesita un sistem receptiv ATHC. Pe unele sisteme, tensiune arc
este verificata la o rata de 500 de ori pe secunda, şi citirile sunt folosite pentru regla axa Z sus sau în
jos în consecinţa. Rezultatul este o taietura de calitate care nu necesita intervenţia utilizatorului.

Procesul descris pare simplu, dar de fapt este o urmare a evoluţiei semnificative în
tehnologia moderna. Sistemele mai vechi cu plasma, precum şi multe altele moderne, nu profita de
avantajele ale aceste noi evoluţii şi necesita ajustari minuţioase manuale pentru a produce piese care
raman inferioare la calitate şi eficienţa. Ca evoluţiile ulterioare tehnologice sunt facute, diferenţa de
calitate dintre sistemele mai puţin avansate şi cele moderne este extinderea într-un ritm rapid.

Una dintre cele mai recente descoperiri în tehnologia de debitare plasma este 200 amperi
taiere cu plasma fina. Acest proces produce un jet de plasma o taiere constrans pentru o densitate
mai mare a arcului de taiere a profilului şi o taiere precisa.Rezultatul este o taietura lucioasa, neteda,
precisa care este aproape fara zgura.

Condiţia placii cu privire la rugina sau reflexia nu afecteaza proces de taiere al profilului.

8
Un sistem de taiere cu plasma de înalta calitate fina permite taierea de gauri cu diametre aproape
echivalente cu grosimea ale materialul de taiat. De exemplu, gauri de buna calitate 0.35 inch
diametru pot fi taiate cu precizie într-un material de 0.25-inch grosime.

Directiile de dezvoltare a taierii termice cu plasma sunt îndreptate spre gasirea unor solutii
prin care sa creasca gradul de concentrare al arcului de plasma prin marirea densitatii de curent.
Instalatia prezentata în figura 1. conceputa de compania HYPERTHERM este
echipata tot cu un generator de plasma care utilizeaza doua gaze; unul plasmagen, al doilea drept gaz
de protectie.
Principiul de functionare a generatorului tertajet OCP 150, gaz plasmagen (1) azot, gaz secundar (2)
azot în amestec cu oxigen, sau cu metan,este prezentat in figura 1.

Evolutia principiilor de functionare ale generatoarelor de debitare cu plasma si

performantele din ultimii ani si pana în prezent sunt prezentate în tabel 1 :

Tabelul 1 Evolutia principiilor de taiere cu plasma

Nr Procedee de Locul Perioada Domeniul Principii Observatii
crt taiere cu arc de unde s-a dezvoltarii si curentilor constructive ale
plasma si gaze dezvoltat domeniul de de taiere generatorului de
plasmagene utilizare plasma
folosite
0 1 2 3 4 5 6
1 Taiere cu plasma SUA si 1957 120-600A Electrod de
de argon sau Europa Oteluri Wolfram, racire
amestec de argon inoxidabile, cu apa in circuit
+ hidrogen aluminiu, inchis, injectie de
Azot+ hidrogen cupru etc. gaz axial
Argon+azot+hidr 120 mm la
ogen inox si 150

9
 mm la
aluminiu
Japonia 1965-1975 120-300A Similar ca in
120 mm Europa si SUA
pentru inox,
150 mm
pentru
aliminiu
2 Taiere cu plasma Europa 1967, 120-600A Electrod de In Romania s-a
de azot drept gaz grosime 120 Wolfram, racire dezvoltat in
plasmagen si cu mm pt inox, cu apa, admisia de baza brevetului
gaz secundar aer 150 mm pt gaz turbionar in romanesc
aluminiu interior cu gaz 51256/1967 si
plasmagen si in acelasi brevet
exterior cu gaz acceptat si in
secundar SUA, Anglia,
Germania,
Austria s.a.
Titlul inventiei
romanesti
„Generatorul
de plasma cu
focalizare
magnetica si
admisie de gaz
suplimentar in
exteriorul
ajustajului”
3 Taiere cu plasma Europa si 1968, oteluir 50-100A Electrod din Se foloseste si
de aer sau oxigen SUA slab aliate Zirconiu sau in prezent
pana la 30 Hafniu, Admisie
mm grosime gaz plasmagen
turbionar
Japonia 1973-1993 80-250A Similar ca in
otel naval 5- Europa si SUA
40 mm
grosime
4 Taiere cu plasma Japonia 1980-1983 15-80A Racire directa cu Nu se foloseste
de azot sau aer, oteluri slab aer. Nu s-a
prin contact aliate si raspandit pentru
direct intre duza navale (3- taierea
si tabla de taiat 12mm) mecanizata. Se
foloseste numai la
taierea manuala
Europa 1987(3-6mm) 15-40A Similar ca in
Japonia
5 Taiere cu plasma Europa 1965-1968 50-200A Electrod din Nu s-a
de azot cu carbine. Admisie raspandit
injectie de gaz turbionara
exterioara de apa

10
6 Taiere cu plasma Europa 1977- oteluri 120-400A Racire cu apa. Nu s-a
de argon sau azot aliate si Electrod din raspandit din
sub apa pentru nealiate (5- Wolfram sau cauza
reducerea 40mm) Zirconiu raspandirii
noxelor hidrogenului in
apa prin
disociere, cu
pericol mare de
explozie.
7 Taiere cu plasma Japonia 1983-1999 10-140A Electrozi din Zr si Foarte
de aer cu costuri (Tanaka) Oteluri Hf, racire cu aer raspandita in
reduse si in carbon (3- Japonia si in
Europa 35mm) prezent in
din 1986 1986-1999 Europa , mai
In Europa (5- ales la taiere
25mm) manuala
8 Taiere cu plasma SUA 1983- otel Max 340A Racire cu apar. Raspandit in
de oxigen sau HYPER- carbon pana pt O2 si Electrod din Hf, SUA si Europa
azot sub apa si THERM la 32 mm si 760A pt generatorul este
injectie de apa cu aluminiu cu azot scufundat in apa
doua duze 760A cu azot ceea ce asigura
pana la 75 racirea duzei.
mm
9 Taiere cu plasma SUA 1990 Oteluri 260A sau Racire cu apa. Raspnadit in
de oxigen sau HYPER- pt industria 340A Elextrod din Hf cu SUA si Europa.
azot sub apa si THERM navala 260A insertie de Ag-Ni Prin optiune se
injectie de apa cu si pt 8-25mm pt a mari racirea si poate echipa si
doua duze (duza L’TEC 34A pt 8-32 durata de viata a cu dispozitive
exterioara poate ESAB mm electrodului. Se pt sanfrenare.
fi si din regleaza debitul Este prevazut si
ceramica) de gaz si curentul cu insemnarea
de taoere dupa reperelor din
program vopsire sau
gravare cu jet
de plasma cu
programarea
CNC
10 Taiere cu plasma Japonia 1991 Oteluri 120-450A Racire cu
de oxigen cu KOMATSU pt industria apa.Electro de Hf.
doua duze cu gaz Tanaka navala 8- Prin modificarea
de protectie si 45mm la 120- debitului gazului
KOIKE 450A de protectie se
schimba unghiul
de inclinare a
deseului.
11 Taiere cu plasma Japonia 1989 iteluri 5-40 si 12- Racire cu
de oxigen de KOMATSU aliate si 90A apa.Electro de
inalta precizie cu nealiate 0,5-8 Hf.Turbionare
o singura duza si mm la 5-40A puternica a
gaz plasmagen in si 3-12mm la gazului palsmagen

11
 camp amgneti 12-90A suprapus in camp
magnetic, care
modifica unghiul
de inclinare a
fetelor. Fata activa
este
perpendiculara, iar
fata deseului
ramane inclinata
12 Taiere cu plasma SUA 16-100A Racire cu apa.
de oxigen de HYPER- 15-260A Elextrod din Hf cu
inalta precizie cu THERM insertie de Ag-Ni.
turbionare Reglarea debitelor
puternica in de gaze se
interior realizat realizeaza in
prin evacuarea timpul procesului
unei parti din de taiere.Se
gazul plasmagen regleaza atat gazul
in exterior si plasmagen prin
introducerea intre valoarea debitului
duze a gazului de gaz plasmagen
suplimentar tot evacuat in
turbionar atmosfera, cat si
prin valoarea
gazului
suplimentar
introdus intre
duze.

