Sunteți pe pagina 1din 115

1

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA CUPRINS


FACULTATEA DE DREPT

ARGUMENT …

Precizări …
Colaborarea student / titular de disciplină …
Lucrarea de control …
Forma de evaluare …
Lector univ.dr. Veronica Rebreanu
Prezentarea generală a cursului “Dreptul mediului” …
Obiectul disciplinei …
DREPTUL MEDIULUI Obiectivele principale ale cursului …
Ghid de studiu …
Cunoştinţe dobândite …
- Îndrumar de studiu individual - Competenţe formate …
Structura “Indrumarului de studiu individual” …
Pentru studenţii Facultăţii de Business
Bibliografie generală …

Modulul I - Aspecte generale …

Unitatea 1. Terminologie …
Anul III de studiu Termeni cheie …
Semestrul II Întrebări de control şi autoverificare …
Anul universitar 2006-2007 Unitatea 2. Conceptul de protecţie a mediului …
Învăţământ la distanţă Sisteme de protecţie a mediului …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 3. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 4. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu ...
Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea
mediului
Termeni cheie …
Cluj-Napoca Întrebări de control şi autoverificare …
2006
2
Modulul II - Introducere în Dreptul mediului … Unitatea 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor
naturii …
Unitatea 1. Conturarea dreptului mediului ca ramură autonomă de Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice …
drept … Protecţia juridică a florei …
Termeni cheie … Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare … Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 2. Principiile dreptului mediului … Unitatea 6. Protecţia juridică a mediului artificial.
Termeni cheie … Protecţia juridică a aşezărilor umane …
Întrebări de control şi autoverificare … Termeni cheie …
Unitatea 3. Raportul de dreptul mediului … Întrebări de control şi autoverificare …
Termeni cheie … Unitatea 7. Regimul juridic al deşeurilor şi al substanţelor
Întrebări de control şi autoverificare … periculoase …
Unitatea 4. Răspunderea în dreptul mediului … Termeni cheie …
Termeni cheie … Întrebări de control şi autoverificare …
Întrebări de control şi autoverificare …
• ANEXA 1: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
Modulul III - Accesul la informaţia privind mediul …
privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006.
Termeni cheie …
• ANEXA 2: Legislaţia mediului – cuprinde lista celor mai
Întrebări de control şi autoverificare …
importante acte normative privind protecţia mediului …

Modulul IV - Aspecte speciale privind protecţia


juridică a diferitelor elemente de mediu
(natural/artificial) …

Unitatea 1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului …


Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului forestier …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 3. Protecţia juridică a apelor …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
Unitatea 4. Protecţia juridică a atmosferei …
Termeni cheie …
Întrebări de control şi autoverificare …
3
Un semnal în acest sens îl constituie şi cel de-al şaselea
ARGUMENT Program comunitar de acţiune în domeniul mediului, care se
desfăşoară sub titlul “viitorul nostru, alegerea noastră”. Pe bună
Dreptul mediului este o disciplină relativ recent introdusă dreptate, se impune astăzi ca fiecare stat în parte să adopte un
în planurile de învăţământ ale facultăţilor de drept din România. sistem de norme vizând protecţia mediului; totodată, este necesar
Relativ recentă pentru că preocupări în acest sens, e drept, să se recurgă la un program de educaţie a cetăţenilor în sensul
modeste, au existant şi înaintea anului 1990, dar politica statului formării în rândul acestora a unei reale conştiinţe de mediu, care
nu era atât de interesată de reflectarea reglementărilor privind să-i determine să protejeze mediul la modul conştient şi nu
protecţia mediului şi într-o disciplină de invăţământ. Pentru acest neapărat de frica sancţiunilor ce ar putea fi aplicate. În atingerea
motiv, şi educaţia cetăţenilor în acest sens - al creării unei acestor deziderate, considerăm că un loc aparte îl ocupă modul în
conştiinţe de protecţie a mediului - este şi astăzi carenţială. care este asigurat accesul la informaţia de mediu, ca şi accesul la
Departe de a avea pretenţia să epuizăm toate aspectele justiţie în probleme de mediu.
referitoare la protecţia mediului, ne-am propus, în cele ce
urmează, să abordăm doar câteva dintre acestea. Alegerea doar a
unora dintre temele importante din Dreptul mediului nu înseamnă PRECIZĂRI
neglijarea celorlalte de către autor şi, cu atât mai puţin, de către
studenţi. În orele de întâlnire cu titularul de disciplină, temele “Îndrumarul de studiu individual” este menit să faciliteze
abordate doar la modul introductiv în prezenta lucrare vor fi pregătirea studenţilor de la forma de “Învăţământ la distanţă”.
dezvoltate, împreună cu alte teme care, deocamdată, nu şi-au Această categorie de studenţi nu frecventează cursurile şi
găsit locul în aceste pagini, dar sunt sugerate prin Lista de acte seminariile, cu excepţia datei de întălnire cu tutorul stabilite în
normative indicate la sfărşitul “Îndrumarului”, în Anexa 2. “Calendarul disciplinei”. De aceea, mai jos precizăm modalitatea
În situaţia actuală, când unul dintre obiectivele de mare de colaborare cu titularul de disciplină, modul de redactare a
importanţă care trebuiesc atinse din programul pentru integrarea lucrării de control, forma de evaluare.
României în Uniunea Europeană este protecţia mediului, cu atât
mai mare atenţie trebuie să dăm acestui aspect al vieţii noastre de Colaborarea student / titularul disciplinei
zi cu zi. Şi aceasta nu doar pentru că Uniunea Europeană sau În cazul în care există neînţelegeri cu privire la unele
guvernanţii noştri o vor, ci pentru că, în ultimă instanţă, întreaga aspecte din materia Dreptului mediului, neînţelegeri cu privire la
noastră existenţă este influenţată într-un sens sau altul de tot ceea redactarea şi conţinutul lucrării de control, cu privire la stabilirea
ce există în jurul nostru. notei finale, ori în legătură cu alte aspecte legate de această
Mediul atât cel natural cât şi cel creat de om, considerat disciplină, studenţii pot contacta titularul de disciplină la:
patrimoniul comun al umanităţii, înseamnă că reprezintă şi un Telefon facultate: 0264-40.53.00 int. 5917
interes comun al umanităţii. Decurgând din interesul comun al Telefon mobil: 0742-09.29.07
umanităţii, înseamnă că protejând mediul se protejează şi unele Telefon acasă: 0264-44.35.58
dintre drepturile recunoscute individului.1 e-mail: v_rebreanu@yahoo.com
Se va răspunde studenţilor care se prezintă şi trec la
1
subiectul mesajului I.D.Mediu. În caz contrar, mesajul va fi şters
Alexandru KISS, Droit international de l’environnement, Paris, Pedone, 1989, din raţiuni de protecţie.
p. 20, citat de Mircea DUŢU, în Dreptul mediului, Tratat, vol. I, Editura
Economică, Bucureşti, 1998, p. 93.
4
Lucrarea de control şi pentru a sublinia necesitatea existenţei unei conştiinţe de
mediu (ex. dacă a existat acces la informaţia de mediu sau la
Titlul lucrării de control este lăsat la latitudinea studentului.
justiţie; dacă au fost obţinute acordurile/autorizaţiile de mediu
Lucrarea de control va consta în prezentarea unui caz de poluare
necesare etc.).
constatat personal (nu din mass-media, nu din informaţii de la
- se va menţiona bibliografia, inclusiv site-urile de pe Internet,
prieteni, nu copiat de pe Internet etc.). Lucrarea se va preda
precum şi legislaţia consultate.
profesorului la data prezentării la examen, nu ulterior acesteia.
Lucrarea va avea structura clasică: introducere, cuprins,
Forma de evaluare
încheiere.
În cuprinsul lucrării de control vor fi urmărite următoarele Pentru examen, studenţii vor trebui să studieze “Îndrumarul
aspecte: de studiu individual”, împreună cu cel puţin unul dintre titlurile
- prezentarea cazului de poluare aşa cum a fost observat de menţionate la Bibliografie. De asemenea, se pretinde parcurgerea
către student (ex. dacă este vorba de poluarea unui râu, se va şi cunoaşterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
prezenta culoarea acestuia, dacă există vreun miros care privind protecţia mediului, cu modificările şi completările aduse prin
însoţeşte poluarea, dacă există peşti morţi sau nu mai există legea de aprobare nr. 265/2006. Celelalte acte normative
de multă vreme, dacă influenţează vreun fel şi malurile etc. La menţionate în Anexa 2 sunt enumerate, pe de o parte, cu titlu
fel în cazul deşeurilor, al poluării atmosferice, al poluării pădurii informativ şi, pe de altă parte, pentru a uşura munca studentului în
sau al altor situaţii de poluare); căutarea reglementărilor juridice referitoare la cazul de poluare pe
- actul sau actele normative încălcate, cu menţionarea articolelor care l-a ales pentru Lucrarea de control. La examen, fiecare
aplicabile situaţiei respective; student va primi o întrebare şi din tema aleasă pentru lucrarea de
- principiile de dreptul mediului care au fost încălcate prin control. De asemenea, printre întrebările de la examen vor figura
producerea poluării; şi cele formulate în “Îndrumar”. Este recomandabil ca studenţii să
- care sunt cauza/cauzele poluării? Este solicitată opinia se prezinte la examen cu O.U.G. nr. 195/2005; pot avea asupra lor
studentului, chiar dacă nu are acces la datele tehnice ale şi alte acte normative privind protecţia mediului, pe care le-au
obiectivului industrial dacă acesta este poluatorul. Dacă poate folosit pentru redactarea lucrării de control.
obţine asemenea informaţii e şi mai bine. Sunt luate în calcul şi Examinarea cunoştinţelor dobândite la disciplina Dreptul
situaţii de poluare provocate de persoane fizice; mediului se va desfăşura sub forma unui colocviu. Nota finală se
- persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate de va stabili astfel: 60 % din nota finală reprezintă răspunsurile la
producerea poluării; întrebări şi 40% reprezintă nota la lucrarea de control pe care
- autorităţi ale administraţiei publice care au atribuţii în domeniul studenţii o vor preda în ziua prezentării la colocviu.
respectiv şi cum au acţionat acestea (dacă este cazul);
- sancţiunile legale aplicabile; scurt comentariu cu privire la
aceste sancţiuni (apreciaţi că sunt prea aspre sau prea blânde,
ce propuneri aveţi în acest sens?);
- opinia studentului cu privire la măsurile care consideră că ar
trebui întreprinse pentru evitarea unei noi poluări de acest fel;
- orice alte aspecte considerate importante de către student
pentru a convinge asupra gravităţii cazului respectiv de poluare
5
PREZENTAREA GENERALĂ A CURSULUI anumite activităţi care pot aduce atingere în vreun fel
mediului;
- relaţii care privesc structura organizatorică a activităţii de
Obiectul disciplinei protecţie a mediului.
Spectrul tipurilor de relaţii sociale privind mediul, care
Dreptul mediului, ca ramură distinctă a sistemului
rezultă de aici, se va dezvălui pe parcursul studierii Dreptului
dreptului românesc, are ca obiect de studiu o categorie
mediului.
distinctă de relaţii sociale1, care iau naştere în legătură cu
activităţi privind:
Obiectivele principale ale cursului
- protecţia mediului, inclusiv cele privind prevenirea
consecinţelor păgubitoare şi limitarea efectelor poluării, Pornind de la experienţa internaţională privind
dacă aceasta s-a produs, şi împiedicarea producerii altor reglementarea juridică a protecţiei mediului şi rezultatele
pagube; concrete ale aplicării în practică a prevederilor legale, studiul
- cele privind stabilirea corectă a răspunderilor juridice, cursului de Dreptul mediului urmăreşte:
restabilirea situaţiei anterioare poluării, stabilirea - cunoaşterea actelor normative de bază privind protecţia
persoanei care răspunde potrivit principiului “poluatorul juridică a mediului;
plăteşte”; - formarea în rândul studenţilor a unei conştiinţe de mediu,
- cele privind conservarea şi dezvoltarea resurselor naturii de protecţie a acestuia; astfel pregătiţi în spiritul şi litera
şi a celorlalte componente ale mediului; legislaţiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu,
- cele privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu; absolvenţii ar putea transmite mai departe această
- obţinerea avizului, acordului, autorizaţiei de mediu pentru conştiinţă de mediu prin modul în care vor aplica
activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului; cunoştinţele dobândite în profesia de jurist, în orice
- asigurarea accesului publicului la informaţia privind domeniu şi-ar desfăşura activitatea. În felul acesta,
mediul, inclusiv asigurarea participării publicului la luarea impunând o anumită atitudine bazată pe cunoaşterea şi
deciziei în probleme de mediu; respectarea legislaţiei de mediu vor putea influenţa, la
- îndeplinirea atribuţiilor de mediu de către autorităţile rândul lor, conduita şi poziţia celorlalţi cetăţeni faţă de
administraţiei publice locale şi centrale sau a celor pentru necesitatea creării şi păstrării unui mediu sănătos, drept
protecţia mediului; constituţional, prevăzut în art. 35 al Constituţiei României.
- activitatea unor organisme neguvernamentale privind De asemenea, crearea unei conştiinţe de mediu şi a
informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la conştientizării cetăţenilor asupra dreptului la informaţie şi
justiţie în probleme de mediu, vor uşura în mare măsură
şi implementarea tuturor reglementărilor comunitare
1
Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat Abordare integrată, vol. I, Editura privind mediul. În mare parte, legislaţia comunitară este
Economică, Bucureşti, 2003, p. 111-112; Ernest LUPAN, Dreptul mediului, deja implementată în reglementările privind mediul.
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 52-55; Daniela MARINESCU, Tratat Calitatea mediului în care trăim depinde în mare
de dreptul mediului, Editura ALLBeck, Bucureşti, 2003, p.
6
măsură de noi, nu doar de existenţa legislaţiei şi activitatea baza reglementărilor juridice studiate, se aşteaptă de la
autorităţilor administraţiei publice. student şi formarea unor opinii proprii care, chiar dacă nu se
suprapun specialiştilor în domeniu, să fie argumentat
Ghid de studiu susţinute. Astfel, se urmăreşte nu doar însuşirea mecanică a
Pentru înţelegerea şi aprofundarea cunoştinţelor unor idei, ci formarea unor atitudini, deprinderi prin care
cuprinse în Modulul I este necesară lectura atentă a cât mai informaţia de mediu să fie în permanenţă pusă în aplicare,
multor titluri din bibliografia indicată, cu mare atenţie la cu respectarea principiilor specifice.
noţiunile cheie. Temele (capitolele) prezentate vor fi învăţate
separat. Se va acorda atenţie sporită limbajului specific Structura “Indrumarului de studiu individual”
Dreptului mediului în vederea înţelegerii şi însuşirii lui
“Îndrumarul de studiu individual” pentru Dreptul
corecte.
mediului este structurat în cinci module. Fiecare modul
Se vor face notiţe cuprinzând termenii şi ideile
cuprinde un număr de capitole (lecţii) sub forma unor “unităţi
importante ale unităţilor parcurse.
de studiu” în care sunt prezentate în mod rezumativ temele
După studierea fiecărui capitol (unităţi de studiu), se
cele mai importante, care constituie fondul de idei ce
va face şi o scurtă recapitulare prin intermediul termenilor
trebuiesc studiate, însuşite, aprofundate şi explicate pe baza
cheie şi a întrebărilor de control formulate. Recomandăm
studiului individual. La fiecare “unitate de studiu” sunt
studenţilor şi recapitularea noţiunilor dobândite în unităţiile
formulate obiectivele, noţiunile cheie, temele, iar la finalul
anterioare, încercându-se să se stabilească totodată şi
fiecărui modul sunt formulate întrebări pentru autoverificare,
relaţia logică dintre acestea.
ca şi unele teme de reflecţie pentru a stimula gândirea în
formularea unor puncte de vedere proprii. Unele dintre
Cunoştinţe dobândite
module, respectiv unităţi din cadrul “Îndrumarului” sunt mai
Înţelegerea şi fixarea conţinutului fiecărei teme şi a
elaborat prezentate, altele mai schematic, pentru a da
problematicii acestora asigură înţelegerea generală a
studentului posibilitatea ca unele dintre teme să le studieze
Dreptului mediului ca disciplină nouă, precum şi ca ştiinţă şi
singur din titlurile menţionate în bibliografie şi din legislaţia
ca fenomen social-istoric, alături de fixarea conceptelor
indicată.
specifice domeniilor de activitate reglementate de Dreptul
mediului.
- Modulul I - Aspecte generale
Modulul I este structurat în cinci unităţi în care
Competenţe formate:
problematica Dreptului mediului este prezentată din
Bagajul de informaţie juridică însuşit contribuie la
perspectiva conceptelor cu caracter general ale acestei
dobândirea capacităţii de a opera cu conceptele juridice
discipline de studiu, şi anume:
specifice Dreptului mediului, de a face legătura dintre ele în
1. Terminologie.
analiza fenomenului juridic pentru formarea unei gândiri şi a
2. Conceptul de protecţie a mediului. Sisteme de protecţie a
unei conştiinţe de mediu. Pe baza cunoştinţelor doctrinare
mediului.
dobândite – prin parcurgerea cursurilor indicate, ca şi pe
7
3. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului. 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor
4. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu. Căile de naturii;
realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice; Protecţia
mediului. juridică a florei.
6. Protecţia juridică a mediului artificial;
- Modulul II - Introducere în Dreptul mediului. 7. Regimul juridic al deşeurilor şi al substanţelor
Modulul al II-lea este structurat în trei unităţi, în care periculoase.
este prezentată evoluţia şi conturarea Dreptului mediului ca
ramură de drept, cu toate trăsăturile definitorii ale acesteia şi, În afara celor două module, “Îndrumarul” cuprinde si
implicit, şi ca disciplină nouă de studiu: două anexe:
1. Conturarea dreptului mediului ca ramură autonomă de • ANEXA 1: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
drept. privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări
2. Principiile dreptului mediului. prin Legea nr. 265/2006.
3. Raportul de dreptul mediului. • Anexa 2: Legislaţia mediului - cuprinde lista selectivă a
4. Răspunderea în dreptul mediului. celor mai importante acte normative care reglementează
în mod direct sau doar tangenţial activitatea de protecţie
- Modulul III - Accesul la informaţia privind mediul a mediului în diferite domenii de activitate şi sub diferite
(Conferinţa de la Aarhus; legislaţia comunitară aspecte.
legislaţia; legislaţia naţională)
În Modulul al III-lea este prezentată o scurtă evoluţie a De asemenea, “Îndrumarul” cuprinde şi o Bibliografie
dreptului la informaţie şi justiţie în probleme de mediu, generală, în care se face trimitere doar la un număr redus de
legislaţia internaţională şi comunitară în materie, precum şi titluri; au fost selectate doar cele mai recente lucrări, dată
implementarea acestora în legislaţia românească. fiind dinamica cu care au avut loc schimbări în legislaţia
privind mediul, unele dintre lucrările anterioare acestor
- Modulul IV - Aspecte speciale privind protecţia schimbări nemaiavând acoperire după noile modificări
juridică a diferitelor elemente de mediu legislative.
(natural/artificial)
În Modulul al IV-lea sunt prezentate reglementările OBSERVAŢII:
juridice prin intermediul cărora se realizează protecţia
elementelor din mediul natural, cât şi protecţia mediului a) “Îndrumarul de studiu individual” nu este suficient
artificial. Unitţile cuprinse în acest modul se referă la: pentru pregătirea şi prezentarea la examenul de “Dreptul
1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului; mediului”. Chiar şi în cazul temelor prezentate mai pe larg,
2. Protecţia juridică a fondului forestier; autorul a omis deliberat unele elemente, lăsând posibilitate
3. Protecţia juridică a apelor; studentului să le descopere personal. Pentru examen sunt
4. Protecţia juridică a atmosferei; OBLIGATORII: studierea cel puţin a uneia dintre lucrările
8
indicate în bibliografia selectivă; studierea “Îndrumarului de
studiu individual”, în special temele prezentate pe larg; Bibliografie generală
studierea legii-cadru privind protecţia mediului şi a celorlalte
acte normative menţionate la fiecare unitate; atenţie la 1. Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat, vol. I-II, Editura
întrebările formulate la sfârşitul fiecărei unităţi – acestea vor Economică, Bucureşti, 1998.
figura, alături de alte întrebări, şi printre întrebările de
examen. 2. Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integrată,
vol. I-II, Editura Economică, Bucureşti, 2003.
b) În măsura în care studenţii au acces şi la alte 3. Ernest LUPAN, Dreptul mediului. Partea generală. Tratat
lucrări care nu sunt menţionate în bibliografia selectivă (mai elementar, vol. I; Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
vechi sau mai recente de Dreptul mediului sau care au
4. Ernest LUPAN, Mircea-Ştefan MINEA, Amalia MARGA,
legătură cu acesta), le pot folosi pentru pregătirea
Dreptul mediului. Partea specială. Tratat elementar, vol. II,
examenului sau redactarea lucrării de control, cu condiţia
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996; atenţie la modificările
actualizării informaţiei potrivit noutăţilor legislative.
legislaţiei.
Precizarea este valabilă şi în ceea ce priveşte documentarea
de pe Internet, cu obligaţia menţionării site-urilor accesate. 5. Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Universitatea Creştină
“Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Editura
Argonaut, Cluj-Napoca, 1998.
6. Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2001.
7. Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura
ALL Beck, Bucureşti, 2003.
8. Ştefan ŢARCĂ, Dreptul mediului, Curs universitar, Editura
„Lumina Lex”, Bucureşti, 2005.
9. Ernest LUPAN, Dicţionar de protecţia mediului, Editura
„Lumina Lex”, Bucureşti, 1997.
10. Ciprian-Raul ROMIŢAN, Dicţionar de Dreptul Mediului,
Editura „All Beck”, Bucureşti, 2004.
11. Gheorghe DURAC, Laura BOURIAUD, Dreptul mediului.
Răspunderea juridică pentru daune ecologice, Doctrină şi
legislaţie, Editura „Junimea”, Iaşi, 2004.
9
12. Neil ROBERTS, Schimbările majore ale mediului, Editura 24. Theodor MREJERU, Bogdan MREJERU, Autonomia
„ALL EDUCATIONAL”, Bucureşti, 2002. administrativă şi ecologia, Doctrină. Jurisprudenţă, Editura „All
13. Richard B. PRIMACK, Maria PĂTROESCU, Laurenţiu Beck”, Colecţia Praxis, Bucureşti, 2004.
ROZYLOWICZ, Cristian IOJĂ, Conservarea diversităţii
biologice, Editura „Tehnică”, Colecţia EcoTerra, Bucureşti, Pentru mai multe explicaţii privind dezvoltarea
2002. durabilă, a se vedea programele UNESCO în acest sens,
14. Constantin PÂRVU, Ecologie generală, Editura „Tehnică”, precum şi manualul on-line „Educaţie pentru dezvoltare
Colecţia EcoTerra, Bucureşti, 2001. durabilă”, accesând: http://www.dadalos.org
15. Lester R. BROWN, Eco-Economie. Crearea unei economii
pentru planeta noastră, Editura „Tehnică”, Colecţia Probleme
globale ale omenirii, Bucureşti, 2001.
16. Marcian BLEAHU, Priveşte înapoi cu mânie... Priveşte
înainte cu spaimă. Valenţele ecologiei politice, Editura
„Economică”, Bucureşti, 2001.
17. Maria TOTH, Mediul înconjurător în educaţie: educaţie
ecologică, educaţie pentru mediu sau educaţie privind mediul?,
Editura „Studium”, Cluj-Napoca, 2002.
18. A. ARDELEAN, C. MAIOR, Management ecologic, Editura
„Servo-Sat”, Arad, 2000.
19. Ana CULIC, Ruxandra-Mălina PETRESCU, Managementul
şi legislaţia deşeurilor, Editura „EFES”, Cluj-Napoca, 2006.
20. Gheorghe MUSTAŢĂ, Decalog ecologic, Editura „Clusium”,
Cluj-Napoca, 2005.
21. Viorica SIMON, Radiaţiile nucleare şi mediul înconjurător,
Editura „Casa cărţii de ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2004.
22. Ioan GRIGORESCU, Paradisul murdar, Editura „Cartea
Românească”, Bucureşti, 1974.
23. *** S.O.S.! natura în pericol, Editura „Politică”, Bucureşti,
1989.
10
MODULUL I – Aspecte generale Fără să dea vreo explicaţie în acest sens, Mircea Duţu
foloseşte pe tot parcursul cursului2 termenul de “mediu”, iar
Daniela Marinescu3 foloseşte expresia “mediu înconjurător”.
Modului I cuprinde 5 unităţi de studiu (capitole, teme),
Dicţionarul explicativ al limbii române4 oferă mai multe
fiecare cu câte un set de cunoştinţe specifice, cunoaşterea definiţii ale termenului “mediu”, dintre care în demersul nostru
cărora constituindu-se ca premisă a studiului şi cunoaşterii ştiinţific ne vom opri la două: “1. Natura înconjurătoare în care se
conceptelor fundamentale ale dreptului mediului (care fac află fiinţele şi lucrurile… 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia
obiectul Modulelor ulterioare). trăieşte cineva; ambianţă”. Motivul pentru care ne-am oprit la cele
Unităţile de studiu ale Modulului I sunt: două definiţii menţionate în DEX este că, deşi formulate la modul
1. Terminologie. abstract şi concentrat, împreună acoperă ceea ce înţelegem prin
2. Conceptul de protecţie a mediului. Sisteme de protecţie a acest termen în cadrul disciplinei de Dreptul mediului, sugerând
mediului. totodată şi elementele constitutive ale acestuia, după cum vom
3. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului. vedea şi din definiţia dată mediului în art. 2 pct. 41 din Ordonanţa
4. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu. Căile de de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului5,
după cum vom vedea în cele ce urmează.
realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea
Iată definiţile date de Dicţionarul enciclopedic6:
mediului. “1. Totalitatea condiţiilor (relief, climă, fiinţe vii etc.) în care
trăiesc organismele; complex teritorial în care se îmbină
Unitatea 1. TERMINOLOGIE elementele de relief, structura geologică şi resursele subsolului,
apele şi condiţiile de climă, solul, vegetaţia şi fauna şi care
Va trebui mai întâi stabilit înţelesul termenilor cel mai des constituie cadrul natural de desfăşurare a vieţii materiale a
utilizaţi, cum ar fi: mediu (mediu natural, mediu artificial) (mediu?, societăţii omeneşti;…
mediu înconjurător?, mediu ambiant?), poluare, agent poluant, ¤ Mediu înconjurător = totalitatea factorilor naturali şi a
elemente de mediu, factori de mediu, etc. celor creaţi prin activităţi umane care, în strânsă interacţiune,
Inţelesul şi mai ales întinderea termenului de “mediu” ca şi
a formei în care acesta trebuie folosit (“mediu” sau “mediu 2
Mircea DUŢU, Dreptul mediului.Tratat. Abordare integrată, vol. I-II, Editura
înconjurător”) este încă controversat, fără a exista însă o dispută Economică, Bucureşti, 2003.
reală în acest sens. 3
Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck,
Astfel, Ernest Lupan se pronunţă în sensul folosirii Bucureşti, 2003.
4
cuvântului “mediu”, fără nici o altă precizare, în loc de “mediu Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.
5
înconjurător” sau “mediu ambiant”, considerând că în ultimele Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, privind protecţia mediului,
două situaţii am fi în faţa unui pleonasm, precizând că termenii publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1196 din 30 decembrie 2005, este
“mediu”, “înconjurător” şi “ambiant” sunt oarecum sinonimi.1 reprodusă în îngrijirea autoarei (V.R.) la sfârşitul prezentului “Îndrumar de
studiu individual”, în Anexa 1, cu completările şi modificările aduse prin
legea de aprobare nr. 265/2006. În cele ce urmează, de câte ori ne vom referi la
acest act normative, ce reprezintă legea-cadru în domeniu, vom preciza OUG nr.
195/2005.
6
Dicţionar enciclopedic, vol. IV, L-N, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001,
1
E. LUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 5-6. p. 339-340.
11
asigură menţinerea echilibrului ecologic, determină condiţiile de sistemelor biologice supraindividuale (populaţii, biocenoze) şi
viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii”. a sistemelor mixte (ecosisteme)5;
Interesant este faptul că în Dicţionarul enciclopedic (DE) • factor = agent, fenomen sau orice component din natură, de
este utilizată expresia “mediu înconjurător”!1 Fiind vorba de un origine fizico-mecanică, chimică sau biologică, care
dicţionar oficial, vom accepta şi această noţiune de “mediu acţionează, direct sau indirect, pozitiv sau negativ, asupra unui
înconjurător”, considerând că ne aflăm într-una din acele situaţii în individ, a unei populaţii sau biocenoze. Între factorii din mediul
care sunt folosite alăturări de cuvinte pe care lingviştii le consideră natural există relaţii de interdependenţă, astfel încât,
teoretic incorecte dar le acceptă pentru că sunt deja încetăţenite şi intensificarea sau diminuarea acţiunii unui factor induce
utilizate de populaţie cu anumite semnificaţii. modificări ale ansamblului de factori din sistemul dat.6
Totuşi, sesizăm utilizarea de către autorii DE a unui termen Una dintre cele mai clare precizări din legislaţia noastră a
care ar putea duce la crearea unor confuzii, şi anume, acela de ceea ce înseamnă element de mediu şi factor de mediu poate fi
"factor”. Acelaşi DE defineşte factorul2 a fi ceea ce determină, găsită în Legea nr. 86/2000 care ratifică Convenţia de la Aarhus
ceea ce face să ia naştere un proces, o acţiune. De asemenea, (mai precis în textul tradus al convenţiei), unde este reglementat
este precizat înţelesul termenului “factori ecologici” (geografici sau că informaţia de mediu se referă, printre altele la:
de mediu) = totalitatea factorilor mediului înconjurător capabili să “a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul şi atmosfera,
acţioneze asupra vieţii, care se condiţionează reciproc. apa, solul, pământul, peisajul şi zonele naturale, diversitatea
Considerăm că, la redactarea definiţiei mediului, autorii DE au avut biologică şi componentele sale, inclusiv organismele
în vedere definiţia dată mediului doar din perspectiva ecologiei, modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente;
aşa cum rezultă din definiţiile celor doi termeni din Dicţionarul de b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul şi radiaţia şi
ecologie3. Astfel, potrivit Dicţionarului de ecologie menţionat: activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative,
• mediu = totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici şi acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi
biologici dintr-un loc dat cu care un organism vine în contact4; programele care afectează sau pot afecta elementele de
• ecologie = ştiinţă biologică de sinteză ce studiază prin mediu amintite la subpunctul a), analizele cost – beneficiu sau
excelenţă conexiunile ce apar între organisme şi mediul lor de alte analize şi prognoze economice folosite în luarea deciziei
viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi de mediu”.
biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea De aceea, definiţia dată mediului, formulată în OUG nr.
1 195/2005 privind protecţia mediului, considerăm că reprezintă
Alte sensuri date termenului “mediu” care pot fi găsite în dicţionarul
varianta cea mai completă a ceea ce înseamnă mediu din
enciclopedic al academiei sunt:
-“ reprezintă baza naturală a procesului de producţie şi a diviziunii sociale a perspectiva Dreptului mediului, deoarece, pe lângă condiţii (prin
muncii, favorizând sau frânând dezvoltarea societăţii, fără a avea însă un rol
5
determinant în această dezvoltare. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte Idem, p. 191-193.
6
cineva; ambianţă. De asemenea, mai pot fi întâlnite şi definiţia noţiunii de Idem, p. 225. Potrivit aceluiaşi Dicţionar de ecologie, p. 225-230, în funcţie de
“Mediu social”, ca şi semnificaţia termenului “mediu” în medicină, fizică, provenienţa, efectele, rolul pe care îl are, sau ceea ce îl caracterizează etc.,
chimie,în spiritism şi alte practici oculte, în geologie. factorul poate fi: abiotic; alimentar; antropic; biotic; cheie; climatic; cosmic;
2
Dicţionar enciclopedic,vol. II, D-G, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p. C/N; de concentrare a radioactivităţii; de creştere; declanşator; edafic; endemic;
277. endogen (sau intern); eolian; epidemic; exogen (sau extern); genetic; letal;
3
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, Dicţionar de ecologie, limitant; orografic; vătămător; factori ai fluctuaţiei populaţiei; ai reglării
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982. populaţiei; dependenţi de densitate; ecologici; independenţi de densitate;
4
Idem, p. 363. pedogenetici.
12
care putem înţelege şi factorii de mediu), precizează şi elementele avea un efect negativ asupra mediului, enumerarea de mai sus
naturale ale Terrei, continuând cu elementele create de om, ni se pare cea mai corectă în ceea ce priveşte semnificaţia
mediul artificial. În acest fel, este subliniată aria foarte largă de factorilor de mediu, fără să-i confunde cu elementele de mediu.
interes a Dreptului mediului:
“mediu1 - ansamblul de conditii si elemente naturale ale O altă noţiune a cărei semnificaţie dorim să o subliniem
Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale este “poluarea”.
peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si Astfel, Ernest Lupan defineşte poluarea ca fiind “o acţiune
anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in naturală, dar mai ales umană sau a altor vietăţi, care produce
interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv ruperea echilibrului ecologic, dăunează vieţii, sănătăţii, liniştii sau
unele valoril materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care stării de confort a oamenilor şi altor vieţuitoare ori provoacă
pot influenta bunastarea si sanatatea omului”. pagube economiei prin modificarea factorilor naturali sau a celor
Una dintre cele mai complete explicaţii date noţiunii de creaţi prin activităţi umane”.3
“factor” din perspectiva Dreptului mediului o considerăm a fi cea După cum observăm, este vorba de două categorii de
prevăzută în Cap. 1, art. 2, alin. (2) din “Metodologia de gestionare poluare: poluarea naturală şi poluarea rezultată în urma
şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile activităţilor desfăşurate de om.
publice pentru protecţia mediului”2: Când vorbim de poluarea naturală, factorul de poluare –
“Factorii la care se referă informaţia privind mediul sunt: poluantul - îl constituie în cea mai mare parte a situaţiilor deşeurile
a) emisiile de poluanţi chimici, inclusiv emisiile de gaze cu efect activităţii vitale ale speciilor de vieţuitoare care, la rândul lor, permit
de seră şi cele de substanţe care afectează stratul de ozon, dezvoltarea unor organisme parazite.4 Desigur există şi alte forme
emisiile de poluanţi fizici, cum sunt cele de energie, zgomot, de poluare naturală. Chiar dacă beneficiază în general de
radiaţii etc., şi emisiile de poluanţi biologici şi bacteriologici mecanisme naturale de autoreglare, când e vorba de poluarea
care rezultă din activităţile social-economice; rezultată ca urmare a diferitelor activităţi umane, mediul natural
b) substanţele şi preparatele chimice periculoase care sunt face din ce în ce mai greu faţă şi se reglează din ce în ce mai
fabricate, introduse pe piaţă, utilizate, depozitate temporar sau greu; de multe ori, în încercarea elementelor de mediu natural, a
definitiv, transportate inters, eliminate, manipulate, introduse ecosistemelor de a se regla, au loc adaptări aberante la noile
sau scoase din ţară; condiţii, afectând, printre altele, şi sănătatea omului.
c) substanţele şi preparatele cu caracter special, ca de exemplu: Dacă în Anexa iniţială la Legea nr. 137/1995 noţiunea de
îngrăşămintele chimice şi produsele de uz fitosanitar, poluare nu a fost definită, ci doar aceea de poluator, în Anexa
bifenilpolicloruraţii şi compuşii acestora sau substanţele introdusă prin OUG nr. 91/20025 găseam o definiţie foarte
înscrise în anexele la Protocolul de la Montreal privind
substanţele care epuizează stratul de ozon, care se supun 3
E. LUPAN, op.cit., p. 8.
prevederilor legislaţiei specifice; 4
Cum ar fi: păduchi, microorganisme, viermi, viruşi etc., conform Daniela
d) deşeurile de orice fel.” MARINESCU, op.cit., p. 15.
Chiar dacă probabil că nu epuizează tot ceea ce poate 5
Conform Anexei la Legea nr. 137/1995, modificată, aşa cum a fost completată
prin OUG nr. 91/2002 prin “poluare se înţelegea introducerea directa sau
1
Conform art. 1 alin. (2) din OUG nr. 195/2005, aprobată prin Legea nr. indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de substante, de vibratii,
265/2006. de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori in sol, care pot aduce prejudicii
2
Aprobată prin Ordinul Ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 1182/2002, sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot
publicat în M.Of. nr. 331 din 15 mai 2003. cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in
13
apropiată celei formulate în art. 1 al “Regulilor de la Montreal” din Iată o minimă enumerare a formelor de poluare: naturală;
1982, care se referea însă la regulile poluării transfrontiere.1 industrială; agricolă; chimică; fizică (radioactivă, termică, fonică,
Potrivit noilor reglementări cuprinse în OUG nr. 195/2005, prin electromagnetică, prin vibraţii), biologică, genetică, estetică etc.4
“poluare2 se înţelege introducerea directa sau indirecta a Înţelesul altor termeni absolut necesari pentru dobândirea
unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane şi/sau unei terminologii specifice Dreptului mediului şi pentru crearea
calitatii mediului, dăuna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare unei conştiinţe de mediu este menţionat expres de către leguitor
sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte fie în art. 2 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, fie în
scopuri legitime;” alte acte normative care reglementează protecţia mediului. Se
Iar prin poluant3 se înţelege orice substanta, preparat sub pretinde, atât în cuprinsul lucrării de control, cât şi la examen,
formă solida, lichida, gazoasa sau sub formă de vapori ori de utilizarea corectă a acestor termeni, potrivit înţelesului stabilit de
energie radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau legiuitor. La fiecare modul, unitate, unde este cazul, vom da
vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor definiţiile termenilor de bază ai temelor respective.
acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale”.
Alte definiţii ale termenului poluant, mai sunt formulate în Termeni cheie
legislaţia specială privind protecţia diferitelor elemente de mediu: Mediu; mediu ambiant; element de mediu; factor de mediu;
Anexa 1 la Legea apelor nr. 107/1996, modificată prin Legea nr. poluare; poluant.
310/2004; Anexa 1 la OUG. Nr. 243/2000 privind protecţia juridică
a atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. Întrebări de control şi autoverificare
655/2001 etc. 1. Încercaţi să găsiţi şi alte sensuri ale noţiunii de “mediu”.
Observăm că legiuitorul se referă în special la poluarea 2. Explicaţi-vă de ce înţelesul noţiunii de “mediu” este atât de
produsă prin activităţi ale omului. Şi aceasta deoarece, fiind vorba divers.
de reglementarea juridică a protecţiei mediului, în cazul producerii 3. Credeţi că aţi putea evidenţia un alt fel de mediu decât cele
unei forme de poluare, natura nu va putea fi niciodată trasă la definite în dicţionare sau lucrările de specialitate?
răspundere pentru asemenea situaţii. Doar oamenii pot fi 4. Faceţi o listă cu diferiţi factori naturali de poluare (poluatori
răspunzători fie prin poluarea produsă prin propriile activităţi, fie naturali).
pentru poluarea naturală dacă aceasta putea fi preîntâmpinată 5. Faceţi o listă cu diferiţi poluatori rezultaţi din activităţile umane.
printr-o activitate umană. 6. Este stresul un factor de poluare a psihicului uman sau un
alte scopuri legitime”, iar prin “poluant - orice substanta solida, lichida, gazoasa rezultat al poluării?
sau sub forma de vapori ori de energie (radiatie electro-magnetica, ionizanta, 7. În legislaţia pe care o veţi parcurge pentru pregătirea
termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu, modifica echilibrul examenului şi pentru redactarea lucrării de control, încercaţi să
constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor urmăriţi înţelesul dat termenilor folosiţi în actele normative
materiale”. respective. Urmăriţi dacă sunt similare înţelesului pe care îl
1
Poluare = “orice introducere de către om în mediu, direct sau indirect, a unor cunoşteaţi anterior. Urmăriţi dacă înţelesul acestor termeni
substanţe sau energii cu efecte vătămătoare, de natură să pună în pericol este identic formulat (exemplu: înţelesul termenului deşeu: în
sănătatea omului, să prejudicieze resursele biologice, ecosistemele şi proprietatea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului; în anexa 1.A la
materială, să diminueze binefacerile sau să împiedice alte utilizări ale mediului”,
conform Ernest LUPAN, op.cit., p. 9.
2 4
Conform art. 2 pct. 51 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Pentru dezvoltări, a se vedea şi Ernest LUPAN, op.cit., p. 9; Daniela
3
Conform art. 2 pct. 50 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului. MARINESCU, op.cit., p. 14-19.
14
OUG. Nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; în Anexa nr. 1 la concept (chiar principiu al dreptului mediului) care a fost
Legea apelor nr. 107/1996, aşa cum a fost modificată prin dezvoltat şi a ocupat unul din punctele de interes centrale la
Legea nr. 310/2004) etc. Conferinţa de la Rio, în 1992, şi a căpătat consacrare pe zi ce
trece mai imperativă în legislaţia internaţională şi naţională.
“Protecţia mediului înconjurător = acţiune organizată de
stat sau de o instituţie naţională ori internaţională în scopul
Unitatea 2. CONCEPTUL DE PROTECŢIE A MEDIULUI păstrării echilibrului ecologic, menţinerii şi ameliorării calităţii
factorilor naturali, asigurării unor condiţii de viaţă şi de muncă tot
mai bune”3.
“Geografic, mediul nu cunoaşte frontiere.”1 A se vedea prevederile din Constituţie, art. 35, Dreptul la
mediu sănătos.
Pornind de la afirmaţia de mai sus, şi interesul pentru OUG nr. 195/2005, art. 94: “Protecţia mediului constituie o
protecţia mediului ar trebui să nu cunoască frontiere, forţele întregii obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice în care scop:…”
omeniri să se concentreze spre îmbunătăţirea acestuia, spre (vezi enumerarea obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice în Anexa
protejarea lui de orice sursă de poluare prezentă sau viitoare. Aşa 1 la “Îndrumar”).
cum este intitulat şi cel de-al şaselea program comunitar de Aspectele legate de protecţia mediului interferează, în mod
acţiune în domeniul mediului: “Viitorul nostru, alegerea noastră”, direct sau indirect, oricât de puţin am crede, cu toate activităţile din
toate naţiunile ar trebui să conştientizeze rolul major pe care îl au societate. De aceea, pe bună dreptate, politica de mediu este
în protecţia mediului, în crearea unui mediu aşa cum şi-ar dori să-l parte componentă a politicii economico-sociale a statului. Mai mult,
moştenească. de ani buni, protecţia elementelor şi factorilor de mediu nu se mai
limitează la interesele şi doar între graniţele unui singur stat, ci a
În cele ce urmează, pe baza mai multor definiţii formulate devenit o problemă globală.
în diferite lucrări, vom încerca să vedem înţelesul conceptului de
protecţie a mediului. Apoi, vom enumera câteva sisteme de
Sisteme de protecţie a mediului
protecţie a mediului şi vom aminti importanţa monitorizării calităţii
În literatura de specialitate4 au fost enunţate cel puţin două
mediului.
asemenea sisteme de protecţie a mediului: sistemul mijloacelor
“Protecţia mediului = totalitatea acţiunilor întreprinse juridice şi sistemul mijloacelor organizatorice.
de om pentru păstrarea echilibrului ecologic, menţinerea şi Sistemul mijloacelor juridice de protecţie a mediului
ameliorarea calităţii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor constă în ansamblul normelor juridice prin intermediul cărora sunt
materiale şi spirituale, asigurarea condiţiilor de viaţă şi de muncă stabilite fie obligaţia de a face ceva pentru protecţia mediului, fie
tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare.”2 Considerăm că este prohibirea unor acţiuni prin care s-ar putea aduce atingere
una dintre cele mai bune definiţii formulate pentru acest concept mediului. Majoritatea normelor de dreptul mediului reglementează
întrucât se referă atât la mediul natural cât şi la mediul artificial; aproape concomitent cele două atitudini.
mai mult, cu 10 ani înainte, are în vedere şi dezvoltarea durabilă, Trăsăturile specifice ale mijloacelor juridice de protecţie a
1
mediului constau în:
Ludwig KRÄMER, E.C. Treaty and Environmental Law, Third edition, Sweet
3
& Maxwell, London, 1998, p. 53. Dicţionar enciclopedic, vol. IV, L-N, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001,
2
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., 1982, p. 499 şi p. 339-340.
4
urm. Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 87-110.
15
- caracter preventiv al poluării mediului; pentru Protecţia Resurselor Naturale şi a Naturii (1962);
- caracter defensiv, când este vorba de înlăturarea efectelor Organizaţia Statelor Americane; Organizaţia Unităţii Africane etc.
poluării; Exemple de organisme subregionale ar fi: Comisia Dunării;
- caracter reparator, când se ridică problema reparării Comisia Rinului, Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei
prejudiciilor produse prin poluare; de la Oslo; Comisia subregională pentru aplicarea Convenţiei de la
- caracter progresist, când reglementează mijloace de Helsinki etc.4
îmbunătăţire a condiţiilor de mediu; Sistemul organizatoric internaţional5 cuprinde ansamblul
- caracter represiv, prin aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege organizaţiilor şi organismelor cu activitate în protecţia mediului, la
pentru săvârşirea faptelor de încălcare a normelor de protecţie care pot adera orice stat, din orice parte a lumii, şi care au un
a mediului;1 caracter global prin modul în care privesc şi propun soluţionarea
- caracter educativ – am adăuga noi – rezultând atât din aspectelor privind protecţia mediului. Organismele globale în
cunoaşterea normelor juridice privind protecţia mediului, cât şi protecţia mediului sunt Organizaţia Naţiunilor Unite şi organismele
din modalitatea de realizare a dreptului, fie prin respectarea de specializate ale acesteia în domeniul protecţiei mediului, cum ar fi:
bună-voie, fie prin intervenţia autorităţilor publice în aplicarea Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite; Conferinţa
normelor juridice în domeniul mediului. Naţiunilor Unite asupra mediului. Printre cele mai importante
Sistemul mijloacelor organizatorice de protecţie a conferinţe ale O.N.U. pentru protecţia mediului, şi contributive în
mediului sunt pe plan naţional, regional, internaţional. acest sens, sunt cunoscute cea de la Stockholm, 1972; de la Rio
Sistemul organizatoric naţional al protecţiei mediului este de Janeiro, 1992; de la Johannesburg, 2002.
conceput astfel încât să cuprindă toate persoanele antrenate, pe
plan naţional, în raporturi de dreptul mediului: statul şi autorităţile Monitorizarea mediului6
administraţiei centrale şi locale, cu atribuţii directe sau indirecte în Un aspect important în ceea ce priveşte protecţia mediului,
activitatea de protecţie a mediului;2 persoanele juridice private, fie la care concură cele două sisteme de protecţie a mediului
ca potenţiali poluatori, fie cu obiect de activitate protecţia mediului, enunţate, îl constituie monitorizarea mediului.
fie potenţiale victime ale poluării; persoanele fizice, fie ca poluatori, “Monitorizarea mediului = supravegherea, prognozarea,
fie ca victime ale poluării, fie ca beneficiari ai îmbunătăţilrilor avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a namicii
condiţiilor de mediu.3 caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul
Sistemul organizatoric regional sau subregional cuprinde cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora,
sistemul de organizaţii şi organisme cu competenţe în protecţia a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate
mediului la nivelul unui continent sau a unor regiuni ale unui de măsuri care se impun.”7
continent, în funcţie de anumite criterii şi de finalitatea avute în Pornind de la prevederile OUG nr. 195/2005, art. 4 lit. j),
vedere. Exemple de organizaţii regionale ar fi: Comisia Europeană “crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului”,
pe baza altor prevederi legale privind protecţia mediului şi prin
1
Idem, p. 88-89. intermediul autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale,
2
A se vedea în acest sens, pe lângă alte reglementări juridice, OUG nr. 195/2005
4
pentru protecţia mediului, modificată: Capitolul XIV. Atribuţii şi răspunderi, Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 110-111.
5
Secţiunea 1. Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului (art. Ernest LUPAN, op.cit., p. 105-109.
6
75-79); Secţiunea a 2-a. Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi Ernest LUPAN, op.cit., p. 95-101; Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p.
locale (art. 80-93). 515-523.
3 7
Idem, Secţiunea a 3-a. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice (art. 94-95). Conform art. 2 pct. 44 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
16
este organizat un sistem naţional de supraveghere a calităţii La nivel internaţional, ca parte componentă a
solului, a apelor, a aerului, a radioactivităţii, a vegetaţiei, a faunei, Programului “Observarea planetei”, a fost înfiinţat în anul 1972,
a florei, a sănătăţii oamenilor, a altor elemente şi factori de mediu prin Hotărârea Conferinţei O.N.U. de la Stockholm, “Sistemul
sau care concură la realizarea unui mediu sănătos. Global de Monitoring al Mediului Înconjurător”. Acesta îşi
Din însăşi formularea definiţiei monitorizării mediului rezultă desfăşoară activitatea pe informaţiile primite din sistemele
că, prin intermediul autorităţilor de specialitate, statul are şi trebuie naţionale de monitorizare a mediului. Pe baza acestor informaţii,
să aibă o atitudine activă atât în ceea ce priveşte cunoaşterea şi se realizează o analiză obiectivă a stării biosferei, se pot face
evaluarea în permanenţă a calităţii mediului, cât şi în ceea ce prognoze pe termen lung şi trage semnalele de alarmă pentru a se
priveşte măsurile care se impun. Art. 75, litera i) din OUG nr. lua măsurile urgente care se impun în anumite domenii.
195/2005 prevede ca atribuţie a autorităţii centrale pentru protecţia
mediului: “organizează sistemul naţional de monitorizare integrată Termeni cheie
a calităţii mediului, coordonează activitatea acestuia şi asigură Protecţia mediului; sisteme de protecţie a mediului; sistem
informarea autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele juridic de protecţie a mediului; sistem organizatoric de protecţie a
monitorizării contaminării radioactive a mediului”. mediului; monitorizarea mediului.
A se vedea şi definiţia dată monitorizării integrate a apelor,
formulată la pct. 39 din Anexa 1 la Legea nr. 107/1996 1: reprezintă Întrebări de control şi autoverificare
activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe 1. Consideraţi corectă afirmaţia potrivit căreia mediul nu cunoaşte
termen lung, asupra apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea frontiere? Explicaţi varianta aleasă.
stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Această activitate 2. Încercaţi să daţi o definiţie personală conceptului de protecţie a
presupune tripla integrare a: ariilor de investigare la nivel de bazin mediului. Ce aţi adăuga la formulările consacrate?
hidrografic; mediilor de investigare; elementelor investigate. De 3. În ce constă sistemul juridic de protecţie a mediului?
asemenea, completările aduse legii apelor prin pct. 40 al Legii nr. 4. În ce constă sistemul organizatoric naţional de protecţie a
310/2004, au introdus la art. 35 alineatele (1.1)-(1.5) referitoare la mediului? Studiaţi OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
programele pentru monitoringul apelor ce urmează să fie stabilite ce alte autorităţi ale administraţiei publice au atribuţii în
până la data de 22 decembrie 2006. Acceste programe de domeniul protecţiei mediului? Faceţi o listă cu acestea.
monitoring vor trebui să fie concordante cu prevederile Anexei nr. 5. De ce consideraţi că este importantă monitorizarea naţională a
1.1., introdusă tot prin Legea nr. 310/2004. mediului? Dacă aţi avea atribuţii în acest domeniu, pe ce
OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu aspect al monitorizării aţi pune cel mai mare accent? Aţi avea
modificări şi completări de Legea nr. 655/2001, în Capitolul III. în vedere şi alte aspecte nemenţionate expres în definiţie?
Calitatea aerului înconjurător, Secţiunea a 2-a. Monitorizarea 6. Formulaţi câteva dintre avantajele prezente ale unei
calităţii aerului şi a nivelului emisiilor (art. 23-26) prevede că monitorizări globale a stării mediului. Încercaţi să găsiţi
monitorizarea calităţii aerului semasigură prin Sistemul naţional de răspunsuri în acest sens şi în mass media.
monitorizare integrată a calităţii aerului (art. 23 alin. 1), care se
înfiinţează şi organizează prin hotărâre a Guvernului (art. 23 alin.
2)
Unitatea 3. DREPTUL – INSTRUMENT IMPORTANT AL
1
Legea apelor nr. 107/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr. PROTECŢIEI MEDIULUI
310/2004.
17
Tot prin intermediul normelor juridice este reglementat
Unul dintre primele aspecte potrivit cărora dreptul poate fi sistemul organizatoric atât la nivel naţional, cât şi pe plan
considerat ca un instrument important al dreptului mediului poate fi internaţional. Sistemul organizatoric naţional prezintă mare interes
considerată metoda de reglementare a ramurii de Dreptul întrucât de seriozitatea cu care aceste autorităţi publice îşi
mediului: metoda autoritarismului. Normele prin care este îndeplinesc obligaţiile, depinde şi credibilitatea politicii statului în
reglementată protecţia mediului şi alte reglementări privind mediul direcţia protejării mediului.
sunt imperative, ceea ce înseamnă aplicarea de sancţiuni celor De asemenea, prin intermediul normelor juridice au fost
care le încalcă. Mai mult, art. 95 din OUG nr. 195/2005, prevede create fonduri băneşti destinate diferitelor acţiuni de refacere,
caracterul obiectiv, indiferent de culpă, al răspunderii pentru îmbunătăţire etc. a mediului, cum ar fi: fondul de mediu 2; fondul de
prejuridiile aduse mediului. ameliorare a fondului funciar3, fondul de conservare şi regenerare
Normele juridice de dreptul mediului sunt obligatorii tuturor a pădurilor4 şi altele.
persoanelor fizice sau juridice (publice sau private), aşa cum Reglementarea protecţiei mediului prin intermediul
rezultă această obligativitate de protejare a mediului din normelor juridice poate avea şi un aspect educativ în sensul creării
Constituţia României (art. 35), OUG nr. 195/2005, precum şi din unei conştiinţe de mediu. Doar câteva reglementări juridice în
multe alte acte normative prin care sunt stabilite norme de acest sens vin în sprijinul afirmaţiei anterioare: pornind de la art.
protecţie a mediului. 85 din OUG nr. 195/2005, care prevede obligaţiile autorităţii
Prin intermediul normelor juridice se impune o anumită publice centrale pentru educaţie şi cercetare, printre altele şi în
conduită de protecţie a mediului: fie prin obligarea de a înfăptui sensul elaborării “programelor educaţionale în scopul formării unui
anumite activităţi de protejare a mediului, fie prin abţinerea de la comportament responsabil faţă de mediu” (lit. c) etc.; luând în
anumite activităţi. considerare legislaţia referitoare la accesul la informaţie şi justiţie
La conturarea acestei conduite de protejare a mediului sunt în probleme de mediu5, care asigură, pe de o parte, accesul
menite să contribuie şi principiile cu caracter general care stau la oricărei persoane la informaţia de mediu, chiar fără justificarea
baza protecţiei mediului, formulate în art. 3 al OUG nr. 195/2005 unui interes, şi obligaţia autorităţilor de a difuza această informaţie
privind protecţia mediului, ca şi cele cu caracter special formulate şi, pe de altă parte, posibilitatea adresării justiţiei, potrivit
în legi speciale prin care sunt reglementate anumite domenii de reglementărilor internaţionale ratificate de România; un alt aspect
activitate în relaţie cu protecţia mediului (exemplu: O.U.G. 78/2000 cu efect educativ este constatarea situaţiilor de încălcare a
privind regimul deşeurilor), ori de protejare expresă a unor normelor privind protecţia mediului de către organele în drept şi
elemente de mediu (exemplu: O.U.G. nr. 202/2002 privind aplicarea cu celeritate a sancţiunilor corespunzătoare.
gospodărirea integrată a zonei costiere).
Un rol important revine dreptului şi sub aspectul protecţiei
şi exploatării raţionale a rezervelor subsolului. Prin mijloace şi 2
Constituit potrivit Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu (publicată în
forme proprii, dreptul va trebui să stimuleze şi să asigure un M.Of. nr. 207 din 11 mai 2000). Legea nr. 73/2000 a fost modificată şi
procent cât mai ridicat de recuperare şi o protecţie cât mai deplină completată prin O.U.G. nr. 93/2001 (publicată în M.Of. nr. 347/29.06.2001),
a rezervelor de materii prime minerale.1 Numai în acest fel se va aprobată prin Legea nr. 293/2002 (publicată în M.Of. nr. 390/07.06.2002).
3
atinge acest dezderat al umanităţii privind dezvoltarea durabilă. Constituit din taxele prevăzute în art. 92, alin.(4) din Legea fondului funciar, nr.
18/1991, republicată.
4
Constituit din sumele prevăzute în art. 63, lit. a)-f) din Legea nr. 26/1996,
Codul silvic.
1 5
Mircea DUŢU, op.cit., 2003, vol. II, p. 174. Vezi infra, Modulul III. Accesul la informaţie şi justiţie în probleme de mediu.
18
Întrebări de control şi autoverificare starea generală a sistemului, la rândul lui, poate avea efecte
1. Încercaţi să găsiţi şi alte argumente în favoarea considerării asupra elementelor componente. Oricât de insignifiantă ar fi, la
dreptului ca instrument important al protecţiei mediului. Priviţi prima vedere, existenţa unor insecte pentru rasa umană, dispariţia
acest aspect din perspectivă interdisciplinară. acestora ar însemna pierderea unei verigi a sistemului, cu
repercursiuni mult mai grave decât îşi poate imagina omul când
gândeşte doar luând în considerare prezenţa unei insecte
deranjante, ignorând lanţul trofic din care aceasta face parte.
Unitatea 5. CONŞTIINŢA ECOLOGICĂ – Când ne referim la conştiinţa de mediu avem în vedere
atât conştiinţa omenirii pentru protejarea mediului natural cât şi a
CONŞTIINŢA DE MEDIU
mediului artificial. Astfel, considerăm conceptul de conştiinţă de
Căile de realizare a cointeresării
mediu mai larg, încluzându-l pe acela de conştiinţă ecologică, la
în protecţia şi dezvoltarea mediului
care se adaugă şi interesul pentru protecţia mediului creat de om.
Fie că este vorba de una sau de alta dintre formele de
Urmărind reglementările din toate timpurile, legate într-un
conştiinţă enunţate, în vederea protecţiei mediului s-a avut în
fel sau altul de ceea ce astăzi numim protecţia mediului, observăm
vedere cointeresarea persoanelor într-un fel sau altul la protecţia şi
că omul a avut din cele mai vechi timpuri interes în protejarea
dezvoltarea mediului. De aceea, conştiinţa de mediu şi, în cadrul
anumitor aspecte ale mediului natural, dar şi “plăcerea” şi dorinţa
acesteia, conştiinţa ecologică poate fi realizată cel mai bine prin
de a fi atent la ambientul în care trăieşte – mediul artificial. Astfel,
intermediul unor programe educative, astfel încât protejarea naturii
chiar dacă protecţia mediului este un concept relativ nou, unul din
şi a mediului creat de om să fie considerată de fiecare ca o datorie
elementele ce stau la baza acestuia – atenţia pentru protejarea lui
permanentă, ca o conştientizare a binelui pe care “mi-l fac” şi nu
– a fost prezent în conştiinţa umanităţii.
ca o corvoadă, ca nişte reguli pe care le respectăm doar când ştim
Trebuie făcută precizarea că nu dorim să suprapunem cele
că ne poate vedea cineva şi sancţiona.
două concepte, acestea având întinderi diferite.
Când ne referim la conştiinţa ecologică înţelegem
conştiinţa omenirii pentru protejarea mediului natural, cu tot ceea
Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi
ce include el şi sub toate aspectele din această perspectivă.
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vom reda una dintre dezvoltarea mediului2
definiţiile consacrate ale ecologiei: “ştiinţă biologică de sinteză ce Cointeresarea bazată pe conştiinţa de proprietar, pornindu-
studiază prin excelenţă conexiunile ce apar între organisme şi se de la drepturile şi obligaţiile pe care le are fiecare proprietar,
mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu drepturi şi obligaţii desprinse din toate actele normative, începând
(abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea cu Constituţia.
sistemelor biologicesupraindividuale (populaţii, biocenoze) şi a Cointeresarea determinată de înăsprirea sancţiunilor
sistemelor mixte (ecosisteme)”.1 Este aşadar vorba, în primul rând, juridice. Un studiu al actelor normative privind protecţia mediului –
de interacţiunile complexe existente în lumea vie; în al doilea rând, cel puţin pentru ultimii 15 ani – ar sublinia majorarea cuantumurilor
sistemul astfel creat depinde, în mare măsură, de starea sancţiunilor aplicate pentru nerespectarea reglementărilor din
elementelor componente (cantitativ şi calitativ); în al treilea rând, această ramură a dreptului. Această majorare se înregistrează atât
în ceea ce priveşte limitele amenzilor aplicate pentru contravenţii,
1
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., 1982, p. 191 şi
2
urm. Ernest LUPAN; op.cit., p. 32-39.
19
cât şi în ceea ce priveşte limitele închisorii prevăzute în cazul 1. Conturarea dreptului mediului ca ramură autonomă de drept.
săvârşirii de infracţiuni. 2. Principiile dreptului mediului.
3. Raportul de dreptul mediului.
Termeni cheie 4. Răspunderea în dreptul mediului.
Conştiinţa ecologică; conştiinţa de mediu; conştiinţa de
proprietar; înăsprirea sancţiunilor aplicate pentru încălcarea
normelor de protecţie a mediului.
Unitatea 1. CONTURAREA DREPTULUI MEDIULUI
Întrebări de control şi autoverificare CA RAMURĂ AUTONOMĂ DE DREPT
1. Pornind de la prevederile art. 85 din OUG nr. 195/2005, dacă
aţi lucra în structurile autorităţii publice pentru educaţie şi
Aşa cum afirmam, Dreptul mediului este o ramură
cercetare (centrale sau locale), ce program educativ aţi
concepe în vederea creării unei conştiinţe de mediu în rândul relativ recentă a sistemului de drept românesc, chiar dacă
tinerilor? reglementări în sensul protecţiei mediului au existat încă din
2. Analizaţi-vă: aveţi conştiinţă de mediu sau ecologică? Unde vă vechime.1
simţiţi carenţial? De ce?
3. Cum aţi proceda dacă aţi avea copii şi aţi dori să-i educaţi în A. Definiţie (vom reda câteva definiţii pentru exemplificare
sensul respectării şi protejării mediului, fără să deveniţi şi pentru a atrage atenţia că fiecare dintre ele, într-o formă sau
“pisălogi”? alta, se referă cam la aceleaşi aspecte):
Dreptul mediului = “acea ramură în sistemul juridic românesc
care înmănunchează normele juridice ce reglementează reelaţiile
sociale dintre persoane formate în legătură cu protecţia mediului”;2
= “ansamblul complex al normelor juridice
care reglementează relaţiile ce se stabilesc între oameni privind
atitudinea lor faţă de mediu, ca element vital şi suport al vieţii, în
procesul folosirii în scopuri economice, sociale şi culturale a
componentelor sale – naturale şi artificiale – precum şi relaţiile
legate de protecţia, conservarea şi dezvoltarea lor durabilă”;3

