Debitarea cu plasma a profilelor

1) Cuprins
1.1 Introducere
1.2 Necesitate
1.3 Importanta
1.4 Avantaje
1.5 Dezavantaje
2) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind deitarea cu plasma a pro!ilelor
prin procedeele clasice daca este posiila.
3) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind deitarea cu plasma a pro!ilelor
prin procedeul " cele special#e sc$ema de principiu% avantaje% dezavantaje% ec$ipamente !olosite%
proces te$nolo&ic% proceduri% posiilitati de utilizare% optimizare proces)
4) Contriutii privind realizarea cercetari privind deitarea cu plasma a pro!ilelor
4.1 Contriutii teoretice
4.2 Contriutii e'perimentale proprii
5) Concluzii !inale
())ilio&ra!ie
1
1) Cuprins
1.1 Introducere
Debitarea este operatia te$nolo&ica de separare a semi!aricatului in decat cu !orme si
dimensiuni ine stailite.
Semi!aricatele care se pot deita*
tale+
enzi+
pro!ile+
placi+
sarme+
tevi.
Deitarea se poate realiza*
manual
mecanic "prin asc$iere sau !or!ecare)
termic "cu &aze%electric% o'ielectric% arc,aer%prin !rictiune% cu plasma)
prin erodare "electroerodare si $idroerodare)
Deitarea cu plasma a pro!ilelor este un proces care este !olosit pentru a taia pro!ile din o-el
.i alte metale de &rosimi di!erite "sau% uneori% alte materiale)% utilizand plasma. /n acest proces% un
&az inert "0n unele unita-i% aer comprimat) este su!lat cu viteza mare dintr,un ajutaj% 0n acela.i timp%
un arc electric este !ormat prin care &azul de la duza la supra!a-a de taiat% trans!ormand o parte din
&az in plasma. 1lasma este su!icienta de !ierinte pentru a topi metalul ce treuie taiat .i se
deplaseaza su!icient de rapid pentru a su!la metal topit departe de taietura.
1lasma este a patra stare a materiei.2ste o sustanta asemanatoare celei &azoase !iind un
amestec de electroni% ioni pozitivi si particule neutre "atomi sau molecule) care se &asesc intr,o
continua si dezordonata miscare.Concentratiile electronilor si ionilor sunt apor'imativ e&ale% ast!el
ca din punct de vedere macroscopic plasma este electric neutra.
1lasma este caracterizata printr,o conductivitate electrica mare% interactioneaza cu campurile
electrice si ma&netice si este o sursa de radiatii electroma&netice cu spectru lar& "in!rarosu% viziil si
ultraviolet). 3radul de ionizare% natura mediului &azos si &radul de reconditionare determina
temperatura plasmei care variaza intre limite !oarte lar&i incepand de la temperatura mediului
amiant "plasma din tuurile cu descarcari in &aze rare!iate) pana la milioane de &rade 4elvin.
In constructia masinii se !oloseste plasma cu temperaturi cuprinse intre (555
o
,3555
o
4. In
acest domeniu de temperaturi plasma se otine prin comprimarea radiala si a'iala a arcului electric
cu ajutorul unor &aze plasma&ene.
6e$nolo&ia de deitare cu plasma numara mai mult de 55 de ani de istorie% 0ncepand 0nca din
timpul 2a 7azoi 8ondial. Avioanele treuiau sa !ie !acute ... mai rapid decat este posiil% .i aceasta
2
necesitate a accelerat inventarea deitarii cu plasma% cu un &az protector care 0nconjoara jetul de
plasma .i minimizeaza o'idarea supra!a-ei taiate.
In acelasi timp % cercetarile te$nolo&ice in domeniul plasmei a dezvoltat noi solutii care au
optimizat taierea cu plasma a pro!ilelor* prin reducerea diametrului duzei desc$ise amele
temperatura arcului si velocitatea a plasmei ejectate a crescut% atin&erea !antei 0n&uste "la-imea
canalului creat) .i avansul rapid al procedurii de deitare.
/n a doua jumatate a anilor 19(5 deitarea cu plasma a inceput sa aie o mul-ime de aplica-ii
comerciale% datorita avantajelor pe care le o!era oricui care si,ar putea permite acesta solicita
investi-ii importante + companii care au !acut,o% ene!iciaza de pro!ituri ridicate asupra capacita-ii lor
de a reduce metal cu precizie .i rapid. /n cele din urma% cum pro&resul a !acut mai ie!tin% toate
atelierele mai mici .i pasiona-i au !ost atra.i de ea. Suntem mandri sa .tim ca noi% la AID Control%
avut contriu-ia noastra 0n aceasta dezvoltare. Astazi% orice atelier considera taiarea cu plasma cum
treuie sa ai 0n ec$ipamentele casei.
Deitarea cu plasma astazi se realizeaza cu masini CNC ac-ionate .i cu surse de tensiune
dula 155,455 amperi% dar e'ista% de asemenea% cele mai pu-in puternice pentru aplica-ii mai u.oare
sau de mana. De 0nalta de!ini-ie te$nolo&ia deitarii cu plasma a adau&at si avantajele ale deitarii cu
plasma% !acand posiila deitarea de o-el moale ai &rosimi de la 5%3 mm sa 1(5 mm. 2'ista motive sa
credem ca acei clien-ii ai taiat cu plasma se vor ucura de rezultate mai une .i mai !iaile 0n viitorul
apropiat% lasand starea , Art te$nolo&ia de deitare cu laser sa compenseze lipsa de !unc-ii
specializate.
Nu conteaza cum .i cand noua te$nolo&ie laser ar putea 0nlocui deitarea cu plasma % acesta
din urma ar putea o!eri cu un criteriu% pe care sa il testezi cu !urnizorul sa il !ie* De.i e'ista un numar
de producatori de 0ncredere de 1lasma% cei care% de asemenea% au verticalul .tie , cum ale mult mai
complicatului laser de deitare .i rezonatori acestuia sunt o &aran-ie pentru calitatea .i te$nica
per!ecta.

Dezvoltarea si e'tinderea pro&resului stiintei si te$nicii 0n toate ramurile
economiei%cresterea e'i&entei societatii 0n &eneral% a condus la promovarea unor te$nici noi.Ast!el
cerintele actuale au impus implementarea 0n practica industriala a unor conceptii noi in prelucrarea
materialelor.
Aparitia si dezvoltarea anumitelor domenii% a condus la nasterea notiunilor de !iailitate%
mentenailitate% disponiilitate care re!lecta 0ntr,o maniera stiinti!ica modul de comportare al
produselor 0n !aza de e'ploatare 0n raport cu timpul.
/n acest conte't deitarea termica cu plasma aduce o contriutie deoseita% in promovarea
unor te$nici de var!% dezvoltand sursele de ener&ie concentrata. 7ezolvarea unor proleme
!undamentale la &enerarea plasmei si aplicarea acestora la constructia &eneratoarelor de plasma din
tara noastra% au contriuit la utilizarea plasmei pe plan mondial si 0n 7omania in mod special.
3
7ecentele pro&rese din domeniul te$nicii% cresterea e'i&entei clientilor si% implicit% a
societatii% determina promovarea unor produse cu un &rad ridicat al calitatii% acest lucru !iind !acilitat
de proiectarea si implementarea unor idei inovative de !aricare a produselor.
/n vederea 0munatatirii calitatii de deitare ale pieselor dar si pentru o diminuare a costului
de deitare% treuie sa se tina seama de nivelul calitatii taierii% a preciziei privind dimensiunile
&eometrice ale materialului prelucrat si nu 0n ultimul rand c$eltuielile speci!ice ale taieturii.
Sunt cunoscute dezvoltarile spectaculoase din ultimii ani a procedeelor de deitare termica%
datorita avantajelor de ordin te$nic si economic 0n comparatie cu prelucrarile mecanice clasice si su
acest aspect pot !i luate 0n consideratie* deitarea cu o'i&en% deitarea cu arc de plasma si deitarea
cu !ascicul laser.
Deitarea cu plasma !oloseste o serie a metode pentru a otine arcul. /n unele unita-i% arcul
este creat prin punerea !lacarei 0n contact cu piesa de lucru. :nii taietori !olosesc o tensiune 0nalta%
circuit de 0nalta !recven-a pentru otinerea arcului. Aceasta metoda are o serie a dezavantaje%
inclusiv riscul de electrocutare% di!icultate a repara-ii% 0ntre-inere decalajului scanteii % .i valoarea
mare a emisiilor de !recven-e radio. Deitarea cu plasma 0n apropierea electronicelor sensiile% cum
ar !i CNC $ard;are sau calculatoare% otineti arcul pilot prin alte mijloace. Duza .i electrodul sunt 0n
contact. Duza este catod% iar electrodul este anod. Atunci cand &azul 0ncepe sa circule% Duza este
su!lata 0nainte. A treia metoda% mai pu-in oi.nuita descarcare este descarcata capacitiv 0n circuitul
primar prin intermediul unui redresor cu silicon controlat.
Deitarea cu plasma a !ost% de asemenea utilizata la ma.ini CNC de taiere. 1roducatorii au
construit mesele de taiere CNC% unele cu ailitatilor taierii construit 0n pentru masa. Ideea din spatele
mesele CNC de taiere este de a permite unui computer pentru controla capul arzatorul cu plasma ce
e'ecuta taieri curate clare. 2c$ipamente moderne CNC de taiere ar !i capaile a multi,a'a a unui
material &ros% permi-and posiilita-ilor pentru cordoanelor de sudura comple'e pe ec$ipament de
sudare CNC de taiere care alt!el nu ar !i posiil . 1entru a materialelor sutiri% sunt 0nlocuite treptat
de cu laser% datorita 0n principal ailitatilor taierii cu laser superioare &aura,.
< utilizare specializata a CNC de taiere cu plasma a !ost 0n industria =>AC. So!t;are,ul va
procesa in!orma-ii cu privire la conducte .i de a crea tiparele plane care urmeaza sa !ie taiate pe masa
de arzatorul cu plasma. Aceasta te$nolo&ie a crescut enorm productivitatea 0n cadrul industriei de la
introducerea sa la 0nceputul anilor 19?5.