12
1.4 Avantajele debitarii cu plasma a profilelor

Avantajele debitarii cu plasma a profilelor sunt urmatoarele :

 precizie de ± 0,9..1,5 mm;

 viteze de taiere 250...1500mm/min;
 procedeu economic;
 calitate buna a suprafeţei taieturii;
 viteze mari de debitare deoarece energia dezvolataa de arcul de plasma este superioara celei de
la debitarea oxigaz;
 nu este necesara preîncalzirea materialului;
 tensiuni şi deformaţii mai mici decat la oxigaz
 productivitate buna;
 universalitate în aplicare;
 se pot taia toate materialele metalice.

1.5 Dezavantajele debitarii cu plasma a profilelor

Dezavantajele debitarii cu plasma a profilelor sunt urmatoarele :

 cost ridicat al echipamentului;

 consum energetic mare;
 mai multe noxe.

13
2) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind debitarea cu plasma a
profilelor prin procedeele clasice daca este posibila.

Debitarea cu plasma a profilelor nu se poate realiza prin procedee clasice. Debitarea cu

plasma este un procedeu special.

14
3) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind debitarea cu plasma a
profilelor prin procedeul ( cele special/e schema de principiu, avantaje, dezavantaje,
echipamente folosite, proces tehnologic, proceduri, posibilitati de utilizare, optimizare proces)

Sunt cunoscute dezvoltarile spectaculoase din ultimii ani a procedeelor de debitare

termica, datorita avantajelor de ordin tehnic si economic în comparatie cu prelucrarile
mecanice clasice. La alegerea procedeului de debitare trebuie sa se tina seama de nivelul
calitatii taierii, a preciziei privind dimensiunile geometrice ale materialului prelucrat si
nu în ultimul rand cheltuielile specifice ale taieturii. Sub acest aspect pot fi luate în
consideratie: debitarea cu oxigen, debitarea cu arc de plasma si debitarea cu fascicul laser.

Fig 2 Schema de principiu a obtinerii plasmei:

1 – arc electric ; 2 – electrod nefuzibil ; 3 – piesa semifabricat ; 4,5 – gaze plasmagene ;
6,7 – ajutaje ; 8 – duza de racire si focalizare.

In constructia masinii se foloseste plasma cu temeperaturi cuprinse intre 6000….30000K. In

acest domeniu de temperaturi, plasma se obtine prin comprimarea radiala si axiala a arcului electric
cu ajutorul unor gaze plasmagene(fig 2). Arcul electric 1, format intre electrodul 2 si piesa-

15
semifabricat 3, este comprimat axial de gazul plasmagen 4 si radial de gazul plasmagen 5, introduse
prin ajutajele 6 si respectiv 7.

1. electrod de wolfram; 2. duza; 3. amestecul de gaze; 4. sistem de racire cu apa; 5. jet de

plasma; 6. materialul de taiat; 7. calculator electronic.
Aceasta figura prezinta o Instalatie de debitare cu jet de plasma a profilelor din materialelor
compozite
Jetul de plasma 5 actioneaza asupra materialului de taiat 6, pozitionarea si deplasarile sx, sy,
sz si rotirea wz, necesare decuparii conturului dorit putand fi realizate manual, sau automat cu
ajutorul calculatorului 7.
Principalii parametri ai instalatiei de taiere cu plasma sunt: viteza de taiere, intensitatea si
tensiunea curentului electric in arcul de plasma, natura si debitul gazului plasmogen.
Stabilirea valorilor acestor parametri se face in functie de natura materialului prelucrat,
grosimea semifabricatului, calitatea impusa suprafetei, productivitatea impusa, precizia dimensionala
si forma geometrica cerute.
Grosimea semifabricatului debitat cu jet de plasma poate fi de pana la 60...80 mm si chiar
mai mult. De retinut insa ca, o data cu cresterea grosimii semifabricatului debitat, cresterea densitatii
de curent nu mai conduce la o crestere proportionala a vitezei de taiere. Aceasta se datoreaza faptului
ca o mare parte a energiei termice este consumata la extinderea zonei influentata termic care, pentru
un rost de taiere b = 1,5 mm, poate capata o extindere de 0,24 mm.
Plasmatroanele care folosesc gaze plasmogene biatomice (N 2, H2, O2) asigura debitarea de
calitate a semifabricatelor din materiale metalice (cu precadere a otelurilor inalt aliate, refractare si
inoxidabile, aliajelor de aluminiu, cupru, titan) si compozite cu matrice metalica sau din mase
plastice ( termoplastice, termorigide, elastomere).
Printre defectele specifice taierii cu jet de plasma se mentioneaza: rotunjirea muchiilor
datorita taierii cu o putere prea mica a generatorului de plasma; rugozitatea mai mare pe una dintre
suprafetele rezultate prin taiere, ca urmare a efectului turbionar al jetului de plasma; aparitia de
bavuri pe partea opusa a zonei taiate si improscari de material, sub forma de stropi, ca urmare a

16
taierii cu viteze prea mari; formarea unor zone influentate termic in care, sub actiunea tensiunilor
termice si remanente pot aparea fisuri, crapaturi.
Pentru prelucrarea pieselor din otel carbon cu grosimi de pana la 75 mm se pot utiliza, in
locul gazului inert, aer sau oxigen. Calitatea taieturii cu jet de plasma este cel putin tot atat de buna
ca si cea realizata prin taierea oxiflacara, insa cu o zona influentata termic mai mica, de cel mult 1,5
mm. Precizia taieturii este de 1,5 mm.

Temperatura dezvoltata de plasma obtinuta prin comprimarea radiala si axiala a arcului

electric este cuprinsa in domeniul 14000…30000K, suficienta pentru a topi oricare substanta solida
cu care vine in contact un anumit timp bine determinat. Acesta topire rapida si evaporarea unei parti
din materialul de prelucrat este rezultatul concentrarii puternice a anergiei termice in zona axiala a
coloanei arcului, concentrare atribuita urmatoarelor fenomene termice si electromagnetice :
- marirea curentului in zona centrala a arcului, determina in sectiune transversala o crestere a
fortelor electromagnetice exercitate asupra liniilor de curent inspre axa arcului, ceea ce conduce la o
crestere si mai mare a conctratiei radiale ;
- racirea periferiei arcului electric, datorita circuitului de racire din duza 8 (fig.2), produce o
micsorare a gradului de ionizare a gazelor din zona racita, ceea ce reduce conductivitatea in aceasta
zona si mareste densitatea de curent in zona centrala a coloanei.

Materialul (de pe suprafata de prelucrat) topit si chiar evaporat este indepartat de curentul de
gaz plasmagen, care indeplineste si rolul de transportor al micropariculelor de material indepartat.