1
Pentru o introducere în istoricul reglementărilor privind protecţia mediului, pe
plan naţional şi internaţional, a se vedea Mircea DUŢU, Dreptul mediului.
MODULUL II - Introducere în Dreptul mediului. Tratat, vol. I, Capitolul I, “De la dreptul natural, la dreptul naturii”, Editura
Economică, Bucureşti, 1998, p. 17-33. De asemenea, Daniela MARINESCU,
Tratat de dreptul mediului, Capitolul II, “Reglementarea raporturilor om-natură
Modulul al II-lea este structurat în trei unităţi, în care este de-a lungul timpului. De la dreptul naturii la dreptul natural”, Editura All Beck,
prezentată evoluţia şi conturarea Dreptului mediului ca ramură de Bucureşti, 2003, p. 20-34.
drept, cu toate trăsăturile definitorii ale acesteia şi, implicit, şi ca 2
Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 51.
disciplină nouă de studiu: 3
Daniela MARINESCU, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck,
Bucureşti, 2003, p. 43.
20
= “ansamblul reglementărilor juridice şi calitate a mediului (prevăd nivelurile maxime admisibile de
instituţiilor stabilite în vederea protecţiei, conservării şi ameliorării poluare în mediile receptoare, ex. apă); norme de emisie (stabilesc
mediului, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă”;1 cantitatea de poluanţi ori concentraţiile acestora, ce pot fi emişi de
o anumită sursă); norme procedeu (alegerea unui tip dintre
B. Criteriile principale de delimitare a ramurii de dreptul dispozitivele de epurare impuse); norme de produs (referitoare la
mediului: calităţile fizice şi chimice ale unui anumit produs, ale ambalajului
- obiectul sau domeniul supus reglementării – relaţiile sociale etc.).3
privind protecţia, conservarea şi dezvoltarea mediului ambiant,
cu trăsături specifice, care nu constituie obiect de D. Izvoarele dreptului mediului: (a se vedea şi Anexa 2
reglementare pentru nici una dintre ramurile tradiţionale ale la “Îndrumar”)
dreptului.2 - Art. 35 din Constituţia României,aşa cum a fost modificată
- metoda de reglementare – a autoritarismului, prin intermediul după Referendumul din octombrie 2003.
normelor cu caracter imperativ (onerative şi prohibitive). - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind
- scopul sau finalitatea – protecţia mediului natural şi artificial şi protecţia mediului, care reprezintă legea-cadru în materie;
contribuţia, alături de celelalte state cu care încheiem acorduri - alte legi prin care, pornind de la principiile generale formulate în
sau tratate în acest sens, pe lângă alte aspecte importante, să legea-cadru, sunt reglementate raporturi privind protecţia diferitelor
contribuim la asigurarea unei planete mai curate şi mai elemente de mediu (atmosfera, sol, subsol, apa, fondul forestier
respirabile şi la folosirea durabilă a resurselor naturale. etc.); ori alte activităţi ce pot avea impact asupra mediului (regimul
Criteriile complementare: juridic al deşeurilor, al substanţelor periculoase etc.); ori legate de
- principile comune care stau la baza reglementărilor de dreptul autorizarea desfăşurării anumitor activităţi (emiterea avizelor,
mediului; acordurilor, autorizaţiilor de mediu); ori pentru aprobarea (de cele
- calitatea subiecţilor raporturilor de dreptul mediului; mai multe ori cu modificări şi completări) ordonanţelor sau
- natura sancţiunilor aplicate în caz de încălcare a normelor de ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (ex. Legea nr. 426/2001
dreptul mediului. pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor) ;
- Ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului (exemplu:
C. Metoda de reglementare este autoritară, prin O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor etc.)
intermediul normelor juridice cu caracter imperativ, stabilind pentru - Hotărâri de Guvern (ex. H.G. nr. 918/2002 privind stabilirea
subiectele raporturilor juridice de dreptul mediului drepturi şi procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi
obligaţii care iau naştere doar prin efectul legii. Normele de dreptul pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
mediului sunt fie onerative – obligă la o anumită conduită, cu acestei proceduri etc.);
aplicare de sancţiuni în caz de nerespectare, fie prohibitive – - Ordine ale Ministrului Mediului şi Apelor (ex. Ordinul MAPM nr.
interzic anumite conduite, atitudini, de asemenea, cu aplicare de 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
sancţiuni în caz de nerespectare. impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu.
În marea lor majoritate, normele de dreptul mediului sunt - Hotărâri ori decizii ale autorităţilor administraţiei publice
norme tehnice, sancţionate pe cale juridică, cum ar fi: normele de judeţene şi locale în exercitarea atribuţiilor legate de protecţia
1
mediului.
Mircea DUŢU, op.cit., 2003, p. 122.
2 3
Mircea DUŢU, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integrată, vol. I, Editura Daniela MARINESCU, op.cit., p. 42-43. De asemenea, a se vedea şi Mircea
Economică, 2003, p. 106. DUŢU, op.cit., 2003, p. 113-118.
21
- Alte acte normative, alte izvoare (ex. cutuma). reflectă cel mai bine sinteza cunoştinţelor şi experienţelor umane
decantate într-un domeniu pe care se întemeiază existenţa şi
Termeni cheie evoluţia acestora.2
Dreptul mediului; criterii principale de delimitare a ramurii Principiile generale ale dreptului sunt, pe de o parte,
de dreptul mediului; criteriile complementare de delimitare a rezultatul experienţei societăţii şi, pe de altă parte, reflectă
ramurii de dreptul mediului; metoda autoritarismului; izvoarele cerinţele obiective ale evoluţiei societăţii.3 Numai în măsura în
dreptului mediului. care sunt astfel recunoscute, respectarea lor poate asigura
sistemului juridic în care sunt formulate unitate, echilibru, coerenţă
Întrebări de control şi autoverificare şi, totodată, şi “primenirea sa permanentă”.4
1. Ce alte aspecte aţi lua în calcul pentru conturarea ramurii de Principiile dreptului prezintă grade diferite de generalitate,
dreptul mediului? în funcţie de sfera de cuprindere a domeniului de referinţă. Cea
2. Cum explicaţi adoptarea metodei autoritarismului pentru mai accesibilă delimitare a principiilor, din acest punct de vedere,
Dreptul mediului? este în principii generale, reflectări abstracte care sintetizează
3. Căutaţi în legislaţia de mediu cel puţin trei exemple de norme sfere aplicabile unor întregi ramuri ale ştiinţei sau domenii mai largi
cu caracter onerativ şi cel puţin trei norme cu caracter aflate în atenţie, şi principii concrete, care se referă la părţi relativ
prohibitiv, împreună cu sancţiunile aplicate în caz de distincte ale unor domenii guvernate de principiile generale.
nerespectare. Principiile generale dau măsura sistemului de drept, lor
4. Dacă aţi fi primarul localităţii în care domiciliaţi, care ar fi prima subordonându-se întreaga tehnică juridică, cu activităţile de
dispoziţie pe care aţi da-o legată protecţia mediului? normare, interpretare şi realizare a dreptului. Principiile concrete
5. În condiţiile în care hotărârile Curţii Europene de Justiţie sunt decurg din principiile generale şi constituie suportul de
obligatorii statelor comunitare, România fiind acceptată în materializare a acestora.5
Uniunea Europeană din 2007, consideraţi că jurisprudenţa O altă delimitare a principiilor dreptului constă în: principii
Curţii Europene de Justiţie privind protecţia mediului va fi ale sistemului dreptului intern şi principii ale sistemelor de drept
acceptată ca izvor de drept în România sau nu? Argumentaţi. internaţional. În planul dreptului internaţional, o categorie aparte o
constituie principiile generale şi concrete ale dreptului conturate la
nivelul Uniunii Europene.6
Imperativitatea principiilor se desprinde fie direct din “litera”
normei, când sunt expres formulate într-un act normativ, fie
Unitatea 2. PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI

Principiile dreptului sunt acele idei generale, cu caracter 2


Andrei SIDA, Introducere în teoria generală a dreptului, “Vasile Goldiş”
călăuzitor sau director, care orientează elaborarea şi aplicarea University Press, Arad, 2002, p. 62 şi urm.
normelor juridice într-o ramură de drept sau nivelul întregului 3
Nicolae POPA, Teoria generală a dreptului, Editura AllBeck, Bucureşti, 2002,
sistem de drept dintr-o ţară sau chiar pe plan internaţional.1 Ele p. 106.
4
Ibidem.
1 5
Romul Petru VONICA, Introducere generală în drept, Editura Lumina Lex, Andrei SIDA, op.cit., p. 62 şi urm.
6
Bucureşti, 2000, p. 42 şi urm.; Radu I. MOTICA, Gheorghe MIHAI, Teoria Pentru dezvoltări privind aspectele teoretice ale principiilor dreptului, a se
generală a dreptului, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2001, p. 57 şi urm. vedea Andrei SIDA, op.cit., p. 62-69.
22
indirect din “spiritul” actelor normative, prin analizarea raţiunii, dreptului mediului prevăzute în OUG nr. 195/2005 privind
scopului ori finalităţii normelor de drept.7 protecţia mediului.
Chiar dacă sunt formulate şi precizate la modul diferit în În OUG nr. 195/2005, legiuitorul român a enumerat
legislaţia naţională, regională sau internaţională, prin însăşi principiile şi elementele strategice care stau la baza protecţiei
existenţa lor, cu caracter pe zi ce trece mai imperativ, se mediului.
recunoaşte considerarea mediului ca făcând parte din patrimoniul La redactarea legii de bază privind protecţia mediului, ca şi
comun al umanităţii.2 a altor acte normative în acest domeniu, legiuitorul a avut în
Prin studiul formulării principiilor privind protecţia mediului, vedere şi scopul politicilor globale de protecţie a mediului4. În acest
se poate urmări şi evoluţia interesului şi nevoilor reale ale societăţii fel, a ţinut cont şi de anumite idei cu caracter de universalitate
umane în raporturile sale cu tot ceea ce o înconjoară. Acestea, formulate cu prilejul diferitelor întâlniri - regionale, internaţionale,
împreună, dau şi măsura evoluţiei politicii internaţionale, regionale mondiale - pe tema protecţiei mediului, idei care au fost
sau naţionale în ceea ce priveşte protecţia mediului. consacrate doctrinar tot ca principii de dreptul mediului.
Unul dintre primele acte internaţionale care au formulat În art. 3 al legii-cadru privind protecţia mediului, alături de
principii în acest sens, este “Declaraţia internaţională asupra principiile de dreptul mediului, legiuitorul precizează şi elementele
principiilor vizând protecţia mediului”, adoptată la Stockholm, cu strategice care stau la baza acestei legi, fără a le delimita în mod
ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului.3 La Stockholm expres. Considerăm că unele dintre aceste elemente strategice
au fost formulate 27 de principii, reprezentând tot atâtea sarcini deja ar putea fi considerate ca fiind principii de dreptul mediului.
pentru statele membre ale ONU şi 109 recomandări pentru luarea La stabilirea acestor principii şi elemente strategice, ca şi la
de măsuri pentru protecţia mediului. redactarea întregii legi de bază ca şi a celorlalte acte normative
De observat că la fiecare declaraţie semnată de privind protecţia mediului sau care au legătură cu aceasta,
participanţii la conferinţe sau întâlniri la nivel înalt sunt enumerate legiuitorul român a avut în vedere atât izvoarele naţionale,
principiile stabilite a sta la baza celor hotărâte; principiile stabilite la comunitare, internaţionale în materie, cât şi şi experienţa altor
asemenea întâlniri devin pe an ce trece mai multe şi mai elaborate state în acest sens.
şi, nu în ultimul rând, din ce în ce mai imperative. Iată în cele ce urmează câteva enumerări, respectiv
De aceea, este greu să fie enumerate toate aceste principii clasificări a principiilor dreptului mediului:
care ar ocupa mult prea mult spaţiu dacă ar fi toate menţionate. În Ernest Lupan5:
cele ce urmează vom prezenta doar o scurtă clasificare a • Principiul consacrării legislative a protecţiei mediului ca
principiilor dreptului mediului aşa cum a fost realizată în literatura obiectiv de interes public major (desprins în mare măsură din
de specialitate şi vom prezenta, cu minime comentarii principiile art. 1 al OUG nr. 195/2005: “Obiectul prezentei legi îl constituie
reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public
7
Ibidem. major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care
2
Mircea DUŢU, Dreptul mediului, Tratat, vol. I, Editura Economică, Bucureşti, conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.” (subl.ns. V.R.) Mai
1998, p. 84. mult, Dreptul mediului fiind o ramură a dreptului în care metoda
3
Conferinţa s-a desfăşurat în perioada 5-12 iunie 1972. Pentru detalii, a se vedea
4
şi: Pentru dezvoltări, a se vedea Ernest LUPAN, op.cit., p. 55-66.
5
- Ernest LUPAN, Dreptul mediului, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Ernest LUPAN, op.cit., p. 55-66. Sunt prezentate prezintă împreună principiile
Facultatea de Drept Cluj-Napoca, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998, p. 79. doctrinare şi legale, naţionale şi internaţionale ale Dreptului mediului, fără vreo
- *** S.O.S.! natura în pericol, [antologie, traducere, comentarii şi note: Stelian clasificare, respectiv enumerare prealabilă a acestora. De aceea, şi noi le
Ţurlea], Editura Politică, Bucureşti, 1989, p. 12. enumerăm respectând ordinea autorului.
23
este cea a autoritarismului, cum altfel ar putea fi asigurată mediului:
imperativitatea normelor dacă nu prin intermediul consacrării - în legislaţiile naţionale se recurge la consacrarea expresă a
lor prin acte normative? principiilor dreptului mediului în dreptul pozitiv, consacrându-li-
• Principiul prevenirii poluării. La data redactării cursului, acest se statutul de norme de conduită de maximă generalitate şi
principiu era prevăzut în art. 3, lit. b) al Legii nr. 137/1995 universalitate, obligatorii în domeniul respectiv, formulate
modificată. uneori identic sau asemănător şi ca principii politico-strategice;
Ulterior, prin modificarea şi completarea legii de bază, a fost - în dreptul comunitar, principiile au un statut intermediar, fiind
formulat un nou principiu în art. 3, lit. a.1), legat de acesta, dar formulate mai degrabă considerate ca linii directoare atât
mult mai compex, după cum vom vedea când vom dezvolta pentru politica în domeniu a comunităţii, cât şi pentru statele
principiile potrivit ordinii în care sunt prevăzute în lege.1 comunitare;
• Principiul precauţiei în luarea deciziilor de către autorităţile - la nivelul internaţional al dreptului mediului conceptul de
pentru protecţia mediului şi alte autorităţi ale administraţiei principiu are caracterul cel mai imprecis, fiind utilizat de cele
publice centrale şi locale care desfăşoară activităţi în legătură mai multe ori pentru a desemna o constantă evidentă,
cu protecţia mediului. Prevăzut în art. 3, lit. a), ne miră de ce concluziile unei analize, norme generale obligatorii.
este formulat după principiul prevenirii. M. Duţu grupează principiile dreptului mediului în două mari
• Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice categorii:
cadrului biogeografic natural, formulat în art. 3, lit. c). - principii fundamentale – consacrate la toate nivelurile dreptului
• Principiul “poluatorul plăteşte” – prevăzut în art. 3, lit. d). mediului (naţional, regional, comunitar, internaţional), privindu-
• Principiul priorităţii sănătăţii şi vieţii oamenilor, rezultat din le ca fiind osatura care îi conferă unitate, coperenţă, stabilitate,
prevederile constituţionale, ca şi din alte reglementări care unicitate. Printre acestea sunt enumerate ca făcând parte
privesc protecţia elementelor de mediu natural şi artificial de pe principiile: prevenirii; precauţiei; protecţiei mediului;
poziţia centrală a omului în cadrul acestora. conservării, ameliorării calităţii mediului; “poluatorul plăteşte”;
• Principiul realizării şi coordonării activităţii de protecţie a - principii generale – consacrate la nivelul dreptului mediului,
mediului de către stat, pornind şi de la elementul strategic dominând materiile tradiţionale ale acestuia şi exprimând
prevăzut ăn art. 3, lit. i) din Legea nr. 137/1995 modificată. specificul lor. Ca exemplu, în această categorie sunt
• Principiul bunei vecinătăţi, preluat din dreptul internaţional, enumerate ca făcând parte din dreptul comunitar al mediului
referitor la obligaţia statelor de a desfăşura activităţile în principiile: corectării cu prioritate la sursă a atingerilor aduse
limitele jurisdicţiei lor naţionale, fără a cauza daune mediului mediului; integrării considerentelor ecologice în toate politicile
altor state. comunitare; al subsidiarităţii. La nivelul dreptului internaţional
• Principiul cooperării între state în domeniul protecţiei mediului, sunt enumerate ca principii specifice: principiul cooperării;
preluat tot din dreptul internaţional, este privit ca o cerinţă obligaţia statelor de a soluţiona pe cale paşnică diferendele în
imperativă, din perspectiva faptului că unui stat îi este uneori materie de mediu; responsabilităţii comune, dar diferenţiate a
mai greu să întreprindă singur măsuri de protecţie a mediului, statelor; răspunderea statelor pentru pagubele aduse mediului;
decât printr-o acţiune concertată a mai multor state. îndatorirea de asistenţă ecologică.
Mircea Duţu2 subliniază situaţiile diferite în care se Acelaşi autor3 precizează şi conturarea unor “principii
regăsesc principiile în dreptul 2
Mircea DUŢU, Dreptul mediului, Tratat, vol. I, Editura Economică, Bucureşti,
1
Nu este amintit în enumerarea pe care o redăm pentru că modificarea legii a 2003, p. 203-217.
3
intervenit ulterior datei redactării cursului E.LUPAN. Idem, p. 215-216.
24
adiţionale”, iniţial reguli tehnice de implementare, cum ar fi: - principiul exercitării de către stat a dreptului
aplicarea celei mai bune tehnologii posibile, aplicarea celei mai suveran de a exploata resursele naturale, în
bune tehnologii disponibile, care nu antrenează costuri excesive, conformitate cu politica sa ecologică;
cele mai bune practivi de mediu, cea mai bună opţiune practicabilă - principiul prevenirii riscurilor ecologice şi al
în interesul mediului. producerii daunelor;
Daniela Marinescu2 are în vedere mai multe criterii de - principiul conservării biodiversităţii şi a
clasificare a principiilor ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural;
de dreptul mediului, rezultând astfel şi o enumerare mai amplă a - principiul “poluatorul plăteşte”;
acestora. Astfel, consideră ca fiind cele mai importante - principiul prevenirii, reducerii şi controlului integrat
următoarele distincţii între principii: al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici
- principii interne şi principii internaţionale, cu sublinierea că disponibile pentru activităţile care produc poluări
unele pot fi atât interne, cât şi internaţionale; semnificative.
- principii de bază şi principii decizionale, cu precizarea că unele b) Principii decizionale:
pot face parte din ambele categorii, cum ar fi principiul - principiul precauţiunii în luarea deciziilor,
“poluatorul plăteşte”; - principiul interzicerii poluării;
- principii tradiţionale (cum ar fi “poluatorul plăteşte”) şi principii - principiul participării publicului la elaborarea şi
noi, formulate după anul 1980, consolidate în Declaraţia de la aplicarea deciziilor de mediu.
Rio, cum ar fi principiile: precauţiei, dezvoltării durabile, 2. Principii externe:
participării publicului; a) Principii de bază:
- principii afirmate expres în Legea protecţiei mediului şi principii - principiul sic utere tuo, respectiv obligaţia statelor
doctrinare; de a se asigura că activităţile exercitate în limitele
- principii de maximă generalitate în dreptul mediului şi principii jurisdicţiei lor naţionale să nu cauzeze daune mediului
speciale, aplicabile unui anumit domeniu al dreptului mediului altor state;
(de exemplu, principiul proximităţii, specific regimului juridic al - principiul bunei vecinătăţi;
deşeurilor). - principiul informării şi cooperării între state;
Enumerăm, mai jos, principiile avute în vedere de Daniela - principiul protejării patrimoniului comun al
Marinescu, pe plan umanităţii;
intern, cât şi pe plan extern, cu precizarea că principiile specifice - principiul prevenirii poluării.
unor activităţi au fost prezentate în capitolele în care era prezentat b) Principii specifice cu caracter restrâns:
regimul juridic al acestora, cum ar fi cele privind substanţele toxice, - principiul nediscriminării – orice persoană afectată
deşeurile, activitatea nucleară etc., după cum vom proceda şi noi: sau care ar putea fi afectată de o pagubă materială are
1. Principii pe plan intern: dreptul să ridice, în faţa unui organ administrativ sau
a) Principii de bază: judiciar, problema permisibilităţii unor activităţi cu
- principiul potrivit căruia protecţia mediului consecinţe periculoase pentru mediu;
înconjurător constituie un obiectiv de interes public - principiul interzicerii poluării;
major; - principiul “poluatorul plăteşte”.
Rezultă că, indiferent de criteriile pe care le-au avut
2
Daniela MARINESCU, op.cit., p. 47-75.
25
în vedere pentru realizarea unei clasificări a principiilor de dreptul a.1) principiul prevenirii, reducerii si controlului integrat al
mediului, toţi autorii recunosc importanţa existenţei şi respectării poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru
principiilor din dreptul mediului. activitatile care pot produce poluari semnificative;5
De aceea, în cele ce urmează, ne vom limita doar la Prudenţa în cazul principiului prevenirii reprezintă o
prezentarea schematică a principiilor prevăzute în legea-cadru a atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un fenomen ale cărui
protecţiei mediului, urmând ca principiile specifice unui domeniu de consecinţe negative sunt cunoscute, fiind astfel posibil să se ia
activitate legat de protecţia mediului să le prezentăm în capitolele măsuri în raport cu riscul cunoscut şi măsurabil. 6 Semnificaţia
respective. expresiei “cele mai bune tehnici disponibile” o aveam explicată în
În cuprinsul art. 3 al OUG nr. 195/2005 sunt prevăzute: Anexa 2. Definiţii la OUG nr. 34/2002 privind prevenirea,
“Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări
legi, in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile, sunt: prin Legea nr. 645/2002.7 Aceeaşi definiţie a fost preluată şi redată
Observăm dintr-o lectură sumară a articolului că şi în Anexa la Legea 137/1995 modificată. În prezent, explicaţia
“dezvoltarea durabilă” reprezintă un scop ce ar fi putut fi atins prin “celor mai bune tehnici disponibile” este precizată în art. 2 pct. 18
respectarea principiilor, elementelor strategice şi a legislaţiei în din OuG nr. 195/2005. OuG nr. 34/20028 reprezenta
materie, dar şi un principiu sau element strategic. implementarea Directivei 91/61/EC privind prevenirea şi controlul
a) principiul precautiei in luarea deciziei; integrat al poluării. principiul prevenirii riscurilor ecologice si a
După cum am văzut din enumerările anterioare, acest producerii daunelor;
principiu face parte dintre Are la bază ideea că activitatea de prevenire a riscurilor
principiile decizionale. A luat naştere din necesitatea de a preveni
efectele negative pentru mediu produse prin diferite activităţi ale
omului şi s-a desprins din principiul prevenirii.1 Este vorba de 5
Introdus în fosta Lege nr. 137/1995 prin OUG nr. 91/2002, art. I, pct. 2.
prudenţa cu care trebuie să acţioneze titularul proiectului sau al 6
Ibidem.
activităţii2 la luarea oricărei decizie privind desfăşurarea unor 7
OUG nr. 34/2002, Anexa 2: “Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de
acivităţi care au impact sau ar putea avea impact asupra mediului. dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a
Acest principiu guvernează toate demersurile de obţinere a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui
avizelor, acordurilor, autorizaţiilor de mediu3, şi trebuie avut în referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii, iar în
vedere atât de iniţiator, cât şi de autorităţile administraţiei care au cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globală a emisiilor şi a
impactului asupra mediului în întregul său; cele mai bune – se înţelege tehnicile
atribuţii în eliberarea acestor acte tehnico-juridice.
cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a
Prudenţa în cazul principiului precauţiei reprezintă o mediului ân ansamblul său. În determinarea celor mai bune tehnici disponibile
atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un risc necunoscut trebuie luate în considerare, în special, elementele enumerate în anexa nr. 4;
sau vag cunoscut.4 tehnici – atât tehnologia utilizată, cât şi modul în care instalaţia este proiectată,
construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune; disponibile – acele
tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în
sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se
1
Daniela MARINESCU, op.cit., p. 58. în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceasta este sau nu utilizată
2
Vezi definiţia termenilor în art. 2 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia ori produsă în România, astfel încât titularul activităţii să poată avea acces în
mediului. condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.”
3 8
Idem. OuG nr. 34/2002 a fost abrogată prin OuG nr. 152/2005 privind prevenirea şi
4
Veti şi Mircea DUŢU, op.cit., p. 213. controlul integrat al poluării (M.Of. nr. 1078/30.11.2005).
26
ecologice este cu mult mai puţin costisitoare decât repararea poluării. Au fost explimate în literatura juridică mai multe
daunelor ecologice. Aplicarea acestui principiu are două aspecte: considerente care stau la baza principiului “poluatorul plăteşte”3:
pe de o parte, reglementarea juridică a unor obligaţii şi aplicarea - de ordin juridic – răspunderea bazată pe ideea de risc sau de
acestora cu caracter preventiv, şi, pe de altă parte, demersuri de garanţie pentru faptele materiale de poluare;
evitare a producerii unor consecinţe negative în calitatea mediului. - moral – pornind de la obligaţia poluatorului de a reduce
b) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor efectele secundare ale activităţii sale asupra mediului;
specifice cadrului biogeografic natural; - tehnic – pentru retehnologizare sau utlizarea tehnologiilor
Termenii biodiversitate şi ecosistem sunt definiţi în art. 2 nepoluante sau cât mai puţin poluante;
din OUG nr. 195/20051. Aspectele avute în vedere de acest - financiar – suportarea financiară de către agentul poluator a
principiu au fost cuprinse în Convenţia privind diversitatea cheltuielilor legate de diminuarea efectelor negative produse
biologică2 adoptată la Rio de Janeiro în cadrul Conferinţei prin activitatea sa şi a riscului.
Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului Înconjurător: e) înlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza
- menţinerea proceselor ecologice esenţiale ale sistemelor de nemijlocit si grav sanatatea oamenilor;
suport ale vieţii; Sănătatea omului, sub toate aspectele sale, fizică, psihică,
- prezervarea diversităţii genetice; socială etc., este avută în vedere nu numai din perspectiva
- utilizarea durabilă a speciilor şi ecosistemelor. dreptului mediului, dar una dintre finalităţile acestuia, am putea
Se observă că, pornind de la cele trei aspecte enumerate, considera că este şi aceasta. De aceea, reglementarea juridică a
ideea de conservare a biodiversităţii şi a ecosistemelor trebuie mediului din perspectiva sănătăţii oamenilor are în vedere de la
avută în vedere în orice activitate umană care are sau poate avea norme de igienă4, până la înlocuirea substanţelor periculoase ce
efecte asupra acestora. Acest principiu este perfect justificat de pot periclita sănătatea omului sau măcar diminuarea lor;
acţiunile iraţionale de exploatare, în trecutul nu foarte îndepărtat, a considerăm important de menţionat aici şi informarea publicului cu
unor rezerve, resurse ale naturii (includem aici şi vânarea excesivă privire la acestea5.
a unor specii de animale), toate acestea ducând uneori la f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a
diminuarea drastică sau chiar secarea unor rezerve naturale sau mediului6;
chiar dispariţia unor specii care, la rîndul lor, au avut efecte Întrucât, potrivit art. 5 al OUG nr. 195/2005, “statul
neprevăzute şi neaşteptate pentru ecosistemele din care făceau recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos”,
parte. înseamnă că, prin intermediul autorităţilor administraţiei centrale
d) principul "poluatorul plateste"; sau locale competente în acest sens, statul trebuie să aibă în orice
Generic, se consideră ca obiect al plăţii cheltuielile pe care moment informaţii despre despre starea tuturor elementelor şi
poluatorul trebuie să le suporte; în particular, se consideră că ar fi factorilor de mediu. Numai în acest fel, poate avea şi posibilitatea
vorba de executarea şi suportarea de către întreprinzătorul de a interveni direct sau indirect pentru reglarea şi echilibrarea
poluator a obligaţiilor de evitare, limitare, eliminare sau diminuare
a poluării. De aceea acest principiu este privit ca o metodă de
3
alocare a costurilor de menţinere sub control a poluării, dar poate fi Pentru dezvoltări, a se vedea Daniela MARINESCU, op.cit., p. 55.
4
aplicat doar doar coroborat cu principiile prevenirii şi interzicerii A se vedea Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997.
5
A se vedea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
1
Vezi Anexa 1 la “Indrumar”. substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări şi
2
Ratificată de România prin Legea nr. 58/1994, publicată în M.Of. nr. completări prin Legea nr. 451/2001.
6
199/02.08.1994. A se vedea definiţia din art. 2 din OUG nr. 195/2005.
27
mediului sub toate aspectele sale. Numai aşa statul poate să-şi “dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a
formeze o politică de mediu. compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
g) utilizarea durabila a resurselor naturale1; propriile necesităţi”.
Noţiunea de utilizare durabilă a resurselor naturale este în h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia
strânsă legătură cu cea de “dezvoltare durabilă”, formulat ca temă zonelor deteriorate;
centrală a celui de-al cincilea Program comunitar de acţiune în Se referă la trei direcţii de acţiune în domeniul mediului:
domeniul mediului2, care a fost elaborat în lumina pregătirilor - menţinerea mediului în starea şi echilibrul în care este – în
pentru Conferinţa Naţiunilor Unite privind mediul şi dezvoltarea, situaţia în care nu a suferit nici un fel de poluare din partea
Rio, 1992. Astfel, pentru prima oară era introdusă ideea privind activităţilor umane;
echilibrul dintre activităţile umane şi protecţia mediului. Trei direcţii - ameliorarea calităţii mediului – îmbunătăţirea acestuia în
de acţiune sunt avute în vedere pentru economisirea resurselor situaţiile în care diferite forme de poluare au alterat uşor mediul
naturale şi astfel pentru o dezvoltare durabilă a societăţii în toate şi se poate realiza prin acţiuni obişnuite;
sectoarele: industrie, energie, transporturi, agricultură, turism etc.: - reconstrucţia zonelor deteriorate – înseamnă investiţii majore
- optimizarea refolosirii şi reciclării deşeurilor – a rezultat şi o şi o activitate concertată a autorităţilor şi societăţii în situaţii în
avalanşă de acte normative în acest domeniu; care zone mai mari sau mai mici şi-au pierdut în cea mai mare
- raţionalizarea producţiei şi consumului de energie – a se vedea parte sau în totalitate calităţile iniţiale care, din varii raţiuni
şi multele încercări de reorientare a sectorului energetic spre (economice, biologice, culturale etc) se impun a fi refăcute.
surse neconvenţionale de energie; i) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor privind
- modificarea consumului şi stabilirea unui model de mediul4, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu5
comportament – sigur e vorba de societăţile occidentale, Unii autori6 îl consideră un principiu, ceea ce vom face şi
obişnuite cu un fel de “risipă” în ceea ce priveşte oferta şi noi. Reprezintă cei trei piloni pe care îi are în vedere Convenţia de
cererea. la Aarhus.7 Doar în măsura în care eşti bine informat, poţi spune
A se vedea şi definiţia dată “dezvoltării durabile” de pct. 28 din că participarea ta la luarea unei decizii privind, de exemplu, o
Anexa 1 la Legea apelor3: investiţie care ar putea avea impact asupra mediului, va putea fi
corectă. Numai având acces la informaţia de mediu poate fi
1
respectat şi principiul precauţiei în luarea deciziei. A se vedea şi
Potrivit art. 2 pct. 60 din OuG nr. 195/2005, prin resurse naturale se înţelege art. 5 al OUG nr. 195/2005, unde la litera a) se prevede că statul
totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea
umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenerabile -
apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, si permanente - energie solara, eoliana,
3
geotermala si a valurilor. Legea apelor nr. 107/1996 a fost modificată şi completată prin Legea nr.
Precizăm că, deşi în Anexa la Legea 137/1995 modificată şi completată era 310/2004.
4
definit termenul de utilizare durabila ca fiind folosirea resurselor naturale intr- Modificat prin OUG nr. 91/2002, art. I, pct. 3.
5
un mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, Art. 3 lit. h) din OUG nr. 195/2005.
6
mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor Ca principiu decizional – vezi Daniela MARINESCU, op.cit., p. 59-67.
7
prezente si viitoare, în noua lege-cadru privind protecţia mediului această În 1998, Conferinţa miniştrilor, derulată sub titlul “Un mediu pentru Europa”, a
definiţie nu se regăseşte. adoptat Convenţia de la Aarhus pentru accesul la informaţie, participarea
2
Derulat în perioada 1993-2000, sub titlul: “un program al Comunităţii Europene publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. România
privind politica şi acţiunea în legătură cu mediul şi dezvoltarea durabilă” sau a ratificat-o prin Legea nr. 86/2000. Există încă state comunitare care nu au
“Towards Sustainability”. ratificat-o.
28
garantează accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea 3. Ce alt principiu credeţi că ar putea fi formulat în Dreptul
condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare.1 mediului? Dacă este cazul.
j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea 4. Dacă aţi face parte dintr-o autoritate a administraţiei publice
calitatii mediului2 (locale sau centrale), cu atribuţii şi în protecţia mediului, ce
În acest sens, sunt elocvente numeroasele convenţii, măsuri v-aţi gândi să întreprindeţi pentru ca aceste principii să
tratate, acorduri semnate pe plan internaţional cu privire la diferite guverneze nu numai procesul legislativ, ci şi cel de interpretare
aspecte de prevenire a poluării mediului, de distrugere a şi aplicare a normelor de dreptul mediului?
habitatelor, a ecosistemelor etc. România a ratificat majoritatea
acestora. De asemenea, a se vedea şi prevederile constituţionale:
art. 11 – “tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte
din dreptul intern”; art. 20 – Tratatele internaţionale privind Unitatea 3. RAPORTUL DE DREPTUL MEDIULUI
drepturile omului – “Dacă există neconcordanţe între pactele şi
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Raporturile care iau naştere în legătură cu mediul, în
România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările
baza prevederilor legale privind protecţia mediului, sunt
internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile
interne conţin dispoziţii mai favorabile”. considerate raporturi de dreptul mediului.