/n ultimii ani au !ost dezvoltate mai mult 0n zona a masinilor cu comanda numerica prin
calculator inte&rat#computerizata CNC de deitat cu plasma CNC de taiere . /n mod tradi-ional
mesele ma.inilor cu CNC comanda numerica de taiere cu plasma au !ost pe orizontala% dar acum din
cauza continuarii cercetarii .i dezvoltarii masinile cu comanda numerica prin calculator
inte&rat#computerizata CNC de deitat cu plasma verticale sunt disponiile. Aceasta avansare o!era
o ma.ina cu o amprenta mica% !le'iilitate sporita% si&uran-a optima% operarea mai rapida.
1ro!ilul este conturul unei sec iuni plane a unui oiect.
4
2'emple de pro!ile deitate cu plasma veti vedea in !i&ura urmatoare*
5
1.2 Necesitate
Necesitatea deitarii cu plasma a venit odata cu pretentiile si dorintele clientilor a di!eritelor
tipuri de pro!ile din di!erite materiale.
1recizia pro!ilelor otinute cu acest procedeu de deitare cu plasma este !oarte una%
pierderile de material sunt din ce in ce mai mici si satis!actia clientilor creste pe masura ce calitatea
pro!ilelor otinute creste si costurile scad.
Deitarea cu plasma , o te$nolo&ie care s,a dezvoltat de sudura din anii 19(5 , a aparut ca o
modalitate !oarte productiva la deitarea talelor .i placilor de metal din anii 19?5. 2a a avut
avantaje !a-a de tradi-ional @metal 0mpotriva metal@ deitarea nu produce a.c$ii metalice .i o!erind
taieturi precise% .i are o linie mai curata decat taierea o'i,&az.Cu ceva timp in urma taierile cu
plasma au !ost mari% oarecum lente .i costisitoare .i% prin urmare% tendin-a de a !i destinate repetarii
taierii de modele% deitarea 0n modul @produc-iei 0n masa@ .
Ca .i 0n cazul altor ma.ini,unelte% CNC "control numeric de calculator)% te$nolo&ia a !ost
aplicata la ma.inile cu CNC comanda numerica de deitat cu plasma la s!ar.itul anilor 19?5 0n anii
1995% o!erind ma.inilor cu CNC comanda numerica de deitat cu plasma o mai mare !le'iilitate la
deitarea diverselor !orme @la cerere@% azate pe un set de instruc-iuni care au !ost pro&ramate din
controlul numeric al aparatului. Aceste masini de deitat cu plasma cu CNC comanda numerica au
!ost% totu.i% limitate 0n &eneral la deitarea de modele .i piese din placi de o-el% !olosind doar doua
a'e de mi.care "men-ionate ca AB de taiere).
Deitarea cu plasma a pro!ilelor se realizeaza prin topirea locala a materialului .i
e'pulzarea sa cu viteza mare datorita ac-iunii unui arc electric care arde 0ntre un electrod ne!uziil .i
piesa de taiat pro!ilul% arcul electric !iind constrans mecanic cu ajutorul duzei de taiere .i a &azului
plasma&en.
1entru mul-i oameni% locul de deitarea cu plasma a pro!ilelor este un loc comple' .i
descurajator% cu un set criptic de re&uli care pot !i stapanite numai de catre te$nicieni de 0nalta
cali!icare% dupa saptamani de instruire. 1entru !iecare sc$imare a materialului sau &rosimii a !i taiat%
rezulta un lun& proces de resetare amestecurilor de &aze% 0nal-imi optime de straun&ere .i 0ntarzieri
de strapun&ere% .i calirarea manuala !iecare parametru trecut pentru a asi&ura un rezultat !iail.
(
Cu toate acestea% pro&resele te$nolo&ice au automatizat procesul de calirare .i au eliminat
presupunerile pentru a !ace accesiila deitarea cu plasma a pro!ilelor de mare precizie pentru
ma&azine de !arica-ie mari .i mici deopotriva. 1rin lucru 0mpreuna pentru a dezvolta te$nolo&iile
lor% companiile de masini CNC .i unitate de plasma au optimizat sisteme de control de ma.ini pentru
a pro!ita din plin de viteza si puterea de deitare cu plasma a pro!ilelor . 6e$nolo&ia CNC permite
sistemelor pentru a comunica sa men-ina un nivel 0nalt de control asupra calita-ii deitarii cu plasma
a pro!ilelor .
Acest nivel de control este o-inut prin corelarea tuturor parametrilor a unei unita-i de
deitare cu plasma a pro!ilelor la aceea.i unitate de masini CNC care instruiesc mi.carea capului%
ceea ce permite operatorului sa calculeze to-i !actorii care ar putea a!ecta calitatea a o taietura.
<ricand tipul materialului% &rosimea% sau procesul de deitarea cu plasma a pro!ilelor este sc$imat%
mai mul-i parametri treuie sa !ie adaptate% cum ar cum viteza de avans% 0ntarziere de strapun&ere%
0nal-ime de strapun&ere% .i amestecul de &az. /n loc de ajustarea cadranelor .i de a !ace masuratori
precise 0nainte de a rula un lucrare% operatorul 0ncarca pur .i simplu materialul care urmeaza sa !ie
taiat .i apoi selecteaza tipul de materialului dintr,o lista meniuri il ac-ioneaza de la tastatura ma.inii .
Controlorul apoi con!i&ureaza automat ma.ina .i unitate de plasma accesiila taierii cu plasma a
pro!ilelor. Acest lucru reduce considerail timpul de instalare .i elimina aproape marja de eroare
umana% natural 0munata-este e!icien-ei lucrarii% timpul de produc-ie% .i calitatea lucrarii.
Acest procedeu de deitare cu plasam a aparut in urma dezvolarii te$nolo&iei si pentru
micsorarea timpului de lucru si otinerea unei calitati une a produselor deitate !ara a le mai supune
altor operatii pentru o otine dimensiunile dorite.
C
1.3 Importanta
Importanta deitarii cu plasma a pro!ilelor vine din dorinta de a otine o calitate si o
precizie cat mai una a pro!ilelor si a produselor in care acestea sunt utilizate.
Deitarea cu plasma a pro!ilelor duce la otinerea pro!ilelor cu costuri medii insa timpul de
otinere scade !ata de alte procedee de otinere al pro!ilelor. Supra!etele pro!ilelor otinute prin
deitarea cu plasma sunt lipsite de z&ura si de multe alte de!ecte ce ar !i putut aparea daca se
otineau prin alte procedee.
1rocesul de de taiere cu plasma a pro!ilelor implica o reac-ie electrica% ast!el 0ncat spre
deoseire de alte te$nici de taiere% taiarea cu plasma a pro!ilelor poate taia numai materiale care
conduc electricitate. Atunci cand un !i.ier al lucrarii este pornit% masina arzatorul se mi.ca la prima
strapun&ere sau pozi-ia de taiat .i arzatorul se mi.ca 0n jos spre arzatorul materialului. Da s!ar.itul
arzatorului e'ista un dispozitiv numit un senzor o$mic. <data ce senzorul o$mice !ace contact cu
plasma la supra!a-a materialului% se inc$ide un circuit electric% in!ormand masina ca a ajuns la
supra!a-a materialului.Arzatorul apoi se ridica deasupra materialului la 0nal-imea de strapuns.
/nal-imea strapun&erii este mai mare decat 0nal-imea de taiere a pro!ilului pentru a preveni ca metalul
!ierinte sa nu sara direct 0napoi 0n arzatorul 0n timpul procesului de strapun&ere.
<data ce strapun&erea este completa% arzatorul se mi.ca la 0nal-imea de taiat .i 0ncepe sa
taie. /nal-imea optima de strapun&ere% 0nal-ime de deitare% .i toate sunt azate pe consumaile .i
materialul de taiat. 1e sistemele so!isticate de taiere a pro!ilelor% to-i dintre ace.ti parametri sunt
setati automat.

<data ce 0ncepe de deitarea pro!ilului% distan-a dintre arzatorul .i partea de sus a
materialului este men-inuta prin citirea de tensiune de la arcul plasmei% 0ntr,un proces cunoscut su
numele de control automat de 0nal-ime al arzatorului "A6=C). /n &eneral% talele de materialului nu
mint total plate% 0n special materialului su-ire cu ecartament. 1entru a asi&ura o taietura de 0nalta
calitate% este important sa se men-ina o distan-a constanta 0ntre arzatorul .i supra!a-a materialului.
8en-inerea la o 0nal-ime constanta necesita un sistem receptiv A6=C. 1e unele sisteme% tensiune arc
este veri!icata la o rata de 555 de ori pe secunda% .i citirile sunt !olosite pentru re&la a'a E sus sau 0n
jos 0n consecin-a. 7ezultatul este o taietura de calitate care nu necesita interven-ia utilizatorului.
?
1rocesul descris pare simplu% dar de !apt este o urmare a evolu-iei semni!icative 0n
te$nolo&ia moderna. Sistemele mai vec$i cu plasma% precum .i multe altele moderne% nu pro!ita de
avantajele ale aceste noi evolu-ii .i necesita ajustari minu-ioase manuale pentru a produce piese care
raman in!erioare la calitate .i e!icien-a. Ca evolu-iile ulterioare te$nolo&ice sunt !acute% di!eren-a de
calitate dintre sistemele mai pu-in avansate .i cele moderne este e'tinderea 0ntr,un ritm rapid.
:na dintre cele mai recente descoperiri 0n te$nolo&ia de deitare plasma este 255 amperi
taiere cu plasma !ina. Acest proces produce un jet de plasma o taiere constrans pentru o densitate
mai mare a arcului de taiere a pro!ilului .i o taiere precisa.7ezultatul este o taietura lucioasa% neteda%
precisa care este aproape !ara z&ura.
Condi-ia placii cu privire la ru&ina sau re!le'ia nu a!ecteaza proces de taiere al pro!ilului.
:n sistem de taiere cu plasma de 0nalta calitate !ina permite taierea de &auri cu diametre aproape
ec$ivalente cu &rosimea ale materialul de taiat. De e'emplu% &auri de una calitate 5.35 inc$
diametru pot !i taiate cu precizie 0ntr,un material de 5.25,inc$ &rosime.
Directiile de dezvoltare a taierii termice cu plasma sunt 0ndreptate spre &asirea unor solutii
prin care sa creasca &radul de concentrare al arcului de plasma prin marirea densitatii de curent.