Avantajele debitarii cu plasma a profilelor sunt urmatoarele :

 precizie de ± 0,9..1,5 mm;
 viteze de taiere 250...1500mm/min;
 procedeu economic;
 calitate buna a suprafeţei taieturii;
 usor de utilizat;
 latime mica a ZIT;
 viteze mari de debitare deoarece energia dezvolataa de arcul de plasma este superioara celei de
la debitarea oxigaz;
 nu este necesara preîncalzirea materialului;
 tensiuni şi deformaţii mai mici decat la oxigaz
 productivitate buna;
 universalitate în aplicare;
 se pot taia toate materialele metalice.

Dezavantajele debitarii cu plasma a profilelor sunt urmatoarele :

 cost ridicat al echipamentului;
 consum energetic mare;
 mai multe noxe.

Utilaje folosite la prelucrarea dimensionala cu plasma respectiv la debitarea profilelor cu plasma

Sunt numeroase tipuri de instalatii de prelucrare dimensionala cu plasma, in functie de natura

prelucrarii efectuate, de productivitatea procedeului sau de natura materialelor de prelucrat.

17
 Fig 3 Schema de principiu a unei instalatii de prelucrare dimensionala cu plasma :
S – sursa de alientare cu energie electrica ; Osc – oscilator de inalta frecventa si tensiune pentru
amorsare ; C – condensator de cuplare ; k1 si k2 – intrerupatoare ; R – rezistenta variabila ;
PS – piesa – semifabricat ; G – generator de plasma ; SR – sistem de racire ; GP – gaze
plasmagene.

Schema de principiu a unei instalaţii de prelucrat dimensionala cu plasma se prezinta în

figura 3. Oricat de complexa ar fi, instalaţia se compune din urmatoarele parţi principale: generatorul
de plasma, sursa de alimentare cu energie electrica, sursa pentru amorsarea descarcarii, sursa de
alimentare cu gaze plasmagene şi dispozitivele auxiliare pentru asigurarea deplasarilor relative dintre
plasmatron şi piesa de prelucrat.

Generatorul de plasma (plasmatronul) realizeaza descarcarea electrica cu formarea arcului

electric.
Dupa modul cum realizeaza descarcarea, respectiv formarea arcului electric se deosebesc
doua variante distincte:
- generator cu arc de plasma AP (sau cu arc transferat), cand arcul electric arde între
electrodul (catodul 1) şi piesa-semifabricat de prelucrat 2, legata la anod, şi trece prin duza de
focalizare 3 (fîg.4. a);

18
 -generator cu jet de plasma JP (sau cu arc netransferat-suflat), cand arcul electric arde între
electrodul 1, legat la catod (fig.4. b), şi duza 3 (anodul), plasma fiind suflata în exterior de catre
presiunea gazului, sub forma de jet (arc suflat).

Fig 4 . Variantele de functionare ale generatoratoarelor cu plasma :

a – cu arc de plasma AP ; b – cu jet de plasma JP : 1 – electrod nefuzibil ; 2 – piesa-semifabricat ;
3 – duza de focalizare ; 4 – gaze plasmagene.

Cele mai folosite plasmatroane sunt cele cu arc transferat, cu conditia ca materialul de
prelucrat sa aiba conductibilitate electrica.
Sursa de alimentare cu energie electrica se alege in functie de tipul generatorului de plasma
folosit.Ca sursa de alimentare se folosesc grupuri convertizoare cu puteri de 1..100W si redresoare
speciale, care asigura caracateristici superioare si parametri ce pot si reglati in trept, acoperind o
gama larga de puteri, pana la 90kW la un randament ridicat al sursei.

Sistemul de alimentare cu gaze plasmagene se compune dinte-o serie de pompe speciale,

butelii de înalta presiune în care se gasesc gazele, conducte de înalta presiune, reductoare de
presiune şi aparatura de masura şi control a presiuni gazelor. Gazele sau amestecul de gaze se alege
în funcţie de natura materialului de prelucrat, de tipul operaţiei,de condiţiile de funcţionare stabila a
generatorului şi de condiţiile economice.

Stabilitatea descarcarilor electrice şi durabilitatea duzei de focalizare cu gaze monoatomice

(argon, heliu) este folosita la prelucrarea unor materiale cu refractaritate înalta cu gaze biatomice

19
(hidrogen, azot) care disociaza în coloana arcului şi se recombina la întalnirea cu materialul (cu
degajare mare de caldura). Natura materialului de prelucrat condiţioneaza totodata şi natura gazului,
în funcţie de reacţiile dorite sau nedorite ce pot avea loc între ele.

Dispozitivele auxiliare asigura deplasarea plasmatronului faţa de piesa-semifabricat dupa

traiectoria necesara şi cu viteza stabilita. In funcţie de productivitatea prelucrarii şi complexitatea
suprafeţei ce. trebuie generata, deplasarea se poate face manual sau mecanizat, folosind dispozitive
asemanatoare cu cele de la debitarea cu oxigen.

Parametrii regimului de prelucrare dimensionala cu plasma

Prelucrarea dimensionala a anumitor suprafeţe cu plasma presupune o corelare optima a

parametrilor plasmei (tensiune, curent, natura gazului plasmagen, debitul gazului plasmagen), a
parametrilor mecanici (viteza de deplasare a plasmatronului, presiunea gazului purtator) cu
caracteristicile cerute suprafeţei prelucrate (forma şi dimensiuni, secţiunea transversala, precizia
dimensionala, rugozitatea, adancimea zonei influenţate termic şi constantele termofizice ale
materialului de prelucrat).

Parametrul cel mai important este viteza de prelucrare,vp care poate fi calculata în funcţie de
parametrii electrici şi de constantele termofizice ale materialului de prelucrat (neglijand influenţa
gazului plasmagen folosit), cu relaţia:

în care: Ua este tensiunea arcului electric, în V; Ic - intensitatea curentului electric, în A; S - secţiunea

transversala a zonei supusa prelucrarii, în m2; c - caldura specifica, în J/kg°C; ρ - masa specifica, în
kg/m3; θt- temperatura de topire, în oC; ηp - randamentul total al prelucrarii, definit ca raportul dintre
energia folosita pentru îndepartarea materialului de pe-suprafaţa de prelucrat şi energia introdusa în
arcul de plasma.

In functie de natura prelucrarii si natura materialului de prelucrat se pot realiza viteze de

taiere de 250..1500mm/min, la o zona influentata termic de 0,5..1,0 mm si o precizie de
±(0,9..1,5)mm.

Pentru a avea o imagine asupra utilizarii procedeelor de debitare termica ce se refera la

otelul carbon, prezentam în figura 3 o clasificare ale acestor procedee.

Posibilitaţile de utilizare a prelucrarii dimensionale cu plasma

Prelucrarea dimensionala cu plasma se foloseşte în special la oţeluri inoxidabile cu rezistenţa

mecanica mare şi refractaritate înalta, la aluminiu aliajele sale, cuprul şi aliajele sale, magneziul şi
aliajele sale şi altele.