Termeni cheie A. Iată câteva definiţii formulate în literatura de


Principiu de dreptul mediului; principiul precauţiei în luarea specialitate pentru ceea ce înseamnă raportul de dreptul mediului:
deciziei; principiul prevenirii, reducerii şi controlului integrat al Raportul de dreptul mediului este: “relaţia socială
poluării; utilizarea celor mai bune tehnici disponibile; principiul reglementată de normele dreptului mediului, formată între
prevenirii riscurilor ecologice; principiul conservării biodiversităţii şi persoane în legătură cu folosirea raţională a resurselor naturale şi
a ecosistemelor; principiul “poluatorul plăteşte”; sănătatea cu protecţia mediului în totalitatea sa, a cărui realizare este
oamenilor; monitorizare integrată a mediului; utilizare durabilă a asigurată, în caz de nevoie, prin forţa coercitivă a statului”;3
resurselor naturale; calitatea mediului; participarea publicului la = “relaţia socială care ia naştere între persoane în legătură
luarea deciziei în probleme de mediu. cu prevenirea şi combaterea poluării, protecţia, conservarea şi
dezvoltarea durabilă a elementelor mediului ş.a., relaţii
Întrebări de control şi autoverificare reglementate de normele dreptului mediului”.4
1. Verificaţi dacă aţi reţinut principiile şi elementele strategice
prevăzute de art. 3 din legea nr. 137/1995 modificată. B. Caracterele specifice ale raporturilor de dreptul
Consideraţi că sunt respectate în procesul de realizare a mediului:5
dreptului? - iau naştere întotdeauna în legătură cu utilizarea, conservarea,
2. Încercaţi să dezvoltaţi înţelesul şi semnificaţiile formulate în protecţia, dezvoltarea mediului. Raporturile de dreptul mediului
“Îndrumar” sau în alte lucrări de specialitate şi pe baza
legislaţiei în materie pe care o veţi parcurge. 3
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 78.
1 4
În acest sens, a se vedea reglementările privind accesul la informaţie enumerate Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p. 77.
5
în Anexa 2 la “Îndrumar”, precum şi cuprinsul Modulului III. Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 78-79; Daniela MARINESCU, op.cit., 2003,
2
Art. 3 lit. i) din OUG nr. 195/2005. p. 77.
29
au un caracter complex şi variat întrucât activităţile în care stau iau naştere între titularul activităţii şi autorităţile administraţiei
la baza lor sunt extrem de complexe şi variate; publice cu atribuţii în acest sens;
- în raporturile de dreptul mediului pot participa, atât ca subiect - raporturi juridice care iau naştere în desfăşurarea activităţilor
activ, cât şi ca subiect pasiv, orice persoană fizică sau juridică, legate de diminuarea efectelor poluării mediului (ex. montarea
publică sau privată; adică persoanele fizice, persoane juridice unor filtre etc.) ori eliminarea efectelor păgubitoare ale poluării
publice sau private, autorităţile ale administraţiei publice mediului – în cazul în care această poluare a avut loc; aceste
centrale sau locale etc. Şi aceasta pornind şi de prevederile raporturi iau naştere între titularul activităţii poluatoare şi
constituţionale şi din legea-cadru privind protecţia mediului, autoritatea administraţiei publice competente şi/sau deţinătorul
potrivit cărora persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a elementului de mediu supus refacerii;
proteja şi ameliora mediul înconjurător1; - raporturi juridice care iau naştere pentru sancţionarea
- de regulă, participanţii la raporturile de dreptul mediului se află titularului activităţii, în aplicarea principiului “poluatorul
pe poziţie de subordonare juridică;2 plăteşte”; iau naştere între poluator şi autoritatea administraţiei
- luând naştere în temeiul şi condiţiile legii, exprimând astfel publice competente să aplice sancţiuni şi/sau victima poluării;
voinţa statului, în majoritatea cazurilor, raporturile de dreptul - raporturi juridice care iau naştere din voinţa părţilor, cu
mediului sunt simplu voliţionale. Există însă şi situaţii în care caracter dublu voliţional, cu scopul îmbunătăţirii şi refacerii
pot lua naştere raporturi de dreptul mediului care să aibă condiţiilor de mediu, precum şi cu scopul dezvoltării durabile a
caracter dublu voliţional, atunci când aceste raporturi iau mediului4 (prin protejarea, conservarea resurselor minerale, a
naştere prin voinţa părţilor (exemplu: asociaţiile, fundaţiile care altor produse ale naturii – ex. pădurea etc.) ; iau naştere între
sunt constituite cu scopul desfăşurării de activităţi legate de persoanele fizice sau juridice participante la acest proces şi
protecţia mediului). autorităţile administraţiei publice competente;
- raporturi de drept internaţional al mediului – când apare un
C. Categoriile de raporturi de dreptul mediului3 sunt element de extraneitate la care participă, pe de o parte,
stabilite în mod diferit, în funcţie de felul, natura şi finalitatea organizaţii internaţionale, şi, pe de altă parte, statele sau
activităţii în legătură cu care iau naştere, se modifică sau se sting: persoanele juridice naţionale. Sigur că pe aceeaşi linie de
- raporturi juridice care iau naştere în legătură cu activitatea de clasificare, p distinct utem considera ca tip distinct raporturile
prevenire a poluării mediului, concretizate în cele născute în comunitare de dreptul mediului, ştiut fiind că reglementările
cadrul derulării procedurilor de autorizare a unor activităţi, în comunitare în materie de mediu sunt extrem de numeroase şi,
respectarea şi punerea în aplicare a obligaţiilor fizice sau până în anul 2007 vor trebui implementate în marea lor
juridice de a nu desfăşura activităţi poluante; aceste raporturi majoritate, dacă nu în totalitate. distinct
1
Constituţia României, modificată şi renumerotată în 2003, art. 35, alin. (3). A se
vedea şi OUG nr. 195/2005, art. 1: protecţia mediului “obiectiv de interes public D. Izvoarele raportului de dreptul mediului
major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea
Izvoare ale unui raport juridic concret de dreptul mediului
durabilă a societăţii”; art. 94: “Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor
persoanelor fizice şi juridice” etc. pot fi acţiunile umane sau evenimentele naturale.
2
Chiar dacă nu poate fi separată de unele reglementări cu caracter privat, ramura
4
dreptului mediului face parte din dreptul public. Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p. 78, consideră raporturile privind
3
Daniela MARINESCU, op.cit., 2003, p. 78; Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. dezvoltarea durabilă a mediului ca raport de dreptul mediului distinct de
79-80; celelalte.
30
Acţiunile omeneşti, pentru a reprezenta izvor al unui raport proteja mediul. Pornind de la prevederile art. 35 din Constituţia
de dreptul mediului, trebuie să fie în legătură cu prevenirea modificată în 2003 a României, aceste drepturi şi obligaţii
poluării, cu poluarea mediului, cu folosirea raţională a resurselor aparţinând tuturor se desprind din întreaga legislaţie de protecţie a
naturale, cu îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, cu înlăturarea mediului.
efectelor poluării şi refacerea mediului etc. Acţiunile umane pot fi • Obiectul raportului de dreptul mediului.
săvârşite de persoane fizice sau juridice (publice sau private). Luând în considerare punctul de vedere cel mai împărtăşit
Aceste acţiuni pot avea un caracter pozitiv sau negativ, şi pot fi în teoria dreptului2 privind
săvârşite cu sau fără intenţia de a da naştere, a modifica sau obiectul raportului juridic, şi anume, că ar consta în acţiunile pe
stinge un raport de dreptul mediului. care titularul dreptului subiectiv le întreprinde sau le pretinde în
Evenimentele naturale care pot fi izvor al raportului de desfăşurarea raportului juridic, înseamnă că obiect al raportului
dreptul mediului sunt acele împrejurări, prevăzute de lege, care se juridic de dreptul mediului este însăşi conduita la care se referă
produc independent de voinţa omului şi care au efecte poluante drepturile şi obligaţiile corelative ale subiectelor. Rezultă că
asupra mediului natural sau artificial. În această categorie intră obiectul raportului de dreptul mediului este foarte variat, ţinând
inundaţiile, furtunile, erupţiile vulcanice, alunecările de teren etc. cont de complexitatea, varietatea şi natura acţiunilor pe care
participanţii la raportul juridic trebuie să le întreprindă sau de la
E E. Structura raportului de dreptul mediului care trebuie să se abţină.
F Ca orice raport juridic, şi raportul juridic de dreptul
mediului are o structură tripartită - Termeni cheie
subiecte, conţinut, obiect – prezentând însă următoarele aspecte Raport de dreptul mediului; categorii de raporturi de dreptul
specifice, care îi deosebesc structura de cea a altor ramuri ale mediului; subiect al raportului de dreptul mediului; conţinutul
dreptului: raportului de dreptul mediului; obiectul raportului de dreptul
mediului.
• Subiectele raportului de dreptul mediului
Pot fi atât subiecte active, cât şi pasive ale raportului de Întrebări de control şi autoverificare
dreptul mediului, în funcţie de drepturile şi obligaţiile legate de 1. Daţi exemple de raporturi de dreptul mediului în care
protecţia mediului pe care le au: persoanele fizice, indiferent de autorităţile administraţiei publice sunt subect activ.
cetăţenia pe care o au; persoanele juridice publice – autorităţile 2. Daţi exemple de raporturi de dreptul mediului în care
administraţiei publice - sau private, indiferent de naţionalitate. persoanele juridice sunt subiect pasiv, şi exemple în care sunt
Statul român poate participa direct ca subiect al raportului subiect activ.
internaţional de mediu.1 3. Daţi exemple în care persoanele fizice sunt fie subiect activ, fie
• Conţinutul raportului de dreptul mediului subiect pasiv al raportului de dreptul mediului.
Drepturile şi obligaţiile corelative ale subiectelor raportului 4. În afară de enumerarea privind categoriile de raporturi de
de dreptul mediului formează conţinutul raportului de dreptul dreptul mediului, aţi mai propune o altă categorie?
mediului. Subiecte active şi pasive putând fi orice persoană fizică
sau juridică, înseamnă că toate aceste persoane au, pe de o parte,
dreptul la un mediu sănătos, şi, pe de altă parte, obligaţia de a
2
Gheorghe BOBOŞ, Teoria generală a dreptului, 2001; Nicolae POPA, Teoria
1
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 81-82. generală a dreptului, Editura Actami, Bucureşti, 1998, p. 319-320.
31
protejare a fondului forestier, ce figurează şi în contractul
Unitatea 4. RĂSPUNDEREA ÎN DREPTUL MEDIULUI 1 de muncă.
Există şi autori care consideră unele sancţiuni ca fiind
Răspunderea juridică în dreptul mediului constă în specifice de drept al mediului.4 Printre acestea enumeră:
complexul de drepturi şi • Sancţiuni privind autorizarea activităţilor economice şi
obligaţii care iau naştere ca urmare a încălcării prevederilor sociale: refuzul acordării autorizaţiei, suspendarea ori
legale privind protecţia mediului. anularea acesteia, dispunerea încetării definitive sau
OUG nr. 195/2005, în art. 95 al. (1), prevede că temporare a funcţionării activităţii unei persoane juridice,
“răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter chiar dacă sunt, de regulă, considerate sancţiuni
obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralităţii autorilor, contravenţionale complementare în domeniul mediului
răspunderea este solidară”, iar potrivit al. (2), “în mod are caracter principal şi special;5 a se vedea în legea-
excepţional, răspunderea poate fi subiectivă pentru cadru situaţiile în care autorizaţia de funcţionare se
prejudiciile cauzate speciilor protejate şi habitatelor naturale, suspendă sau se retrage titularului investiţiei. În această
conform reglementărilor specifice”. categorie sunt incluse:
Aşadar, răspunderea juridică în dreptul mediului - anularea şi suspendarea (de la 1 la 6 luni) a
intervine, la modul general, nu doar în situaţiile în care s-a autorizaţiei de comercializare, a autorizaţiei de
produs un prejudiciu mediului, ci chiar şi în situaţiile de utilizare şi a autorizaţiei de prestări de servicii cu
încălcare a normelor de protecţie a mediului, fără să fi fost produse de uz fitosanitar, conmform prevederilor art.
afectat în vreun fel mediul natural sau artificial. 33 din O.G. nr. 4/1995 privind fabricarea,
În afară de cele trei tipuri de răspundere prevăzută de comercializarea şi utilizarea produselor de uz
legea-cadru a protecţiei mediului, există alte acte normative fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi
care prevăd şi răspunderea disciplinară, însoţită când este buruienilor în agricultură şi silvicultură;
cazul de cea patrimonială. De exemplu, Codul silvic2 în art. - măsura de încetare a activităţii utilizatorilor de
95 prevede: “Încălcarea prevederilor prezentului Cod silvic apă, dispusă în condiţiile art. 107, alin. (5) şi (6) şi art.
atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială3, civilă, 108, alin. 3 din Legea apelor nr. 107/1996;
contravenţională sau penală a persoanelor vinovate, potrivit - sancţiuni prevăzute de O.U.G. nr. 200/2000
legii”. Este vorba şi de răspunderea disciplinară întrucât privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
personalul unităţilor silvice are, potrivit legii, atribuţii de substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:
retragerea autorizaţiei de desfăşurare a activităţii
comerciale (art. 26, alin. 1) pentru declararea de date
1
Pe larg, a se vedea: Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 341-351; Daniela nereale, incomplete, greşite despre substanţele şi
MARINESCU, op.cit., 2003, p. 437-469; Mircea DUŢU, op.cit., 2003, p. 393- preparatele chimice periculoase;
455.
2
Legea nr. 26/1996 (publicată în M.Of. nr. 92 din 8 mai 1996).
3 4
Conform prevederilor noului Cod al muncii, din 2003, răspunderea materială a ; Mircea DUŢU, op.cit., vol. I, 2003, p. 447-455.
5
fost înlocuită cu “răspunderea patrimonială”. Mircea DUŢU, op.cit., vol. I, 2003, p. 448.
32
• sancţiunea prevăzută în art. 75 din legea fondului funciar
nr. 18/1991, republicată; Ca şi alte state est-europene candidate la aderarea în
• obligaţia stabilită de art. 16, alin. (2) din O.G. nr. 81/1998 Uniunea Europeană, România are avantaje şi dezavantaje în
privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire adoptarea şi adaptarea legislaţiei europene la nevoile şi specificul
a terenurilor degradate. naţional. Avantajul îl constituie cel puţin faptul că poate evita
greşelile sau neajunsurile pe care le-au făcut sau înregistrat ţările
Termeni cheie comunitare, sărind peste anumite etape de bâjbâială sau de
Răspunderea civilă, răspundere penală, răspundere bâlbâială legislativă; dezavantajul constă cel puţin în faptul că
administrativă, răspundere disciplinară şi patrimonială, adoptarea unor acte normative şi adaptarea altora potrivit
răspunderea specifică în dreptul mediului. legislaţiei comunitare europene trebuiesc făcute într-un timp
extrem de scurt – cu atât mai mult dacă îl comparăm cu avansul
Întrebări de control şi autoverificare de cel puţin 30 de ani de politică privind protecţia mediului
1. Consideraţi necesară stabilirea existenţei unei forme speciale derulată pe parcursul programelor de acţiune în domeniul
de răspundere în dreptul mediului? mediului la care au participat statele membre ale Comunităţii
2. Cuantumurile sancţiunilor vi se par suficiente pentru a asigura Europene începând cu anul 1972.
caracterul preventiv al acestora? * * *
3. Aţi întâlnit şi alte tipuri de sancţiuni pe care le-aţi considera
specifice dreptului mediului? Considerăm necesară stabilirea înţelesului noţiunii1
4. Este vreo sancţiune pe care a-ţi propune-o spre consacrare “informatie de mediu - informatia definita in Conventia privind
într-un act normativ? Dacă da, în ce constă sancţiunea accesul la informatii, participarea publicului la luarea deciziilor si
propusă şi pentru ce fel de faptă? accesul la justitie in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25
iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000”.
Convenţia de la Aarhus în art. 2. Definiţii, alin. 3
precizează: “informaţie de mediu înseamnă orice informaţie scrisă,
vizuală, audio, electronică sau sub orice formă materială, privind:
a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul şi atmosfera, apa,
solul, pământul, peisajul şi zonele naturale, diversitatea
biologică şi componentele sale, inclusiv organismele
modificate genetic şi interacţiunea dintre aceste elemente;
MODULUL III - Accesul la informaţia b) factori, cum ar fi: substanţele, energia, zgomotul şi radiaţia şi
privind mediul activităţile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative,
acordurile de mediu, politicile, legislaţia, planurile şi
În Modulul al III-lea este prezentată reglementarea programele care afectează sau pot afecta elementele de
juridică a accesului la informaţie, participarea publicului şi mediu amintite la subpunctul a), analizele cost – beneficiu sau
accesul la justiţie în probleme de mediu, în lumina
implementării reglementărilor comunitare şi internaţionale în 1
Conform definiţiei formulate în Anexa la Legea nr. 137/1995 privind protecţia
materie. mediului, modificată şi completată prin O.G. nr. 91/2002, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 294/2003.
33
alte analize şi prognoze economice folosite în luarea deciziei * * *
de mediu; Experienţa dobândită în aplicarea Directivei Consiliului
c) starea sănătăţii şi siguranţei umane, condiţiile de viaţă umane, 90/313/EEC a scos la iveală atât aspecte pozitive, cât şi aspecte
zonele culturale şi construcţiile şi modul în care acestea sunt carenţiale în implementarea ei în legislaţia statelor comunitare,
sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de ceea ce a determinat ca în anul 1998 să fie semnată Convenţia
factorii, activităţile sau măsurile cuprinse în subpunctul b)”. de la Aarhus2, care, la rândul ei, implementa liniile directoare
stabilite anterior în cadrul Conferinţei Ministeriale desfăşurate la
* * * Sofia în 1995.3 Prin semnarea Convenţiei se intenţiona sporirea
1
În Preambulul Conferinţei Naţiunilor Unite privind accesului publicului la informaţie şi îmbunătăţirea participării
mediul şi dezvoltarea, care s-a desfăşurat la Rio de Janeiro în acestuia la luarea deciziilor, astfel încât cetăţenii să devină mai
perioada 3-14 iunie 1992, printre cele 27 de principii enunţate, conştienţi de problemele de mediu şi să promoveze o mai bună
principiile 10 şi 17 privesc tema noastră, precizând, printre altele, implementare a legislaţiei de mediu, atât prin principiile enunţate,
faptul că aspectele de mediu sunt cel mai bine tratate prin cât şi prin modificările legislaţiei comunitare, propunând totodată
participarea tuturor cetăţenilor interesaţi, într-o măsură adoptarea unei noi directive în acest sens.
convenabilă. * * *
La nivel naţional, statele urmau să asigure accesul În România, accesul publicului la informaţia privind
fiecărui individ la informaţia privind mediul deţinută de autorităţile mediul, ca şi implicarea acestuia în luarea deciziilor privind
publice, ca şi posibilitatea de a participa la procesul decizional în activităţi care ar putea avea un impact asupra mediului au fost
materie; acesta se putea realiza de state şi prin luarea unor reglementate prin acte normative fie cu caracter general, fie cu
măsuri pentru a face cât mai cunoscute informaţiile de mediu, cât caracter special în ceea ce priveşte protecţia mediului. Acestea
şi prin asigurarea accesului efectiv la procedurile judiciare şi reprezintă, în mare măsură, implementarea în legislaţia noastră
administrative în cazul unor daune create de nerespectarea celor atăt a reglementărilor comunitare în materie, cât şi a celor
de mai sus. internaţionale, cum ar fi Convenţia de la Aarhus.
Evaluarea impactului asupra mediului – considerat ca un Chiar dacă nu a prea fost respectată în sensul în care vedem
instrument naţional – urma să fie făcută în acele situaţii în care astăzi lucrurile, ci mai degrabă sub aspectul politicii de suprafaţă
activităţile propuse puteau avea un impact negativ asupra cu accent pe propaganda socialistă, în Legea nr. 9/1973 privind
mediului şi necesitau avize din partea unor autorităţi naţionale. protecţia mediului înconjurător4 art. 7, lit. j era prevăzută ca
Se poate observa, o dată în plus, că este enunţată formularea de una dintre obligaţiile organelor şi organizaţiilor de stat etc., potrivit
activităţi care pot avea un impact negativ asupra mediului, atribuţiilor ce le reveneau, “să adopte măsuri corespunzătoare
lăsând-o la nivelul principiilor, revenind astfel fiecărui stat pentru ridicarea continuă a nivelului de instruire şi educare a
explicarea clară şi, eventual, enumerarea situaţiilor care pot intra
2
sub incidenţa acestui conţinut negativ al impactului, ca şi situaţiile Ratificată de România prin Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea
în care poate fi refuzată informaţia privind mediul. Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea
deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie
1998, publicată în M.of. nr. 224 din 22 mai 2000.
1 3
Documentul de la lucrări, în limba franceză. De asemenea, în limba engleză, a Bulletin of the European Union, nr. 6-1998, 1.3.149, p. 65.
4
se vedea şi Daniel A. FARBER, pct. 29.3 Access to environmental information Publicată în B.Of. nr. 91 din 23 iunie 1973, abrogată prin Legea nr. 137/1995
in other countries, în op.cit., p. 855 şi urm. privind protecţia mediului.
34
tuturor cetăţenilor ţării, în vederea participării lor active la cu modificări şi completări, prin Legea nr. 294/27.06.20035 s-a
înfăptuirea politicii partidului şi statului privind protecţia mediului modificat şi cuprinsul art. 5, litera a): “accesul la informaţia privind
înconjurător”. Observăm că, în ciuda faptului că se referă la o mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute în
posibilitate a cetăţenilor de a participa la luarea unor decizii, legislaţia în vigoare”.6 Textul art. 5 litera a), aşa cum a fost
anterior acesteia este vorba de luarea măsurilor de instruire şi modificat, reprezintă un exemplu atât de implementare a
educare a cetăţenilor, nicidecum despre o informare a acestora legislaţiei comunitare, cât şi de adaptare a legislaţiei existente la
sau de vreo libertate la accesul privind informaţia de mediu. noutăţile legislative. Este vorba, după cum menţionam în paginile
Chestiune de terminologie folosită sau de interpretare dată, cert anterioare, atât de necesitatea simţită la nivelul comunitar al
este că această reglementare legală în vigoare până la prevederilor legale de a se da o mai bună şi clară precizare unor
adoptarea, în 1995, a legii noi de protecţie a mediului, nu a fost termeni ori situaţii reglementate, ca şi de evitarea unor situaţii
luată în considerare şi deci nici aplicată1; principala bază pentru înregistrate în jurisprudenţa comunitară, astfel încât să nu
dreptul la informaţie au constituit-o prevederile Constituţiei din repetăm greşelile sau cazurile de interpretare eronată a
1991. Astfel, în art. 31 alin.1 al Constituţiei este prevăzut dreptul legislaţiei. Mai mult, recent fusese adoptată Legea nr. 544/20017
persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Normele
iar în alin. 2 este prevăzută obligaţia autorităţilor publice, potrivit metodologice de aplicare a acestei legi aprobate prin Hotărârea
competenţelor ce le revin, să asigure informarea corectă a Guvernului nr. 123/20028, la care ulterior avea să facă trimitere
cetăţenilor, corectitudinea informării opiniei publice fiind o H.G. nr. 1115/2002 referitoare la accesul la informaţia privind
obligaţie a mijloacelor de informare în masă, publice şi private – mediul.
potrivit alin. 4 al aceluiaşi articol. Alte articole din Legea-cadru9 care reglementează în mod
Printre primele reglementări legale care se referă strict şi direct sau indirect accesul la informaţie ar fi:
exclusiv la accesul la informaţia de mediu2 a fost Legea - art. 3, lit. h) “informarea şi participarea publicului la luarea
protecţiei mediului nr. 137/19953 care, în art. 5, litera a) deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu” –
prevedea că statul recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un pentru a lua o decizie corestă, mai întîi trebuie să ai informaţia
mediu sănătos, garantând în acest scop accesul la informaţiile necesară. În acest sens, a se vedea şi procedura organizării
privind calitatea mediului. Odată cu adoptarea Ordonanţei de dezbaterii publice în cazul unor noi investiţii;
Urgenţă a Guvernului nr. 91/20024 pentru modificarea şi
completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, aprobată, - art. 5, lit. a) “accesul la informaţia privind mediul, cu
respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia
1
A se vedea şi Barna BARTHA, România, în “Access to Environmental în vigoare”. Vom vedea în cele ce urmează prevederile legale
Information in Europe” – The Implementation and Implications of Directive privind obligativitatea autorităţilor administraţiei publice de a
90/313/EEC (on the freedom of access to information on the environment), difuza informaţia din oficiu sau la cerere, precum şi situaţiile în
Editor Palph E. HALLO, Kluwer Law International, International Environmental care anumite informaţii sunt considerate confidenţiale;
Law and Policy Series, London, 1996, p. 387-394.
2
Pe lângă participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în
5
probleme de mediu. Publicată în M. Of. nr. 505/14.07.2003.
3 6
Republicată în M.Of. nr. 70 din 17 februarie 2000. În prezent, Legea nr. Acelaşi conţinut are şi art. 5 lit. a) din OUG nr. 195/2005.
7
137/1995 a fost abrogată prin OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Publicată în M.Of. nr. 663din 23 octombrie 2001.
8
publicată în M.Of. nr. 1196 din 30 decembrie 2005. Publicată în M.Of. nr. 167 din 8 martie 2002.
4 9
Publicată în M.Of. nr. 465 din 28 iunie 2002. OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
35
- art. 5, lit. c) “consultarea în procesul de luare a deciziilor documentaţiei necesare obţinerii avizului pentru planurile şi
privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea programele pentru care este necesară evaluarea de mediu”;
actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi - art. 71, lit. f) – Autoritatea publică centrală pentru sănătate are
programelor”; următoarele atribuţii şi răspunderi: “colaborează la nivel
- art. 14, al. (4). “titularul activităţii are obligaţia de a informa central şi local în asigurarea accesului publicului la informaţia
autorităţile publice teritoriale competente pentru protecţia de sănătate în relaţie cu mediul”;
mediului cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de - art. 73 - Autoritatea publica centrala pentru educatie si
poluanţi reglementaţi, precumşi cu privire la accidente sau cercetare asigura:
pericole de accidente”; a) adaptarea planurilor si programelor de invatamant la toate
În cele ce urmează, sunt menţionate articolele din fosta nivelurile, in scopul insusirii notiunilor si principiilor de protectia
Lege nr. 137/1995 privind protecţia mediului, care au mediului, pentru constientizarea, instruirea si formarea in acest
legătură cu accesul la informaţie. Studenţii sunt rugaţi să domeniu; b) promovarea tematicilor de studii si programe de
identifice aceste reglementări, aşa cum sunt prevăzute în cercetare care raspund prioritatilor stabilite de autoritatea
cadrul OUG 195/2005 (Anexa 1 la prezentul „Îndrumar...”) publica centrala pentru protectia mediului; c) elaborarea
programelor educationale in scopul formarii unui
- art. 61, lit. c) – “Pentru asigurarea unui mediu de viaţă comportament responsabil fata de mediu.” Chiar dacă nu are
sănătos, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi, după legătură directă cu accesul la informaţia privind mediul,
caz, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii … “să educaţia în sensul cunoaşterii noţiunilor şi principiilor de
informeze publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau protecţie a mediului şi formarea unui comportament
existenţa obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea responsabil faţă de mediu, considerăm noi, implică şi o
populaţiei”; conştientizare a dreptului şi obligaţiei de a cunoaşte tot ce
- art. 65, lit. c) şi o): Autoritatea centrală pentru protecţia poate dăuna mediului, pentru a lua deciziile în cunoştinţă de
mediului (art. 66 -autorităţile publice teritoriale pentru protecţia cauză.
mediului îndeplinesc la nivel local) are următoarele atribuţii şi - art. 80, lit. f) – Protecţia mediului constituie o obligaţie a
răspunderi: … “creează sistemul de informare propriu şi tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care scop: “informează
stabileşte condiţiile şi termenii care să permită accesul liber la autorităţile competente şi populaţia, în caz de eliminări
informaţii şi participarea publicului la deciziile privind mediul”; accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major”.
“pune la dispoziţia publicului datele centralizate privind starea
Legea nr. 86/20001 prin care este ratificată Convenţia de
mediului, programele şipolitica de protecţie a mediului”;
la Aarhus, privind accesul la informaţie, participarea
- art. 67, lit. a) Pentru exercitarea funcţiilor sale autoritatea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme
centrală pentru protecţia mediului “solicită informaţiile necesare: de mediu, urmată de Hotărârea Guvernului nr. 1115/2002
ministerelor, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor privind accesul liber la informaţia privind mediul2 am putea
fizice şi juridice, cu referire la prevederile art. 65 lit. a), b), d), e),
1
f), h), I), j), l), p), r) şi ])”; Publicată în M.Of. nr. 224 din 22 mai 2000.
2
Publicată în M.Of. nr. 781 din 28 octombrie 2002. Solicitarea şi furnizarea
- art. 69, pct. 2 – autoritatăţile administraţiei publice centrale şi informaţiei privind mediul se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001
locale sunt obligate: “să asigure pregătirea şi transmiterea către privind liberul acces la informaţiile de interes public (art. 3, alin. 1), iar
autorităţile competente pentru protecţia mediului a informaţiilor şi nemulţumirile sunt soluţionate potrivit Normelor metodologice de aplicare a
36
afirma că reprezintă căi de acces activ şi pasiv al populaţiei la şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private
informaţia privind mediul; Ordinul Ministrului Apelor şi supuse acestei proceduri; Ordinul Ministrului Apelor şi
Protecţiei Mediului nr. 1182/20021 pentru aprobarea Protecţiei Mediului nr. 860/202 pentru aprobarea
metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de
mediul deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului. emitere a acordului de mediu, la emiterea lui avându-se în
Privită din perspectiva populaţiei: vedere şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/20023 privind prevenirea, reducerea şi
Considerăm cale de acces activ la informaţia controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin
privind mediul reglementarea potrivit căreia, chiar fără Legea nr. 645/20024; Ordinul Ministrului Apelor şi
justificarea scopului (H.G.1115/2002, art. 3, alin. 3), orice Protecţiei Mediului nr. 863/20025 privind aprobarea
persoană fizică sau juridică (numită solicitant – art. 2, alin. ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru
1, pct. 3) se poate adresa cu o cerere compartimentului de evaluare a impactului asupra mediului. Cale de acces
specializat de informare şi relaţii publice organizat în pasiv a populaţiei la informaţia privind mediul reglementată
cadrul autorităţii publice (art. 3, alin. 2), care are şi prin obligaţia titularului unei investiţii de a aduce la
obligaţia de a pune la dispoziţia solicitantului informaţiile cunoştinţa publicului, prin diverse metode de informare
privind mediul pe care le deţine (art. 3, alin. 3) în termen (prevăzute în Ord. 860/2002, Cap. 3 Informarea şi
de 10 zile de la înregistrarea cererii (art. 5, alin. 1); refuzul participarea publicului la procedura de evaluare a
accesului publicului la informaţia privind mediul este impactului asupra mediului art. 35-47). În activitatea de
posibil în situaţiile şi condiţiile prevăzute în H.G. nr. informare a publicului, titularul investiţiei este încurajat în
1115/2002 art. 4, alin. 1-3, în termen de 5 zile de la identificarea publicului interesat şi angajarea unui dialog
înregistrarea cererii (art. 5, alin. 3). direct cu publicul interesat în vederea prezentării
Considerăm cale de acces pasiv a populaţiei la obiectivelor proiectului (art. 35, alin. 2), şi organizează, sub
informaţia privind mediul reglementarea potrivit căreia îndrumarea autorităţii publice competente, dezbaterea
autorităţile publice pun la dispoziţie informaţiile privind publică în cadrul căreia prezintă raportul la studiul de
mediul şi starea acestuia, pe care le deţin din oficiu (H.G. evaluare a impactului asupra mediului, conform
nr. 1115/2002 art. 3, alin. 3), prin anunţuri (zilnice), prevederilor art. 30-44 (Cap. 3, Secţiunea a 4-a, art. 27,
publicaţii periodice şi rapoarte descriptive (anuale) (art. alin. 2).
10).
Această cale de acces la informaţia privind mediul pe care
O altă cale de acces pasiv a populaţiei la informaţia am prezentat-o ca fiind pasivă, considerăm că are, reglementată
privind mediul o considerăm a fi cuprinsă în reglementările legal, şi o componentă activă lăsată la latitudinea publicului. Astfel,
referitoare la procedura pentru obţinerea acordului de chiar dacă titularul proiectului investiţiei are obligaţia de a parcurge
mediu: Hotărârea de Guvern nr. 918/20022 privind procedura necesară pentru informarea publicului considerat că ar
procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului putea fi interesat, acesta din urmă nu este obligat să participe la

Legii nr. 544/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 (art. 6, alin.
3
1-2). Publicată în M.Of. nr. 223 din 3 aprilie 2002.
1 4
Emis la data de 18 decembrie 2002. Publicată în M.Of. nr. 901 din 12 decembrie 2002.
2 5
Publicată în M.Of. nr. 686 din 17 septembrie 2002. Publicat în M.Of. nr. 52 din 30 ianuarie 2003.
37
şedinţele de dezbatere publică (art. 43).1 Dacă publicul de fost doar de a semnala existenţa legislaţiei referitoare la
dovedeşte a fi interesat, deci alege calea activă de participare, informarea publicului cu privire la aspectele de mediu, ale căror
poate înainta propuneri justificate privind evaluarea impactului categorii sunt menţionate expres în art. 2 din H.G. nr. 1115/2002;
asupra mediului până la data la care are loc dezbaterea publică a clasificarea şi codificarea acestor informaţii pe domenii,
raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (art. subdomenii şi tipuri se fac conform anexei A din Ordinul nr.
40), propuneri pe care titularul proiectului are obligaţia să le 1182/20022 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi
înregistreze în timpul şedinţei de dezbatere publică (art. 44, alin. 1, furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile
litera b) şi pe baza cărora titularul proiectului trebuie să publice pentru protecţia mediului, detalierea lor fiind făcută în
întocmească o evaluare care să conţină soluţiile de rezolvare a art. 7: a) informaţii privind starea mediului (A)(I-IV); b) informaţia
problemelor semnalate (art. 44, alin. 2). Astfel, informarea despre factori, măsuri sau activităţi care afectează sau pot afecta
publicului interesat de o investiţie este asigurată înainte de mediul, analize şi prognoze folosite la luarea deciziei de mediu (B)
obţinerea acordului de mediu în vederea demarării ei, dar şi după, (I-VIII); c) informaţia privind starea sănătăţii şi a siguranţei
întrucât, la cerere, acordul de mediu este pus la dispoziţia populaţiei, condiţiile de viaţă, zonele culturale şi construcţiile, în
publicului (art. 46., alin. 3). măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea
elementelor de mediu şi/sau de factorii, activităţile ori
Din perspectiva atribuţiilor şi rolului autorităţilor măsurilecuprinse la lit. a) şi b) (C) (I-II).
publice pentru protecţia mediului, în Ordinul MAPM nr. “Autorităţile publice pun la dispoziţie informaţiile privind
1182/2002, în capitolul 2 sunt prevăzute mecanismele de acces la mediul pe care le deţin, din oficiu sau la cererea solicitantului,
informaţia privind mediul corespunzătoare următoarelor sisteme fără justificarea scopului în care au fost cerute.” (sublinierea
(art. 3): ns. V.R.) (Cap.2, art. 3, alin. (3) din H.G. nr. 1115/2002).
a) un sistem prin care autorităţile publice pentru protecţia
mediului colectează informaţia privind mediul şi o difuzează După cum rezultă din cele de mai sus, ca şi dintr-o analiză
publicului din oficiu, asigurând fluxul activ (s.n.) al informaţiei mai profundă a legislaţiei româneşti, se poate observa o foarte
privind mediul, reglementat în Capitolul 3, secţiunile 1-7; amplă şi detaliată reglementare juridică a accesului liber la
b) b) un sistem care permite publicului solicitarea şi obţinerea informaţia privind mediul, sub anumite aspecte poate de invidiat
informaţiei privind mediul de la autorităţile publice pentru chiar de către statele comunitare.
protecţia mediului, asigurând fluxul pasiv (s.n.) al acesteia, Desprindem trei situaţii în care publicul poate obţine
reglementat în Capitolul 4, secţiunile 1-2. informaţie de mediu:
Sigur că procedura, participanţii, drepturile şi obligaţiile - în situaţia în care autorităţile administrative menţionate de lege
corelative ale celor interesaţi la evaluarea impactului asupra au obligaţia fie de a difuza această informaţie din oficiu, fie să
mediului şi pentru emiterea acordului de mediu ca şi în alte situaţii asigure accesul la informaţie la cererea celor interesaţi;
în care este necesară informarea publicului sunt mult mai - în situaţia în care se iniţiază o investiţie şi este nevoie şi de
complexe şi în detaliu prezentate în legislaţie. Intenţia noastră a părerea publicului interesat prin participarea acestuia la
dezbateriea publică şi contribuind, prin părerile exprimate, la
1
Ordinul 860/2002, Capitolul 3, art. 43: “Dacă în interval de 90 de minute de la luarea deciziei;
ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă nici un reprezentant al
publicului, se poate afirma că nu există public interesat de proiectul respectiv
(s.n.), afirmaţie consemnată în procesul-verbal semnat de preşedinte şi de
2
secretar”. Publicat în M.Of.nr. 331 din 15 mai 2003.
38
- în situaţia adresării justiţiei în probleme de mediu, când f) confidenţialitatea unor date personale şi/sau a unor
informaţia de mediu trebuie pusă la dispoziţia instanţei de dosare aparţinând unei persoane fizice, atunci când
judecată. această persoană nu a consimţit la publicarea
informaţiilor, în cazul în care o astfel de confidenţialitate
Refuzul unei solicitări privind informaţia de mediu se va este prevăzută de legislaţia naţională;
face în scris, în g) interesele unei terţe părţi care a oferit informaţia cerută
condiţiile art. 4, pct.7 din Convenţia de la Aarhus şi va cuprinde fără ca acea parte să fie pusă sub/sau să existe
motivele acestuia. Situaţiile în care o solicitare de informaţie de posibilitatea punerii sale sub o o bligaţie legală de a
mediu poate fi refuzată sunt prevăzute în: face astfel, în situaţia ăn care această parte nu a
- art. 4, pct. 3 şi 4 din Convenţia de la Aarhus consimţit la publicarea materialului; sau
“3. O solicitare de informaţie de mediu poate fi refuzată dacă: h) mediul la care se referă informaţia, cum ar fi locurile de
a) autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu cuibărit al speciilor rare”;
deţine informaţia respectivă;
b) cererea este vizibil nerezonabilă sau este formulată - în Capitolul 2, art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 1115/2002:
într-o manieră prea generală; ori Art. 4. (1) Autorităţile publice pot refuza accesul publicului la
c) cererea se referă la documente în curs de elaborare informaţia privind mediul, în cazul în care furnizarea acesteia
sau priveşte sistemul de comunicaţii interne al afectează:
autorităţilor publice, în cazul în care o astfel de excepţie a) confidenţialitatea procedurilor autorităţilor publice, dacă
este prevăzută de legea naţională sau de practica este prevăzută de legislaţia în vigoare;
obişnuită, luându-se în considerare interesul public în b) relaţiile internaţionale;
cazul unei asemenea dezvăluiri. c) apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională;
5. O solicitare de informaţie de mediu poate fi refuzată d) subiecte care fac ori au făcut obiectul unei acţiuni
dacă dezvăluirea acesteia ar afecta în mod negativ: judecătoreşti sau anchete penale ori disciplinare sau
a) confidenţialitatea procedurilor autorităţilor publice, în care fac obiectul unor proceduri de investigaţii
cazul în care o astfel de confidenţialitate este prevăzută preliminare;
de legislaţia naţională; e) activităţi comerciale sau industriale pentru care sunt
b) relaţiile internaţionale, siguranţa naţională sau prevăzute clauze de confidenţialitate, care asigură
securitatea publică; protejarea unui interes economic legitim, inclusiv
c) cursul justiţiei, dreptul uneimpersoane de a beneficia de proprietatea intelectuală;
o judecată dreaptă sau dreptul unei autorităţi publice de f) confidenţialitatea unor date personale;
a conduce o anchetă de natură penală sau disciplinară; g) interesele unei terţe părţi care a oferit informaţia cerută,
d) confidenţialitatea informaţiilor comerciale şi industriale, fără ca acea parte să aibă obligaţia legală de a furniza
în cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru informaţia şi fără să fi consimţit la publicarea
a proteja un interes economic legitim. În acest context informaţiei;
informaţia privind emisiile care sunt semnificative h) mediul înconjurător, dacă informaţia solicitată se referă
pentru protecţia mediului va fi făcută publică; la documente a căror răspândire ar putea duce la
e) drepturile de proprietate intelectuală; creşterea posibilităţii de risc asupra mediului;
i) informaţii clasificate ca secret de serviciu”.
39

Ceea ce considerăm încă a fi carenţial în acest domeniu


sunt, pe de o parte, o mai mare nevoie de sensibilizare la modul
real a populaţiei cu privire la necesitatea efectivă de protecţie sub
toate aspectele a mediului în care trăim, ca şi conştientizarea
populaţiei de dreptul pe care îl are atât la informaţie, cât şi la
participarea efectivă şi activă – garantate legal - la orice investiţie
care se dovedeşte a avea un impact asupra mediului.

Termeni cheie
Informaţia de mediu; elemente de mediu; factori de mediu;
acces pasiv / acces activ la informaţia de mediu; accesul la justiţie
în probleme de mediu.