Instalatia prezentata 0n !i&ura 1. conceputa de compania =B1276=278 este
ec$ipata tot cu un &enerator de plasma care utilizeaza doua &aze+ unul plasma&en% al doilea drept &az
de protectie.
1rincipiul de !unctionare a &eneratorului tertajet <C1 155% &az plasma&en "1) azot% &az secundar "2)
azot 0n amestec cu o'i&en% sau cu metan%este prezentat in !i&ura 1.
2volutia principiilor de !unctionare ale &eneratoarelor de deitare cu plasma si
per!ormantele din ultimii ani si pana 0n prezent sunt prezentate 0n tael 1 *
Tabelul 1 Evolutia principiilor de taiere cu plasma
9
Nr
crt
1rocedee de
taiere cu arc de
plasma si &aze
plasma&ene
!olosite
Docul
unde s,a
dezvoltat
1erioada
dezvoltarii si
domeniul de
utilizare
Domeniul
curentilor
de taiere
1rincipii
constructive ale
&eneratorului de
plasma
<servatii
5 1 2 3 4 5 (
1 6aiere cu plasma
de ar&on sau
amestec de ar&on
F $idro&en
AzotF $idro&en
Ar&onFazotF$idr
o&en
S:A si
2uropa
195C
<teluri
ino'idaile%
aluminiu%
cupru etc.
125 mm la
ino' si 155
mm la
aluminiu
125,(55A 2lectrod de
Gol!ram% racire
cu apa in circuit
inc$is% injectie de
&az a'ial
Haponia 19(5,19C5
125 mm
pentru ino'%
155 mm
pentru
aliminiu
125,355A Similar ca in
2uropa si S:A
2 6aiere cu plasma
de azot drept &az
plasma&en si cu
&az secundar aer
2uropa 19(C%
&rosime 125
mm pt ino'%
155 mm pt
aluminiu
125,(55A 2lectrod de
Gol!ram% racire
cu apa% admisia de
&az turionar in
interior cu &az
plasma&en si in
e'terior cu &az
secundar
In 7omania s,a
dezvoltat in
aza revetului
romanesc
5125(#19(C si
acelasi revet
acceptat si in
S:A% An&lia%
3ermania%
Austria s.a.
6itlul inventiei
romanesti
I3eneratorul de
plasma cu
!ocalizare
ma&netica si
admisie de &az
suplimentar in
e'teriorul
ajustajuluiJ
3 6aiere cu plasma
de aer sau o'i&en
2uropa si
S:A
19(?% oteluir
sla aliate
pana la 35
mm &rosime
55,155A 2lectrod din
Eirconiu sau
=a!niu% Admisie
&az plasma&en
turionar
Se !oloseste si
in prezent
Haponia 19C3,1993
otel naval 5,
45 mm
&rosime
?5,255A Similar ca in
2uropa si S:A
15
4 6aiere cu plasma
de azot sau aer%
prin contact
direct intre duza
si tala de taiat
Haponia 19?5,19?3
oteluri sla
aliate si
navale "3,
12mm)
15,?5A 7acire directa cu
aer. Nu s,a
raspandit pentru
taierea
mecanizata. Se
!oloseste numai la
taierea manuala
Nu se !oloseste
2uropa 19?C"3,(mm) 15,45A Similar ca in
Haponia
5 6aiere cu plasma
de azot cu
injectie
e'terioara de apa
2uropa 19(5,19(? 55,255A 2lectrod din
carine. Admisie
de &az turionara
Nu s,a
raspandit
( 6aiere cu plasma
de ar&on sau azot
su apa pentru
reducerea
no'elor
2uropa 19CC, oteluri
aliate si
nealiate "5,
45mm)
125,455A 7acire cu apa.
2lectrod din
Gol!ram sau
Eirconiu
Nu s,a
raspandit din
cauza
raspandirii
$idro&enului in
apa prin
disociere% cu
pericol mare de
e'plozie.
C 6aiere cu plasma
de aer cu costuri
reduse
Haponia
"6anaKa)
si in
2uropa
din 19?(
19?3,1999
<teluri
caron "3,
35mm)
19?(,1999
In 2uropa "5,
25mm)
15,145A 2lectrozi din Er si
=!% racire cu aer
Loarte
raspandita in
Haponia si in
prezent in
2uropa % mai
ales la taiere
manuala
? 6aiere cu plasma
de o'i&en sau
azot su apa si
injectie de apa cu
doua duze
S:A
=B127,
6=278
19?3, otel
caron pana
la 32 mm si
aluminiu cu
C(5A cu azot
pana la C5
mm
8a' 345A
pt <2 si
C(5A pt
azot
7acire cu apar.
2lectrod din =!%
&eneratorul este
scu!undat in apa
ceea ce asi&ura
racirea duzei.
7aspandit in
S:A si 2uropa
9 6aiere cu plasma
de o'i&en sau
azot su apa si
injectie de apa cu
doua duze "duza
e'terioara poate
!i si din
ceramica)
S:A
=B127,
6=278
si
DM62C
2SA)
1995 <teluri
pt industria
navala 2(5A
pt ?,25mm
34A pt ?,32
mm
2(5A sau
345A
7acire cu apa.
2le'trod din =! cu
insertie de A&,Ni
pt a mari racirea si
durata de viata a
electrodului. Se
re&leaza deitul
de &az si curentul
de taoere dupa
pro&ram
7aspnadit in
S:A si 2uropa.
1rin optiune se
poate ec$ipa si
cu dispozitive
pt san!renare.
2ste prevazut si
cu insemnarea
reperelor din
vopsire sau
&ravare cu jet
de plasma cu
pro&ramarea
CNC
11
15 6aiere cu plasma
de o'i&en cu
doua duze cu &az
de protectie
Haponia
4<8A6S:
6anaKa
si
4<I42
1991 <teluri
pt industria
navala ?,
45mm la 125,
455A
125,455A 7acire cu
apa.2lectro de =!.
1rin modi!icarea
deitului &azului
de protectie se
sc$ima un&$iul
de inclinare a
deseului.
11 6aiere cu plasma
de o'i&en de
inalta precizie cu
o sin&ura duza si
&az plasma&en in
camp am&neti
Haponia
4<8A6S:
19?9 iteluri
aliate si
nealiate 5%5,?
mm la 5,45A
si 3,12mm la
12,95A
5,45 si 12,
95A
7acire cu
apa.2lectro de
=!.6urionare
puternica a
&azului palsma&en
suprapus in camp
ma&netic% care
modi!ica un&$iul
de inclinare a
!etelor. Lata activa
este
perpendiculara% iar
!ata deseului
ramane inclinata
12 6aiere cu plasma
de o'i&en de
inalta precizie cu
turionare
puternica in
interior realizat
prin evacuarea
unei parti din
&azul plasma&en
in e'terior si
introducerea intre
duze a &azului
suplimentar tot
turionar
S:A
=B127,
6=278
1(,155A
15,2(5A
7acire cu apa.
2le'trod din =! cu
insertie de A&,Ni.
7e&larea deitelor
de &aze se
realizeaza in
timpul procesului
de taiere.Se
re&leaza atat &azul
plasma&en prin
valoarea deitului
de &az plasma&en
evacuat in
atmos!era% cat si
prin valoarea
&azului
suplimentar
introdus intre
duze.
12
1.4 Avantajele debitarii cu plasma a profilelor
Avantajele deitarii cu plasma a pro!ilelor sunt urmatoarele *
precizie de N 5%9..1%5 mm+
viteze de taiere 255...1555mm#min+
procedeu economic+
calitate una a supra!e-ei taieturii+
viteze mari de deitare deoarece ener&ia dezvolataa de arcul de plasma este superioara celei de
la deitarea o'i&az+
nu este necesara pre0ncalzirea materialului+
tensiuni .i de!orma-ii mai mici decat la o'i&az
productivitate una+
universalitate 0n aplicare+
se pot taia toate materialele metalice.
1.5 Dezavantajele debitarii cu plasma a profilelor
Dezavantajele deitarii cu plasma a pro!ilelor sunt urmatoarele *
cost ridicat al ec$ipamentului+
consum ener&etic mare+
mai multe no'e.

13
2) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind debitarea cu plasma a
profilelor prin procedeele clasice daca este posibila.
Deitarea cu plasma a pro!ilelor nu se poate realiza prin procedee clasice. Deitarea cu
plasma este un procedeu special.
14
3) Stadiul actual al cercetarilor privind realizarea cercetarilor privind debitarea cu plasma a
profilelor prin procedeul ( cele special/e schema de principiu, avantae, dezavantae,
echipamente folosite, proces tehnolo!ic, proceduri, posibilitati de utilizare, optimizare proces)
Sunt cunoscute dezvoltarile spectaculoase din ultimii ani a procedeelor de
debitare
termica, datorita avantajelor de ordin tehnic si economic n comparatie cu
prelucrarile
mecanice clasice. La alegerea procedeului de debitare trebuie sa se tina seama
de nivelul
calitatii taierii, a preciziei privind dimensiunile geometrice ale materialului
prelucrat si
nu n ultimul rand cheltuielile specifice ale taieturii. Sub acest aspect pot fi luate
n
consideratie: debitarea cu oxigen, debitarea cu arc de plasma si debitarea cu
fascicul laser.
15
Fig 2 Schema de principiu a obtinerii plasmei:
1 arc electric ! electrod nefuzibil " piesa semifabricat #,$ gaze
plasmagene
%,& ajutaje ' duza de racire si focalizare.
(n constructia masinii se foloseste plasma cu temeperaturi cuprinse intre
%)))*."))))+. (n acest domeniu de temperaturi, plasma se obtine prin
comprimarea radiala si axiala a arcului electric cu ajutorul unor gaze
plasmagene,fig !-. .rcul electric 1, format intre electrodul ! si piesa/
semifabricat ", este comprimat axial de gazul plasmagen # si radial de gazul
plasmagen $, introduse prin ajutajele % si respectiv &.
1(
1. electrod de ;ol!ram+ 2. duza+ 3. amestecul de &aze+ 4. sistem de racire cu apa+ 5. jet de
plasma+ (. materialul de taiat+ C. calculator electronic.