20
 Principalele operaţii de prelucrare dimensionala cu plasma sunt:
 debitarea (taierea) la dimensiuni a barelor, profilelor, tablelor, benzilo sau platbenzilor (fig.5.
a), dupa diferite contururi;
 gaurirea strapunsa a materialelor cu grosimi pana la 125 mm (uneori chi mai mult), în funcţie
de natura materialului (fig.5. b);
 strunjirea exterioara a pieselor (frg.5. c). în acest caz generatorul de plasma se aşeaza
tangenţial la suprafaţa de prelucrat şi înclinat cu un unghi β=8...9° în direcţia avansului
(unghiul de înclinare nu trebuie sa fie prea mare, fiindca se produce o scurgere inelara a
materialului topit şi nici prea mic, pentru a nu se împroşca metal topit pe suprafaţa deja
finisata);
 filetarea exterioara a pieselor confecţionate din oţeluri refractare utilizate în construcţia de
reactoare şi aeronautici, cu viteze de 5... 10 ori mai mari decat prin aşchierea clasica;
 sudarea cu plasma a oţelurilor aliate şi a aliajelor refractare;
 metalizarea cu plasma etc.

21
 Fig 5 Cateva din aplicatiile prelucrari dimensionale cu plasma :
a – debitarea la dimensiune; b – gaurirea ; c – strunjirea ; np(vc) – turatia piesei-semifabricat
(viteza principala de aschiere) ; vfl, vft, vfc, viteza de avans longitudinal, transversal si respectiv
circular.

Procedeul se foloseşte şi la intesificarea unor procedee clasice de prelucrare prin aşchiere a

unor materiale metalice sau chiar nemetalice (sticla, ceramica, unele materiale dielectrice etc).

In diagrama din figura 6 se prezinta performantele taierii cu plasma de oxygen a profilelor in

comparatie cu taierea cu laser prezentata de Soren Carisson (ESAB)

Directiile de dezvoltare a taierii termice cu plasma sunt îndreptate spre gasirea

unor solutii prin care sa creasca gradul de concentrare al arcului de plasma prin marirea
densitatii de current.

Instalatia prezentata în figura 1. conceputa de compania HYPERTHERM este

echipata tot cu un generator de plasma care utilizeaza doua gaze; unul plasmagen, al
doilea drept gaz de protectie.

Principiul de functionare a generatorului Nertajet OCP 150, gaz plasmagen (1) azot, gaz
secundar (2) azot în amestec cu oxigen, sau cu metan,este prezentat in figura 1.

În baza acestor deziderate prezenta lucrare trateaza o problema de actualitate legata de

prelucrarea aliajelor usoare prin procedee de debitare cu plasma în locul procedeelor mecanice.
Avand în vedere ca debitarea cu plasma se apropie tot mai mult de debitarea cu fascicul laser la un
pret mai redus si o calitate comparabila, decizia finala va fi luata tinand seama si de economiile

22
realizate. Aceste economii fata de taierea cu laser si raportul dintre costul investitiilor si calitatea
suprafetelor rezultate dupa debitare din studiile sunt prezentate în figura 7.

Fig . 7 Costurile taierii cu laser si plasma

Principiile constructive ale generatoarelor de plasma au determinat folosirea diferitelor
amestecuri de gaze, asa cum se prezinta în figura 8 .Injectia axiala la începutul dezvoltarii
generatoarelor de plasma,a permis folosirea numai a gazelor inerte,in special al argonului in amestec
cu hidrogenul sau a heliului.

23
 Daca pentru otelurile de carbon nealiate debitarea oxigaz poate fi luata în considerare pentru
grosimi ce depasesc 3-5 mm, în cazul otelului inoxidabil si a aluminiului, acest procedeu nu poate fi
utilizat. Din acest motiv, din punct de vedere a vitezelor, debitarea cu plasma, ocupa primul loc
pentru grosimi cuprinde între 0,5 si 120 mm.

Figura 9 Variatia vitezei de taiere în functie de grosime la debitarea otelului carbon

24
 Pentru a putea urmari fazele în care se produce eroziunea prezentam mai jos un electrod nou
nefolosit cu stiftul de hafniu presat în mantaua din cupru intens racit.

25
 Pata catodica care se formeaza dupa aprindere datorita curentului se topeste si în contact cu
gazul plasmagen cu continut de oxigen,se oxideaza formand o pelicula foarte subtire de oxid de
zirconiu sau hafniu .

Oxidul are o putere de emisie de electroni foarte buna si pluteste pe un al doilea strat format
din nitruri de zirconiu sub 0,1 mm.

Variante constructive ale generatoarelor de debitare cu plasma

 Debitarea cu plasma de aer

S-a utilizat la debitarea otelurilor carbon începand cu anul 1980. Principiul procedeului a
fost prezentat in figura 17.

Fig 17 Procedeul de taiere cu plasma de aer

La grosimi de 12 mm otel carbon pot fi atinse viteze de 2-2,5 m/ min ceea ce
determina un pret de cost de cca. 20 de ori mai mic fata de debitarea oxigaz.

26
  Debitarea cu plasma de azot si vartej de apa
Procedeul este utilizat pentru debitarea mecanizata a otelurilor. Apa sub forma de
vartej (vortex), permite o strangulare marita a arcului, o racire a partii inferioare a duzei,
precum si o reducere a fumului si a deformatiilor piesei în timpul taierii figura 18.

Fig 18 Debitare cu plasma de azot si jet de apa

 Debitarea cu plasma de oxigen

În jurul electrodului se creeaza un vartej de gaz plasmagen pentru a crea o
depresiune în axa electrodului ceea ce mentine arcul de plasma centrat pe placuta de
hafniu si reduce uzura acestuia figura 19.

27
 Fig 19 Debitarea cu plasma de oxygen

Procedee de debitare cu plasma de înalta precizie si productivitate

Caracteristicile principale ale procedeelor de debitare de inalta precizie si

productivitate „HTPAC”

28
 Înainte de a ameliora calitatea taieturii si de a concura Debitarea laser, generatoarele
de plasma au fost aduse în stadiul în care, se poate obtine un arc foarte puternic
constrans. Aceste sisteme poarta numele de HTPAC.

Fig 20 Schema de principiu generator cu plasma HTPAC

Principalele caracteristici ale procedeelor de debitare de tip HTPAC sunt:

 calitatea taieturii se situeaza între debitarea cu plasma clasica si debitarea cu laser;
 viteza de debitare este echivalenta cu cea de la debitarea cu laser;
 cost inferior fata de debitarea cu laser;
 domeniul optim de grosimi este între 1,6 si 6,4 mm;
 masina de debitat trebuie sa fie de înalta precizie pentru a asigura stabilitatea
 generatorului de plasma;
 debitarea da rezultate optime la aluminiu si oteluri carbon obisnuite;
 noxe reduse.

29
 Instalatii de debitare cu plasma din ultima generatie

Fig 21Generatorul de plasma de inalta performanta HPR 130

Compania KOMATSU produce generatoare de debitare cu gaz plasmagen oxigen,

geometria duzei, precum si configuratia canalelor (figura 1.30) ce creeaza vartejul duce
la obtinerea unei viteze foarte mari de iesire a gazului plasmagen precum si obtinerea
unei plasme de oxigen foarte densa si stabila.

Fig 22 Generator de plasma KOMATSU – Dual Gas Swirl

Rotirea arcului de plasma pe suprafata electrodului este rezultatul interactiunii

campului magnetic cu particulele electrizate din arcul electric.Acest fenomen mareste

30
stabilitatea arcului, iar vartejul dublu de gaz face ca suprafata activa a piesei taiate sa nu
fie înclinata (figura 23).