Întrebări de control şi autoverificare


Parcurgeţi Convenţia de la Aarhus (ratificată prin Legea
nr. 86/2000) şi celelalte acte normative (menţionate în Anexa 2
la “Îndrumar”) referitoare la informaţia privind mediul şi
încercaţi să răspundeţi la întrebările următoare:
1. La ce se referă informaţia de mediu şi pe ce fel de suport MODULUL IV - Aspecte speciale privind
poate fi găsită?
2. Urmăriţi în mass-media informaţiile de mediu. Consideraţi că
protecţia juridică a diferitelor elemente de
sunt suficiente? Cum altfel aţi proceda dacă aţi avea mediu (natural/artificial)
responsabilităţi în acest domeniu?
3. Care sunt autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în În Modulul al IV-lea sunt prezentate reglementările
asigurarea informaţiei de mediu? juridice prin intermediul cărora se realizează protecţia
4. Consideraţi că populaţia este avizată în ceea ce priveşte elementelor din mediul natural, cât şi protecţia mediului
dreptul pe care îl are la informaţia de mediu? artificial. Unitţile cuprinse în acest modul se referă la:
5. Cine are dreptul să solicite informaţia de mediu? 1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului.
6. Care sunt situaţiile în care autorităţile publice pot refuza 2. Protecţia juridică a fondului forestier.
accesul publicului la informaţia privind mediul?
3. Protecţia juridică a apelor.
7. Încercaţi să solicitaţi o informaţie de mediu de la autoritatea
care o poate deţine, potrivit legii. 4. Protecţia juridică a atmosferei.
8. Parcurgând legislaţia prevăzută în anexa 1 la “Îndrumar”, găsiţi 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor
alte reglementări privind accesul publicului la informaţia de naturii. Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice.
mediu, participarea la luarea deciziei în probleme de mediu Protecţia juridică a florei.
sau privind accesul la justiţie în probleme de mediu (cel puţin 6. Protecţia juridică a mediului artificial.
două). 7. Regimul juridic al deşeurilor.
40
Un alt aspect care dăunează solului este industrializarea
excesivă, motiv pentru care concentraţia emisiilor din atmosferă a
Unitatea 1. Protecţia juridică a solului şi a subsolului crescut şi, la rândul lor, au influenţat dezvoltatea plantelor fie ele
(legislaţia de bază; clasificarea terenurilor; importanţa de cultură, fie flora spontană. De asemenea, fie din cauza unor
accidente, fie prin utilizarea în concentraţii necorespunzătoare a
şi mijloacele juridice ale protecţiei terenurilor agricole;
unor substanţe ca îngrăşăminte chimice, s-au acumulat în sol
răspunderea juridică); (noţiunea de subsol; substanţe toxice care au tulburat echilibrul acestuia, compromiţând
reglementare legală; poluarea subsolului; atribuţiile calitatea terenurilor destinate diferitelor culturi şi, implicit, şi
organelor statului, răspunderea juridică) calitatea recoltelor respective.
Toate acestea fiind observate de oamenii de ştiinţă, pentru
A. Protecţia juridică a solului a nu dăuna echilibrelor naturale şi sănătăţii omului, au determinat
Unul dinte elementele importante ale mediului, ca element reglementarea juridică a protecţiei solului de orice ar putea dăuna
al biosferei, este solul. Este considerat important şi pentru că este acestuia. Sigur că majoritatea acestor măsuri ţin mai mult de
suport şi mediu de viaţă pentru plantele superioare, unul dintre activitatea desfăşurată în agricultură sau în alte activităţi. Cu toate
principalii depozitari ai substanţei vii a uscatului şi ai energiei acestea, găsim asemenea reglementări şi în Legea-cadru a
potenţiale biotice captate prin fotosinteză, ca şi al celor mai protecţiei mediului, ca şi în alte acte normative.
importante elemente vitale (carbonul, azotul, calciul, fosforul, Astfel, OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în
potasiul etc.).1 Solul, limitat ca întindere, este foarte important Capitolul XI, “Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor
pentru viaţa pe Pământ, fiind folosit în producţia agricolă pentru terestre”, stabileşte că protecţia acestora, prin măsuri adecvate de
realizarea producţiei vegetale şi animale; reprezintă stratul gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului
superior şi afânat al scoarţei pământeşti în care se dezvoltă viaţa este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu titlu sau fără titlu3, iar
vegetală şi constituie cea mai importantă componentă a terenurilor controlul asupra respectării reglementărilor legale privind protecţia
agricole.2 şi conservarea, ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor, a
Acesta reprezintă şi principalul mijloc de producţie în subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se execută
agricultură şi silvicultură. Populaţia globului, sporindu-şi numărul, de autorităţi ale administraţiei publice competente, potrivit
necesită şi o cantitate mai mare de alimente. De aceea, s-a impus dispoziţiilor legale (subl.ns.V.R.).4 Printre aceste alte autorităţi se
în mare măsură şi extinderea suprafeţelor de teren destinate numără şi autorităţile centrale pentru agricultură şi silvicultură, ale
agriculturii. Pe de altă parte însă, aceasta a necesitat asanarea căror obligaţii în domeniu fiind enumerate în art. 69 din OUG nr.
unor terenuri mlăştinoase sau defrişarea unor zone împădurite. 195/2005.
Cea de-a doua operaţiune s-a dovedit a fi extrem de păguboasă în De cele mai multe ori, solul este desemnat cu termenul de
general pentru mediu căci zone întinse defrişate au dezechilibrat teren, care primeşte diferite semnificaţii, în funcţie de destinaţie
ecosistemele în foarte multe zone de pe glob, întâlnindu-se din sau alte elemente care se află amplasate pe terenurile respective,
acest motiv situaţii de alunecări de teren sau de deşertizare. În acoperit, fără însă a uita că este vorba de diferite categorii de sol.
acest fel, unele zone despădurite nu mai pot fi folosite nici pentru Art. 2 din Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar -
agricultură. modificată şi republicată – clasifică terenurile astfel:
“ În funcţie de destinaţie, terenurile sunt:
1 3
Pentru dezvoltări, a se vedea Daniela MARINESCU, op.cit., p. 176-181. Art. 65 din OUG nr. 195/2005.
2 4
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 114. Art. 67 din OUG nr. 195/2005.
41
a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: Trei aspecte trebuie avute în vedere din perspectiva
• terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, protecţiei terenurilor agricole1, având importanţa lor majoră pentru
pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile,
răsadniţele şi altele asemenea -
procurarea hranei:
• cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, 1. utilizarea terenului potrivit destinaţiei şi categoriei agricole
• păşunile împădurite, (Se vor avea în vedere: art. 44, alin. (6) din Constituţia
• cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, României, referitor la “Dreptul de proprietate privată”; Legea nr.
• amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, 18/1991, republicată, privind fondul funciar, Cap. 6 - Folosirea
• drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, terenului pentru producţia agricolă şi silvică, art. 74, 75, 76);
• platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole 2. situaţiile de schimbare a folosinţei terenurilor, ca şi cele de
• şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia
agricolă;
scoatere temporară sau definitivă a terenurilor din
b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: circuitul agricol (Legea nr. 18/1991, republicată, Cap. 6 -
• terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori Folosirea terenului pentru producţia agricolă şi silvică, art. 77,
administrare silvică, 78; Cap. 7 – Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în
• terenurile destinate împăduririlor; alte scopuri decât producţia agricolă şi silvică, art. 92, alin. (3)-
• şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, (6), art. 93, art. 94, art. 96);
dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice; 3. situaţiile care privesc menţinerea sau îmbunătăţirea
c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: calităţii solului, prin amenajări de îmbunătăţiri funciare
• albiile minore ale cursurilor de apă, (conform prevederilor Legii nr. 84/1996, privind îmbunătăţirile
• cuvele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie,
funciare); prin asolamente (sau rotaţia culturilor agricole);
• fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care protecţia terenurilor agricole prin diverse lucrări de amenajare,
sunt amplasate construcţiile, ale amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile prin constituirea terenurilor degradate în perimetre de
agricole şi forestiere; ameliorare (conform art. 82, 83, 85, 86, 87, 88 din Legea nr.
e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru: 18/1991 privind fondul funciar, republicată; a se vedea în acest
• transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi sens şi H.G. nr. 786 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea
instalaţiile aferente “Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care
• construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei
electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii,
intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa,
• pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite
• pentru nevoile de apărare, pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare”2; prin lucrări de
• plajele, împădurire, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
• rezervaţiile, monumentele naturale, 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin
• ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.”
Dintre acestea, vom avea în vedere, în cele ce urmează
doar câteva aspecte
privind protecţia terenurilor destinate agriculturii. Terenurile
acoperite cu păduri vor fi avute în vedere la protecţia juridică a 1
În august 2004, din totalul de teren agricol reprezentând 14,8 milioane hectare,
fondului forestier, iar cele aflate permanent sub ape, vor fi avute în aproximativ 70%, adică aproape 10 miliane de hectare aparţin unor exploataţii
vedere la protecţia juridică a apelor. Restul nu fac obiectul nostru agricole de până la 10 hectare, conform Traian LAZĂR, Asolamentul dă viaţă
de studiu, dar e bine să fie cunoscute. pământului!, în Revista “Agro Terra”, anul II, nr. 8/august/2004, p. 21. .
2
Publicat în M.Of. nr. 48 din 24 februarie 1994.
42
împădurire a terenurilor degradate.1; prin înfiinţarea perdelelor folosinţă a terenului. Art 76 al aceleiaşi legi se referă la
forestiere de protecţie prevăzute de Legea nr. 289/20022. deţinătorii de terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile Legii
În funcţie de gradul de degradare a solului, pot fi aplicate fondului funciar, care, în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile
diferite tehnici fie pentru menţinerea calităţilor solului, fie pentru prevăzute la art. 74 vor fi somaţi în acest sens, iar dacă nu dau
refacerea, recuperarea calităţilor acestuia, pentru redarea lui în curs somaţiei, la sfârşitul anului în curs vor pierde dreptul de
folosinţă potrivit categoriei de teren din care face parte. folosinţă asupra terenului.
1. Art. 44 al Constituţiei României3, referitor la “Dreptul 2. Pot exista situaţii în care din varii motive terenurilor
de proprietate privată”, în agricole să li se schimbe categoria de folosinţă sau să fie scoase
alineatul 6 prevede: “Dreptul de proprietate obligă la respectarea temporar sau definitiv din circuitul agricol, toate acestea fiind
sarcinilor privind protecţia mediului şi asugurarea bunei vecinătăţi, reglementate legal, astfel:
precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau 2.1. potrivit art. 77 din Legea fondului funciar, “schimbarea
obiceiului, revin proprietarului”. Respectarea sarcinilor privind categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale persoanelor
protecţia mediului şi respectarea celorlalte sarcini care revin juridice, în alte categorii de folosinţă agricolă, se poate face cu
proprietarului, potrivit legii sau obiceiului, le considerăm aici, din avizul organelor agricole de specialitate judeţene”, în anumite
perspectiva protecţiei solului, în sensul prevăzut în art. 74 din cazuri.5 Art. 78 al. (1) se referă la situaţia în care pentru
Legea nr. 18/19914 privind fondul funciar: “Toţi deţinătorii de schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, altele6
terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora şi decât cele prevăzute în art. 77, deţinute de persoane juridice în
protecţia solului”. Mai mult, observăm că Legea nr. 18/1991 nu se care statul deţine majoritatea acţiunilor, va trebui aprobată de
referă doar la proprietari, ci la toţi deţinătorii de terenuri agricole. În Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.7 Dacă
acest sens, Legea nr. 18/1991, în articole diferite, reglementează persoanele juridice trebuie să obţină aviz sau aprobare pentru
modalitatea de atenţionare a proprietarilor, respectiv altor schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole, potrivit
deţinători de terenuri, prin somaţie şi sancţiunile aplicate în caz de art. 78, al. (2) persoanele fizice care le deţin în proprietate au doar
nerespectare a obligaţiei de a folosi terenul agricol potrivit obligaţia ca, în 30 de zile de la data la care a avut loc această
destinaţiei. Art 75 al Legii fondului funciar prevede că, în cazul operaţiune, să comunice modificarea intervenită oficiului de
în care proprietarii de terenuri care nu îşi îndeplinesc obligaţiile cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean.
prevăzute la art. 74 vor fi somaţi de către primărie să-şi execute Nerespectarea acestor obligaţii legale privind schimbarea
aceste obligaţii. În cazul în care cei astfel atenţionaţi nu dau curs 5
Aceste cazuri sunt enumerate de art. 77 al Legii fondului funciar, la literele a)-
somaţiei în termenul stabilit de primar, din motive care le sunt
e): a) terenurile arabile situae în zonele de deal …, pot fi transformate în
imputabile, prin dispoziţia primarului, vor fi sancţionaţi cu plata plantaţii viticole şi pomicole; b) terenurile arabile din zonele de şes…, pot fi
anuală a unei sume stabilite pe hectar, în funcţie de categoria de transformate în plantaţii viticole şi pomicole; c) terenurile arabile cu soluri
nisipoase pot fi amenajate şi transformate în plantaţii viticole şi pomicole; d)
1
Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august 1998. O.G. nr. 81/1998 a fost terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi munte pe pante
aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 107 din 16 iunie 1999 nemecanizabile… se pot amenaja şi transforma în păşuni şi fâneţe; e) terenurile
(publicată în M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999). arabile situate în albiile râurilor şi a Dunării…, pot fi amenajate în bazine
2
Publicată în M.Of. nr. 338 din 21 mai 2002. piscicole.
3 6
Conform modificărilor şi renumerotării articolelor în urma referendumului din Adică: păşuni, fâneţe, vii şi livezi.
7
2003. În Legea nr. 18/1991 republicată în 1998, era vorba de Ministerul Agriculturii
4
Legea fondului funciar nr. 18/1991 a fost republicată în M.Of. nr. 1 din 5 şi Alimentaţiei, în 2004 denumirea era de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
ianuarie 1998. Dezvoltării Rurale.
43
categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioară la inferioară şi agricole din extravilan6, de clasa I şi a II-a de calitate7, se face la
cele privind folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole propunerea consiliilor locale, prin hotărâre a Guvernului şi cu
în alte scopuri decât pentru producţia agricolă, potrivit prevederilor avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
art. 111 din legea fondului funciar, sunt considerate contravenţii. Persoanele fizice sau juridice solicitante trebuie să plătească o
Distincţia dintre obligaţiile persoanelor juridice şi persoanelor fizice taxă din care se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar,
se reflectă şi în sancţiunile stabilite pentru nerespectarea acestora, aflat la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi a Dezvoltării
prin stabilirea de amenzi în sume diferite, potrivit art. 112, lit. a) şi Rurale şi a Ministerului Protecţiei Mediului şi Apelor.
art. 113, lit. a).1 În situaţia în care terenul agricol constituie zonă Pentru scoaterea temporară a terenurilor din producţia
de protecţia a monumentelor, schimbarea folosinţei acestuia se agricolă8, titularul aprobării este obligat să depună o garanţie în
poate face numai cu avizul Comisiei naţionale a monumentelor, bani egală cu taxa prevăzută pentru scoaterea definitivă a
ansamblurilor şi siturilor istorice (art. 78, al. (4). terenurilor din circuitul agricol, într-un cont special al Fondului de
2.2. Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri ameliorare al fondului funciar. După îndeplinirea obligaţiilor
agricole în alte scopuri decât producţia agricolă se face numai prevăzute privind redarea terenului în circuitul agricol, confirmarea
în condiţiile Legii nr. 18/19912 şi doar pe baza aprobării obţinute de către organele judeţene agricole şi a proprietarului terenului,
din partea organelor prevăzute de lege3, după ce, în prealabil, şi- titularul aprobării va primi garanţia depusă, împreună cu dobânda
au dat acordul şi deţinătorii de terenuri4, iar în caz de refuz bancară corespunzătoare perioadei de depozit. Dacă la două
nejustificat, hotărârea instanţei de judecată poate înlocui termene succesive, stabilite de organul agricol de specialitate,
consimţământul acestora5. titularul aprobării nu execută lucrările la calitatea stabilită, întreaga
Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor garanţie va rămâne în Fondul de ameliorare a fondului funciar.
3. situaţiile care privesc menţinerea sau îmbunătăţirea
calităţii solului, prin asolamente; prin amenajări de
1
La data repubicării Legii nr. 18/1991, în 1998, amenda prevăzută în art. 112, lit. îmbunătăţiri funciare; protecţia terenurilor agricole prin diverse
a) pentru persoanele fizice era stabilită amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lucrări de amenajare; prin constituirea terenurilor degradate în
lei, iar în art. 113, lit. a) pentru persoanele juridice era stabilită amenda de la perimetre de ameliorare; prin înfiinţarea perdelelor forestiere
5.000.000 lei la 10.000.000 lei. de protecţie. În funcţie de gradul de degradare a solului, pot fi
2
Conform art. 90 din Legea nr. 18/1991 republicată. aplicate diferite tehnici fie pentru menţinerea calităţilor solului, fie
3
Conform art. 94 din Legea nr. 18/1991 republicată, se aprobă : “a) de organele pentru refacerea, recuperarea calităţilor acestuia, pentru redarea
agricole judeţene, prin oficiul de cadastru agricol şi organizarea teritoriului
lui în folosinţă potrivit categoriei de teren din care face parte.
agricol judeţean sau al municipiului Bucureşti, pentru terenurile de până la 1 ha.
Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafeţe de teren se dă de către 3.1. Pentru ca terenurile agricole să-şi păstreze
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; b) de Ministerul complexitatea substanţelor pe care le conţin şi pentru a se putea
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru terenurile agricole în asigura şi calitatea lor de autoreglare9, în vederea asigurării
suprafaţă de până la 100 ha; c) de Guvern pentru terenurile agricole a căror
6
suprafaţă depăşeşte 100 ha”. Conform, art. 92, alin. (3), (4), (5) şi (6) din Legea nr. 18/1991 republicată.
4 7
Conform art. 96, alin. (1) din Legea nr. 18/1991, “aprobarea prevăzută la art. 94 Conform art. 92, alin. (3) din Legea nr. 18/1991, republicată, alături de aceste
şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al deţinătorilor de terenuri”. clase de terenuri, sunt luate în calcul şi cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri
5
Conform art. 96 al. (2) din Legea nr. 18/1991, “Refuzul nejustificat al funciare, precum şi cele plantate cu vii şi livezi, prin extinderea intravilanului
deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi localităţilor.
8
soluţionat de instanţa de judecată, hotărârea acesteia înlocuind consimţământul Conform art. 93 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată.
9
celui în cauză”. Specialiştii consideră pământul ca fiind “un organism viu care se autoreglează”.
44
condiţiilor de productivitate şi de calitate a produselor agricole şi dispoziţie gratuit4 materialul necesar5, amendamente şi asistenţă
agroalimentare, acestea trebuiesc exploatate potrivit unor reguli tehnică pentru executarea acestor lucrări.
tehnice, tehnologice, biotehnologice şi organizatorice foarte bine 3.3. Prin Legea nr. 84/19966 sunt reglementate
definite şi respectate. Unul dintre procedeele recomandate a fi amenajările de îmbunătăţiri funciare, care sunt “lucrări
utilizate pentru atingerea obiectivelor de mai sus îl reprezintă complexe de construcţii hidrotehnice şi agropedoameliorative, de
asolamentele1 sau rotaţia culturilor agricole.2 Pentru realizarea prevenire şi înlăturare a acţiunilor factorilor de risc, secetă, exces
unui asolament raţional, trebuie cultivate cel puţin 6-7 culturi (de de apă, eroziunea solului şi inundaţii pe terenurile cu destinaţie
exemplu, în cultura plantelor de câmp: grâu, porumb, orz, floarea agricolă sau silvică, având ca scop valorificarea capacităţii de
soarelui, sfeclă-de-zahăr, leguminoase, cum sunt, trifoi, lucernă, producţie a terenurilor şi a plantelor şi introducerea în circuitul
mazăre, soia, şi altele; culturi furajere etc.). economic a terenurilor neproductive”7.
3.2. Conform art. 79, alin. (1) din Legea nr. 18/1991, Amenajările de îmbunătăţiri funciare, prin efectul lor,
republicată: “Protecţia şi ameliorarea solului se realizează prin contribuie la protecţia şi ameliorarea mediului.8 Tipurile de lucrări
lucrări de prevenire şi de combatere a proceselor de degradare şi care intră în categoria amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, cum
poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de ar fi cele de construcţii, de instalaţii şi dotări aferente, sunt
activităţi economice şi sociale”. În acest sens, se vor întocmi studii enumerate în art. 2, alin. (1) al Legii nr. 84/1996: îndiguiri şi
şi proiecte, corelate cu cele de amenajare şi organizare a regularizări ale cursurilor de apă; amenahări de irigaţii, orezării,
teritoriului, de către organe de cercetare şi proiectare specializate. pentru aprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cu cantităţi
Aceste proiecte vor fi executate de către deţinătorii terenurilor sau necesar de apă; amenajări de drenaj şi de desecare; amenajări
de către unităţi specializate pentru asemenea lucrări.3 În limita de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor
alocaţiei bugetare alocate, statul sprijină realizarea lucrărilor de afectate prin alunecări; amenajări pedoameliorative pe terenurile
protecţie şi ameliorare a solului. sărăturate; amenajări silvice de înfiinţare a perdelelor forestiere de
Art. 87 din Legea nr. 18/1991 prevede că, în situaţia în care protecţie a terenurilor agricole şi a plantaţiilor erozionale(după cum
deţinătorii de terenuri degradate, chiar dacă acestea nu sunt vom vedea şi în cele ce urmează).
cuprinse în perimetre de ameliorare, doresc, din proprie iniţiativă, 3.4. Terenurile degradate şi poluate care şi-au pierdut, total
să facă înierbări, împăduriri, corectare a reacţiei solului sau alte sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau
lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la silvice, vor fi constituite în perimetre de ameliorare.9 Propunerile
1 pentru încadrarea grupelor de terenuri în perimetre de ameliorare
Pentru detalii în acest sens, a se vedea şi Traian LAZĂR, Asolamentul dă viaţă
se fac pe baza situaţiilor întocmite de comune, oraşe, municipii,
pământului, în Revista “Agro Terra”, anul II, nr. 8/august/2004, p. 21. Pentru a
organiza asolamentul, exploataţiile agricole trebuie să aibă dimensiuni optime, înaintate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, iar
adică aproximativ 250-300 ha sau mai mult. În condiţiile în care, în urma
4
reformei fondului funciar, majoritatea gospodăriilor agricole se situează sub 10 Materialele primite în aceste condiţii trebuie să fie utilizate în vederea scopului
hectare, este dificilă organizarea asolamentelor necesare. pentru care au fost cerute, în caz contrar, beneficiarii vor trebui să plătească
2
Dacă astăzi se recurge la asolamente, la utilizarea unor substanţe care să contravaloarea lor.
5
hrănească pământurile de cultură, pentru obţinerea de recolte sănătoase, nu Adică: sămânţă de ierburi, puieţi.
6
trebuie uitat că una dintre primele reguli de utilizare optimă a terenurilor agricole Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 84/1996 a fost publicată în M.Of. nr. 159 din
a fost folosită de iudei, prin intermediul “anului sabatic”; acesta însemna că tot al 24 iulie 1996.
7
şaptelea an pământul nu era cultivat, lăsându-l să se refacă. Conform art. 1, alin. (1) din Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare.
3 8
Conform art. 79, alin. (2) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, Conform art. 1, alin. (3) din Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare.
9
republicată. Conform art. 82 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată.
45
delimitarea acestora în perimetre de ameliorare se face de către dispoziţie terenurile constituite în perimetre de ameliorare, în
comisii de specialişti, potrivit atribuţiilor lor legale şi pe baza vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor prevăzute în proiectul de
reglementărilor legale privind grupele de terenuri care intră în ameliorare.
perimentrele de ameliorare.1 Perimetrele de ameliorare sunt, Potrivit legii, şi după cum reiese şi din componenţa comisiei
aşadar, terenuri degradate şi poluate, care şi-au pierdut total sau de specialişti, proprietarul terenului fiind membru al acesteia la
parţial capacitatea de producţie şi asupra cărora trebuiesc constituirea terenului în perimetru de ameliorare, el trebuie să-şi
executate lucrări de amenajare, punere în valoare, de consolidare dea acordul în acest sens. Dacă însă proprietarul nu este de
a terenului, pe baza unor proiecte de ameliorare. acord, primăria va face propuneri prefecturii, care va decide dacă
Importanţa pe care statul o acordă refacerii terenurilor terenul respectiv trebuie sau nu inclus în perimetru de ameliorare.
degradate prin intermediul perimetrelor de ameliorare se Dacă da, consiliul local este obligat fie să-I atribuie în folosinţă,
desprinde, printre altele, şi din obligaţia deţinătorilor de a a pune la titularului terenului în cauză, pe toată durata cât vor dura lucrările
de ameliorare, o suprafaţă de teren corespunzătoare; în situaţia în
1
A se vedea în acest sens şi H.G. nr. 786 din 30 decembrie 1993 pentru care statul nu dispune de teren în localitatea respectivă, iar
aprobarea “Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distanţă
perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa, funcţionarea şi atribuţiile mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de
comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de utilitate publică, potrivit prevederilor Legii nr. 33/1994.2
ameliorare” (Publicat în M.Of. nr. 48 din 24 februarie 1994).
3.5. În situaţia în care trenurile degradate sunt inapte
Art. 2 al “Regulamentului” enumeră grupele de terenuri care, în înţelesul Legii
fondului funciar nr. 18/1991 sunt considerate degradate: “terenurile care prin
pentru folosinţe agricole, sau sunt neproductive, indiferent de
eroziune, poluare sau prin acţiunea altor factori antropici şi-eu pierdut total sau forma de proprietate, în vederea protejării solului, refacerii
parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, şi anume: a) echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, aceste
terenuri cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă, indiferent de terenuri pot fi ameliorate prin lucrări de împădurire, potrivit
folosinţă; b) terenuri cu eroziune în adâncime (ogaşe, ravene, torenţi); c) terenuri prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 81/1998 privind unele
afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi curgeri noroiase; d) terenuri măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor
nisipoase expuse erodării de către ape sau vânt; e) terenuri cu aglomerări de degradate.3 Pentru ca terenurile degradate şi cele neproductive să
pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale; f) terenuri poată fi ameliorate prin împădurire, acestea trebuie constituite în
cu exces permanent de umiditate şi mlaştini; g) terenuri sărăturate şi acide; h) perimetre de ameliorare.4 Enumerarea tipurilor de terenuri
terenuri poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe; i) terenuri ocupate cu degradate5 este preluată întocmai din H.G. nr. 786/1993.6 În
halde miniere, deşeuri industriale şi/sau menajere, gropi de împrumut; j) terenuri
2
neproductive; k) terenuri cu biocenoze afectate sau distruse”. Conform art. 83 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicată.
3
Art. 3 al “Regulamentului” prevede că în componenţa comisiei de specialişti Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august 1998. O.G. nr. 81/1998 a fost
intră: “- primarul localităţii, ca preşedinte al comisiei; - reprezentantul Camerei aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 107 din 16 iunie 1999
agricole; - reprezentantul filialei silvice sau al ocolului silvic; - reprezentantul (publicată în M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999).
4
Oficiului de cadastru şi organizare a teritoriului; - reprezentantul Agenţiei pentru Conform art. 4 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea
protecţia mediului; - reprezentantul sectorului de îmbunătăţiri funciare; - pentru prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 107/1999.
5
situaţii deosebite şi grave de degradare va participa şi un specialist în domeniu, Art. 2 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin
reprezentant, după caz, al Comisiei geologice a Academiei Române, al împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 107/1999.
6
Companiei Naţionale “Apele Române”, al Oficiului de studii pentru pedologie şi Prin H.G. nr. 786/1993 s-a aprobat “Regulamentul privind stabilirea grupelor
agrochimie, precum şi al altor instituţii similare; - proprietarii terenurilor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa,
egradate care fac obiectul constituirii perimetrului de ameliorare; - secretarul funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea
consiliului local, care îndeplineşte funcţia de secretar al comisiei”. perimetrelor de ameliorare”.
46
vederea efectuării lucrărilor de împădurire pe terenurile degradate, forestiere de protecţie a terenurilor agricole se înfiinţează în
acestea vor fi preluate1, de către Regia Naţională a Pădurilor zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării şi
“Romsilva”, şi vor fi înscrise în amenajamentele silvice, devin parte Podişul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă.9
a fondului forestier naţional proprietate publică a statului şi se Perdelele forestiere antierozionale se realizează în toate zonele
supun regimului silvic.2 Terenurile constituite în perimetre şi ţării, pe terenuri aflate în diferite grade de degradare.10 Întrucât
propuse a fi ameliorate prin împădurire vor fi scoase din evidenţa gospodărirea perdelelor forestiere de protecţie se realizează prin
terenurilor cu folosinţe agricole productive sau a terenurilor intermediul unor norme tehnice silvice11 , iar titularii acestora au
neproductive şi vor fim înregistrate ca “terenuri neproductive obligaţii similare sau identice cu proprietarii de fond forestier, vom
destinate a fi împădurite”.3 dezvolta aceste aspecte în capitolul respectiv.12
3.6. O altă posibilitate legală de protecţie a solului este cea Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor
prevăzută de Legea nr. 289/20024, privind perdelele forestiere de privitoare la protecţia solului
protecţie. Perdelele forestiere de protecţie sunt formaţiuni cu Atât Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar13, republicată,
vegetaţie forestieră, înfiinţate prin plantare, cu lungimi diferite şi cât şi Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, modificată14,
lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de prevăd atragerea, în cazul nerespectării prevederilor lor,
altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva răspunderii civile, contravenţionale sau penale, după caz.
efectelor unor factori dăunători.5 Înfiinţarea perdelelor forestiere de Astfel, Legea nr. 18/1991, republicată, încadrează faptele
protecţie în România reprezintă o cauză de utilitate publică6, şi fie ca infracţiuni ori contravenţii, prevăzând felul şi limitele
constituie bun de interes naţional, putând fi, după caz, proprietate sancţiunilor care pot fi aplicate. În cele ce urmează ne vom opri
publică sau privată7. În ceea ce priveşte protecţia solului, vom lua doar la cele care au legătură cu disciplina noastră:
în considerare aici două tipuri de perdele de protecţie: cele pentru
protecţia terenurilor agricole şi cele antierozionale.8 Perdelele
terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea
1
Conform prevederilor art. 8, 9, 10, 11 din O.G. nr. 81/1998 privind unele condiţiilor climaterice din perimetrul apărat; b) antierozionale, de protejare a
măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin solului supus fenomenelor de eroziune; c) pentru protecţia căilor de comunicaţie
Legea nr. 107/1999. şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor; d) pentru protecţia digurilor şi
2
Conform art. 20 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele; e) pentru protecţia
prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. 107/1999. localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale”.
9
Pentru regimul silvic, a se vedea infra, Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului Conform art. 7, alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
forestier. protecţie.
3 10
Conform prevederilor art. 7 din O.G. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru Conform art. 7, alin. (2) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată prin Legea nr. protecţie. Procedura de identificare a terenurilor degradate se realizează potrivit
107/1999. prevederilor OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin
4
Publicată în M.Of. nr. 338 din 21 mai 2002. împădurire a terenurilor degradate (Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august
5
Conform art. 1 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. 1998), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999 (Publicată în
6
Conform art. 4, alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999).
11
protecţie. Conform art. 11 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
7
Conform art. 3, alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.
12
protecţie. Infra, Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului forestier.
8 13
Conform art. 2 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, În Capitolul 9. Sancţiuni, art. 106 din legea nr. 18/1991.
14
perdelele forestiere de protecţie sunt de următoarele tipuri: “a) pentru protecţia În Capitolul 5. Sancţiuni, art. 82 din Legea nr. 137/1995, modificată.
47
- art. 107 consideră ca infracţiunea de distrugere (pedepsită cu art.). Vezi şi art. 5, alin. (4) din OG nr. 2/2001, privind
potrivit prevederilor Codului penal) = degradarea terenurilor regimul juridic al contravenţiilor.
agricole şi silvice, …, distrugerea şi degradarea culturilor - lit. u) referitor la obligaţiile persoanelor fizice şi
agricole, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare… juridice privind refacerea cadrului natural şi/sau
- art. 111 – constituie contravenţii la normele privind evidenţa, conservarea naturii, conform celor prevăzute la art. 53, lit.
protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau f) şi g) şi art. 54, lit. b);
silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de - art. 83, alin. 2 prevede cuantumul amenzilor în
condiţii, încât, potrivit legii penale constituie infracţiuni: aceste funcţie de persoana căreia i se aplică (fizică sau juridică);
contravenţii sunt menţionate la literele a), b), d), e), f), g), h). alin. 4 prevede modalitatea de plată a amenzii; art. 5
Coroborat cu art. 111, lit. d), se va aplica şi prevederea reglementează destinaţia sumelor achitate ca amendă: o
art. 101, alin. (2). Vezi şi art. 5, alin. (4) din OG nr. 2/2001, cotă de 75% - la bugetul statului, restul de 25% - revine
privind regimul juridic al contravenţiilor. autorităţii din care face parte agentul constatator (vezi în
- art. 112-113 prevăd cuantumul acestor amenzi, şi cele care se acest sens, şi art. 14, alin. 3).
aplică persoanelor juridice şi fizice, iar art. 114 (1) sunt Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare prevede,
prevăzute persoanele care pot constata aceste contravenţii şi de asemenea, faptele care constituie infracţiuni şi cele care
aplica sancţiunile: specialiştii împuterniciţi în acest scop de constituie contravenţii:
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de - art. 30 - infracţiunea de distrugere, pedepsită conform art. 217
Ministerul Apelor şi protecţiei Mediului, de împuterniciţii Cod penal = distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de
prefectului şi specialiştii împuterniciţi de directorul general al nefuncţionare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare sau
direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie sau, după împiedicarea accesului la conservarea sau salvarea acestora;
caz, de directorul general al inspectoratului silvic judeţean, - art. 31, alin. (1) – “Constituie contravenţii la normele privind
precum şi de către primar. proiectarea, executarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi
- art. 114, alin. (2) prevede că prin actul de constatare se protecţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare următoarele
dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovaţi fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
şi, după caz, restabilirea situaţiei anterioare. legii penale, să fie considerate infracţiuni”: urmează
Legea nr. 137/1995, modificată, prevedea următoarele: enumerarea unor asemenea fapte la literele a) – q).
- art. 83, alin. 1 – constituie contravenţii încălcarea următoarelor O.G.nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea
prevederi de lege: prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări şi
- lit. f) – privind obligaţiile proprietarilor şi deţinătorilor completări prin Legea nr. 107/1999, prevede următoarele:
de terenuri cu orice titlu sau fără titlu, menţionate la art. 52, - infracţiuni:
lit. a)-d); - art. 151 - împiedicarea sub orice formă de către persoanele
- lit. p) – privind obligaţiile persoanelor fizice şi fizice a executării programelor de împădurire aprobate;
juridice prevăzute la art. 54, lit. b).
Studenţii sunt rugaţi să identifice aceste prevederi în
actuala OUG nr. 195/2005 (vezi Anexa 1 la prezentul
„Îndrumar...”)
A se vedea în acest sens şi prevederile art. 111, lit. d), 1
Aşa cum a fost modificat prin pct. 17 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea
prevederea art. 101, alin. (2) din Legea nr. 18/1991 Coroborat O.G. nr. 81/1998.
48
- art. 15.11 - distrugerea plantaţiilor silvice înfiinţate în ale subsolului.6 Şi aceasta deoarece materiile prime minerale
perimetrele de ameliorare se pedepseşte cu închisoare de la 6 sunt limitate cantitativ şi nu se regenerează; mai mult, în ultimele
luni la 2 ani; decenii au scăzut atât de mult, în timp ce necesităţile omenirii sunt
- contravenţii: pe zi ce trece mai mari, încât, pe de o parte, se acţionează pe
- art. 15.22 - păşunatul în terenurile degradate împădurite, principiul dezvoltării durabile, care înseamnă şi mari economii,
constituite în perimetrele de ameliorare potrivit prezentei recuperare, refolosire etc., şi, pe de altă parte, se acţionează spre
ordonanţe descoperirea unor înlocuitori ai acestor materii prime.
Considerăm tot ca o sancţiune prevederea art. 19, alin. Dacă în Constituţia din 1991, art. 135. Proprietatea, alin. 4
3
(2) : “În cazurile în care persoanele fizice şi juridice, care deţin prevedea că “Bogăţiile de orice natură ale subsolului…, resursele
terenuri degradate proprietate privată, nu sunt de acord cu naturale ale zonei economice şi ale platorului continental…, fac
executarea lucrărilor de ameliorare în condiţiile prevăzute de obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, devenit art. 1367, prevede
prezenta ordonanţă, Guvernul, la propunerea ministerelor în alin. (3): “Bogăţiile de interes public ale subsolului, …, resursele
interesate, va supune Parlamentului exproprierea prin lege, în naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi
regim de urgenţă, pentru utilitate publică, a terenurilor respective.”4 alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al
Întrucât Guvernul reactualizează prin hotărâri de guvern proprietăţii publice”. Iată deci că nu orice bogăţie a subsolului, ci
cuantumul amenzilor aplicate în caz de nerespectare a doar cele considerate de interes public fac parte din proprietatea
reglementărilor legale, nu am meţionat aceste sume prevăzute publică. Deducem şi faptul că în fiecare situaţie în parte, legiuitorul
legal, întrucât se pot modifica până la data examenului. Acelaşi se va pronunţa în acest sens.
lucru este valabil şi pentru celelalte capitole. Anterior modificărilor aduse Constituţiei, în martie 2003, a
fost adoptată Legea minelor nr. 85/20038 care, în art. 1 prevede:
B. Protecţia juridică a subsolului “Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al
Parte componentă a teritoriului de stat, subsolul reprezintă platoului continental în zona economică a României din Marea
spaţiul fizic situat sub sol. Este considerat ca un con neregulat, cu Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internaţional şi