Aceasta !i&ura prezinta o Instalatie de deitare cu jet de plasma a pro!ilelor din materialelor
compozite
Hetul de plasma 5 actioneaza asupra materialului de taiat (% pozitionarea si deplasarile s'% sO%
sz si rotirea ;z% necesare decuparii conturului dorit putand !i realizate manual% sau automat cu
ajutorul calculatorului C.
1rincipalii parametri ai instalatiei de taiere cu plasma sunt* viteza de taiere% intensitatea si
tensiunea curentului electric in arcul de plasma% natura si deitul &azului plasmo&en.
Stailirea valorilor acestor parametri se !ace in !unctie de natura materialului prelucrat%
&rosimea semi!aricatului% calitatea impusa supra!etei% productivitatea impusa% precizia dimensionala
si !orma &eometrica cerute.
3rosimea semi!aricatului deitat cu jet de plasma poate !i de pana la (5...?5 mm si c$iar
mai mult. De retinut insa ca% o data cu cresterea &rosimii semi!aricatului deitat% cresterea densitatii
de curent nu mai conduce la o crestere proportionala a vitezei de taiere. Aceasta se datoreaza !aptului
ca o mare parte a ener&iei termice este consumata la e'tinderea zonei in!luentata termic care% pentru
un rost de taiere P 1%5 mm% poate capata o e'tindere de 5%24 mm.
1lasmatroanele care !olosesc &aze plasmo&ene iatomice "N
2
% =
2
% <
2
) asi&ura deitarea de
calitate a semi!aricatelor din materiale metalice "cu precadere a otelurilor inalt aliate% re!ractare si
ino'idaile% aliajelor de aluminiu% cupru% titan) si compozite cu matrice metalica sau din mase
plastice " termoplastice% termori&ide% elastomere).
1rintre de!ectele speci!ice taierii cu jet de plasma se mentioneaza* rotunjirea muc$iilor
datorita taierii cu o putere prea mica a &eneratorului de plasma+ ru&ozitatea mai mare pe una dintre
supra!etele rezultate prin taiere% ca urmare a e!ectului turionar al jetului de plasma+ aparitia de
avuri pe partea opusa a zonei taiate si improscari de material% su !orma de stropi% ca urmare a
taierii cu viteze prea mari+ !ormarea unor zone in!luentate termic in care% su actiunea tensiunilor
termice si remanente pot aparea !isuri% crapaturi.
1C
1entru prelucrarea pieselor din otel caron cu &rosimi de pana la C5 mm se pot utiliza% in
locul &azului inert% aer sau o'i&en. Calitatea taieturii cu jet de plasma este cel putin tot atat de una
ca si cea realizata prin taierea o'i!lacara% insa cu o zona in!luentata termic mai mica% de cel mult 1%5
mm. 1recizia taieturii este de 1%5 mm.
0emperatura dezvoltata de plasma obtinuta prin comprimarea radiala si
axiala a arcului electric este cuprinsa in domeniul 1#)))*"))))+, suficienta
pentru a topi oricare substanta solida cu care vine in contact un anumit timp
bine determinat. .cesta topire rapida si evaporarea unei parti din materialul de
prelucrat este rezultatul concentrarii puternice a anergiei termice in zona axiala
a coloanei arcului, concentrare atribuita urmatoarelor fenomene termice si
electromagnetice :
/ marirea curentului in zona centrala a arcului, determina in sectiune
transversala o crestere a fortelor electromagnetice exercitate asupra liniilor de
curent inspre axa arcului, ceea ce conduce la o crestere si mai mare a
conctratiei radiale
/ racirea periferiei arcului electric, datorita circuitului de racire din duza '
,fig.!-, produce o micsorare a gradului de ionizare a gazelor din zona racita,
ceea ce reduce conductivitatea in aceasta zona si mareste densitatea de curent
in zona centrala a coloanei.
1aterialul ,de pe suprafata de prelucrat- topit si chiar evaporat este
indepartat de curentul de gaz plasmagen, care indeplineste si rolul de
transportor al micropariculelor de material indepartat.
Avantajele deitarii cu plasma a pro!ilelor sunt urmatoarele *
precizie de N 5%9..1%5 mm+
viteze de taiere 255...1555mm#min+
procedeu economic+
calitate una a supra!e-ei taieturii+
usor de utilizat+
latime mica a EI6+
viteze mari de deitare deoarece ener&ia dezvolataa de arcul de plasma este superioara celei de
la deitarea o'i&az+
nu este necesara pre0ncalzirea materialului+
tensiuni .i de!orma-ii mai mici decat la o'i&az
productivitate una+
universalitate 0n aplicare+
se pot taia toate materialele metalice.
Dezavantajele deitarii cu plasma a pro!ilelor sunt urmatoarele *
cost ridicat al ec$ipamentului+
consum ener&etic mare+
mai multe no'e.
1?
2tilaje folosite la prelucrarea dimensionala cu plasma respectiv la debitarea
profilelor cu plasma
Sunt numeroase tipuri de instalatii de prelucrare dimensionala cu plasma,
in functie de natura prelucrarii efectuate, de productivitatea procedeului sau
de natura materialelor de prelucrat.
Fig 3 Schema de principiu a unei instalatii de prelucrare dimensionala
cu plasma :
S sursa de alientare cu energie electrica 3sc oscilator de inalta frecventa
si tensiune pentru amorsare 4 condensator de cuplare 5
1
si 5
!

intrerupatoare 6 rezistenta variabila
7S piesa semifabricat 8 generator de plasma S6 sistem de racire 87
gaze plasmagene.
Sc$ema de principiu a unei instala-ii de prelucrat dimensionala cu plasma se prezinta 0n
!i&ura 3. <ricat de comple'a ar !i% instala-ia se compune din urmatoarele par-i principale* &eneratorul
de plasma% sursa de alimentare cu ener&ie electrica% sursa pentru amorsarea descarcarii% sursa de
alimentare cu &aze plasma&ene .i dispozitivele au'iliare pentru asi&urarea deplasarilor relative dintre
plasmatron .i piesa de prelucrat.
19
Generatorul de plasma "plasmatronul) realizeaza descarcarea electrica cu !ormarea arcului
electric.
Dupa modul cum realizeaza descarcarea% respectiv !ormarea arcului electric se deoseesc
doua variante distincte*
!enerator cu arc de plasma A1 "sau cu arc trans!erat)% cand arcul electric arde 0ntre
electrodul "catodul 1) .i piesa,semi!aricat de prelucrat 2% le&ata la anod% .i trece prin duza de
!ocalizare 3 "!0&.4. a)+
!enerator cu jet de plasma H1 "sau cu arc netrans!erat,su!lat)% cand arcul electric arde 0ntre
electrodul 1% le&at la catod "!i&.4. )% .i duza 3 "anodul)% plasma !iind su!lata 0n e'terior de catre
presiunea &azului% su !orma de jet "arc su!lat).
Fig 4 . Variantele de functionare ale generatoratoarelor cu plasma :
a cu arc de plasma .7 b cu jet de plasma 97 : 1 electrod nefuzibil !
piesa/semifabricat
" duza de focalizare # gaze plasmagene.
4ele mai folosite plasmatroane sunt cele cu arc transferat, cu conditia ca
materialul de prelucrat sa aiba conductibilitate electrica.
Sursa de alimentare cu energie electrica se alege in functie de tipul
generatorului de plasma folosit.4a sursa de alimentare se folosesc grupuri
convertizoare cu puteri de 1..1)): si redresoare speciale, care asigura
25
caracateristici superioare si parametri ce pot si reglati in trept, acoperind o
gama larga de puteri, pana la ;)5: la un randament ridicat al sursei.
Sistemul de alimentare cu gaze plasmagene se compune dinte,o serie de pompe speciale%
utelii de 0nalta presiune 0n care se &asesc &azele% conducte de 0nalta presiune% reductoare de
presiune .i aparatura de masura .i control a presiuni &azelor. 3azele sau amestecul de &aze se ale&e
0n !unc-ie de natura materialului de prelucrat% de tipul opera-iei%de condi-iile de !unc-ionare staila a
&eneratorului .i de condi-iile economice.
Stailitatea descarcarilor electrice .i durailitatea duzei de !ocalizare cu &aze monoatomice
"ar&on% $eliu) este !olosita la prelucrarea unor materiale cu re!ractaritate 0nalta cu &aze iatomice
"$idro&en% azot) care disociaza 0n coloana arcului .i se recomina la 0ntalnirea cu materialul "cu
de&ajare mare de caldura). Natura materialului de prelucrat condi-ioneaza totodata .i natura &azului%
0n !unc-ie de reac-iile dorite sau nedorite ce pot avea loc 0ntre ele.
Dispozitivele auxiliare asi&ura deplasarea plasmatronului !a-a de piesa,semi!aricat dupa
traiectoria necesara .i cu viteza stailita. In !unc-ie de productivitatea prelucrarii .i comple'itatea
supra!e-ei ce. treuie &enerata% deplasarea se poate !ace manual sau mecanizat% !olosind dispozitive
asemanatoare cu cele de la deitarea cu o'i&en.
"arametrii re!imului de prelucrare dimensionala cu plasma
1relucrarea dimensionala a anumitor supra!e-e cu plasma presupune o corelare optima a
parametrilor plasmei "tensiune% curent% natura &azului plasma&en% deitul &azului plasma&en)% a
parametrilor mecanici "viteza de deplasare a plasmatronului% presiunea &azului purtator) cu
caracteristicile cerute supra!e-ei prelucrate "!orma .i dimensiuni% sec-iunea transversala% precizia
dimensionala% ru&ozitatea% adancimea zonei in!luen-ate termic .i constantele termo!izice ale
materialului de prelucrat).
1arametrul cel mai important este viteza de prelucrare,v
p
care poate !i calculata 0n !unc-ie de
parametrii electrici .i de constantele termo!izice ale materialului de prelucrat "ne&lijand in!luen-a
&azului plasma&en !olosit)% cu rela-ia*
Q # R S
S S S
S
s m
c S
I U
v
p
t
c a
p


=
0n care* U
a
este tensiunea arcului electric% 0n >+ I
c
, intensitatea curentului electric% 0n A+ S , sec-iunea
transversala a zonei supusa prelucrarii% 0n m
2
+ c , caldura speci!ica% 0n H#K&TC+ U , masa speci!ica% 0n
K&#m
3
+ V
t
, temperatura de topire% 0n
o
C+ W
p
, randamentul total al prelucrarii% de!init ca raportul dintre
ener&ia !olosita pentru 0ndepartarea materialului de pe,supra!a-a de prelucrat .i ener&ia introdusa 0n
arcul de plasma.