Fig 23 Rotirea arcului de plasma pe suprafata pastilei de hafnium

31
4) Contributii privind realizarea cercetari privind debitarea cu plasma a profilelor
4.1 Contributii teoretice
4.2 Contributii experimentale proprii

Parametrii regimurilor de debitare pentru diferite materiale cu gaze de protectie diferite

În tabelul 2 se prezinta din datele de catalog tipurile de generatoare

HYPERTHERM de înalta definitie gazele de taiere corespunzatoare, materialele ce
pot fi taiate si grosimile aferente.

Tabelul 2 Analiza performantelor tehnice

Sistemul de Material Grosime Debitare Gaz plasmagen/
debitare* maxima de de protectie
debitare calitate

POWERMAX Otel carbon 32 mm 10 mm Aer/ aer

1000 si 1250 Otel inoxidabil Aer, azot/ aer,azot
aluminiu Aer, azot/ aer azot
POWERMAX Otel carbon 44 mm 12 mm
1650 Otel inoxidabil
Aluminiu
MAX 200 si Otel carbon 50 mm 25 mm Aer, O2, N2/ aer
HT 2000 Otel inoxidabil O2/CO2
aluminiu Aer, N2, H2/Aer
CO2, N2O2/ Aer
HT 4001 Otel carbon cu 32 mm 32 mm O2, N2/ H2O
oxigen 75 mm 32 mm O2, N2/ H2O
Otel carbon cu azot 75 mm 32 mm N2/ H2O
Otel inoxidabil 75 mm 32 mm N2/ H2O
HT 4400 Otel carbon 50 mm 32 mm O2/ Aer
Otel inoxidabil N2/ O2-N2
Aluminiu
HPR 130 si Otel carbon 38 mm 25 mm O2/ Aer, O2
HSD 130 Otel inoxidabil 25 mm 20 mm H35, N2, H35-N2,
Aluminiu 25 mm 20 mm F5 / N 2
H35, Aer, H35-N2/ N2
HPR 260 Otel carbon 64 mm 32 mm Idem ca la HPR
Otel inoxidabil 50 mm 32 mm 130
Aluminiu 50 mm 25 mm

Clasificarea performantelor generatoarelor de plasma

Materialele ce se pot taia cu procedeele laser si plasma care ar putea sa faca obiectul unui
studiu economic sunt: otelul carbon, otelul inoxidabil si aluminiul.
Din punct de vedere tehnic cea mai severa problema este legata de viteza de taiere,
respectiv de urmarire a conturului prin comanda numerica a masinii de taiere.
Aceasta viteza trebuie sa fie de 13-15 m/ minut conform valorilor de regim rezultate din tabelul 3.

32
 Tabelul 3 Parametrii regimului de taiere

Din analiza tabelului 3 rezulta urmatoarele concluzii pentru instalatiile de debitare cu plasma
de înalta definitie,precizie si durata mare de utilizare a electrozilor si duzelor:
a) Instalatia POWERMAX 1000 în domeniul grosimilor mici poate realiza debitarea otelului carbon
si a otelului inoxidabil la cea mai scazuta grosime si anume 0,5 mm;
b) Viteza de taiere maxima pentru 0,5 mm are valoarea de 8635 mm/ min. la otelul carbon si 7370
mm/ min. la otelul inoxidabil;
c) Instalatia POWERMAX 1000 realizeaza debitarea aluminiului de 0,8 mm grosime la o viteza de
5080 mm/ min., iar instalatiile HPR 130 pot taia otel carbon de 0,8 mm la 6500 mm/ min.;
d) Grosimea maxima de 75 mm pentru aluminiu, otel carbon si inoxidabil apartine instalatiei HT
4001. Debitarea se realizeaza cu vartej de apa în exteriorul duzei si drept gaz plasmagen se foloseste
în toate cazurile azot, iar la otelul carbon azotul poate fi înlocuit cu oxigen;
e) Domeniul cel mai larg de reglare al curentului apartine instalatiei HPR 260 (45 – 260 A). La
valorile maxime ale curentului instalatia poate taia otel carbon la 64 mm grosime, respectiv aluminiu
si otel inoxidabil la 50 mm grosime;
f) În toate cazurile analizate problema cea mai grea consta în realizarea unor viteze de deplasare
foarte mari a grinzii mobile a masinii de debitare;
g) Din punct de vedere a perforarii directe cele mai bune rezultate se constata la: MAX 200 (32 mm)
si HPR 130 (25 mm).

33
Aspectul suprafetelor rezultate la debitarea cu plasma, defectele si cauzele lor

În cele ce urmeaza se prezinta cateva din rezultatele experimentale realizate:

a) cu instalatia HPR 130 s-a taiat otel de 10 mm grosime la un curent de debitare de 130 A. În figura
24 se prezinta suprafata taieturii cu parametri prescrisi cu viteza de 580 mm/ min. Se observa stratul
de zgura mai putin aderent si rizurile de debitare neregulate cu adancime redusa.

Figura 24. Aspectul suprafetei taiate cu viteza prescrisa, Figura 25 Aspectul suprafetei
taiate cu viteza marita

b) Marindu-se viteza de debitare la 630 mm/ min, suprafata taieturii are aspectul prezentat în figura
3.2. Se observa aparitia rizurilor de taiere curbate ce atesta ramanerea în urma a jetului plasmagen
precum si aparitia unor cavitati centrale acoperite cu un strat subtire de zgura.
c) Micsorand viteza de taiere la 380 mm/ min. s-a înrautatit aspectul suprafetei rezultate asa cum este
prezentat în figura 26. Suprafata prezinta cavitati pe muchia superioara, rizuri pronuntate usor
înclinate fata de directia de taiere, portiuni reduse acoperite de zgura.

Figura 26 Aspectul suprafetei taiate cu viteza scazuta, Figura 27 Aspectul suprafetei taiate
cu 130 A folosind H35, cu protectie de N2, la viteza optima de 260 mm/ min.

34
d) Cu instalatia HPR 130 s-au executat taieri cu 130 A otel avand grosimea de 25 mm. În figura 27
se prezinta aspectul suprafetei rezultate.
Marind viteza de la 260 mm/ min. la 400 mm/ min. au aparut striuri ce au evidentiat ramanerea în
urma a jetului de plasma care a parasit taietura. În figura 28 se prezinta aspectul suprafetei taiate cu
viteza marita.

Figura 28 Aspectul suprafetei taiate cu viteza marita de la 260 la 400 mm/min

Scopul elaborarii tehnologiilor de debitare cu plasma are la baza o serie de experimentari

folosind diferite regimuri de debitare pe diverse instalatii,dar mai ales alegerea generatoarelor de
plasma functie de materialul de taiat si grosimea acestuia.Studiind aspectul taieturilor realizate si
incadrarea lor in criteriile de calitate,au rezultat in afara taieturilor acceptate din punct de vedere
calitativ si o serie de defecte.Din analiza macrostructurilor bune si a celor care prezentau defecte s-
au putut evidentia si cauzele care le-au produs. În toate cazurile analizate, defectele au aparut din
cauza unor programari la care nu a existat o corelatie între diferiti parametrii ai regimului de
debitare.Conform parametrilor care definesc sistemul de debitare pentru un anumit generator de
plasma exista urmatorii parametrii de verificat:
 sistemul de taiere (tipul generatorului de plasma);
 materialul de taiat (otel carbon,otel inoxidabil,aluminiu);
 grosimea maxima/minima;
 curentul de taiere;
 viteza de taiere (maxima/minima);
 natura gazului plasmagen/gaz de protectie (aer/aer;N2/aer;O2/aer;N2/CO2;H35/N2 ,etc);
 debitele gazelor la pornire, plasmagen/protectie (mc/ora);
 debitele gazelor în timpul taierii,plasmagen/protectie;
 presiunea gazelor, la pornire/în timpul taierii (bar);
 distanta diuza-piesa etc.