vârful în centrul Pământului şi cu baza la suprafaţa acestuia, reglementărilor din convenţiile internaţionale la care România este
constituită din sol. 5 parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului
Unul dintre factorii deosebit de importanţi ai creşterii român”. În lumina Constituţiei modificate, probabil va trebui să
economice, ai dezvoltării generale, îl constituie resursele naturale citim resursele de interes public, şi, dacă legea nu precizează
altfel, să le considerăm a fi cele enumerate în art. 2, alin. (2) din
Legea nr. 85/2003: “Resursele minerale care fac obiectul prezentei
1
Introdus prin pct. 18 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 81/1998.
2 6
Introdus prin pct. 18 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea O.G. nr. 81/1998. Mircea DUŢU, op.cit., Capitolul 5, II.Protecţia subsolului, Vol. II, 2003, p.
3
Aşa cum a fost modificat prin pct. 20 din Legea nr. 107/1999 pentru aprobarea 174-176.
7
O.G. nr. 81/1998. Ca urmare a modificărilor aduse prin Legea de revizuire a constituţiei nr.
4
Precizăm că în textul iniţial al ordonanţei se preciza exproprierea “cu 429/2003, aprobate prin Referendumul din 19 oct. 2003, art. 135. Proprietatea a
prevederea unor măsuri compensatorii”. Fie legiuitorul consideră această măsură fost în întregime modificat şi a devenit art. 136, ca urmare a renumerotării
ca o sancţiune, fie s-a bazat pe reglementările în vigoare privind exproprierea articolelor.
8
pentru cauză de utilitate publică. Publicată în M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003. Important este de sesizat şi
5
Conform C.L. POPESCU, Regimul constituţional al subsolului României, în dinamica politicii în acest sens, întrucât Legea nr. 85/2003 abrogă o destul de
Revista “Dreptul” nr. 3/1995, p. 7. recentă reglementare de bază în acest sens, Legea minelor nr. 61/1998.
49
legi sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi În afară de procedura de eliberare a autorizaţiei celor
roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi care desfăşoară activităţi în minerit, prevăzuită în Legea nr.
disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile 85/2003, art. 49.1 din Legea nr. 137/1995, modificată, prevede
utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi situaţia în care acordul şi autorizaţia de mediu pentru activităţi
turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, miniere se emit de Guvern, iar art. 54 din aceeaşi lege prevede
apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale obligaţiile pe cre le au persoanele fizice sau juridice care
(gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul prospectează sau exploatează resursele subsolului.
rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare”. După cum am mai afirmat, una dintre ţintele importante ale
Art. 3 al Legii nr. 85/2003 precizează înţelesul unor protecţiei mediului este dezvoltarea durabilă. Una dintre căile prin
termeni, printre care cei de: care dezvoltarea durabilă poate fi asigurată este şi aceea a
“1. activitate minieră – ansamblul de lucrări privind prospecţiunea, economisirii resurselor naturale ale subsolului, prin folosirea la
explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, maximum a celor deja extrase, ca şi prin găsirea unor înlocuitori ai
concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi acestora, astfel încât subsolul Terrei să nu “sece” complet pentru
închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere şi generaţiile viitoare. De aceea, se impune respectarea unor reguli
reabilitare a mediului”; stricte de extracţie în activitatea minieră, evitarea risipei de orice
“2. administrare – dreptul acordat de stat, prin autoritatea natură, utilizarea celor mai bune tehnologii posibile.
competentă, unei instituţii publice de a efectua activităţi miniere în
baza unei licenţe sau a unui permis”; Termeni cheie
“4. autoritatea competentă – Agenţia Naţională pentru Resurse Sol; teren agricol; asolamente; perimetru de ameliorare;
Minerale, care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor împădurirea terenurilor degradate; perdea forestieră de protecţie;
minerale, conform atribuţiilor stabilite de prezenta lege1”. În ceea perdea forestieră antierozională; Fondul de ameliorare a fondului
ce priveşte materiile prime radioactive, Comisia Naţională pentru funciar.
Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN)2 exercită controlul de Subsol; activitate minieră; resursă minerală.
securitate nucleară, informează Agenţia Naţională pentru Energie
Atomică (ANEA), iar aceasta raportează organismelor Întrebări de control şi autoverificare
internaţionale de specialitate, conform acordurilor şi convenţiilor la 1. Cum se procedează în cazul scoaterii definitive sau temporare
care România este parte.3 a terenului din circuitul agricol?
“32. resursă minerală – substanţa naturală din scoarţa terestră, 2. Ce este Fondul de ameliorare a fondului funciar?
formată în urma proceselor geologice, utilizabilă ca atare sau prin 3. Ce este perimetrul de ameliorare şi cum se constituie?
prelucrare în activitatea economico-socială” etc. 4. Ce sunt perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole?
Dar perdelele forestiere antierozionale?
5. Enumeraţi cel puţin patru contravenţii prevăzute de art. 31,
1
Conform Capitolului 8. Autoritatea competentă, art. 54-55. A se vedea, de alin. (1) din Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare.
asemenea, şi H.G. nr. 221/1995 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei 6. Cui aparţin resursele minerale ale subsolului?
Naţionale pentru Resurse Minerale. 7. Care sunt sancţiunile prevăzute de Legea nr. 137/1995,
2
Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 942/2001 privind modificată, pentru nerespectarea reglementărilor privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNCAN (Publicat în
exploatarea bogăţiilor subsolului?
M.Of. nr. 113 din 12 februarie 2001).
3
Conform prevederilor art. 67 din Legea minelor nr. 85/2003.
50
f) zonele verzi din jurul oraşelor, comunelor, altele decât cele
cuprinse în fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii
Unitatea 2. Protecţia juridică a fondului forestier1 forestiere exotice, precum şi jnepenişurile din zona alpină;
g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul
Reglementări importante privind terenurile cu destinaţie forestier naţional.”
silvică, în ordinea adoptării, avem în Legea fondului funciar nr. A. În sensului prezentului Cod silvic, pădurile incluse în
18/1991; în OUG nr. 195/2005, în Codul silvic - Legea nr. 26/1996 fondul forestier naţional sunt “terenurile acoperite cu vegetaţie
– Fondul forestier naţional; Legea nr. 289/20022 privind perdelele forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare (art. 2 din
forestiere de protecţie; O.G. nr. 81/1998, privind unele măsuri Codul silvic).
pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate3 ş.a. Pornind de la funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile sunt
Potrivit art. 1 din Legea nr. 26/19964, indiferent de natura încadrate în două grupe funcţionale:
dreptului de proprietate, fondul forestier naţional este constituit - grupa I – cuprinde păduri cu fundţii de protecţie a apelor, a
din: “pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri
nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi
albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, incluse în ecofondului, precum şi pădurile declarate monumente ale
amenajamentele silvice”. naturii şi rezervaţii;
Vegetaţia forestieră supusă prevederilor Codului - grupa a II-a – cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de
silvic5, care este situată pe terenuri din afara fondului forestier protecţie în care se urmăreşte să se realizeze, în principal,
naţional, este constituită din (art. 6 Cod silvic): masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale
“a) vegetaţia forestieră de pe păşunile împădurite; pădurii şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu.”
b) perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole; (art. 20, alin. 1 Cod silvic)
c) plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate; Indiferent de forma de proprietate a pădurilor, starea de
d) plantaţiile forestiere şi arborii din zonele de protecţie a lucrărilor sănătate6 a acestora este
hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, precum şi cei situaţi de-a asigurată de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.7
lungul cursurilor de apă şi al canalelor de irigaţie;
e) perdelele forestiere de protecţie şi arborii situaţi de-a lungul B. Terenurile destinate împăduririi şi terenurile care
căilor de comunicaţie din extravilan; servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie
silvică, care fac parte din fondul forestier naţional sunt:
“a) terenurile în curs de regenerare, terenurile degradate şi poienile
1 stabilite, prin amenajamentele silvice, să fie împădurite;
Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 148-176; Daniela MARINESCU, op.cit.,
b) pepinierele solariile, plantajele, culturile de răchită şi cele cu arbuşti
2003, p. 186-202; Mircea DUŢU, op.cit., 2003, p. 124-140. De asemenea, a se
ornamentali şi fructiferi;
vedea şi actele normative privind acest aspect în Anexa 2 la “Îndrumar”.
2 c) terenurile destinate asigurării hranei vânatului şi animalelor din
Publicată în M.Of. nr. 338/21 mai 2002.
3 dotarea unităţilor silvice;
Publicată în M.Of. nr. 313 din 27 august 1998, aprobată prin Legea nr.
107/1999, publicată în M.Of. nr. 304 din 29 iunie 1999.
4
Codul silvic, publicat în M.Of. nr. 93 din 8 mai 1996. 6
Codul silvic, Titlul II, Capitolul 2, Secţiunea a 3-a. Protecţia pădurilor, art. 29-
5
Codul silvic, Titlul I. Dispoziţii comune referitoare la fondul forestier şi 32.
7
vegetaţia forestieră din afara acestuia, art. 6; Titlul V. Vegetaţia forestieră din A se vedea H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei naţionale a
afara fondului forestier, art. 87-94. Pădurilor – Romsilva (publicată în M.Of. nr. 678 din 26 septembrie 2003).
51
d) terenurile date în folosinţă temporară personalului silvic; “a) fondul forestier proprietate publică a statului;2
e) terenurile ocupate de construcţii şi cele aferente acestora, drumuri şi b) fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-
căi ferat forestiere, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale, dotări teritoriale (comune, oraşe, municipii);3
tehnice specifice sectorului forestier.” (art. 3 Cod silvic) c) fondul forestier proprietate privată a unităţilor de cult (parohii,
C. Amenajamentele silvice: schituri, mânăstiri), a instituţiilor de învăţământ sau a altor
- constituie baza cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a persoane juridice;4
statului şi stabilesc, în raport cu obiectivele ecologice şi social- d) fondul forestier proprietate privată indiviză a persoanelor fizice
economice, ţelurile de gospodărire şi măsurile necesare pentru (foşti composesori, moşneni şi răzeşi sau moştenitori ai acestora);5
realizarea lor. (art. 16 Cod silvic) e) fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice6” (art. 3
- prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de din OG nr. 96/1998, republicată).
gospodărire diferenţiate pentru fiecare grupă şi subgrupă Regimul silvic7 este “un sistem de norme tehnice silvice,
funcţională de pădure, pentru îndeplinirea corespunzătoare a economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea,
funcţiilor atribuite; (art. 20 alin. 2 Cod silvic); protecţia şi paza fondului forestier naţional, şi are ca finalitate
- se elaborează pe ocoale silvice şi unităţi de producţie, asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere”. (art. 9
urmărind asigurarea continuităţii funcţiilor ecologice şi social- Cod silvic).
economice ale pădurilor; respectă metodologia unitară şi a Reglementarea regimului silvic se realizează potrivit O.G.
prevederilor normelor tehnice de amenajare a pădurilor (art. nr. 96/19988, republicată.
17.alin. 1 Cod silvic); Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond
- pe baza lor se întocmeşte periodic inventarul fondului forestier forestier naţional se exercită de autoritatea publică centrală care
la nivel naţional şi teritorial (art. 17, alin. 2 Cod silvic); răspunde de silvicultură, precum şi prin inspectoratele silvice
- se întocmesc pe perioade de 10 ani, cu excepţia celor care teritoriale aflate în subordinea acesteia.9
privesc specii repede crescătoare, care se întocmesc pe 5-10
ani (art. 18 alin. 1 Cod silvic). 2
Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
D. Fondul forestier naţional: Secţiunea 1, art. 11.
- constituie bun de interes naţional. 3
Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
- poate fi proprietate publică sau privată, dar indiferent de forma de Secţiunea a 2-a, art. 12-14.
4
proprietate, dreptul de proprietate se exercită în conformitate cu Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
dispoziţiile Codului silvic. (art. 4 Cod silvic) Secţiunea a 4-a, art. 16.
5
- este supus regimului silvic; Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
- administrarea fondului forestier naţional se realizează potrivit Secţiunea a 2-a, art. 12-14.
6
Administrat conform prevederilor O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III.
O.G. nr. 96/19981, republicată.
Secţiunea a 3-a, art. 15.
După forma de proprietate, fondul forestier naţional este 7
A se vedea şi O.G. nr. 96/1998, repurblicată, Capitolul II. Regimul silvic, art. 6-
constituit din: 10.
8
Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi
administrarea fondului forestier naţional (Publicată în M.Of. nr. 320 din 28
1
Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi august 1998), a fost aprobată prin Legea nr. 141/1999, şi republicată în M.Of. nr.
administrarea fondului forestier naţional (Publicată în M.Of. nr. 320 din 28 23 din 24 ianuarie 2000, dându-se articolelor o nouă numerotare.
9
august 1998), a fost aprobată prin Legea nr. 141/1999, şi republicată în M.Of. nr. Codul silvic, art. 72; O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul IV. Controlul
23 din 24 ianuarie 2000, dându-se articolelor o nouă numerotare. respectării regimului silvic, art. 19-22.
52
E. Fondul forestier proprietate publică1: - obligaţia de aplicare şi respectare a acestor reglementări au
Administrarea fondului forestier proprietate publică a Regian Naţională a Pădurilor – Romsilva, persoanele juridice şi
statului se realizează prin Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, fizice care desfăşoară activităţi ăn fondul forestier, precum şi in
care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie zonele limitrofe acestuia (art. 35, alin. 1 Cod silvic);
financiară2. Romsilva este persoană juridică, cu sediul central în - au obligaţia să sprijine acţiunile de PSI în zonele cu vegetaţie
municipiul Bucureşti.3 forestieră prefecţii, consiliile judeţene şi locale, unităţile
Modul de gospodărire a fondului forestier proprietate Ministerului Apărării Naţionale, ale Ministerului de Interne,
publică4 se reglementează prin amenajamentele silvice (Codul formaţiile civile de pompieri (art. 36 alin. 1 Cod silvic);
silvic art. 16). - sunt obligate să participe la stingerea incendiilor persoanele
Reconstrucţia ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor5 fizice aflate în zonele cu vegetaţie forestieră în care s-au
se realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor produs acestea (art. 36 alin. 2 Cod silvic).
silvice şi ale studiilor de specialitate, de către Regia Naţională a Exploatarea masei lemnoase8 se face în conformitate cu
Pădurilor – Romsilva. prevederile amenajamentelor silvice şi ale instrucţiunilor privind
În scopul asigurării permanenţei, stabilităţii, biodiversităţii termenele, modalităţile şi epocile de recoltare, scoatere şi
pădurii6, se va acorda prioritate regenerării speciilor din tipul transport al materialului lemnos, emise de autoritatea publică
natural fundamental. centrală care răspunde de silvicultură.
Paza fondului forestier7 pe care îl administrează, împotriva Arborii destinaţi tăierii se vor marca, în prealabil, cu
tăierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradărilor, ciocane silvice, de către personalul silvic9, în conformitate cu
păşunatului, braconajului şi altor fapte păgubitoare, precum şi normele tehnice. (art. 43 alin. 1 Cod silvic). Ciocanele silvice de
măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor sunt asigurate şi marcat au regimul mărcilor şi al sigiliilor (art. 44, alin. 1 Cod silvic).
exercitate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (art. 33 Cod Forma şi modul de utilizare, precum şi modul de marcare a
silvic). arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament10
Obligaţii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI): aprobat de conducătoruil autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură (art. 43, alin. 2 Cod silvic).
1
Codul silvic (Legea nr. 26/1996), Titlul II. Fondul forestier proprietate publică,
art. 10-63; Titlul IV. Dispoziţii comune fondului forestier proprietate publică şi
fondului forestier proprietate privată, art. 76-82.
2
Codul silvic, Titlul II, Capitolul I. Administrarea fondului forestier proprietate
8
publică a statului, art. 10-15; O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul III. Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 6-a. Exploatarea masei
Administrarea fondului forestier naţional, Secţiunea 1, Administrarea fondului lemnoase, art. 42-49. A se vedea şi Secţiunea a 5-a. Produsele specifice fondului
forestier proprietate publică a statului forestier, art. 39-41; O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul II. Regimul silvic,
3
H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – art. 10.
9
Romsilva. OUG nr. 59/2000 privind Statului personalului silvic (publicată în M.Of. nr.
4
Codul silvic, Titlul II, Capitolul II. Gospodărirea fondului forestier proprietate 238 din 30 mai 2000).
10
publică, Secţiunea 1. Amenajarea fondului forestier, cap. 16-20. A se vedea Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr.
5
Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 2-a. Reconstrucţia ecologică, 33/2002 privind aprobarea Regulamentului privind confecţionarea şi folosirea
regenerarea şi îngrijirea pădurilor, cap. 21-28. ciocanelor silvice din dotarea structurilor silvice constituite la nivel de ocoale
6
Vezi şi art. 3, lit.c) din Legea nr. 137/1995, modificată. silvice, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată şi a celor
7
Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 4-a. Paza fondului forestier, art. proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor (Publicat în
33-38. M.Of. nr. 64 din 29 ianuarie 2002).
53
Asigurarea integrităţii şi dezvoltării fondului forestier1. pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri
Ocrotirea, asigurarea integrităţii şi dezvoltării fondului forestier decât producţia silvică (care se varsă în Fondul de ameliorare a
naţional constituie o preocupare fundamentală, de interes naţional, fondului funciar, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4) din Legea
a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, menită fondului funciar nr. 18/1991, republicată)4, precum şi
să asigure dezvoltarea durabilă a acestuia (art. 50 Cod silvic). contravaloarea pierderii de creştere precizată la art. 55, dacă
Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică terenul este acoperit de pădure (art. 56 Cod silvic).
este interzisă (art. 54 al. 1 Cod silvic; art. 23 O.G. nr. 96/19982). Pentru folosirea temporară de terenuri din fondul forestier5,
Excepţiile care pot fi aprobate prin lege se referă la: construcţiile titlularul aprobării va plăti Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva
cu destinaţie militară, cări ferate, şosele de importanţă deosebită, chiria pentru terenul respectiv şi, după caz: contravaloarea
linii electrice de înaltă tensiune, mine, forări, sonde şi echipamente pierderii de creştere ca urmare a tăierii masei lemnoase înainte de
aferente acestora, conducte magistrale de transport gaze sau vârsta exploatabilităţii stabilită în amenajamentele silvice,
petrol ori pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare, de gospodărire a cheltuielile corespunzătoare reinstalării vegetaţiei forestiere şi
apelor sau de realizare a unor noi surse de apă, obiective turistice, întreţinerii acesteia până la realizarea stării de masiv, precum şi
ocuparea definitivă de terenuri din fondul forestier în alte scopuri valoarea obiectivelor existente care se dezafectează ca urmare a
decât cele silvice, cu defrişarea pădurii sau fără (art. 54, alin. 2 transmiterii terenului. Titularul aprobării va depune la RNP –
Cod silvic). Romsilva, înainte de preluarea terenului, o garanţie echivalentă cu
Ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul forestier3 se taxa legală prevăzută pentru ocuparea definitivă de terenuri din
face, de regulă, pe bază de schimb (art. 55, al. 1 Cod silvic), cu circuitul civil, care i se va restitui după îndeplinirea obligaţiilor şi
obligativitatea ambelor părţi de înregistrare în evidenţele de după redarea terenurilor în fondul forestier în condiţii apte pentru
cadastru general şi cu plata taxelor de timbru (art. 55, alin. 4 Cod împădurire (art. 58 Cod silvic).
silvic), fiecare teren dobândind situaţia juridică a celui pe care îl F. Fondul forestier proprietate privată6
înlocuieşte (art. 55, alin. 3 Cod silvic). Se administrează de către proprietarii acestuia, individual sau în
În cazul în care terenul din fondul forestier este acoperit cu asociaţii. Aceştia au obligaţia să le gospodărească în conformitate
pădure, valorificarea masei lemnoase se face de către ocolul silvic cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului (art. 64
iar beneficiarul schimbului datorează, pe lângă taxa legală pentru Cod silvic). Modul de gospodărire este stabilit prin amenajamente
scoaterea definitivă din producţia silvică, şi contravaloarea pierderii silvice, în condiţiile art. 18 Cod silvic, întocmite pe trupuri de
de creştere determinată de exploatarea masei lemnoase înainte
de vârsta exploatabilităţii, precum şi cheltuielile de instalare a
vegetaţiei forestiere până la încheierea stării de masiv, stabilite pe 4
Conform prevederii O.G. nr. 96/1998, republicată, art. 23 alin. (2) lit. a).
bază de deviz (art. 55 Cod silvic). 5
A se vedea şi O.G. nr. 96/1998, republicată, art. art. 24, art. 26.
Beneficiarul scoaterii definitive de terenuri din fondul 6
Codul silvic (Legea nr. 26/1996), Titlul III. Fondul forestier proprietate
forestier, care nu dispune de teren echivalent pentru schimb, va privată, art. 64-75; Titlul IV. Dispoziţii comune fondului forestier proprietate
plăti deţinătorului de teren: contravaloarea acestuia, taxa legală publică şi fondului forestier proprietate privată, art. 76-82; O.G. nr. 96/1998,
republicată, privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului
1
Codul silvic, Titlul II, Capitolul III. Asigurarea integrităţii şi dezvoltării forestier naţional, Capitolul III. Administrarea fondului forestier naţional,
fondului forestier, art. 50-63. Secţiunea a 3-a. Administrarea fondului forestier proprietate privată a
2
O.G. nr. 96/1998, republicată, Capitolul V. Scoaterea definitivă sau temporară a persoanelor fizice, art. 15 şi Secţiunea a 4-a. Administrarea pădurilor proprietate
terenurilor din fondul forestier naţional, art. 23-26. privată a unităţilor de cult (parohii, schituri, mânăstiri), a instituţiilor de
3
A se vedea şi O.G. nr. 96/1998, republicată, art. art. 23 alin. (2), art. 26. învăţământ sau a altor persoane juridice, art. 16.
54
pădure şi pe ansamblul localităţii, cu suportarea cheltuielilor de la - Controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de
bugetul de stat (art. 66 Cod silvic). transformat lemn rotund în cherestea – Capitolul 1, art. 76-82;
Proprietarii fondului forestier proprietate privată au obligaţia - Fondul cinegetic şi fondul piscicol în apele de munte –
respectării prevederilor amenajamentelor silvice şi să asigure Capitolul 2, art. 83-86.
permanenţa pădurii prin regenerarea pădurilor după tăiere, în cel H. Vegetaţia forestieră supusă prevederilor Codului
mult 2 ani, pentru care, RNP – Romsilva, la cerere, asigură sprijin silvic1, dar care este situată pe terenuri din afara fondului
tehnic. În caz contrar, dacă această prevedere nu se respectă din forestier naţional, se administrează de către proprietarii acestora,
motive imputabile proprietarului, autoritatea centrală care se gospodăreşte potrivit scopului pentru care a fost creată şi este
răspunde de silvicultură, după somaţie, va dispune RNP – supusă unor norme tehnice silvice şi de pază, precum şi de
Romsilva executarea, prin ocolul silvic, pe contul proprietarului, a circulaţie şi transport pentru materialul lemnos recoltat, emise de
lucrărilor de împădurire şi de întreţinere până la regenerarea către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură,
definitivă (art. 67 Cod silvic). care controlează aplicarea şi respectarea lor (art. 87 Cod silvic).
Deţinătorii de păduri proprietate privată şi persoanele fizice I. Pajişti, păşuni, fâneţe
sau juridice care execută exploatarea masei lemnoase sunt Pajişte = teren acoperit de vegetaţie erbaceea perenă,
obligate să recolteze numai arbori marcaţi de personalul silvic, să spontană sau cultivată, folosită de obicei ca păşune sau fâneaţă.2
respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase şi cele = asociaţie vegetală compusă din: plante erboase la
referitoare la circulaţia materialului lemnos conform Codului silvic. care se adaugă puţini muşchi, foarte rar şi licheni…Ecosistemele
(art. 73 Cod silvic). ocupate de pajişti reprezintă o bună parte din fondul destinat
Reducerea suprafeţei pădurilor proprietate privată este furajării animalelor domestice. Exploatarea lor raţională asigură
interzisă, cu excepţiile prevăzute în art. 54 alin. 2 (art. 74 alin. 1 echilibrul natural în condiţiile creşterii numărului de animale cerut
Cod silvic). de nevoile mereu crescânde ale economiei.3
Deţinătorii de păduri proprietate privată au obligaţia să le Păşune = teren cu vegetaţie erbacee perenă sau anuală,
menţină în stare bună de sănătate şi să execute la timp lucrările folosită pentru hrănirea animalelor prin păşunat. Iarba de pe
de igienă, precum şi cele de protecţie (art 69 alin. 1 Cod silvic), să terenul pe care pasc vitele. Păşune alpină = pajişte alpină.4
asigure paza acestora împotriva tăierilor ilegale de arbori, = asociaţie vegetală ierboasă, naturală sau
distrugerilor de seminţiş, incendiilor, furturilor, păşunatului artificială, folosită pentru păscutul anumalelor domestice (ovine,
neautorizat, precum şi altor fapte păgubitoare (art. 70 alin. 1 Cod bovine, cabaline), fără a fi cosită în prealabil. După zona de
silvic). vegetaţie pe care o ocupă, păşunile pot fi: alpine, de pădure, de
Deţinătorii de păduri proprietate privată vor fi sprijiniţi în silvostepă, de stepă, de luncă.5
acţiunile de pază a pădurilor şi de stingere a incendiilor de pădure
de către: organele silvice; prefecţii; consiliile judeţene şi locale;
unităţile de poliţie; jandarmerie; unităţile şi formaţiunile de 1
Codul silvic, Titlul I. Dispoziţii comune referitoare la fondul forestier şi
pompieri; unităţile Ministerului Apărării Naţionale (art. 70 alin. 2 vegetaţia forestieră din afara acestuia, art. 6; Titlul V. Vegetaţia forestieră din
Cod silvic). afara fondului forestier, art. 87-94.
2
G. Codul silvic, prin Titlul IV. Dispoziţii comune fondului Conform Dicţionarului Enciclopedic, vol. V, OQ, Editura Enciclopedică,
forestier proprietate publică şi fondului forestier proprietate Bucureşti, 2004, p. 153.
3
privată, reglementează următoarele aspecte: Conform Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, Dicţionar
de ecologie, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 420-421.
4
Conform Dicţionarului Enciclopedic, vol. V, OQ, p. 260.
55
Fâneaţă = asociaţie vegetală de ierburi destinată cosirii şi Perdelele forestiere de protecţie sunt supuse unor norme
transformării în fân. În România fâneţele naturale se află în zonele tehnice silvice, elaborate în condiţiile art. 35 din Legea nr.
de deal şi de munte, ocupând o parte din pajiştile din aceste zone.1 289/2002, având ca finalitate asigurarea gestionării durabile a
Conform art. 2 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, accestora, în vederea exercitării funcţiilor de protecţie pentru care
care clasifică terenurile în funcţie de destinaţie, păşunile şi fâneţele au fost înfiinţate (art. 11 din Legea nr. 289/2002).
sunt încadrate în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă. L. Formele răspunderii juridice pentru încălcarea
Ordinul comun nr. 226/235/2003 al Ministerului Agriculturii, normelor privind protecţia pădurilor:
Pădurilor şi Apelor şi Mediului şi al Ministerului Administraţiei - civilă, contravenţională şi penală, potrivit Legii nr. 137/1995,
Publice a aprobat “Strategia privind organizarea activităţii de modificată, art. 82, 83 (contravenţii) şi 85 (infracţiuni);
îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen - civilă, contravenţională şi penală, potrivit Legii nr. 18/1991, art.
mediu şi lung”. Sunt astfel formulate o serie de măsuri tehnice şi 106-112;
organizatorice pentru ameliorarea pajiştilor, precum şi - disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală,
responsabilităţile care revin tuturor factorilor interesaţi pentru potrivit Codului silvic, Titlul VI. Răspunderi şi sancţiuni, art. 95-
punerea în valoare a pajiştilor, în condiţii de eficienţă economică 109;
ridicată. Pe baza acestei strategii, în 2004 a fost elaborat proiectul - disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a
“Programului de reabilitare a pajiştilor în perioada 2005-2008”, persoanei vinovate, conform O.G. 96/1998, republicată,
întocmit la nivel de comună, oraş, municipiu şi judeţ şi cumulat pe Capitolul 7, art. 29-35;
total ţară. În iunie 2004 era aprobat de conducerea Ministerului - contravenţională, conform Legii nr. 31/20005 privind stabilirea
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.2 şi sancţionarea contravenţiilor silvice.
J. Terenurile degradate preluate de Regia Naţională a - civilă: pagubele produse prin nerespectarea prevederilor
Pădurilor – Romsilva, conform prevederilor O.G. nr. 81/19983, art. privind protecţia pădurilor6 se recuperează integral de la cei
9, art 11 şi art. 19 alin. (2), se înscriu în amenajamentele silvice, care le-au produs, deosebit de sancţiunile penale sau
devin parte a fondului forestier naţional proprietate publică a administrative ce se aplică, după caz (art. 32 alin. 2 Codul
statului şi se supun regimului silvic. silvic).
K. Perdelele forestiere de protecţie înfiinţate potrivit Legii
nr. 289/20024 reprezintă o cauză de utilitate publică şi formează Termeni cheie
Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie (art. 4 Fondul forestier naţional; pădure; amenajament silvic;
L.289/2002). Ele pot fi proprietate publică sau privată şi constituie regim silvic; terenuri destinate împăduririi; administrarea fondului
bun de interes naţional (art. 3 alin. (1) din L. 289/2002). forestier; gospodărirea fondului forestier; reconstrucţia ecologică,
regenerarea şi îngrijirea pădurilor; pajişte, păşune, fâneaţă;
5
Conform Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p. perdelele forestiere de protecţie.
443.
1
Conform Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p.
5
253. Publicată în M.Of. nr. 144 din 6 aprilie 2000.
2 6
Programul de reabilitare a pajiştilor, în revista “Agro Terra”, anul II, nr. Codul silvic, Titlul II, Capitolul II, Secţiunea a 3-a, art. 32, alin. 1: “Persoanele
8/august/2004, p. 12. juridice şi fizice, care desfăşoară activităţi ce pot aduce prejudicii, prin poluare,
3
Privind unele măsuri pentru ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate. fondului forestier naţional şi vegetaţiei forestiere din afara acestui fond, sunt
4
Tipurile perdelelor forestiere de protecţie sunt enumerate supra, pag. 65, nota 6 obligate să ia toate măsurile necesare pentru respectarea indivatorilor de calitate
de la subsol. a aerului, apei şi solului.”
56
Întrebări de control şi autoverificare subliniază acest lucru, introducând la art. 1 alin. (1.1): “Apa nu
1. Care sunt obligaţiile persoanelor fizice sau juridice (publice sau este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural
private) privind terenurile cu destinaţie silvică prevăzute în care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare”, şi modificând
Legea nr. 18/1991, republicată, şi în Legea nr. 137/1995, cuprinsul alin. (2): “Apele fac parte din domeniul public al statului.
modificată? Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a
2. Care sunt deosebirile şi asemănările administrării şi resurselor de apă sunt acţiuni de interes general”. (subl.ns., V.R.)
gospodăririi fondului forestier proprietate publică şi a fondului Din cele de mai sus rezultă că apa este patrimoniul nostru,
forestier proprietate privată? al tuturor şi, indiferent de cei cărora legea le stabileşte atribuţii de
3. Enumeraţi cel puţin 5 fapte care constituie infracţiuni. protejare, întreţinere, exploatare judicioasă etc., în realitate aceste
4. Enumeraţi cel puţin 5 fapte care constituie contravenţie. obligaţii sunt ale noastre, ale tuturor.
5. Cuantumul pedepselor stabilite pentru săvârşirea de OUG nr. 195/2005, în Capitolul IX. Protecţia apelor şi a
contravenţii sau infracţiuni vi se par: a) prea blânde; b) prea ecosistemelor acvatice, art. 55-58, stabileşte cadrul general pentru
uşoare; c) bine stabilite de legiuitor. Argumentaţi varianta protecţia apelor, obligaţii ale autorităţilor pentru protecţia mediului
aleasă. şi ale persoanelor fizice şi juridice şi, făcând, totodată, trimitere şi
la legislaţia specifică în vigoare în ceea ce priveşte activităţile de
gestionare şi protecţie a resurselor de apă.
Unitatea 3. Protecţia juridică a apelor În literatura de specialitate, apele au fost clasificate având
la bază mai multe criterii:
Apa este un element indispensabil vieţii omului, tuturor - al administrării lor (internaţionale, teritoriale, naţionale); al
celorlalte vieţuitoare, tuturor plantelor, activităţilor economice ale aşezării lor (de suprafaţă şi subterane); al destinaţiei lor
omului (productive, energetice, de transport): “Apele reprezintă o economice (de folosinţă generală, destinate industriilor,
sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element destinate agriculturii, ape cu destinaţii speciale); după criteriul
indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru formei de proprietate (cele care aparţin domeniului public al
activităţi productive, sursa de energie şi cqle de transport, factor statului şi cele care aparţin domeniului privat, după cum se
determinant în menţinerea echilibrului ecologic” (art. 1 alin. (1) desprinde din art. 3 alin. (1)2 şi (2) din Legea nr. 107/1996);3
Legea apelor nr. 107/1996).1 Concepţia potrivit căreia “apa spală - o altă clasificare4 a apelor supuse ocrotirii are în vedere
totul” după care omul din toate timpurile s-a ghidat, după cum următoarele criterii: din punctul de vedere al regimului ocrotirii
reiese şi din cele de mai sus, se pare că nu mai acoperă realitatea, şi situării lor (ape internaţionale, teritoriale, naţionale); după
fapt, de asemenea subliniat în art. 1 alin. (1) al Legii apelor. În criteriul situării obiective şi destinaţiei (resursele de apă dulce;
Secolul XX poluarea a devenit din ce în ce mai acută, realizată cu apa pentru populaţie; apa potabilă; apa uzată menajeră; apa
substanţe pe care apa nu a mai putut face faţă să le “spele” şi să pentru industrie; apele uzate industrial; apa pentru irigaţii; apa
se regenereze, aspect care a afectat de cele mai multe ori de desecare-drenaj); din punctul de vedere al calităţii şi în
ecosistemele naturale, ca să nu mai vorbim de chiar viaţa sau raport cu domeniile de utilizare (categoria I, a II-a şi a III-a);
activităţile umane. În Legea nr. 310/2004 însuşi legiuitorul 2
Cuprinsul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 a fost modificat prin Legea nr.
310/2004, pct. 7.
1 3
Legea apelor a fost publicată în M.Of. nr. 244 din 8 octombrie 1996. De Conform clasificării din Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 194-195; Daniela
asemenea, a fost modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004, publicată în MARINESCU, op.cit., 2003, p. 122-123.
4
M.Of. nr. 584 din 30 iunie 2004. Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 280-281.
57
ape degradate, cărora nu li se mai poate da nici o totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice,
întrebuinţare. hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor3.
Trei aspecte trebuiesc avute în vedere la Modul de organizare, păstrare şi gestionare a acestui fond se
protecţia apelor: protecţia cantitativă, protecţia calitativă şi stabileşte de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
protecţia sanitară.1 mediului (art. 35 alin. 3).
Administrarea apelor, malurilor şi albiilor acestora, Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi
indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, se evidenţa apelor ce aparţin domeniului public din Cadastrul apelor.
realizează potrivit Legii nr. 107/1996, modificată şi completată prin Modul de organizare a fondului naţional de date hidrologice şi de
Legea nr. 310/2004, precum şi prevederilor din convenţiile gospodărire a apelor şi a Cadastrului apelor se stabileşte de către
internaţionale la care România este parte. (art. 1 alin. (4) Legea autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul apelor, iar
apelor). ţinerea la zi a acestuia se asigură de Administraţie Naţională
Regimul juridic de folosire al apelor şi al albiilor este “Apele Române” (art. 35 alin. (5) Legea apelor modificată prin
reglementat prin Capitolul II din Legea nr. 107/1996, cu Legea nr. 310/2004).
modificările şi completările Legii nr. 310/2004, şi stabileşte, pe Cadastrul apelor este “activitatea privind inventarierea,
lângă altele, şi interdincţii pentru protecţia resurselor de apă (art. clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor referitoare la reţeaua
16 Legea apelor), obligaţii ale utilizatorilor de apă în scopul folosirii hidrologică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor,
raţionale şi protejării calităţii resurselor de apă (art. 17 Legea precum şi la prelevările şi restituţiile de apă”.4
apelor). În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind
Gospodărirea apelor2, potrivit definiţiei formulate de pct. gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor
35 din Anexa 1 la Legea apelor, modificată prin Legea nr. de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea
310/2004, este: “ansamblul activităţilor care prin mijloace tehnice zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau
şi măsuri legislative, economice şi administrativ, conduc la grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22
cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau decembrie 2009. (art. 43 alin. (1) Legea apelor nr. 107/1996, aşa
îmbunătăţirea resurselor de apă pentru sarisfacerea nevoilor cum a fost modificată prin pct. 47 din Legea nr. 310/2004).
sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării Bazin hidrografic = o suprafaţă de teren de pe care toate
acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi
distructive ale apelor”. posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare,
Fondul naţional de date de gospodărire a apelor este estuar sau deltă (Anexa 1 la Legea nr. 107/1996, modificată prin
constituit din informaţiile hidrometeorologice, hidrogeologice şi cele Legea nr. 310/2004).
de gospodărire a apelor (art. 35 alin. 2 Legea apelor) sau Răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor
referitoare la ape poate fi, după caz, disciplinară, patrimonială,
1
Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 282-284. civilă, contravenţională sau penală. (art. 86 Legea apelor).
2
Legea apelor, Capitolul III. Gospodărirea apelor, Secţiunea 1, Cunoaşterea Legea apelor în art. 87, pct. 1)-53) enumeră faptele care
resurselor de apă; Secţiunea a 2-a. Protecţia albiilor, a malurilor şi a lucrărilor de constituie contravenţii în domeniul apelor. Cuantumul amenzilor
gospodărire a apelor; Secţiunea a 3-a. Amenajarea bazinelor hidrografice; aplicate pentru săvârşirea contravenţiilor este stabilit în art. 885 al
Secţiunea a 4-a. Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au
3
legătură cu apele; Secţiunea a 5-a. Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor Conform Anexei 1 pct. 33 la Legea apelor, modificată prin Legea nr. 310/2004.
4
meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice; Secţiunea a Conform Anexei 1 pct. 19 la Legea apelor, modificată prin Legea nr. 310/2004.
5
6-a. Participarea publicului, art. 25-79. Aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 99.
58
Legii apelor, literele a)-c), iar enumerarea persoanelor care pot 5. În afară de contravenţiile şi infracţiunile prevzute de lege, aţi
constata săvârşirea acestor contravenţii şi aplica amenzilor este mai avea de propus vreo faptă ca fiind contravenţie sau
făcută în art. 906 Legea apelor. infracţiune?
Faptele care constituie infracţiuni, potrivit Legii apelor, 6. Ce este bazinul hidrografic?
sunt menţionate în art.923, art. 934, 945, 956; articolele 96-106 din 7. Ce este Fondul naţional de date de gospodărire a apelor? Dar
Legea apelor prin care erau prevăzute alte fapte considerate Cadastrul apelor?
infracţiuni, ca şi persoanele abilitate să le constate, au fost 8. Consideraţi sancţiune prevederea art. 107 alin. (6) din Legea
abrogate de Legea nr. 310/2004, pct. 106. apelor: “Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) şi (4) poate
De asemenea, Legea nr. 137/1995, modificată, în art. 85 lit. determina luarea măsurilor de încetare a activităţii utilizatorilor
d) consideră infracţiune nerespectarea prevederilor sau de apă”? Dacă da, ce fel de sancţiune?
interdicţiilor stabilite pentru protecţia apei, potrivit prevederilor art.
40 lit. a)-g) din aceeaşi lege.