In !unctie de natura prelucrarii si natura materialului de prelucrat se pot realiza viteze de
taiere de 255..1555mm#min% la o zona in!luentata termic de 5%5..1%5 mm si o precizie de
N"5%9..1%5)mm.

21
7entru a avea o imagine asupra utilizarii procedeelor de debitare termica
ce se refera la
otelul carbon, prezentam n figura " o clasificare ale acestor procedee.
"osibilita#ile de utilizare a prelucrarii dimensionale cu plasma
1relucrarea dimensionala cu plasma se !olose.te 0n special la o-eluri ino'idaile cu rezisten-a
mecanica mare .i re!ractaritate 0nalta% la aluminiu aliajele sale% cuprul .i aliajele sale% ma&neziul .i
aliajele sale .i altele.
1rincipalele opera-ii de prelucrare dimensionala cu plasma sunt*
deitarea "taierea) la dimensiuni a arelor% pro!ilelor% talelor% enzilo sau platenzilor "!i&.5.
a)% dupa di!erite contururi+
&aurirea strapunsa a materialelor cu &rosimi pana la 125 mm "uneori c$i mai mult)% 0n !unc-ie
de natura materialului "!i&.5. )+
strunjirea e'terioara a pieselor "!r&.5. c). 0n acest caz &eneratorul de plasma se a.eaza
tan&en-ial la supra!a-a de prelucrat .i 0nclinat cu un un&$i XP?...9T 0n direc-ia avansului
"un&$iul de 0nclinare nu treuie sa !ie prea mare% !iindca se produce o scur&ere inelara a
materialului topit .i nici prea mic% pentru a nu se 0mpro.ca metal topit pe supra!a-a deja
!inisata)+
!iletarea e'terioara a pieselor con!ec-ionate din o-eluri re!ractare utilizate 0n construc-ia de
reactoare .i aeronautici% cu viteze de 5... 15 ori mai mari decat prin a.c$ierea clasica+
sudarea cu plasma a o-elurilor aliate .i a aliajelor re!ractare+
metalizarea cu plasma etc.
22
$i! 5 %ateva din aplicatiile prelucrari dimensionale cu plasma &
a Y deitarea la dimensiune+ Y &aurirea + c Y strunjirea + n
p
"v
c
) Y turatia piesei,semi!aricat
"viteza principala de asc$iere) + v
!l
% v
!t
% v
!c
% viteza de avans lon&itudinal% transversal si respectiv
circular.
1rocedeul se !olose.te .i la intesi!icarea unor procedee clasice de prelucrare prin a.c$iere a
unor materiale metalice sau c$iar nemetalice "sticla% ceramica% unele materiale dielectrice etc).
In dia&rama din !i&ura ( se prezinta per!ormantele taierii cu plasma de o'O&en a pro!ilelor in
comparatie cu taierea cu laser prezentata de Soren Carisson "2SA))
23
Directiile de dezvoltare a taierii termice cu plasma sunt 0ndreptate spre &asirea
unor solutii prin care sa creasca &radul de concentrare al arcului de plasma prin marirea
densitatii de current.
Instalatia prezentata 0n !i&ura 1. conceputa de compania =B1276=278 este
ec$ipata tot cu un &enerator de plasma care utilizeaza doua &aze+ unul plasma&en% al
doilea drept &az de protectie.
1rincipiul de !unctionare a &eneratorului Nertajet <C1 155% &az plasma&en "1) azot% &az
secundar "2) azot 0n amestec cu o'i&en% sau cu metan%este prezentat in !i&ura 1.
/n aza acestor deziderate prezenta lucrare trateaza o prolema de actualitate le&ata de
prelucrarea aliajelor usoare prin procedee de deitare cu plasma 0n locul procedeelor mecanice.
Avand 0n vedere ca deitarea cu plasma se apropie tot mai mult de deitarea cu !ascicul laser la un
pret mai redus si o calitate comparaila% decizia !inala va !i luata tinand seama si de economiile
realizate. Aceste economii !ata de taierea cu laser si raportul dintre costul investitiilor si calitatea
supra!etelor rezultate dupa deitare din studiile sunt prezentate 0n !i&ura C.
24
Fig . 7 Costurile taierii cu laser si plasma
7rincipiile constructive ale generatoarelor de plasma au determinat
folosirea diferitelor amestecuri de gaze, asa cum se prezinta n figura ' .(njectia
axiala la nceputul dezvoltarii generatoarelor de plasma,a permis folosirea numai
a gazelor inerte,in special al argonului in amestec cu hidrogenul sau a heliului.
Daca pentru otelurile de caron nealiate deitarea o'i&az poate !i luata 0n considerare pentru
&rosimi ce depasesc 3,5 mm% 0n cazul otelului ino'idail si a aluminiului% acest procedeu nu poate !i
25
utilizat. Din acest motiv% din punct de vedere a vitezelor% deitarea cu plasma% ocupa primul loc
pentru &rosimi cuprinde 0ntre 5%5 si 125 mm.
Figura 9 Variatia vitezei de taiere n functie de grosime la deitarea
otelului caron
2(
7entru a putea urmari fazele n care se produce eroziunea prezentam mai
jos un electrod nou nefolosit cu stiftul de hafniu presat n mantaua din cupru
intens racit.
2C
7ata catodica care se formeaza dupa aprindere datorita curentului se
topeste si n contact cu gazul plasmagen cu continut de oxigen,se oxideaza
formand o pelicula foarte subtire de oxid de zirconiu sau hafniu .
3xidul are o putere de emisie de electroni foarte buna si pluteste pe un al
doilea strat format
din nitruri de zirconiu sub ),1 mm.
Variante constructive ale generatoarelor de debitare cu
plasma
Debitarea cu plasma de aer
S/a utilizat la debitarea otelurilor carbon ncepand cu anul 1;'). 7rincipiul
procedeului a
fost prezentat in figura 1&.
Fig 17 Procedeul de taiere cu plasma de aer
La grosimi de 1! mm otel carbon pot fi atinse viteze de !/!,$ m< min ceea
ce
determina un pret de cost de cca. !) de ori mai mic fata de debitarea oxigaz.
2?
Debitarea cu plasma de azot si vartej de apa
7rocedeul este utilizat pentru debitarea mecanizata a otelurilor. .pa sub
forma de
vartej ,vortex-, permite o strangulare marita a arcului, o racire a partii inferioare
a duzei,
precum si o reducere a fumului si a deformatiilor piesei n timpul taierii figura
1'.
Fig 18 Debitare cu plasma de azot si jet de apa
Debitarea cu plasma de oxigen
29
=n jurul electrodului se creeaza un vartej de gaz plasmagen pentru a crea
o
depresiune n axa electrodului ceea ce mentine arcul de plasma centrat pe
placuta de
hafniu si reduce uzura acestuia figura 1;.
Fig 19 Debitarea cu plasma de oxygen
35
Procedee de debitare cu plasma de nalta precizie si
productivitate
Caracteristicile principale ale procedeelor de debitare de
inalta precizie si
productivitate !"P#C$
=nainte de a ameliora calitatea taieturii si de a concura >ebitarea laser,
generatoarele
de plasma au fost aduse n stadiul n care, se poate obtine un arc foarte puternic
constrans. .ceste sisteme poarta numele de ?07.4.
Fig 20 Scema de principiu generator cu plasma !"P#$
7rincipalele caracteristici ale procedeelor de debitare de tip ?07.4 sunt:
calitatea taieturii se situeaza ntre debitarea cu plasma clasica si debitarea
cu laser
viteza de debitare este echivalenta cu cea de la debitarea cu laser
cost inferior fata de debitarea cu laser
domeniul optim de grosimi este ntre 1,% si %,# mm
masina de debitat trebuie sa fie de nalta precizie pentru a asigura
stabilitatea
generatorului de plasma
debitarea da rezultate optime la aluminiu si oteluri carbon obisnuite
noxe reduse.
31
%nstalatii de debitare cu plasma din ultima generatie
@ig 21%eneratorul de plasma de inalta per&ormanta !P' 1(0
4ompania +31.0S2 produce generatoare de debitare cu gaz plasmagen
oxigen,
geometria duzei, precum si configuratia canalelor ,figura 1.")- ce creeaza
vartejul duce
la obtinerea unei viteze foarte mari de iesire a gazului plasmagen precum si
obtinerea
unei plasme de oxigen foarte densa si stabila.
32
Fig 22 %enerator de plasma )*+#"S, - Dual %as S.irl
6otirea arcului de plasma pe suprafata electrodului este rezultatul
interactiunii
campului magnetic cu particulele electrizate din arcul electric..cest fenomen
mareste
stabilitatea arcului, iar vartejul dublu de gaz face ca suprafata activa a piesei
taiate sa nu
fie nclinata ,figura !"-.
Fig 2( 'otirea arcului de plasma pe supra&ata pastilei de a&nium
33
") Contributii privind realizarea cercetari privind debitarea cu plasma a profilelor
".1 Contributii teoretice
".2 Contributii e#perimentale proprii
Parametrii regimurilor de debitare pentru diferite materiale cu gaze de protectie diferite
/n taelul 2 se prezinta din datele de catalo& tipurile de &eneratoare
=B1276=278 de 0nalta de!initie &azele de taiere corespunzatoare% materialele ce
pot !i taiate si &rosimile a!erente.
"abelul 2 #naliza per&ormantelor tenice
Sistemul
de
debitare&
'aterial (rosime
maxima
de
debitare
Debita
re de
calitat
e
(az plasmagen)
protectie
34
73:A61.
B
1))) si
1!$)
3tel carbon
3tel inoxidabil
aluminiu
"! mm 1) mm .er< aer
.er, azot< aer,azot
.er, azot< aer azot
73:A61.
B
1%$)
3tel carbon
3tel inoxidabil
.luminiu
## mm 1! mm
1.B !)) si
?0 !)))
3tel carbon
3tel inoxidabil
aluminiu
$) mm !$ mm .er, 3!, C!< aer
3!<43!