Verificarea permanenta a starii electrodului si a diuzei,prin masurarea adancimii eroziunii

stiftului de hafniu sau de zirconiu si concentricitatea diuzei.Aceasta operatie desi este cea mai
importanta din punct de vedere functional,este foarte dificil de realizat.Dificultatea consta din aceia
ca producatorul autorizat pentru comercializarea pieselor de uzura ofera prea putine informatii in
legatura cu timpul de utilizare a electrozilor,respectiv a diuzelor.În general în cartea tehnica se

35
specifica numarul orelor de utilizare si un numar maxim de aprinderi ale arcului pilot.Unii
producatori mai specifica si adancimea maxima admisa a eroziunii stiftului de hafniu sau zirconiu
dupa care trebuie înlocuit electrodul.În cazul folosirii aerului comprimat drept gaz plasmagen,toate
datele ce privesc durata de utilizare a electrozilor este conditionata de calitatea aerului (umiditatea
relativa,grad de puritate,lipsa suspensiilor de ulei etc.).Pentru aceste conditii prescrise, nu se
specifica metodele de masurare si aparatura necesara,în schimb se ofera: filtre, uscatoare de aer,etc.

În scopul rezolvarii acestor probleme lucrarea prezinta rezultatele unor cercetari

experimentale în baza carora au fost emise metodele de masurare indirecta a adancimii de eroziune a
electrozilor independent de tipul generatorului de plasma.Metoda face o distinctie între verificarea
datelor primite de la producator în legatura cu timpul de utilizare a electrozilor si determinarea pe
baza de masuratori de lot, al acestui timp.Determinarile se fac direct pe instalatia utilizatorului in
conditiile de lucru concrete ( puritatea aerului, regimul tehnologic,numarul de aprinderi etc.).

Între regimurile de debitare, aspectul suprafetelor taiate si verificarea lor în conformitate cu

actele normative ce privesc calitatea taieturilor si defectele constatate exista anumite corelatii.

Pentru a verifica natura defectului si a cauzei care l-a generat s-au executat analize structurale
prin microstructuri din probele rezultate dintr-un anumit regim de debitare.

Concluziile la care s-au ajuns, arata ca orice defectiune ce provine din geometria taieturii si
din aspect, are un corespondent în analiza metalografica a microstructurii probei respective.Aceasta
concluzie intareste justetea între prevederile actelor normative legate de calitatea taieturilor si
regimul optim de debitare.Se poate afirma ca respectand regimul optim de debitare,în mod implicit
sunt îndeplinite conditiile de calitate impuse si conditiile ce privesc analiza structurala a
probelor.Exista totusi situatii în care este obligatoriu sa fie cunoscute si rezultatele analizelor
structurale (Registrul naval,constructii aerospatiale,autorutiere s.a.).În cazul în care aceste analize nu
corespund, obligatoriu trebuie sa se elaboreze alte tehnologii.

Microstructuri ale probelor prelevate din materialul de baza si din zona influientata
termic a materialelor taiate

Din materialele taiate au fost prelevate probe ce contin zona influentata termic, cat si
materialul neafectat de temperatura ridicata a jetului de plasma. Probele au fost slefuite si atacate cu
reactiv „Kaling” apoi au fost supuse examinarii la microscop cu ordinul de marire „X100”,
realizandu-se poze ale structurii cristaline. Microstructurile evidentiaza componentele structurale din
zona influentata termic si din materialul neafectat de campul termic. Structura materialului de baza
al probei nr. 1 este martensitica cu austenita aciculara si este prezentata în figura 29 (otel inoxidabil
grosime 10 mm).

36
 Figura 29 Structura materialului de baza: martensitica, cu austenita aciculara
Figura 30 Structura zonei influentate termic: martensitica cu austenita fin globulizata

Structura zonei influentate termic a probei nr. 1 este martensitica, fin globulizata si este
prezentata în figura 30
Structura materialului de baza al probei nr. 2 este martensitica cu austenita aciculara si este
prezentata in figura 31 .
Structura zonei influentate termic a probei nr. 2 este martensitica, fin globulizata si este
prezentata în figura 32.
Structura materialului de baza al probei nr. 3 este martensitica cu austenita aciculara si este
prezentata în figura 33 (Taierile s-au realizat . cu 130 A si viteza 580 mm/min )

Figura 31 Structura materialului de baza: martensitica cu austenita aciculara

Figura 32 Structura zonei influentate termic: martensitica cu austenita fin globulizata

Figura 33 Structura materialului de baza: martensitica cu austenita aciculara

Figura 34 Structura zonei influentate termic: martensitica cu austenita fin globulizata

Structura zonei influentate termic a probei nr. 3 este martensitica, fin globulizata si este
prezentata în figura 34.
Structura materialului de baza al probei nr. 4 este martensitica cu austenita aciculara si este
prezentata în figura 35. (Probele s-au realizat cu curent = 130 A, viteza = 360 mm/ min ).

37
 Figura 35 Structura materialului de baza: martensitica cu austenita aciculara
Figura 36 Structura zonei influentata termic: martensitica cu austenita fin globulizata

Structura zonei influentate termic a probei nr. 4 este martensitica, fin globulizata si este
prezentata în figura 36.
Structura materialului de baza al probei nr. 5 este austenito-fenitica în benzi si este prezentata
în figura 37 (curent de debitare 130 A, grosime 25 mm, viteza 260 mm/ min.)

Figura 37. Structura materialului de baza: austenito-feritica în benzi.

Figura 38. Structura zonei influentate termic: structura austenito-feritica de solidificare cu
constituenti orientati în directia eliminarii fluxului termic.

nr. 5 este o structura austenito-feritica de solidificare cu constituenti orientati în directia eliminarii

fluxului termic (figura 38).
a) Pentru primele patru probe din otel inoxidabil, marca W4306 valorile duritatilor înregistrate pe
materialul de baza sunt cele mai scazute – min. 190, max. 232 HV, cele masurate în zona de trecere
au valori ceva mai ridicate – min. 210, max. 312 HV, iar în zona influentata termic sunt valorile cele
mai mari justificate de structura martensitica rezultata dupa debitare. Aceste valori sunt cuprinse
între 290 si 462 HV. Proba 4 taiata oxigaz cu pulbere de fier prezinta valorile cele mai ridicate ale
duritatii în zona de trecere si în zona influentata termic.
b) Pentru probele 5-6 din otel marca X3-CrNiMo 13/ 4 valorile minime ale duritatii se înregistreaza
pe materialul de baza neafectat termic 152 – 168 HV, iar maximele în zona de trecere, 186 – 188
HV. Zona influentata termic sufera o scadere a duritatii, ea avand valori cuprinse între 169 si 176
HV. Aceasta scadere a duritatii se poate explica prin cresterea cantitatii de ferita în structura ferito-
austenitica a zonei supusa topirii de jetul de plasma.
c) Variatia latimii zonei influentate termic
Latimea zonei influentata termic variaza pentru fiecare grosime de material în functie si de
parametrii reglati pentru regimul de debitare. De asemenea, se remarca diferente ale latimii zonei
influentate termic pe suprafata de intrare a jetului de plasma fata de partea opusa. Aceasta zona daca

38
din punct de vedere tehnologic trebuie sa fie redusa sau sa nu existe deloc (de ex.în aeronautica,
aerospatiale,s.a.), prelucrarea prin debitare termica cu plasma trebuie înlocuita cu alte procedee
(laser,sau prelucrare mecanica). Valorile masurate în cadrul cercetarilor experimentale au fost
executate pe probe din otel carbon sau inoxidabil si sunt prezentate într-o forma centralizata în
tabelul 4, mentionandu-se si procedeul de debitare utilizat.