Termeni cheie Unitatea 4. Protecţia juridică a atmosferei


Apa; protecţia apelor; administrarea apelor; regimul juridic
de folosire al apelor şi al albiilor; gospodărirea apelor; bazin Din perspectiva protecţiei mediului, atmosfera este
hidrografic; Fondul naţional de date de gospodărire a apelor; “masa de aer care înconjoară suprafaţa terestră, incluzând şi
Cadastrul apelor. stratul protector de ozon”7. Ca şi în cazul apei, calitatea aerului
este foarte importantă pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, pentru
Întrebări de control şi autoverificare existenţa faunei şi florei.8 Aerul înconjurător este “aerul
1. Incercaţi să formulaţi şi alte argumente pentru considerarea troposferic, exclusiv cel din locurile de muncă”9.
apei ca patrimoniu naţional. Pledaţi pentru protejarea Cadrul juridic general al protecţiei atmosferei se găseşte în
cantitativă şi calitativă a apei. OUG nr. 196/2005, Capitolul X. Protecţia atmosferei, schimbările
2. Enumeraţi cel puţin cinci fapte considerate de lege contravenţii climatice, gestionarea zgomotului ambiental, art. 59-64.
în domeniul apelor. Legislaţia specială privind protecţia atmosferei o constituie,
3. Enumeraţi cel puţin trei fapte considerate de lege infracţiuni în printre altele, O.U.G. nr. 243/200010, aprobată, cu modificări şi
domeniul apelor. completări, de Legea nr. 655/200111, adoptată cu scopul de a
4. Cuantumul amenzilor în cazul contravenţiilor şi al pedepselor stabili cadrul juridic “privind prevenirea, eliminarea, limitarea
cu închisoarea în cazul infracţiunilor, stabilite de lege, le deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării
consideraţi: a) prea uşoare; b) prea aspre; c) proporţionale cu efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-
gradul de pericol social. Argumentaţi-vă opinia, oricare este
varianta pe care aţi ales-o. 7
Anexa 1 la Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, modificată. Aceeaşi
definiţie este formulată şi în Anexa 1 la OUG nr. 243/2000 privind protecţia
atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001.
6 8
Aşa cum este reformulat de pct. 100 al Legii nr. 310/2004. Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 237 şi urm.
3 9
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 102. Conform definiţiei din Anexa 1 la OUG nr. 243/2000 privind protecţia
4
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 103. atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001.
5 10
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 104. Publicată în M.Of.nr. 633 din 6 decembrie 2000.
6 11
Modificat prin Legea nr. 310/2004, pct. 105. Publicată în M.Of.nr. 773 din 4 decembrie 2001.
59
se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la 3. Cadrul instituţional
reglementările comunitare” (art. 1 alin. (1)). III. Situaţia prezentă în domeniul protecţiei atmosferei
La baza protecţiei juridice a atmosferei se află principiile IV. Standardele şi obiectivele privind calitatea aerului
generale legale privind protecţia mediului, acceptate la nivel ambiental
internaţional (art. 2). V. Dezvoltarea strategiei şi aspecte financiare
Art. 3 precizează principalele obiective ale strategiei VI. Formularea strategiei
naţionale privind protecţia atmosferei (alin. 1), care se 1. Linii strategice generale
reactualizează periodic de autoritatea publică centrală pentru 2. Strategia naţională privind protecţia atmosferei până în anul
protecţia mediului şi se adoptă prin hotărâre de guvern (alin. 2). 2007
H.G. nr. 731/20041 a aprobat Strategia naţională privind 3. Strategia naţională privind protecţia atmosferei pentru perioada
protecţia atmosferei al cărei scop este “crearea cadrului necesar de după 2007
pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de VII. Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei.
gestionare a calităţii aerului, eficient din punct de veere Atribuţiile şi responsabilităţile autorităţii publice centrale
economic”.2 şi a autorităţilor publice locale în domeniul mediului, ale altor
Strategia naţională privind protecţia atmosferei, aprobată autorităţi publice centrale şi teritoriale sunt prevăzute în Capitolul
prin H.G. nr. 731/2004, este astfel structurată: II3. Atribuţii şi responsabilităţi, Secţiunea 1. Atribuţi şi
I. Cadru general responsabilităţi ale autorităţilor competente în domeniul protecţiei
- Scopul = crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi atmosferei (art. 7-8) şi Secţiunea a 2-a. Atribuţii şi responsabilitţi
implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităţii ale altor autorităţi publice centrale şi teritoriale (art. 9-15).
aerului, eficient din punct de vedere economic. Evaluarea calităţii aerului înconjurător pentru teritoriul
- realizarea respectării obiectivelor – prin implementarea României se realizează pe baza valorilor limită şi a valorilor de
sistemului de gestionare a calităţii aerului şi prin prag, în acord cu standardele naţionale şi ale Uniunii Europene.
implementarea măsurilor de control al emisiilor de poluanţi în Cadrul general al reglementărilor privind calitatea aerului
atmosferă. înconjurător îl constituie OUG nr. 243/2000, Capitolul III. Calitatea
- promovează conceptul dezvoltării durabile, vându-se în vedere aerului înconjurător, prin Secţiunea 1. Evaluarea calităţii aerului
impactul poluării aerului asupra calităţii vieţii şi asupra sănătăţii înconjurător (art. 16-22) şi Secţiunea a 2-a. Monitorizarea calităţii
oamenilor. aerului şi a nivelului emisiilor (art. 23-26).
- obiectivele Strategiei… Capitolul IV. Surse de poluare4, stabileşte obligaţiile
- principiile pe care le respectă şi pe care se bazează titularilor de activităţi care constituie diferite surse de poluare
- Strategia are în vedere cele două direcţii principale ale pentru atmosferă, prin Secţiunea 1. Emisii din surse fixe (art. 27-
politicilor din România 38) şi Secţiunea a 2-a. Emisii din surse mobile şi surse difuze (art.
- Procesul de implementare a acquisului 39-45) şi Secţiunea a 3-a. Controlul produselor şi al substanţelor
- Autorităţile cu atribuţii şi responsabilităţi.. care pot afecta calitatea atmosferei (art. 42-45).
II. Cadrul legislativ şi instituţional Răspunderea pentru încălcarea prevederilor privind
1. Legislaţia naţională privind protecţia aerului protecţia atmosferei:
2. Legislaţia internaţională 3
Al OUG nr. 243/2000, aprobată cu modifirări şi completări prin Legea nr.
1
Publicată în M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004. 655/2001.
2 4
Strategia naţională privind protecţia atmosferei, I. Cadru general, alineat 1. Din OUG nr. 243/2000, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 655/2001.
60
OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, prevede:
“încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage A. Regimul juridic al ariilor protejate şi al
răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz” (art. monumentelor naturii
46). Protejarea anumitor zone de pe suprafaţa pământului,
Art. 47 precizează faptele care constituie contravenţie şi pentru calităţi speciale, pentru frumuseţe, pentru conţinutul unor
cuantumul amenzilor stabilite pentru acestea. specii rare de plante sau animale a fost în atenţia oamenilor încă
Art. 49 enumeră faptele care constituie infracţiuni şi din cele mai vechi timpuri1. În România, prima rezervaţie naturală
precizează pedepsele aplicate în cazul săvârşirii lor. a fost înfiinţată în anii ’30, Rezervaţia Retezat, după care au urmat,
În OUG nr. 195/2005, art. 96, sunt precizate şi căteva fapte pe bună dreptate, multe alte arii care au fost protejate prin lege. 2
care contravenţii, iar art. 98 - faptele care constituie infracţiuni . Iniţial, Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului
reglementa regimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii în
Termeni cheie Capitolul III. Protecţia resurselor naturale şi conservarea
Atmosferă; aer înconjurător; Strategia naţională privind biodiversităţii, Secţiunea a 4-a, art. 55-60, în prezent abrogate prin
protecţia atmosferei. OUG nr. 91/2003. Astfel că, în afara unor reglementări în diferite
alte articole, printre altele, şi a ariilor protejate, doar art. 35 din
Întrebări de control şi autoverificare Legea nr. 137/1995, modificată, mai face trimitere expres la acest
1. Ce înţelegeţi prin atmosferă? Ce înţelegeţi prin aer aspect: “regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
înconjurător? Care are conţinutul mai larg? naturale, a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor
2. Care sunt obligaţiile autorităţii administraţiei publice centrale prezentei legi, precum şi legislaţiei specifice în vigoare” (art. 35
pentru protecţia mediului în domeniul protecţiei atmosferei, alin. 2).
potrivit OUG nr. 196/2005 şi OUG nr. 243/2000? Legislaţia specifică la care face trimitere art. 35 constă, în
3. Care sunt atribuţiile persoanelor fizice şi juridice în acest sens, primul rând, în O.U.G. nr. 236/20003 privind regimul ariilor naturale
potrivit aceloraşi acte normative? protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei
4. Ce este evaluarea calităţii aerului înconjurător? sălbatice, aprobată prin Legea nr. 462/20014. În afara acestora,
mai există şi alte acte normative despre care vom face menţiune
pe măsura prezentării materialului.
Definiţie. Aria naturală protejată este definită în art. 2 pct.
6 din OUG nr. 195/2005. Aceeaşi definiţie este formulată şi în
OUG nr. 236/2000, în art. 4 lit. d).
Scopul adoptării OUG nr. 236/2000 îl constituie garantarea
conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de
interes public major şi componentă fundamentală a strategiei
naţionale pentru dezvoltarea durabilă (art. 1). Prin patrimoniu
1
Unitatea 5. Regimul juridic al ariilor protejate şi al Vezi în acest sens, despre “legea braniştei” şi alte reguli vizând natura în
vechiul drept românesc, Mircea DUŢU, op.cit., vol. I, 2003, p. 73 şi urm.
monumentelor naturii 2
Vezi Ernest LUPAN, op.cit., 2001, p. 282-283.
Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice 3
Publicată în M.Of. nr. 625 din 4 decembrie 2000.
Protecţia juridică a florei 4
Publicată în M.Of. nr. 433 din 2 august 2001.
61
natural se înţelege ansamblul componentelor şi structurilor fizico- constituire şi de administrare a ariilor naturale
geografice, biologice şi biocenotice ale mediului natural a căror protejate va lu în considerare interesele comunităţilor
importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, locale, facilitându-se participarea localnicilor la
sabogenă, peisagistică, recreativă şi cultural-istorică au o aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare
semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice durabilă a resurselor naturale, încurajându-se
floristice şi faunistice, al integgrităţii funcţionale a ecosistemelor, menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale
conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi în valorificarea acestor resurse, în beneficiul
pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi comunităţilor locale;
civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare (art. 4 lit. b). - Secţiunea a 3-a. Administrarea reţelei de arii
Legea-cadru prin care se reglementează protecţia ariilor naturale protejate (art. 16-24); Ansamblul ariilor
protejate este: naturale protejate constituie reţeaua naţională de arii
* OUG nr. 236/20001, naturale. Coordonarea managementului reţelei
- Capitolul I. Dispoziţii generale (art. 1-4). Stabileşte scopul naţionale de arii naturale protejate intră în
reglementării, obiectivele urmărite, zonele care intră şi cele responsabilitatea autorităţii publice centrale pentru
care nu intră sub incidenţa ei, înţelesul unor termeni; protecţia mediului, a Academiei Române şi a
- Capitolul II. Regimul ariilor naturale protejate: Comitetului Naţional “Om-Biosferă”. Responsabilităţi
- Secţiunea 1. Categorii de arii naturale protejate (art. pentru stabilirea modalităţilor de administrare a ariilor
5); Pentru asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi naturale protejare şi a altor bunuri ale patrimoniului
conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural se natural revin autorităţii publice centrale pentru protecţia
instituie un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi mediului, împreună cu Academia Română şi
utilizare, potrivit diferitelor categorii de arii naturale autorităţilor administraţiei ublice judeţene sau locale.
protejate stabilite de lege; - Capitolul III. Conservarea habitatelor şi a speciilor (art. 25-
- Secţiunea a 2-a. Instituirea regimului de arie 28); Conservarea şi ocrotirea habitatelor naturale şi
naturală protejată (art. 6-15); seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes
Instituirea regimului de arie naturală protejată şi de comunitar, existente pe teritoriul României se fac prin
zonă de protecţie a bunurilor patrimoniului natural este declararea de arii speciale de conservare.
prioritară în raport cu orice alte interese, cu mici - Capitolul IV. Conservarea altor bunuri ale patrimoniului
excepţii; regimul de protecţie se stabileşte indiferent de natural (art. 29-37); se referă la protejarea: tipurilor
destinaţia terenului şi de deţinător, şi este obligatorie geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ,
respectarea acestuia, potrivit legii. Instituirea regimului peşterile, depozitele fosilifere, formaţiunile geologice,
de arie naturală protejată se face prin lege, hotărâre a mineralogice, arbori seculari, peşteri etc.
Guvernului, hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, - Capitolul V. Autorităţi şi instituţii responsabile (art. 38-43);
la propunerea, după caz, a autorităţii publice centrale Autoritatea publocă centrală pentru protecţia mediului, prin
pentru protecţia mediului, altor autorităţi publice Direcţia de Conservare a Naturii şi a Diversităţii Biologice;
centrale, regiilor autonome, companiilor, preşedinţilor Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea
consiliilor judeţene sau primarilor etc. Modul de Monumentelor Naturii; Comisia Naţională UNESCO, prin
Comitetul Naţional “Om-Biosferă”
1
Aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 462/2001.
62
- Capitolul VI. Organizarea şi exercitarea controlului (art. 44- Prin noţiunea de faună se înţelege totalitatea speciilor de
46); Controlul respectării prevederilor OUG nr. 236/2000 se animale dintr-un grup taxonomic (ex. vertebrate etc.), dintr-o zonă
organizează de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi geografică naturală, dintr-un teritoriu administrativ, dintr-o eră sau
se exercită prin personal special împuternicit. Controlul ştiinţific perioadă geologică. Studierea structurii şi dinamici biocenozelor nu
se organizează de Academia Română prin personal special se poate realiza fără cunoaşterea elementelor de faună.2
împuternicit. Când se pune problema protecţiei juridice a faunei, ne
- Capitolul VII. Sancţiuni (art. 47-51); Încălcarea prevederilor referim la protecţia juridică a animalele sălbatice şi la cele
OUG nr. 236/2000 atrage răspunderea civilă, contravenţională domestice. Protecţia juridică a animelelor domestice şi sălbatice
sau penală, după caz. urmăreşte finalităţi diferite: ocrotirea lor de acte de cruzime, rele
- Capitolul VIII. Dispoziţii finale (art. 52-55) Autorităţile tratamente şi abandon; protejarea lor faţă de captură, distrugere şi
administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din sectorul comercializare, ca acte care pot duce la dispariţia speciilor.3
public şi privat, regiile autonome, companiile naţionale şi Reglementări juridice privind animalele în dreptul
societăţile comerciale sunt obligate să pună în aplicare românesc:
prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi să acţioneze - Codul civil, Cartea a II-a, Capitolul al II-lea, art. 467, 468, 473.
pentru respectarea lor. - Pentru protecţia animalelor domestice sunt adoptate acte
- Anexa 1. Scopul şi regimul de management al categoriilor de normative cu conţinut sanitar-veterinar; art. 310 Cod penal etc;
arii naturale protejate; - Animalele sălbatice se bucură de o ocrotire mai bine
- Anexa 2. Tipurile de habitate naturale a căror conservare reglementată juridic. Astfel, cel mai important act normativ în
necesită declararea ariilor speciale de conservare; acest sens este Legea fondului cinegetic şi a protecţiei
- Anexa 3. Specii de plante şi de animale a căror conservare vânatului nr. 103/19964; Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei
necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor Mediului nr. 647/20015 pentru aprobarea Procedurii de
de protecţie specială avifaunistică. autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de
achiziţie şi comercializare pe piaţa internă sau la export a
* H.G. nr. 230 din 4 martie 20031 reglementează delimitarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum şi a
rezervaţiilor biosferei, parcurile naţionale şi parcurile naturale, importului acestora; Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol,
precum şi constituirea administraţiei acestora. Delimitarea pescuitul şi acvacultura6.
acestora în actul normativ, prin descriere şi hartă, sunt baza - Animalele pentru experimente: Ordonanţa Guvernului nr.
realizării cadastrului de specialitate al ariilor naturale protejate, 37/20027 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri
secţiunea rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale şi parcuri
naturale (art. 1 alin. 2). Denumirile şi desemnările internaţionale 2
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p.232. Potrivit
ale rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale aceleiaşi surse (p. 232-238), fauna poate fi: a solului, bentală, de coronament,
sunt menţionate în art. 1 alin. 3, descrise în Anexa 1, iar cadaverică, cavernicolă, de apă dulce, insulară, interstiţială, infestinală, litorală,
clasificarea lor s-a realizat pe baza categoriilor corespunzătoare madicolă, marină, microbiană, microporală, muscicolă, parazitară, pelagică,
statutului de protecţie, stabilit în Anexa 1 La OUG nr. 236/2000. sesilă, terestră, torenticolă, vagilă.
3
Mircea DUŢU, op.cit., vol. II, 2003, p. 177.
4
B. Protecţia juridică a faunei terestre şi acvatice Republicată, cu modificări şi completări, în M.Of. nr. 328 din 17 mai 2002.
5
Publicat în M.Of. nr. 416 din 26 iulie 2001.
6
Republicată în M.Of. nr. 627 din 2 septembrie 2003.
1 7
Publicată în M.Of. nr. 190 din 26 martie 2003. Publicată în M.Of. nr. 95 din 2 februarie 2002.
63
ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu durabilă a vânatului (pe baza unor studii de specialitate
modificări prin Legea nr. 471/20028. întocmite de specialişti), paza şi ocrotirea vânatului (art. 17 alin. 1,
- Animalele sălbatice în captivitate: Legea grădinilor zoologice şi 2 şi art. 18), potrivit reglementărilor Capitolului III, art. 17-24.
acvariilor publice nr. 191/20023. Vânătoarea, ca acţiune de căutare, stârnire, urmărire,
Ş.a. hăituire, rănire, ucidere ori capturarea de vânat sau orice altă
Statutul juridic al animalelor sălbatice, potrivit Legii nr. activitate cu aceeaşi finalitate sunt permise la speciile de vânat, în
103/1996, republicată. condiţiile, perioadele şi cu mijloacele prevăzute de Legea nr.
Animalele sălbatice de interes vânătoresc, enumerate în 103/1996, republicată, Capitolul IV. Exercitarea vânătorii, art. 25-
anexele 1 şi 2 ale Legii nr. 103/1996, denumite vânat, resursă 33.
naturală regenerabilă de interes naţional şi internaţional (art. 2), Legea nr. 103/1996, republicată, în Capitolul V.
împreună cu biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al Răspunderi şi sancţiuni, art. 34 prevede că încălcarea
României (art. 1), dispoziţiilor acestei legi atrage, după caz, răspunderea
Vânatul României este administrat şi gestionat în disciplinară, contravenţională, civilă sau penală.
scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii Art. 35-39 din Legea nr. 103/1996, republicată, precizează
echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi al satisfacerii altor faptele care constituie infracţiuni, inclusiv personalul de
cerinţe social-economice (art. 2). Vânatul este bun public de specialitate care le poate constata.
interes naţional (art. 3). Art. 40-44 din Legea nr. 103/1996, republicată precizează
Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de faptele care constituie contravenţii şi persoanele împuternicite să
gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, le constate.
constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi Art. 45 din Legea nr. 103/1996, republicată, împreună cu
astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate anexele 1 şi 2 precizează cuantumul despăgubirilor pentru
vânatului în cuprinsul a cestora (art. 3 alin. 1). pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau
Gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de către contravenţii, cine le încasează şi distribuirea acestora.
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România, Prin Legea nr. 192/20014 privind fondul piscicol,
administratorului pădurilor statului, unităţilor de învăţământ şi pescuitul şi acvacultura, pe lângă explicarea termenilor de
unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România, specialitate ai acestei activităţi (art. 4), reglementează:
denumite gestionari ai fondurilor de vânătoare (art. 4). Administrarea şi exploatarea fondului piscicol (Titlul II, Capitolul I);
Suprafaţa fondurilor de vânătoare variază între 5.000 ha dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului (Capitolul II);
şi 10.000 ha (art. 3 alin. 3 şi 4). Exercitarea pescuitului (Capitolul III); paza fondului piscicol
Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al (Capitolul IV); Organizarea activităţii de piscicultură (Titlul III,
României se realizează de către autoritatea publică centrală care Capitolul I); inspecţia piscicolă (Titlul IV); protecţia fondului piscicol
răspunde de silvicultură (art. 7), potrivit prevederilor Legii nr. (Titlul V); Titlul VI: răspunderea care poate interveni pentru
103/1996, republicată, Capitolul II, art. 7-16. nerespectarea prevederilor acestei legi poate fi disciplinară,
Protecţia vânatului se realizează de către gestionarii contravenţională, penală, materială sau civilă. Fondul piscicol =
fondurilor de vânătoare care sunt obligaţi să asigure gestionarea 4
Republicată în M.Of. nr. 627 din 2 septembrie 2003, în baza modificărilor şi
8
Publicată în M.Of. nr. 535 din 23 iulie 2002. completărilor aduse prin OUG nr. 76/2002, aprobată, la rândul ei cu modificări,
3
Publicată în M.Of. nr. 271 din 23 aprilie 2002. prin Legea nr. 42/2003.
64
totalitatea populaţiilor de peşti, raci, scoici, broaşte şi a altor 4. Ce este reţeaua naţională de arii naturale?
vieţuitoare acvatice. 5. Ce este patrimoniul natural?
6. Faceţi o listă cu autorităţile şi instituţiile responsabile pentru
C. Protecţia juridică a florei protecţia ariilor protejate.
Flora = totalitatea plantelor din biosferă.1 7. Ce se înţelege prin faună?
Există floră spontană, care se dezvoltă fără intervenţia 8. Ce este vânatul? Ce este un fond de vânătoare?
omului şi există plante cultivate a căror dezvoltare se realizează cu 9. Cine administrează şi gestionează fondurile de vânătoare?
intervenţia omului şi cu aplicarea regulilor specifice şi potrivit 10. Cine poate fi vânător? Care sunt obligaţiile vânătorilor?
destinaţiei acestora. Regimul lor juridic este diferit. Flora spontană 11. Ce înţelegeţi prin floră? Pe baza cunoştinţelor acumulate,
este protejată prin reglementări juridice cuprinse în Legea nr. faceţi o listă a fondurilor pe care se pot întâlni diferite plante.
137/1995, modificată; prin protejarea fondului forestier şi a 12. Faceţi o listă cuprinzând articolele din Legea nr. 137/1995,
plantelor care există în afara acestui fond; prin protecţia florei modificată, care se referă,
incluse în ariile protejate; prin reglementări specifice plantelor într-o formă sau alta la protecţia plantelor.
cultivate referitoare la seminţe şi materialul săditor, cum ar fi
Legea nr. 266/20022 privind producerea, prelucrarea, controlul şi
certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului
săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, Ordinul Unitatea 6. Protecţia juridică a mediului artificial.
Ministrului Agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 350/20023 pentru
aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în
Protecţia juridică a aşezărilor umane, departe de a fi ruptă
vederea comercializării, prelucrarea, controlul şi certificarea
de protejarea diferitelor elemente de mediu (aer, apă, floră, faună
calităţii, precum şi comercializarea seminţelor de cereale,
etc.) şi a factorilor ce le pot influenţa, prezintă reglementări
oleaginoase şi textile, plante furajere, sfeclă, cartof şi legume etc.
specifice acestui mediu.
OUG nr. 195/2005 , în Capitolul XII. Protecţia aşezărilor
Termeni cheie
umane, art. 70-73), reglementează cadrul general de protecţie a
Arie protejată; monument al naturii; patrimoniu natural;
aşezărilor umane, stabilind, pe lângă alte reglementări, obligaţiile
faună; vânat; fond de vânătoare; floră.
autorităţile administraţiei publice locale, ale persoanelor fizice şi
juridice pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos.
Întrebări de control şi autoverificare
Legea nr. 98/19944 privind stabilirea şi sancţionarea
1. Ce este aria protejată? Ce este un monument al naturii?
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică,
2. Cine administrează şi gestionează ariile protejate?
modificată5, este astfel structurată:
3. Care este procedura instituirii regimului de arie naturală
Capitolul I. Dispoziţii generale (art. 1-2)
protejată?
Capitolul II. Contravenţii la normele de igienă referitoare la zonele
1 de locuit (art. 3)
Petre NEACŞU, Zoe APOSTOLACHE-STOICESCU, op.cit., p.254-255.
Potrivit aceleiaşi surse, distingem: flora continentală; zonată după relief;
4
autotrofă fotosintetizantă şi chemosintetizantă; anaerobă; edafică; intestinală; Publicată în M.Of. nr. 317 din 16 noiembrie 1994.
5
microbiană. Legea nr. 98/1994 a fost modificată şi completată prin: O.G. nr. 108/30 august
2
Publicată în M.Of. nr. 343 din 23 mai 2002. 1999, aprobată prin Legea nr. 344/31 mai 2002; O.G. nr. 5/15 ianuarie 2004,
3
Publicat în M.Of. nr. 635 din 28 august 2002. aprobată prin Legea nr. 170/2004; Legea nr. 314 din 28 iunie 2004.
65
Capitolul III. Contravenţii la normele de igienă referitoare la Capitolul II. Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă
aprovizionarea cu apă a populaţiei (art. 5-8) a localităţilor (art. 21-26)
Capitolul IV. Contravenţii la normele de igienă privind colectarea şi Capitolul III. Norme de igienă pentru fântâni publice şi individuale,
îndepărtarea reziduurilor (art. 9-11) folosite la aprovizionarea cu apă de băut (art. 27)
Capitolul V. Contravenţii la normele de igienă privind unităţile de Capitolul IV. Norme de igienă referitoare la colectarea şi
folosinţă publică (art. 12-14) îndepărtaarea reziduurilor lichide (art. 28-36)
Capitolul VI. Contravenţii la normele de igienă pentru unităţile Capitolul V. Norme de igienă referitoare la colectarea,
sanitare (art. 15-17) îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide (art. 37-47)
Capitolul VII. Contravenţii la normele privind prevenirea şi Capitolul VI. Norme de igienă la unităţile de folosinţă publică (art.
combaterea bolilor transmisibile (art. 18-21) 48-83)
Capitolul VIII. Contravenţii la normele igienico-sanitare pentru Capitolul VII. Norme de igienă privind produsele cosmetice (art.
alimente şi la normele de igienă privind producţia, prelucrarea, 84-94)
depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor (art. Capitolul VIII. Norme de igienă pentru transporturile de persoane
22-25) (urban şi preorăşenesc; aerian;feroviar; naval; rutier interurban
Capitolul IX. Contravenţii la normele de igienă privind protecţia faţă (art. 95-140)
de radiaţiilor nucleare (art. 26-28) Capitolul IX. Norme privind produsele pesticide utilizate în
Capitolul X. Contravenţii la normele privind condiţiile şi procesele profilaxia sanitar-umană (art. 141-148)
de muncă (art. 29-31) Capitolul X. Norme de igienă privind înhumarea, transportul şi
Capitolul XI. Contravenţii la normele privind organizarea şi deshumarea cadavrelor umane (art. 149-154).
funcţionarea instituţiilor pentru ocrotirea, educarea şi instruirea
copiilor şi tinerilor (art. 32-33) Termeni cheie
Capitolul XII. Contravenţii la normele de igienă privind infestarea Norme de igienă.
cu insecte vectoare şi cu rozătoare, precum şi la normele privind
regimul pesticidelor1 (art. 34-35) Întrebări de control şi autoverificare
Capitolul XIII. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor 1. Parcurgeţi actele normative indicate. Normele de igienă pe
(art. 36-42) care le reglementează sunt respectate?
Capitolul XIV. Dispoziţii finale (art. 43-50). 2. Enumeraţi, la fiecare categorie de norme de igienă, cel puţin
Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536/19972 pentru trei fapte care, potrivit legii, constituie contravenţii şi, cu toate
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind acestea, sunt tolerate şi nu sunt sancţionate ca atare. Care
mediul de viaţă al populaţiei, a căror nerespectare atrage credeţi că este motivul?
răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă ori, după 3. Sunteţi reprezentantul autorităţii publice care trebuie să
caz, penală, în sarcina persoanelor vinovate de abaterile săvârşite asigure respectarea normelor de igienă. Gândiţi-vă cel puţin la
(pct. 3). Structura acestor norme şi recomandări este următoarea: două măsuri pe care le-aţi lua pentru ca aceste norme să fie
Capitolul I. Norme de igienă referitoare la zonele de locuit (art. 1- respectate de cei cărora li se adresează.
20) 4. Norme de igienă referitoare la colectarea, îndepărtarea şi
1
neutralizarea deşeurilor solide sunt respectate şi aplicate?
În prezent, pesticidelor li se spune “produse de uz fitosanitar”. Vezi în acest
5. Cunoaşteţi normele de igienă pentru transporturile de
sens şi Art. V al OUG nr. 91/2003.
2
Publicat în M.Of. nr. 140 din 3 iulie 1997.
persoane? Dar cei care asigură aceste transporturi?
66
6. Care sunt normele de igienă privind înhumarea, transportul şi „a) principiul utilizării în exclusivitate a acelor activităţi de
deshumarea cadavrelor umane? Sunt respectate? gestionare a deşeurilor care nu aduc prejudicii sănătăţii şi
mediului;
b) principiul ‚poluatorul plăteşte’;
c) principiul responsabilităţii producătorului;
Unitatea 7. Regimul juridic al deşeurilor şi al substanţelor d) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără
antrenarea unor costuri excesive;
periculoase
e) principiul proximităţii, care presupune ca deşeurile să fie
valorificate şi eliminate cât mai aproape de locul de generare;
Definiţie: deşeu = orice substanţă sau orice obiect din
f) principiile nediscriminării, consimţământului şi permisiunii
categoriile stabilire în Anexa Nr. I.B, pe care deţinătorul le aruncă
transportului de deşeuri periculoase numai în acele ţări care
sau are intenţia ori obligaţia să le arunce (Anexa I.A. OUG nr.
dispun de tehnologii adecvate de eliminare, care trebuie
78/2000)
respectate în comerţul internaţional cu deşeuri”.
OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în Capitolul
- administrarea şi gestionarea deşeurilor, precum şi autorităţile
IV. Regimul deşeurilor reprezintă cadrul general de reglementare
competente în acest sens (Capitolul 2. Administrarea
în domeniu, completat cu OUG nr. 78/2000. Dinamica legislaţiei
deşeurilor, Secţiunea 1 (art. 5-9); Controlul activităţilor legate
comunitare în acest domeniu şi necesitatea implementării acesteia
de deşeuri (art. 14-14.1); Capitolul II.1. Gestionarea deşeurilor
în România, a dus ca, la modificările şi completările din 2003 ale
(art. 14.2-14.10)
legii-cadru privind protecţia mediului, să se opereze următoarea
- autorizarea activităţilor legate de deşeuri Secţiunea 1.1. (art.
modificare şi completare: Secţiunea a 2-a reglementează “Regimul
9.1)
substanţelor şi preparatelor chimice periculoase” (art. 16-21), iar
- obligaţii în domeniul gestionării deşeurilor: ale producătorilor
Secţiunea a 2.1-a, introdusă prin OG nr. 91/2003, “Regimul
de deşeuri (art. 19-21); ale transportatorilor de deşeuri (art. 22-
deşeurilor şi al deşeurilor periculoase” (art. 22-25). În prezent,
24); ale operatorilor în domeniul valorificării şi eliminării
acestea sunt reglementate în OUG nr. 195/2005, Capitolul III.
deşeurilor (art. 25-26); ale persoanelor fizice şi juridice (art. 27-
Regimul substanţelor şi preparatelor periculoase şi în legislaţia
28)
specială.
- comerţul internaţional şi transzitul de deşeuri (art. 29-33)
O.U.G. nr. 78/20001 privind regimul deşeurilor, aprobată
- facilităţi fiscale pentru cei ce gestionează sau valorifică deşeuri
cu completări şi modificări prin Legea nr. 426/20012,
(art. 34-37)
reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în condiţii de
- atribuţii şi răspunderi ale administraţiei publice centrale şi
protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător (art. 1 alin.
locale (art. 38-50)
1), aplicându-se: deşeurilor menajere; deşeurilor de producţie;
- faptele care constituie contravenţii (art. 51-52)
deşeurilor de construcţie şi demolări; deşeurilor periculoase (art. 1
- faptele care constituie infracţiuni (art. 53)
alin. 2), precizând totodată şi categoriile de deşeuri cărora nu li se
- în scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a
aplică (art. 2 alin. 1). Cele mai importante aspecte reglementate
deşeurilor este prezentată o listă a aspectelor ce urmau să fie
sunt:
reglementate prin hotărâri de guvern: 1. Modalităţile de
- principiile care stau la baza gestionării deşeurilor (art. 3):
gestionare pentru categorii speciale de deşeuri (cum ar fi:
1
uleiurile uzate; bateriile şi acumulatorii uzaţi; ambalaje şi
Publicată în M.Of. nr. 283 din 22 iunie 2000.
2 deşeuri din ambalaje etc.); 2. Condiţiile de funcţionare a
Publicată în M.Of. nr. 411 din 25 iulie 2001.
67
instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor; 3. Condiţiile reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării
durabile, elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă
pentru transportul deşeurilor. extraordinare.
Pentru alte acte normative prin care sunt reglementate În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
depozitarea, transportul sau alte aspecte legate de diferite Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:
categorii deşeuri şi substanţe periculoase, a se vedea şi lista din
Anexa 2 la “Îndrumar”. CAPITOLUL I
Principii şi dispoziţii generale
Termeni cheie
Deşeu; administrarea şi gestionarea deşeurilor; ambalaje şi Art. 1.2 - (1) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un
deşeuri din ambalaje; reutilizare; reciclare. ansamblu de reglementări juridice privind protecţia mediului, obiectiv de
interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care
Întrebări de control şi autoverificare conduc la dezvoltarea durabilă.
(2)3 Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale
1. Ce înţelegeţi prin termenul “deşeu”? Dediniţia formulată de
Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului,
lege vi se pare corectă? Motivaţi răspunsul. toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice,
2. Cine poate administra şi gestiona deşeurile şi cum se precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând
realizează acestea? elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi
3. Pornind de la legea-cadru privind regimul deşeurilor şi studiind spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi
alte acte normative prin care este reglementat acest aspect, sănătatea omului.
încercaţi să realizaţi o listă în care să enumeraţi toate tipurile
de deşeuri pe care le cunoaşteţi. Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile
de mai jos au următoarea semnificaţie:
1.4 accident ecologic- evenimentul produs ca urmare a unor
neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate
periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de
ANEXA 1 vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice
necontrolate/ bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele
Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22/12/2005 naturale şi antropice;
2.5 acte de reglementare - avizele de mediu, avizul Natura 2000,
privind protecţia mediului1 acordul de mediu, acordul de import/export plante şi/sau animale
Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1196 din 30/12/2005
2
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în Aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 265/2006, pct.1. Textul iniţial al art. 1 era: “Art. 1.
procesul de integrare europeană, este imperios necesară adoptarea, în regim de urgenţă, a - Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea protecţiei mediului,
prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la
domeniul protecţiei mediului şi dezvoltarea durabilă a societăţii.”
3
Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care Iniţial, definiţia mediului era formulată în art. 2 pct. 41 al OuG nr. 195/2005. Prin Legea nr.
guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de 265/2006 de aprobare a OuG nr. 195/2005 art. 2 pct. 41 a fost abrogat, iar definiţia mediului
a fost devenit alin. (2) al art. 1 din OuG nr. 195/2005.
4
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 1 era: “accident
1
Aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, pentru aprobarea ecologic - eveniment produs ca urmare a unor mari şi neprevăzute deversări/emisii de
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă de vapori sau de energie rezultate
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din data de 6 iulie 2006. Legea nr. 265/2006 din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează sau
este reprodusă, în întregime, la finalul lucrării. se distrug ecosistemele naturale şi antropice”.
68
sălbatice non-CITES, permisul CITES, autorizaţia privind emisiile de gaze sistemului de management şi a proceselor destinate protecţiei
cu efect de seră, acordul de import pentru organisme modificate genetic, mediului, cu scopul:
autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, autorizaţia privind activităţile cu a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact
organisme modificate genetic; asupra mediului;
3.1 acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea
de realizare a proiectului, din punctul de vedere al impactului asupra obiectivelor şi ţintelor de mediu ale organizaţiei;
mediului; acordul de mediu reprezintă decizia autorităţii competente 9. autorizaţie de mediu - act tehnico-juridic emis de autorităţile
pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să competente pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile
realizeze proiectul din punctul de vedere al protecţiei mediului; şi/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau a unei
4.2 acordul de import pentru organisme modificate genetic - actul activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar
tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, pentru punerea acesteia în funcţiune;
care dă dreptul titularului să realizeze activitatea de import de 10. autorizaţie integrată de mediu - act tehnico-juridic emis de
organisme/microorganisme modificate genetic şi stabileşte condiţiile în autorităţile competente, conform dispoziţiilor legale în vigoare privind
care aceasta se poate desfăşura, conform legislaţiei în vigoare; prevenirea şi controlul integrat al poluării;
5. arie/sit - zonă definită geografic exact delimitată; 11.3 autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic - actul
6. arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu tehnico-juridic emis de autoritatea competentă, conform dispoziţiilor
perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi legale în vigoare, care reglementează condiţiile de introducere deliberată
conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente în mediu şi/sau pe piaţă a organismelor modificate genetic şi pentru
şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau 12.4 autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea
culturală deosebită; publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru
7. arie specială de conservare - arie de interes comunitar desemnată Protecţia Mediului sau agenţiile pentru protecţia mediului, respectiv
printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în scopul aplicării agenţiile regionale pentru protecţia mediului şi agenţiile judeţene pentru
măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»,
unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale şi/sau a precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia;
populaţiilor speciilor pentru care a fost desemnată; 13. avize de mediu emise de autoritatea competentă pentru protecţia
8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematică, mediului:
documentată, periodică şi obiectivă a performanţei organizaţiei, a a) avizul de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic emis
de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă
5
integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 2 era: “acte de supus adoptării;
reglementare - avize de mediu, aviz Natura 2000, acord de mediu, acord de import/export
plante şi/sau animale sălbatice non-CITES, permis CITES, acord de import pentru
organisme modificate genetic, autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind
activităţile cu organisme modificate genetic”. 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 11 era: “autorizaţie
1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 3 era: “acord de privind activităţi cu organisme modificate genetic - act tehnico-juridic emis de autoritatea
mediu - act tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din competentă, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care reglementează condiţiile privind
punct de vedere al protecţiei mediului; acordul de mediu reprezintă decizia autorităţii introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic sau utilizarea
competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului de proiect să realizeze în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic”.
proiectul din punct de vedere al protecţiei mediului”. 4
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 12 era: “autoritate
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 4 era: “acordul de competentă pentru protecţia mediului - autoritatea publică centrală pentru protecţia
import pentru organisme modificate genetic - act tehnico-juridic emis de autoritatea mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau, după caz, autorităţile publice
competentă pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului să realizeze o activitate teritoriale pentru protecţia mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia mediului,
desfăşurată cu organisme/microorganisme modificate genetic şi stabileşte condiţiile în care agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta
aceasta poate avea loc, conform legislaţiei specifice”. Dunării", precum şi Garda Naţională de Mediu şi structurile subordonate acesteia”.
69
b) avizul pentru stabilirea obligaţiilor de mediu - act tehnico-juridic emis 18.1 cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai
de autoritatea competentă pentru protecţia mediului la: schimbarea avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor
titularului unei activităţi cu impact asupra mediului, vânzarea pachetului de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui
majoritar de acţiuni, vânzarea de active, fuziune, divizare, concesionare, referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii
dizolvare urmată de lichidare, lichidare, încetarea activităţii, faliment, poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în
având ca scop stabilirea obligaţiilor de mediu, ca prevederi ale unui ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său:
program pentru conformare, în vederea asumării acestora de către părţile a) tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi modul în care
implicate în situaţiile menţionate anterior; instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată, precum şi la
c) avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor respectiv scoaterea din funcţiune a acesteia şi remedierea amplasamentului,
pentru autorizarea îngrăşămintelor chimice - act tehnico-juridic emis de potrivit legislaţiei în vigoare;
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, necesar în b) disponibile se referă la acele cerinţe care au înregistrat un stadiu de
procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor şi respectiv dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în
de autorizare a îngrăşămintelor chimice; condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi
d) aviz Natura 2000 - act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate
pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind la nivel naţional, cu condiţia ca aceste tehnici să fie accesibile
protecţia habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în operatorului;
planul sau programul supus adoptării; c) cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru
14. bilanţ de mediu - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în
atestate conform legii, în scopul obţinerii avizului pentru stabilirea întregul său;
obligaţiilor de mediu sau a autorizaţiei de mediu, şi care conţine 181. 2 certificat de emisii de gaze cu efect de seră - titlul care conferă
elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă
şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi definită;
anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu 19. deşeu - orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile
efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care
semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evaluare a riscului; deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
15. biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor 20. deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un
terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta proces de producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte
include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea scopuri;
ecosistemelor; 21. deşeuri periculoase - deşeurile încadrate generic, conform
16. biotehnologie - aplicaţie tehnologică în care se utilizează sisteme legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau
biologice, organisme vii, componentele sau derivatele acestora, pentru categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate
realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinţă care face ca acestea să fie periculoase;
specifică; 22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi
17. biotehnologie modernă - aplicarea in vitro a tehnicilor de structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului,
recombinare a acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune celulară, altele reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor
decât cele specifice selecţiei şi ameliorării tradiţionale, care înlătură
barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare 1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 2. Iniţial, cuprinsul punctului 18 era: “cele mai
genetică; bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în
dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea
practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul
prevenirii, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu
emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său:”
2
Pct. 181 al art. 2 din OuG nr. 195/2005 a fost introdus prin Legea nr. 265/2006, pct. 3.
70
naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative,
calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a
supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, mediului;
ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului; 32. evaluarea riscului - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice
23. dezvoltare durabilă - dezvoltarea care corespunde necesităţilor atestate conform legii, prin care se realizează analiza probabilităţii şi
prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi gravităţii principalelor componente ale impactului asupra mediului şi se
satisface propriile necesităţi; stabileşte necesitatea măsurilor de prevenire, intervenţie şi/sau
24. echilibru ecologic - ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre remediere;
elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură 33. exemplar - orice plantă sau animal în stare vie sau moartă, sau
menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia; orice parte sau derivat din acestea, precum şi orice alte produse care
25. ecosistem - complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi conţin părţi sau derivate din acestea, aşa cum sunt specificate în
microorganisme şi mediul abiotic, care interacţionează într-o unitate documentele ce le însoţesc, pe ambalaje, pe mărci sau etichete sau în
funcţională; orice alte situaţii;
26. ecoturism - formă de turism în care principalul obiectiv este 34. experţi - persoane fizice, recunoscute şi/sau atestate pe plan
observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care naţional şi/sau internaţional de către autorităţile competente în domeniu;
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 35. habitat natural - arie terestră, acvatică sau subterană, în stare
a) să contribuie la conservarea şi protecţia naturii; naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici
b) să utilizeze resursele umane locale; geografice, abiotice şi biotice;
c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea 36. habitat natural de interes comunitar - acel tip de habitat care:
turiştilor şi a comunităţilor locale; a) este în pericol de dispariţie în arealul său natural; sau
d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi b) are un areal natural redus fie ca urmare a restrângerii acestuia fie
socio-cultural; datorită faptului că în mod natural suprafaţa sa este redusă; sau
27. efluent - orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau c) prezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una
difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, sau mai multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpină, continentală,
vidanjare sau vaporizare; panonică, stepică şi pontică;
28.1 emisie - evacuarea directă ori indirectă, din surse punctuale sau 37. habitat al unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin
difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în oricare stadiu al ciclului
căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol; sau biologic;
29. eticheta ecologică - un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv 38.2 informaţia privind mediul - orice informaţie scrisă, vizuală, audio,
aplicat pe ambalaj, într-o broşură sau alt document informativ, care electronică sau sub orice formă materială despre:
însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult
trei tipuri de impact asupra mediului;
30. evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea 2
Textul iniţial, care nu cuprindea şi înşiruirea a)-f), a fost completat prin Rectificarea
publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 88/31 ianuarie 2006, cu următorul conţinut:
planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a RECTIFICARE Nr. 195 din 22 decembrie 2005,
rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
informării asupra deciziei luate; În Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, se face următoarea
31. evaluarea impactului asupra mediului - proces menit să identifice, rectificare (care nu aparţine Redacţiei "Monitorul Oficial", Partea I):
să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu - la art. 2 pct. 38, în loc de:
"38. - informaţia privind mediul - orice informaţie scrisă, vizuală, audio, electronică sau sub orice
1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 4. Iniţial, cuprinsul punctului 28 era: “emisie - formă materială despre:"
evacuarea directă sau indirectă, din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, se va citi:…”
căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol.” Rectificarea a fost deja operată în cuprinsul actului normativ (VR).
71
a) starea elementelor de mediu, cum sunt aerul şi atmosfera, apa, 42. mediu geologic - ansamblul structurilor geologice de la suprafaţa
solul, suprafaţa terestră, peisajul şi ariile naturale, inclusiv zonele umede, pământului în adâncime: sol, ape subterane, formaţiuni geologice;
marine şi costiere, diversitatea biologică şi componentele sale, inclusiv 43. microorganism - orice entitate microbiologică, celulară sau
organismele modificate genetic, precum şi interacţiunea dintre aceste necelulară, capabilă de replicare sau de transfer de material genetic,
elemente; inclusiv virusurile, viroizii şi celulele vegetale şi animale în culturi;
b) factorii, cum sunt substanţele, energia, zgomotul, radiaţiile sau 44. monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea
deşeurile, inclusiv deşeurile radioactive, emisiile, deversările şi alte şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor
evacuări în mediu, ce afectează sau pot afecta elementele de mediu calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate
prevăzute la lit. a); şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale
c) măsurile, inclusiv măsurile administrative, cum sunt politicile, ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;
legislaţia, planurile, programele, convenţiile încheiate între autorităţile 45. monument al naturii - specii de plante şi animale rare sau
publice şi persoanele fizice şi/sau juridice privind obiectivele de mediu, periclitate, arbori izolaţi, formaţiuni şi structuri geologice de interes
activităţile care afectează sau pot afecta elementele şi factorii prevăzuţi la ştiinţific sau peisagistic;
lit. a) şi, respectiv, b), precum şi măsurile sau activităţile destinate să 46. organism modificat genetic - orice organism, cu excepţia fiinţelor
protejeze elementele prevăzute la lit. a); umane, în care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce
d) rapoartele referitoare la implementarea legislaţiei privind protecţia nu se produce natural prin împerechere şi/sau recombinare naturală;
mediului; 461.2 autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră - actul
e) analizele cost-beneficiu sau alte analize şi prognoze economice tehnico-juridic emis de autoritatea publică competentă pentru protecţia
folosite în cadrul măsurilor şi activităţilor prevăzute la lit. c); mediului pentru una sau mai multe instalaţii ori pentru părţi ale instalaţiei
f) starea sănătăţii şi siguranţei umane, inclusiv contaminarea, ori de situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator, prin
câte ori este relevantă, a lanţului trofic, condiţiile de viaţă umană, siturile care se alocă un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră;
arheologice, monumentele istorice şi orice construcţii, în măsura în care 47. plafon naţional de emisie - cantitatea maximă dintr-o substanţă care
acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu poate fi emisă la nivel naţional, în decursul unui an calendaristic;
prevăzute la lit. a), sau, prin intermediul acestor elemente, de factorii, 48. planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele
măsurile şi activităţile prevăzute la lit. b) şi, respectiv, c); cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale
39. infrastructura pentru informaţii spaţiale - metadate, seturi de date acestora, care se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la
spaţiale şi servicii de date spaţiale; servicii şi tehnologii de reţea; acorduri nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate
privind folosirea în comun, accesul şi utilizarea; procedurile, procesele şi pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau
mecanismele de monitorizare şi coordonare stabilite, operate sau puse la Guvern şi sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau
dispoziţie în conformitate cu prevederile legale; administrative;
40. instalaţie - orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi 49. plan de acţiuni - plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie
orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei
unităţilor staţionare/mobile aflate pe acelaşi amplasament, care poate integrate de mediu de către titularul activităţii sub controlul autorităţii
produce emisii şi efecte asupra mediului; competente pentru protecţia mediului în scopul respectării prevederilor
41.1 Abrogat. legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de
acţiune face parte integrantă din autorizaţia integrantă de mediu;