.er, C!, ?!<.er
43!, C!3!< .er
?0 #))1 3tel carbon cu
oxigen
3tel carbon cu
azot
3tel inoxidabil
"! mm
&$ mm
&$ mm
&$ mm
"! mm
"! mm
"! mm
"! mm
3!, C!< ?!3
3!, C!< ?!3
C!< ?!3
C!< ?
!
3
?0 ##)) 3tel carbon
3tel inoxidabil
.luminiu
$) mm "! mm 3!< .er
C!< 3!/C!
?76 1") si
?S> 1")
3tel carbon
3tel inoxidabil
.luminiu
"' mm
!$ mm
!$ mm
!$ mm
!) mm
!) mm
3!< .er, 3!
?"$, C!, ?"$/C!,
@$< C!
?"$, .er, ?"$/C!<
C!
?76 !%) 3tel carbon
3tel inoxidabil
.luminiu
%# mm
$) mm
$) mm
"! mm
"! mm
!$ mm
(dem ca la ?76
1")
Clasi*icarea per*ormantelor generatoarelor de plasma
1aterialele ce se pot taia cu procedeele laser si plasma care ar putea sa
faca obiectul unui studiu economic sunt: otelul carbon, otelul inoxidabil si
aluminiul.
Din punct de vedere te$nic cea mai severa prolema este le&ata de viteza de taiere%
respectiv de urmarire a conturului prin comanda numerica a masinii de taiere.
Aceasta viteza treuie sa !ie de 13,15 m# minut con!orm valorilor de re&im rezultate din taelul 3.
"abelul ( Parametrii regimului de taiere
35
Din analiza taelului 3 rezulta urmatoarele concluzii pentru instalatiile de deitare cu plasma
de 0nalta de!initie%precizie si durata mare de utilizare a electrozilor si duzelor*
a) Instalatia 1<G278AA 1555 0n domeniul &rosimilor mici poate realiza deitarea otelului caron
si a otelului ino'idail la cea mai scazuta &rosime si anume 5%5 mm+
) >iteza de taiere ma'ima pentru 5%5 mm are valoarea de ?(35 mm# min. la otelul caron si C3C5
mm# min. la otelul ino'idail+
c) Instalatia 1<G278AA 1555 realizeaza deitarea aluminiului de 5%? mm &rosime la o viteza de
55?5 mm# min.% iar instalatiile =17 135 pot taia otel caron de 5%? mm la (555 mm# min.+
d) 3rosimea ma'ima de C5 mm pentru aluminiu% otel caron si ino'idail apartine instalatiei =6
4551. Deitarea se realizeaza cu vartej de apa 0n e'teriorul duzei si drept &az plasma&en se !oloseste
0n toate cazurile azot% iar la otelul caron azotul poate !i 0nlocuit cu o'i&en+
e) Domeniul cel mai lar& de re&lare al curentului apartine instalatiei =17 2(5 "45 Y 2(5 A). Da
valorile ma'ime ale curentului instalatia poate taia otel caron la (4 mm &rosime% respectiv aluminiu
si otel ino'idail la 55 mm &rosime+
!) /n toate cazurile analizate prolema cea mai &rea consta 0n realizarea unor viteze de deplasare
!oarte mari a &rinzii moile a masinii de deitare+
&) Din punct de vedere a per!orarii directe cele mai une rezultate se constata la* 8AA 255 "32 mm)
si =17 135 "25 mm).
3(
#spectul supra*etelor rezultate la debitarea cu plasma+ de*ectele
si cauzele lor
/n cele ce urmeaza se prezinta cateva din rezultatele e'perimentale realizate*
a) cu instalatia =17 135 s,a taiat otel de 15 mm &rosime la un curent de deitare de 135 A. /n !i&ura
24 se prezinta supra!ata taieturii cu parametri prescrisi cu viteza de 5?5 mm# min. Se oserva stratul
de z&ura mai putin aderent si rizurile de deitare nere&ulate cu adancime redusa.
Figura 2/0 #spectul supra&etei taiate cu 1iteza prescrisa2 Figura 23
#spectul supra&etei taiate cu 1iteza marita
) 8arindu,se viteza de deitare la (35 mm# min% supra!ata taieturii are aspectul prezentat 0n !i&ura
3.2. Se oserva aparitia rizurilor de taiere curate ce atesta ramanerea 0n urma a jetului plasma&en
precum si aparitia unor cavitati centrale acoperite cu un strat sutire de z&ura.
c) 8icsorand viteza de taiere la 3?5 mm# min. s,a 0nrautatit aspectul supra!etei rezultate asa cum este
prezentat 0n !i&ura 2(. Supra!ata prezinta cavitati pe muc$ia superioara% rizuri pronuntate usor
0nclinate !ata de directia de taiere% portiuni reduse acoperite de z&ura.
3C
Figura 24 #spectul supra&etei taiate cu 1iteza scazuta2 Figura 27 #spectul
supra&etei taiate cu 1(0 # &olosind !(32 cu protectie de 522 la 1iteza
optima de 240 mm6 min0
d) Cu instalatia =17 135 s,au e'ecutat taieri cu 135 A otel avand &rosimea de 25 mm. /n !i&ura 2C
se prezinta aspectul supra!etei rezultate.
8arind viteza de la 2(5 mm# min. la 455 mm# min. au aparut striuri ce au evidentiat ramanerea 0n
urma a jetului de plasma care a parasit taietura. /n !i&ura 2? se prezinta aspectul supra!etei taiate cu
viteza marita.
Figura 28 #spectul supra&etei taiate cu 1iteza marita de la 240 la /00
mm6min
Scopul elaorarii te$nolo&iilor de deitare cu plasma are la aza o serie de e'perimentari
!olosind di!erite re&imuri de deitare pe diverse instalatii%dar mai ales ale&erea &eneratoarelor de
plasma !unctie de materialul de taiat si &rosimea acestuia.Studiind aspectul taieturilor realizate si
incadrarea lor in criteriile de calitate%au rezultat in a!ara taieturilor acceptate din punct de vedere
calitativ si o serie de de!ecte.Din analiza macrostructurilor une si a celor care prezentau de!ecte s,
au putut evidentia si cauzele care le,au produs. /n toate cazurile analizate% de!ectele au aparut din
cauza unor pro&ramari la care nu a e'istat o corelatie 0ntre di!eriti parametrii ai re&imului de
deitare.Con!orm parametrilor care de!inesc sistemul de deitare pentru un anumit &enerator de
plasma e'ista urmatorii parametrii de veri!icat*
sistemul de taiere "tipul &eneratorului de plasma)+
materialul de taiat "otel caron%otel ino'idail%aluminiu)+
&rosimea ma'ima#minima+
curentul de taiere+
viteza de taiere "ma'ima#minima)+
natura &azului plasma&en#&az de protectie "aer#aer+N2#aer+<2#aer+N2#C<2+=35#N2 %etc)+
deitele &azelor la pornire% plasma&en#protectie "mc#ora)+
deitele &azelor 0n timpul taierii%plasma&en#protectie+
presiunea &azelor% la pornire#0n timpul taierii "ar)+
distanta diuza,piesa etc.
3?
>eri!icarea permanenta a starii electrodului si a diuzei%prin masurarea adancimii eroziunii
sti!tului de $a!niu sau de zirconiu si concentricitatea diuzei.Aceasta operatie desi este cea mai
importanta din punct de vedere !unctional%este !oarte di!icil de realizat.Di!icultatea consta din aceia
ca producatorul autorizat pentru comercializarea pieselor de uzura o!era prea putine in!ormatii in
le&atura cu timpul de utilizare a electrozilor%respectiv a diuzelor./n &eneral 0n cartea te$nica se
speci!ica numarul orelor de utilizare si un numar ma'im de aprinderi ale arcului pilot.:nii
producatori mai speci!ica si adancimea ma'ima admisa a eroziunii sti!tului de $a!niu sau zirconiu
dupa care treuie 0nlocuit electrodul./n cazul !olosirii aerului comprimat drept &az plasma&en%toate
datele ce privesc durata de utilizare a electrozilor este conditionata de calitatea aerului "umiditatea
relativa%&rad de puritate%lipsa suspensiilor de ulei etc.).1entru aceste conditii prescrise% nu se
speci!ica metodele de masurare si aparatura necesara%0n sc$im se o!era* !iltre% uscatoare de aer%etc.
/n scopul rezolvarii acestor proleme lucrarea prezinta rezultatele unor cercetari
e'perimentale 0n aza carora au !ost emise metodele de masurare indirecta a adancimii de eroziune a
electrozilor independent de tipul &eneratorului de plasma.8etoda !ace o distinctie 0ntre veri!icarea
datelor primite de la producator 0n le&atura cu timpul de utilizare a electrozilor si determinarea pe
aza de masuratori de lot% al acestui timp.Determinarile se !ac direct pe instalatia utilizatorului in
conditiile de lucru concrete " puritatea aerului% re&imul te$nolo&ic%numarul de aprinderi etc.).
/ntre re&imurile de deitare% aspectul supra!etelor taiate si veri!icarea lor 0n con!ormitate cu
actele normative ce privesc calitatea taieturilor si de!ectele constatate e'ista anumite corelatii.
1entru a veri!ica natura de!ectului si a cauzei care l,a &enerat s,au e'ecutat analize structurale
prin microstructuri din proele rezultate dintr,un anumit re&im de deitare.
Concluziile la care s,au ajuns% arata ca orice de!ectiune ce provine din &eometria taieturii si
din aspect% are un corespondent 0n analiza metalo&ra!ica a microstructurii proei respective.Aceasta
concluzie intareste justetea 0ntre prevederile actelor normative le&ate de calitatea taieturilor si
re&imul optim de deitare.Se poate a!irma ca respectand re&imul optim de deitare%0n mod implicit
sunt 0ndeplinite conditiile de calitate impuse si conditiile ce privesc analiza structurala a
proelor.2'ista totusi situatii 0n care este oli&atoriu sa !ie cunoscute si rezultatele analizelor
structurale "7e&istrul naval%constructii aerospatiale%autorutiere s.a.)./n cazul 0n care aceste analize nu
corespund% oli&atoriu treuie sa se elaoreze alte te$nolo&ii.