Tabelul 4 Variatia latimii zonei influentate termic ZIT

*S-a taiat cu oxigen si pulbere de fier ** Valoarea ZIT foarte mare

Variatia latimii zonei influentate termic pe cele doua suprafete – cea de intrare (superioara) a
jetului de plasma, respectiv cea de iesire (inferioara) are drept cauza principala, scaderea energiei
termice a jetului de plasma, pe masura ce creste distanta de la duza, la suprafata opusa a
componentelor de taiat.

Defectele taieturilor rezultate în urma procesului de debitare cu plasma, au fost cauzate de

reglarea incorecta a parametrilor regimului de debitare.
Au rezultat urmatoarele tipuri de defecte:
 defecte ale muchiei taieturii;
 defecte ale suprafetei taieturii;
 depuneri de zgura;
 fisuri;
 alte tipuri de defecte.

Din prima categorie fac parte abateri ale muchiei taieturii: rotunjiri, stropi, crestaturi, etc.
Grupa defectelor suprafetei taieturii cuprinde:
 neuniformitatile sau denivelarile reprezentate de scobituri ale muchiei,
concavitatea profilului, abateri unghiulare si neuniformitati ale rostului de debitare;
 rizuri de diverse forme si profunzimi;
 cratere, capete netaiate;
 suprafete ondulate în plan longitudinal.

39
 Depunerile de zgura pe muchia inferioara (bavura) sau pe suprafata taieturii (crusta) sunt defecte,
ce se îndeparteaza cu dificultate.
Pe suprafata taiata pot sa apara micro si macrofisuri sau în zona influentata termic.
Calitatea taieturii este caracterizata prin forma, netezimea suprafetelor si a muchiilor rezultate în
urma procesului de debitare.

Distanta generator-piesa nu poate fi redusa sub o anumit limita, dependenta de puterea Pe

absorbita în arc. Limitarea apare datorita formarii arcului secundar, a actiunii radiatiilor termice
asupra generatorului, etc.
S-a constatat ca unghiul φ de înclinatie a marginilor creste odata cu marirea vitezei de debitare
Vp. Unghiul φ devine negativ daca viteza de debitare scade sub o anumita limita, sau cand
continutul de hidrogen din amestecul gazului plasmagen H35 este prea mare. Prin cresterea puterii
electrice absorbite Pe sau a debitului de gaz plasmagen, unghiul φ scade iar odata cu cresterea
distantei generator – placa, unghiul φ creste.
Rotunjirea muchiilor a fost cauzata de o puternica insuficienta, de viteza de lucru prea mare sau
o distanta excesiva între generator si placa. Prin reducerea vitezei de debitare s-a obtinut o
ameliorare.
Gradul de neuniformitate privind rugozitatea suprafetelor taiate în general este mai mare pe una
din laturi, datorita efectului de turbionare. Daca nu se include hidrogen în amestecul plasmagen
(H35), suprafetele taieturilor vor prezenta striuri.
Bavuri si împroscari în cazul folosirii unei viteze de debitare prea mari, metalul topit s-a adunat
pe partea inferioara a canalului taieturii, unde s-a sudat. Acest fapt impune prelucrari mecanice
ulterioare, care maresc considerabil pretul de cost. Pentru a elimina acest neajuns, viteza de debitare
trebuie redusa la valoarea Vp. La o distanta prea mare între generator si piesa sau a turbionarii prea
puternice a gazului, crestaturile si împroscarile de metal topit au aparut si pe fata superioara a
taieturii. În tabelul 5 sunt centralizate defectele rezultate în urma taierii probelor din otel inoxidabil.

Tabelul 5 Defectele ce au rezultat în urma procesului de debitare

40
 Procedeele de debitare termica prezinta în general dezavantajul ca modifica structura si
compozitia metalului în vecinatatea marginilor taiate. Zona influentata termica poate fi redusa prin
cresterea vitezei de debitare, dar acest lucru poate provoca tensiuni interne relativ mari, care pot sa
produca în unele cazuri fisurari la cald.
În cazul otelurilor inoxidabile austenitice (de exemplu CrNI 18/ 8) în urma taierii cu plasma,
pe suprafetele taiate ramane un strat de metal topit avand o grosime de 0,01 - 0,02 mm. În cazul
taierii cu oxigen si pulbere de fier, acest strat creste pana la 0,3 mm. Prin utilizarea hidrogenului,
zona influentata termic se reduce de la 1,5 mm la numai 0,2 mm.
La debitarea otelurilor feritice, cu continut ridicat de crom, se obtine o zona influentata
termic mult mai mare decat în cazul otelurilor inoxidabile. În urma taierii cu plasma se produce o
calire a marginilor pana la 3 mm adancime.
Din analizele facute si concluziile ce se refera la calitatea taieturilor cu plasma de înalta
performanta rezulta ca solutia ideala din punct de vedere a calitatii daca nu s-ar tine seama de costuri
ar fi prelucrarile mecanice.În majoritatea cazurilor exigenta calitatii reglementata de norme face
posibila ca si debitarea termica sa poata fi practicata în anumite limite.Daca aceste norme sunt
respectate rezultatele economice sunt spectaculoase.Aceiasi piesa prelucrata prin debitare termica
ajunge sa coste de 100 de ori mai putin fata de prelucrarea mecanica.Aceste economii au stat la baza
dezvoltarii taierii cu plasma în general si de înalta definitie în special.Aceleiasi deziderate au stat si
la baza dezvoltarii taierii cu fascicul laser care în domeniul grosimilor mici (sub 0,5 mm) este la
nivelul prelucrarilor mecanice,dar cu mult mai ieftin.

41
5) Concluzii finale

Ca urmare a gradului foarte ridicat de automatizare a procesului de debitare cu plasma pe

instalatiile de debitare cu comanda numerica se remarca urmatoarele: cresc vitezele de debitare;
creste calitatea taieturii; scade latimea de taiere si marimea zonei influentate termic. Stabilirea
regimului de debitare presupune determinarea urmatorilor parametri:
- curentul arcului de plasma, Ip;
- tensiunea arcului de plasma, Up;
- viteza de taiere vt;
- natura si debitul gazului plasmagen, Dgp.

Alegerea parametrilor se face în functie de instalatia utilizata, natura materialului ce urmeaza

sa fie taiat si de grosimea materialului. Natura materialului influenteaza viteza de taiere; astfel la
aceeasi grosime si aceeasi putere a arcului de plasma cuprul se taie cu viteza cea mai mica, otelurile
cu viteza medie, iar aluminiul se taie cu cea mai mare viteza.

Marirea vitezei de taiere se poate realiza prin:

- cresterea tensiunii arcului care se poate realiza prin folosirea amestecurilor de gaze biatomice –
azot, hidrogen, oxigen, etc.
- cresterea curentului de taiere, respectiv a densitatii de curent prin marirea gradului de concentrare a
arcului de plasma;
- reducerea latimii taieturii, prin cresterea concentrarii arcului;
- cresterea randamentului arcului de plasma prin reducerea pierderilor si folosirea unor medii
exoterme ceea ce duce la cresterea puterii.
- curentul Ip si tensiunea Up determina împreuna puterea arcului de plasma
Pp. Cresterea puterii se poate obtine prin marirea unuia sau a ambilor parametrii.