'icrostructuri ale probelor prelevate din materialul de baza si din
zona in*luientata termic a materialelor taiate
Din materialele taiate au !ost prelevate proe ce contin zona in!luentata termic% cat si
materialul nea!ectat de temperatura ridicata a jetului de plasma. 1roele au !ost sle!uite si atacate cu
reactiv I4alin&J apoi au !ost supuse e'aminarii la microscop cu ordinul de marire IA155J%
realizandu,se poze ale structurii cristaline. 8icrostructurile evidentiaza componentele structurale din
zona in!luentata termic si din materialul nea!ectat de campul termic. Structura materialului de aza
al proei nr. 1 este martensitica cu austenita aciculara si este prezentata 0n !i&ura 29 "otel ino'idail
&rosime 15 mm).
39
Figura ! Structura materialului de baza" martensitica, cu austenita aciculara
Figura #$ Structura zonei influentate termic" martensitica cu austenita fin globulizata
Structura zonei in!luentate termic a proei nr. 1 este martensitica% !in &loulizata si este
prezentata 0n !i&ura 35
Structura materialului de aza al proei nr. 2 este martensitica cu austenita aciculara si este
prezentata in !i&ura 31 .
Structura zonei in!luentate termic a proei nr. 2 este martensitica% !in &loulizata si este
prezentata 0n !i&ura 32.
Structura materialului de aza al proei nr. 3 este martensitica cu austenita aciculara si este
prezentata 0n !i&ura 33 "6aierile s,au realizat . cu 135 A si viteza 5?5 mm#min )
Figura (1 Structura materialului de baza7 martensitica cu austenita aciculara
Figura (2 Structura zonei in&luentate termic7 martensitica cu austenita &in
globulizata
Figura (( Structura materialului de baza7 martensitica cu austenita
aciculara
Figura (/ Structura zonei in&luentate termic7 martensitica cu austenita &in
globulizata
45
Structura zonei in!luentate termic a proei nr. 3 este martensitica% !in &loulizata si este
prezentata 0n !i&ura 34.
Structura materialului de aza al proei nr. 4 este martensitica cu austenita aciculara si este
prezentata 0n !i&ura 35. "1roele s,au realizat cu curent P 135 A% viteza P 3(5 mm# min ).
Figura (3 Structura materialului de baza7 martensitica cu austenita
aciculara
Figura (4 Structura zonei in&luentata termic7 martensitica cu austenita &in
globulizata
Structura zonei in!luentate termic a proei nr. 4 este martensitica% !in &loulizata si este
prezentata 0n !i&ura 3(.
Structura materialului de aza al proei nr. 5 este austenito,!enitica 0n enzi si este prezentata
0n !i&ura 3C "curent de deitare 135 A% &rosime 25 mm% viteza 2(5 mm# min.)
Figura (70 Structura materialului de baza7 austenito8&eritica 9n benzi0
Figura (80 Structura zonei in&luentate termic7 structura austenito8&eritica
de solidi&icare cu constituenti orientati 9n directia eliminarii &luxului termic0
nr. 5 este o structura austenito,!eritica de solidi!icare cu constituenti orientati 0n directia eliminarii
!lu'ului termic "!i&ura 3?).
a) 1entru primele patru proe din otel ino'idail% marca G435( valorile duritatilor 0nre&istrate pe
materialul de aza sunt cele mai scazute Y min. 195% ma'. 232 =>% cele masurate 0n zona de trecere
au valori ceva mai ridicate Y min. 215% ma'. 312 =>% iar 0n zona in!luentata termic sunt valorile cele
mai mari justi!icate de structura martensitica rezultata dupa deitare. Aceste valori sunt cuprinse
0ntre 295 si 4(2 =>. 1roa 4 taiata o'i&az cu pulere de !ier prezinta valorile cele mai ridicate ale
duritatii 0n zona de trecere si 0n zona in!luentata termic.
) 1entru proele 5,( din otel marca A3,CrNi8o 13# 4 valorile minime ale duritatii se 0nre&istreaza
pe materialul de aza nea!ectat termic 152 Y 1(? =>% iar ma'imele 0n zona de trecere% 1?( Y 1??
=>. Eona in!luentata termic su!era o scadere a duritatii% ea avand valori cuprinse 0ntre 1(9 si 1C(
41
=>. Aceasta scadere a duritatii se poate e'plica prin cresterea cantitatii de !erita 0n structura !erito,
austenitica a zonei supusa topirii de jetul de plasma.
c) >ariatia latimii zonei in!luentate termic
Datimea zonei in!luentata termic variaza pentru !iecare &rosime de material 0n !unctie si de
parametrii re&lati pentru re&imul de deitare. De asemenea% se remarca di!erente ale latimii zonei
in!luentate termic pe supra!ata de intrare a jetului de plasma !ata de partea opusa. Aceasta zona daca
din punct de vedere te$nolo&ic treuie sa !ie redusa sau sa nu e'iste deloc "de e'.0n aeronautica%
aerospatiale%s.a.)% prelucrarea prin deitare termica cu plasma treuie 0nlocuita cu alte procedee
"laser%sau prelucrare mecanica). >alorile masurate 0n cadrul cercetarilor e'perimentale au !ost
e'ecutate pe proe din otel caron sau ino'idail si sunt prezentate 0ntr,o !orma centralizata 0n
taelul 4% mentionandu,se si procedeul de deitare utilizat.
"abelul / :ariatia latimii zonei in&luentate termic ;<"
&S,a taiat cu oxigen si pulbere de *ier && Valoarea -%" *oarte mare
>ariatia latimii zonei in!luentate termic pe cele doua supra!ete Y cea de intrare "superioara) a
jetului de plasma% respectiv cea de iesire "in!erioara) are drept cauza principala% scaderea ener&iei
termice a jetului de plasma% pe masura ce creste distanta de la duza% la supra!ata opusa a
componentelor de taiat.
Defectele taieturilor rezultate 0n urma procesului de deitare cu plasma% au !ost cauzate de
re&larea incorecta a parametrilor re&imului de deitare.
Au rezultat urmatoarele tipuri de de!ecte*
de!ecte ale muc$iei taieturii+
de!ecte ale supra!etei taieturii+
depuneri de z&ura+
!isuri+
alte tipuri de de!ecte.
Din prima cate&orie !ac parte aateri ale muc$iei taieturii* rotunjiri% stropi% crestaturi% etc.
42
3rupa de!ectelor supra!etei taieturii cuprinde*
neuni!ormitatile sau denivelarile reprezentate de scoituri ale muc$iei%
concavitatea pro!ilului% aateri un&$iulare si neuni!ormitati ale rostului de deitare+
rizuri de diverse !orme si pro!unzimi+
cratere% capete netaiate+
supra!ete ondulate 0n plan lon&itudinal.
Depunerile de z&ura pe muc$ia in!erioara "avura) sau pe supra!ata taieturii "crusta) sunt de!ecte%
ce se 0ndeparteaza cu di!icultate.
1e supra!ata taiata pot sa apara micro si macro!isuri sau 0n zona in!luentata termic.
Calitatea taieturii este caracterizata prin !orma% netezimea supra!etelor si a muc$iilor rezultate 0n
urma procesului de deitare.
Distanta generator%piesa nu poate !i redusa su o anumit limita% dependenta de puterea 1e
asorita 0n arc. Dimitarea apare datorita !ormarii arcului secundar% a actiunii radiatiilor termice
asupra &eneratorului% etc.
S,a constatat ca un&$iul Z de 0nclinatie a mar&inilor creste odata cu marirea vitezei de deitare
>p. :n&$iul Z devine ne&ativ daca viteza de deitare scade su o anumita limita% sau cand
continutul de $idro&en din amestecul &azului plasma&en =35 este prea mare. 1rin cresterea puterii
electrice asorite 1e sau a deitului de &az plasma&en% un&$iul Z scade iar odata cu cresterea
distantei &enerator Y placa% un&$iul Z creste.
&otun'irea muc(iilor a !ost cauzata de o puternica insu!icienta% de viteza de lucru prea mare sau
o distanta e'cesiva 0ntre &enerator si placa. 1rin reducerea vitezei de deitare s,a otinut o
ameliorare.
)radul de neuniformitate privind ru&ozitatea supra!etelor taiate 0n &eneral este mai mare pe una
din laturi% datorita e!ectului de turionare. Daca nu se include $idro&en 0n amestecul plasma&en
"=35)% supra!etele taieturilor vor prezenta striuri.
*avuri si +mproscari 0n cazul !olosirii unei viteze de deitare prea mari% metalul topit s,a adunat
pe partea in!erioara a canalului taieturii% unde s,a sudat. Acest !apt impune prelucrari mecanice
ulterioare% care maresc considerail pretul de cost. 1entru a elimina acest neajuns% viteza de deitare
treuie redusa la valoarea >p. Da o distanta prea mare 0ntre &enerator si piesa sau a turionarii prea
puternice a &azului% crestaturile si 0mproscarile de metal topit au aparut si pe !ata superioara a
taieturii. /n taelul 5 sunt centralizate de!ectele rezultate 0n urma taierii proelor din otel
inoxidabil.
"abelul 3 De&ectele ce au rezultat 9n urma procesului de debitare
43
1rocedeele de deitare termica prezinta 0n &eneral dezavantajul ca modi!ica structura si
compozitia metalului 0n vecinatatea mar&inilor taiate. Eona in!luentata termica poate !i redusa prin
cresterea vitezei de deitare% dar acest lucru poate provoca tensiuni interne relativ mari% care pot sa
produca 0n unele cazuri !isurari la cald.
/n cazul otelurilor ino'idaile austenitice "de e'emplu CrNI 1?# ?) 0n urma taierii cu plasma%
pe supra!etele taiate ramane un strat de metal topit avand o &rosime de 5%51 , 5%52 mm. /n cazul
taierii cu o'i&en si pulere de !ier% acest strat creste pana la 5%3 mm. 1rin utilizarea $idro&enului%
zona in!luentata termic se reduce de la 1%5 mm la numai 5%2 mm.
Da deitarea otelurilor !eritice% cu continut ridicat de crom% se otine o zona in!luentata
termic mult mai mare decat 0n cazul otelurilor ino'idaile. /n urma taierii cu plasma se produce o
calire a mar&inilor pana la 3 mm adancime.