42
- cresterea gradului de strangulare al arcului de plasma este limitata de varianta constructiva a
generatorului de plasma,precum si de procesul fizic care are loc în fanta de taiere.
- valoarea tensiunii Ua este mai mare la gazele biatomice decat la cele monoatomice. Daca debitul
de gaz plasmagen creste, va creste si tensiunea Ua,iar odata cu marirea grosimii materialului se
alungeste coloana arcului, ceea ce are ca efect cresterea valorii lui Ua.
- în cazul grosimilor mari, cresterea puterii arcului trebuie sa se realizeze atat pe seama cresterii
lungimii arcului, cat si prin cresterea curentului de taiere Ip. La viteze de taiere prea mici, calitatea
suprafetelor taiate se înrautateste, marindu-se totodata si latimea ZIT .

Calitatea corespunzatoare a taieturilor presupune asigurarea unui paralelism cat mai perfect
al fetelor taieturii.

Odata cu cresterea vitezei de taiere pata anodica se plaseaza tot mai aproape de fata
superioara a tablei si deci are loc o alungire a coloanei arcului în lungul taieturii. Prin marirea în
continuare a vitezei, tabla va fi complet taiata. Se obtine o forma în V a taieturii, iar ameliorarea
acesteia se poate face numai prin masuri constructive ale generatorului de plasma.

La viteze reduse, creste latimea taieturii precum si cantitatea de material topit. Se formeaza
picaturi mari de metal care adera pe fata inferioara a taieturii, iar îndepartarea se poate realiza foarte
greu. Prin cresterea vitezei de taiere, latimea de taiere scade, iar picaturile de metal topit devin mai
fine. În acest fel se reduc bavurile pe partea inferioara a piesei. Este deosebit de dificila îndeplinirea
simultana a conditiilor: paralelismul fetelor, lipsa bavurilor, rugozitate redusa si viteza marita.

În cazul unei viteze de taiere prea mari, pe partea inferioara a taieturii apare o zona în care
metalul topit se solidifica si impune prelucrari ulterioare ceea ce mareste pretul de cost. Aparitia
bavurilor se poate produce si din cauza cresterii concentratiei de hidrogen.

Existenta unei turbionari prea puternice a gazului plasmagen, sau a distantei prea mari între
generator si tabla, produce crestaturi si împroscari de material topitpe fata superioara a suprafetelor
taiate.
Unghiul de înclinare a marginilor creste odata cu marirea vitezei de taiere. Unghiul devine
negativ daca viteza de taiere scade sub o anumita limita sau cand continutul de hidrogen din gazul
plasmagen este prea mare. Prin cresterea puterii electrice absorbite Pe, sau a debitului de gaz
plasmagen, unghiul de înclinare scade.

Natura gazului plasmagen – determina implicit cresterea vitezei de taiere. Concentrarea

energetica marita se poate obtine prin folosirea hidrogenului în amestec cu argonul. Hidrogenul
absoarbe o cantitate însemnata de energie pentru ionizare, ceea ce are un efect de racire asupra
coloanei arcului de plasma. Arcul se contracta si energia specifica creste. Daca creste puterea
absorbita de arc, concentrarea de energie scade iar debitarea unor grosimi mari de material este
imposibila. Rugozitatea suprafetelor taiate în majoritatea cazurilor este mai mare pe una din laturi.

Distanta generator – piesa, nu trebuie sa fie redusa sub o anumita limita considerata critica.
La micsorarea excesiva a distantei, apare pericolul amorsarii arcelor electrice secundare si topirea
sau arderea diuzei generatorului de plasma. Rezultatele experimentale prezentate în capitolul II pun
în evidenta în cazul debitarii unor probe de diferite grosimi, felul în care parametrii principali ai

43
regimului de debitare, influenteaza calitatea si structura suprafetelor rezultate dupa debitare.

Din prezentarea facuta rezulta ca generatoarele de plasma din ultima generatie rezolva
debitarea otelului carbon,inoxidabil si aluminiu,respectand prescriptiile actelor normative care
privesc calitatea taieturilor.

Avantajele debitarii cu plasma a profilelor sunt urmatoarele :

 precizie de ± 0,9..1,5 mm;

 viteze de taiere 250...1500mm/min;
 procedeu economic;
 calitate buna a suprafeţei taieturii;
 viteze mari de debitare deoarece energia dezvolataa de arcul de plasma este superioara celei de
la debitarea oxigaz;
 nu este necesara preîncalzirea materialului;
 tensiuni şi deformaţii mai mici decat la oxigaz
 productivitate buna;
 universalitate în aplicare;
 se pot taia toate materialele metalice.
Evolutia principiilor constructive a facut posibila reducerea pretului de cost specific, prin
folosirea gazelor active în locul gazelor inerte si cresterea productivitatii ca urmare a cresterii vitezei
de taiere;

În baza studiilor comparative a rezultat ca domeniul de grosimi a materialelor taiate cu

plasma sa se suprapuna cu cele taiate cu laser,exceptie facand grosimile sub 0,5 mm care nu pot fi
taiate decat cu laser;

Viteza mare de taiere cu plasma de oxigen a facut posibila ca prelucrarea cu

plasma sa fie cu mult mai ieftina în comparatie cu prelucrarea cu laser.La acest lucru a
avut o contributie importanta costurile ce privesc investitiile legate de instalatie, care în
cazul tehnologiei de taiere cu plasma sunt de cca 10 ori mai redus.

Principalele caracteristici ale procedeelor de debitare de tip HTPAC sunt:

 calitatea taieturii se situeaza între debitarea cu plasma clasica si debitarea cu laser;
 viteza de debitare este echivalenta cu cea de la debitarea cu laser;
 cost inferior fata de debitarea cu laser;
 domeniul optim de grosimi este între 1,6 si 6,4 mm;
 masina de debitat trebuie sa fie de înalta precizie pentru a asigura stabilitatea
 generatorului de plasma;
 debitarea da rezultate optime la aluminiu si oteluri carbon obisnuite;
 noxe reduse.

44
6) Bibliografie

Prof. dr. ing. Gheorghe Amza – “Tehnologia Materialelor si produselor” vol 3, editura Printech ,
Bucuresti 2009
Prof. dr. ing. Gheorghe Amza , As. Ing. Dan Nitoi, As. Ing. Claudia Borda, Conf. dr. ing. Marcel
Plesca, Prep. Catalin Amza , « Aschierea si Microaschierea Materialelor”, Editura Bren, Bucuresti,
2000
Gutt Gheorghe, Sonia - "TEHNOLOGII NECONVENTIONALE" Editura Tehnica, Bucuresti 1992
Colt Jim Hy Definition Plasma Cutting Technology works,compared with conventional
plasma.Rev.Welding Journal 1992
Milos L. – “Taierea Termica”, Editura SEDONA,Bucuresti, 1996
Salagean T, Vas A , Popovici D Plasma termica pentru taierea ,sudarea si acoperirea
metalelor. Editura Academiei Romane 1989.
Gladcov P., „Tehnologia prelucrarii materialelor”, vol.2, Ed. Univ.Politehnica, Bucureşti,
1997;
Pumnea C.,ş.a., Tehnologie industriala”, vol.1 şi 2, Ed.Didactica şi Pedagogica, Bucureşti,
1992.

45