Din analizele !acute si concluziile ce se re!era la calitatea taieturilor cu plasma de 0nalta
per!ormanta rezulta ca solutia ideala din punct de vedere a calitatii daca nu s,ar tine seama de costuri
ar !i prelucrarile mecanice./n majoritatea cazurilor e'i&enta calitatii re&lementata de norme !ace
posiila ca si deitarea termica sa poata !i practicata 0n anumite limite.Daca aceste norme sunt
respectate rezultatele economice sunt spectaculoase.Aceiasi piesa prelucrata prin deitare termica
ajun&e sa coste de 155 de ori mai putin !ata de prelucrarea mecanica.Aceste economii au stat la aza
dezvoltarii taierii cu plasma 0n &eneral si de 0nalta de!initie 0n special.Aceleiasi deziderate au stat si
la aza dezvoltarii taierii cu !ascicul laser care 0n domeniul &rosimilor mici "su 5%5 mm) este la
nivelul prelucrarilor mecanice%dar cu mult mai ie!tin,
44
$) Concluzii finale
Ca urmare a &radului !oarte ridicat de automatizare a procesului de deitare cu plasma pe
instalatiile de deitare cu comanda numerica se remarca urmatoarele* cresc vitezele de deitare+
creste calitatea taieturii+ scade latimea de taiere si marimea zonei in!luentate termic. Stailirea
re&imului de deitare presupune determinarea urmatorilor parametri*
, curentul arcului de plasma% Ip+
, tensiunea arcului de plasma% :p+
, viteza de taiere vt+
, natura si deitul &azului plasma&en% D&p.
Ale&erea parametrilor se !ace 0n !unctie de instalatia utilizata% natura materialului ce urmeaza
sa !ie taiat si de &rosimea materialului. Natura materialului in!luenteaza viteza de taiere+ ast!el la
aceeasi &rosime si aceeasi putere a arcului de plasma cuprul se taie cu viteza cea mai mica% otelurile
cu viteza medie% iar aluminiul se taie cu cea mai mare viteza.
8arirea vitezei de taiere se poate realiza prin*
, cresterea tensiunii arcului care se poate realiza prin !olosirea amestecurilor de &aze iatomice Y
azot% $idro&en% o'i&en% etc.
, cresterea curentului de taiere% respectiv a densitatii de curent prin marirea &radului de concentrare a
arcului de plasma+
, reducerea latimii taieturii% prin cresterea concentrarii arcului+
, cresterea randamentului arcului de plasma prin reducerea pierderilor si !olosirea unor medii
e'oterme ceea ce duce la cresterea puterii.
, curentul Ip si tensiunea :p determina 0mpreuna puterea arcului de plasma
1p. Cresterea puterii se poate otine prin marirea unuia sau a amilor parametrii.
45
, cresterea &radului de stran&ulare al arcului de plasma este limitata de varianta constructiva a
&eneratorului de plasma%precum si de procesul !izic care are loc 0n !anta de taiere.
, valoarea tensiunii :a este mai mare la &azele iatomice decat la cele monoatomice. Daca deitul
de &az plasma&en creste% va creste si tensiunea :a%iar odata cu marirea &rosimii materialului se
alun&este coloana arcului% ceea ce are ca e!ect cresterea valorii lui :a.
, 0n cazul &rosimilor mari% cresterea puterii arcului treuie sa se realizeze atat pe seama cresterii
lun&imii arcului% cat si prin cresterea curentului de taiere Ip. Da viteze de taiere prea mici% calitatea
supra!etelor taiate se 0nrautateste% marindu,se totodata si latimea EI6 .
Calitatea corespunzatoare a taieturilor presupune asi&urarea unui paralelism cat mai per!ect
al !etelor taieturii.
<data cu cresterea vitezei de taiere pata anodica se plaseaza tot mai aproape de !ata
superioara a talei si deci are loc o alun&ire a coloanei arcului 0n lun&ul taieturii. 1rin marirea 0n
continuare a vitezei% tala va !i complet taiata. Se otine o !orma 0n > a taieturii% iar ameliorarea
acesteia se poate !ace numai prin masuri constructive ale &eneratorului de plasma.
Da viteze reduse% creste latimea taieturii precum si cantitatea de material topit. Se !ormeaza
picaturi mari de metal care adera pe !ata in!erioara a taieturii% iar 0ndepartarea se poate realiza !oarte
&reu. 1rin cresterea vitezei de taiere% latimea de taiere scade% iar picaturile de metal topit devin mai
!ine. /n acest !el se reduc avurile pe partea in!erioara a piesei. 2ste deoseit de di!icila 0ndeplinirea
simultana a conditiilor* paralelismul !etelor% lipsa avurilor% ru&ozitate redusa si viteza marita.
/n cazul unei viteze de taiere prea mari% pe partea in!erioara a taieturii apare o zona 0n care
metalul topit se solidi!ica si impune prelucrari ulterioare ceea ce mareste pretul de cost. Aparitia
avurilor se poate produce si din cauza cresterii concentratiei de $idro&en.
2'istenta unei turionari prea puternice a &azului plasma&en% sau a distantei prea mari 0ntre
&enerator si tala% produce crestaturi si 0mproscari de material topitpe !ata superioara a supra!etelor
taiate.
:n&$iul de 0nclinare a mar&inilor creste odata cu marirea vitezei de taiere. :n&$iul devine
ne&ativ daca viteza de taiere scade su o anumita limita sau cand continutul de $idro&en din &azul
plasma&en este prea mare. 1rin cresterea puterii electrice asorite 1e% sau a deitului de &az
plasma&en% un&$iul de 0nclinare scade.
Natura &azului plasma&en Y determina implicit cresterea vitezei de taiere. Concentrarea
ener&etica marita se poate otine prin !olosirea $idro&enului 0n amestec cu ar&onul. =idro&enul
asoare o cantitate 0nsemnata de ener&ie pentru ionizare% ceea ce are un e!ect de racire asupra
coloanei arcului de plasma. Arcul se contracta si ener&ia speci!ica creste. Daca creste puterea
asorita de arc% concentrarea de ener&ie scade iar deitarea unor &rosimi mari de material este
imposiila. 7u&ozitatea supra!etelor taiate 0n majoritatea cazurilor este mai mare pe una din laturi.
Distanta &enerator Y piesa% nu treuie sa !ie redusa su o anumita limita considerata critica.
Da micsorarea e'cesiva a distantei% apare pericolul amorsarii arcelor electrice secundare si topirea
sau arderea diuzei &eneratorului de plasma. 7ezultatele e'perimentale prezentate 0n capitolul II pun
0n evidenta 0n cazul deitarii unor proe de di!erite &rosimi% !elul 0n care parametrii principali ai
4(
re&imului de deitare% in!luenteaza calitatea si structura supra!etelor rezultate dupa deitare.
>in prezentarea facuta rezulta ca generatoarele de plasma din ultima
generatie rezolva debitarea otelului carbon,inoxidabil si aluminiu,respectand
prescriptiile actelor normative care privesc calitatea taieturilor.
Avantajele deitarii cu plasma a pro!ilelor sunt urmatoarele *
precizie de N 5%9..1%5 mm+
viteze de taiere 255...1555mm#min+
procedeu economic+
calitate una a supra!e-ei taieturii+
viteze mari de deitare deoarece ener&ia dezvolataa de arcul de plasma este superioara celei de
la deitarea o'i&az+
nu este necesara pre0ncalzirea materialului+
tensiuni .i de!orma-ii mai mici decat la o'i&az
productivitate una+
universalitate 0n aplicare+
se pot taia toate materialele metalice.
Avolutia principiilor constructive a facut posibila reducerea pretului de cost
specific, prin folosirea gazelor active n locul gazelor inerte si cresterea
productivitatii ca urmare a cresterii vitezei de taiere
=n baza studiilor comparative a rezultat ca domeniul de grosimi a
materialelor taiate cu plasma sa se suprapuna cu cele taiate cu laser,exceptie
facand grosimile sub ),$ mm care nu pot fi taiate decat cu laser
Diteza mare de taiere cu plasma de oxigen a facut posibila ca prelucrarea
cu
plasma sa fie cu mult mai ieftina n comparatie cu prelucrarea cu laser.La acest
lucru a
avut o contributie importanta costurile ce privesc investitiile legate de instalatie,
care n
cazul tehnologiei de taiere cu plasma sunt de cca 1) ori mai redus.
7rincipalele caracteristici ale procedeelor de debitare de tip ?07.4 sunt:
calitatea taieturii se situeaza ntre debitarea cu plasma clasica si debitarea
cu laser
viteza de debitare este echivalenta cu cea de la debitarea cu laser
cost inferior fata de debitarea cu laser
domeniul optim de grosimi este ntre 1,% si %,# mm
masina de debitat trebuie sa fie de nalta precizie pentru a asigura
stabilitatea
4C
generatorului de plasma
debitarea da rezultate optime la aluminiu si oteluri carbon obisnuite
noxe reduse.
%) &iblio!rafie
7rof. dr. ing. 8heorghe .mza E6e$nolo&ia 8aterialelor si produselorJ vol 3% editura
1rintec$ % )ucuresti 2559
7rof. dr. ing. 8heorghe .mza , .s. (ng. >an Citoi, .s. (ng. 4laudia Forda, 4onf.
dr. ing. 1arcel 7lesca, 7rep. 4atalin .mza , G Asc$ierea si 8icroasc$ierea 8aterialelorJ%
2ditura )ren% )ucuresti% 2555
3utt 3$eor&$e% Sonia , @62=N<D<3II N2C<N>2N6I<NAD2@ 2ditura 6e$nica% )ucuresti 1992
4olt 9im ?H >efinition 7lasma 4utting 0echnologH Ior5s,compared Iith
conventional plasma.6ev.:elding 9ournal 1;;!
1ilos L. E0aierea 0ermicaJ, Aditura SA>3C.,Fucuresti, 1;;%
Salagean 0, Das . , 7opovici > 7lasma termica pentru taierea ,sudarea si
acoperirea metalelor. Aditura .cademiei 6omane 1;';.
8ladcov 7., K0ehnologia prelucrarii materialelorJ, vol.!, Ad.
2niv.7olitehnica, FucureLti, 1;;&
7umnea 4.,L.a., 0ehnologie industrialaJ, vol.1 Li !, Ad.>idactica Li
7edagogica, FucureLti, 1;;!.
4?