1
Abrogat prin pct. 5 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul pct. 41 al art. 2 din OuG nr.
195/2005 era: “mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate
materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale,
2
calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului”. Punctul 461 al art. 2 din OuG nr. 195/2005 a fost introdus prin Legea nr. 265/2006, pct. 6.
72
50.1 poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, 57. raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau
gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie programelor, care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile
electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în semnificative asupra mediului, ale aplicării acestora şi alternativele sale
mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă,
aduce daune bunurilor materiale; conform legislaţiei în vigoare;
51. poluare - introducerea directă sau indirectă a unui poluant care 58. raport de amplasament - documentaţie elaborată de persoane fizice
poate aduce prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dăuna sau juridice atestate conform legii, în scopul obţinerii autorizaţiei integrate
bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării de mediu şi care evidenţiază starea amplasamentului, situaţia poluării
mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime; existente înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei şi oferă un punct de
52.2 prejudiciu - efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii referinţă şi comparaţie la încetarea activităţii;
oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanţi, activităţi 59. raport de securitate - documentaţie elaborată de persoane fizice
dăunătoare ori dezastre; sau juridice atestate conform legii, necesară pentru obiective în care sunt
53.3 proiect - execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori prezente substanţe periculoase conform prevederilor legislaţiei privind
amenajări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care
cele care implică extragerea resurselor minerale; sunt implicate substanţe periculoase;
54. program pentru conformare - plan de măsuri cuprinzând etapele 60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce
care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile - minerale şi
autorizaţiei de mediu sau avizului pentru stabilirea obligaţiilor de mediu combustibili fosili, regenerabile - apă, aer, sol, floră, fauna sălbatică,
de către titularul activităţii, sub controlul autorităţii competente pentru inclusiv cele inepuizabile - energie solară, eoliană, geotermală şi a
protecţia mediului, în scopul respectării prevederilor legale privind valurilor;
protecţia mediului; programul pentru conformare face parte integrantă din 61. sistem de management de mediu - componentă a sistemului de
autorizaţia de mediu sau din avizul pentru stabilirea obligaţiilor de mediu; management general, care include structura organizatorică, activităţile de
55. program operaţional sectorial - document aprobat de Comisia planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi
Europeană pentru implementarea acelor priorităţi sectoriale din Planul resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea şi
Naţional de dezvoltare care sunt aprobate spre finanţare prin cadrul de menţinerea politicii de mediu;
sprijin comunitar; 62. sit de interes comunitar - arie/sit care, în regiunea sau în regiunile
56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau
concordanţă cu legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, restaurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a
organizaţiile sau grupurile acestora; speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel semnificativ la
coerenţa reţelei NATURA 2000 şi/sau contribuie semnificativ la
1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 7. Iniţial, cuprinsul punctului 50 era: “poluant - menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile respective.
orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de Pentru speciile de animale ce ocupă arii întinse de răspândire, ariile de
energie radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în interes comunitar corespund zonelor din teritoriile în care aceste specii
mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune sunt prezente în mod natural şi în care sunt prezenţi factorii abiotici şi
bunurilor materiale”.
2 biologici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestora.
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 7. Iniţial, cuprinsul punctului 52 era: “prejudiciu - o
schimbare adversă cuantificabilă a unei resurse naturale sau o deteriorare cuantificabilă a
63. specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii
funcţiilor îndeplinite de o resursă naturală în beneficiul altei resurse naturale sau al Europene sunt:
publicului, care poate să survină direct sau indirect”. a) periclitate, cu excepţia celor al căror areal natural este situat la limita
3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 7. Iniţial, cuprinsul punctului 53 era: “proiect - de distribuţie în areal şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în
documentaţie privind execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte regiunea vest-palearctică; sau
intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică extragerea
resurselor minerale;
73
b) vulnerabile, speciile a căror încadrare în categoria celor periclitate specifice de izolare, pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii şi
este probabilă într-un viitor apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori cu mediul;
persistă; sau 73.1 Abrogat.
c) rare, speciile ale căror populaţii sunt reduse din punct de vedere al 74. zonă umedă - întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale
distribuţiei sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt în prezent periclitate sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau
sau vulnerabile, riscă să devină. Aceste specii sunt localizate pe arii curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderea de apă
geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi; sau marină a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m.
d) endemice şi care necesită o atenţie specială datorită caracteristicilor
specifice ale habitatului lor şi/sau a impactului potenţial pe care îl are Art. 3. - Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei
exploatarea acestora asupra stării de conservare ordonanţe de urgenţă sunt:
64. stare de conservare a unui habitat natural - totalitatea factorilor ce a) 2 principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
acţionează asupra unui habitat natural şi a speciilor caracteristice b) principiul precauţiei în luarea deciziei;
acestuia şi care pot influenţa pe termen lung atât distribuţia naturală, c) principiul acţiunii preventive;
structura şi funcţiile acestuia, cât şi supravieţuirea speciilor caracteristice; d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
65. stare de conservare a unei specii - totalitatea factorilor ce e) principiul "poluatorul plăteşte";
acţionează asupra unei specii şi care pot influenţa pe termen lung f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice
distribuţia şi abundenţa populaţiilor speciei respective; cadrului biogeografic natural;
66. substanţă - element chimic şi compuşi ai acestuia, în înţelesul g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia substanţelor radioactive şi a h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi
organismelor modificate genetic; accesul la justiţie în probleme de mediu;
67. substanţa periculoasă - orice substanţă clasificată ca periculoasă i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.
de legislaţia specifică în vigoare din domeniul chimicalelor;
68. substanţe prioritare - substanţe care reprezintă un risc semnificativ Art. 4. 3 - Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor
de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra strategice sunt:
omului şi folosinţelor de apă, conform legislaţiei specifice din domeniul a) prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai
apelor; bune tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra
69. substanţe prioritar periculoase - substanţele sau grupurile de mediului;
substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor
alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de politicii de mediu;
risc, conform legislaţiei specifice din domeniul apelor; c) corelarea planificării de amenajare a teritoriului şi urbanism cu cea
70. sursă de radiaţii ionizante - entitate fizică, naturală, realizată sau de mediu;
utilizată ca element al unei activităţi care poate genera expuneri la d) efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi
radiaţii, prin emitere de radiaţii ionizante sau eliberare de substanţe programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului;
radioactive;
71. trasabilitate - posibilitatea identificării şi urmăririi organismelor
modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea pe parcursul 1
Abrogat prin pct. 8 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul pct. 73 al art. 2 era:
tuturor etapelor activităţilor care implică astfel de organisme şi produse; “vecinătatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale protejate din
72. utilizare în condiţii de izolare - orice operaţiune prin care care se poate genera un impact asupra ariei naturale protejate de către un proiect sau o
microorganismele sunt modificate genetic, cultivate, multiplicate, stocate, activitate în funcţie de natura, mărimea şi/sau localizarea acestora;
2
folosite, transportate, distruse şi/sau anihilate în condiţii controlate, în Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 9. Iniţial, cuprinsul literei a) era: “principiul
integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale”.
spaţii/medii închise. Pentru toate aceste operaţiuni se iau măsuri 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 10. Iniţial, partea introductivă a art. 4 din OuG nr.
195/2005 era: “Modalităţile de implementare a principiilor şi a obiectivelor strategice sunt:”
74
e) evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu c) 2 dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind
impact semnificativ asupra mediului; dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de
f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;
stimulative sau coercitive; d) 3 dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor
g) rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti,
funcţie de amploarea acestora; după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un
h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementările prejudiciu;
europene şi internaţionale în domeniu; e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
i) stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare;
j) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii Art. 6. - (1) Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea
mediului; autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor
k) recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin persoanelor fizice şi juridice.
acordarea etichetei ecologice; (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în
l) menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului; bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din
m) reabilitarea zonelor afectate de poluare; implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru
n) încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice
mediu; centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării
o) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul acestora.
protecţiei mediului;
p) educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea Art. 7. - (1)4 Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul
acestuia în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul; protecţiei mediului revin autorităţii publice centrale pentru protecţia
q) dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor
favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei Rezervaţiei
faună sălbatică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene - Natura Biosferei «Delta Dunării».
2000; (2) În perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" autoritatea publică
r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilităţii şi etichetării teritorială pentru protecţia mediului este reprezentată de Administraţia
organismelor modificate genetic; Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
s) înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi
grav sănătatea oamenilor.

Art. 5. - Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu 2


Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 11. Iniţial, cuprinsul literei c) era: “consultarea în
sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop: procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea
a) accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor”.
confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare; 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 11. Iniţial, cuprinsul literei d) era: “dreptul de a se
b) 1 dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului; adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor
administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu”.
4
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 12. Iniţial, cuprinsul alineatului (1) era:
“Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul protecţiei mediului revin
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei
Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", iar controlul respectării măsurilor de protecţia mediului
se realizează de către Garda Naţională de Mediu, precum şi de personalul specializat al
1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 11. Iniţial, cuprinsul literei b) era: “asocierea în autorităţilor de protecţie a mediului şi persoanele împuternicite de autoritatea competentă,
organizaţii pentru protecţia mediului”. conform legislaţiei specifice în vigoare.”
75
(3)1 Controlul respectării măsurilor de protecţia mediului se realizează Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia
de: mediului.
a) comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de (4) Aprobarea planurilor şi programelor, la orice nivel ierarhic, este
Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»; condiţionată de existenţa avizului de mediu pentru respectivul plan sau
b) autorităţile administraţiei publice locale, prin personalul împuternicit; program.
c) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul
Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin personalul Art. 10. - (1) Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea
împuternicit, în domeniile lor de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin obligaţiilor de mediu sunt obligatorii în cazul în care titularii de activităţi cu
lege. posibil impact semnificativ asupra mediului urmează să deruleze sau să
fie supuşi unei proceduri de: vânzare a pachetului majoritar de acţiuni,
vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care
CAPITOLUL II implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare
Procedura de reglementare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii.
(2) În termen de 60 de zile de la data semnării/emiterii documentului
Art. 8.2 - (1) Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu care atestă încheierea uneia dintre procedurile menţionate la alin. (1),
excepţia Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, părţile implicate transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia
conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, acte de mediului obligaţiile asumate privind protecţia mediului, printr-un document
reglementare, în condiţiile legii. certificat pentru conformitate cu originalul.
(2) în derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau (3) Clauzele privind obligaţiile de mediu cuprinse în actele întocmite în
activităţi care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, cadrul procedurilor prevăzute la alin. (1) au caracter public.
autorităţile competente pentru protecţia mediului au obligaţia să respecte (4) Îndeplinirea obligaţiilor de mediu este prioritară în cazul procedurilor
prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte. de: dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii.
(5) Procedura de solicitare şi emitere a avizului de mediu pentru
Art. 9. - (1) Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi stabilirea obligaţiilor de mediu se adoptă prin ordin al conducătorului
programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de
pot avea efecte semnificative asupra mediului. zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor
de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planurilor şi Art. 11. - (1) Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii
programelor. pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea
(3) Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu şi activităţilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot
condiţiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe, avea impact semnificativ asupra mediului.
inclusiv pentru cele cu efecte transfrontieră, sunt stabilite prin hotărâre a (2) Pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private
care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura,
dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autorităţii
1 competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra
Alineatul (3) al art. 7 din OuG nr. 195/2005 a fost introdus prin pct. 13 din Legea nr.
265/2006.
mediului.
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 14. Iniţial, cuprinsul art. 8 era: “(1) Autorităţile (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv
competente pentru protecţia mediului conduc procedura de reglementare şi emit, după caz, pentru proiecte cu impact transfrontieră şi lista proiectelor publice sau
avize de mediu, acorduri şi autorizaţii/autorizaţii integrate de mediu, în condiţiile legii. private supuse procedurii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la
(2) În derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi care pot avea propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autorităţile competente pentru protecţia
mediului respectă prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.”
(4) Acordul de mediu se emite în paralel cu celelalte acte de
reglementare emise de autorităţile competente, potrivit legii.
76
(4) Titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice
Art. 12. - (1) Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea teritoriale competente pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele
activităţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se automonitorizării emisiilor de poluanţi reglementaţi, precum şi cu privire la
realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu. accidente sau pericole de accidente.
(2) Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu şi lista activităţilor
supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului Art. 15. - (1)2 Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. excepţia Gărzii Naţionale de Mediu şi a structurilor subordonate acesteia,
(3) Pentru obţinerea autorizaţiei de mediu, activităţile existente, care nu emit, revizuiesc şi actualizează, după caz, actele de reglementare.
sunt conforme cu normele şi reglementările de mediu în vigoare, sunt (2) Actele de reglementare se emit numai dacă planurile şi programele,
supuse bilanţului de mediu, la decizia autorităţii competente pentru proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activităţile
protecţia mediului. existente prevăd prevenirea, reducerea, eliminarea sau compensarea,
(4) Procedura de realizare a bilanţului de mediu este stabilită prin ordin după caz, a consecinţelor negative asupra mediului, în raport cu
al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. prevederile aplicabile din normele tehnice şi reglementările în vigoare.
(5)1 Autoritatea competentă pentru protecţia mediului stabileşte cu (3) Titularii activităţilor care fac obiectul procedurilor de reglementare
titularul activităţii programul pentru conformare, pe baza concluziilor şi din punct de vedere al protecţiei mediului au obligaţia de a respecta
recomandărilor bilanţului de mediu. termenele stabilite de autoritatea competentă de protecţia mediului în
(6) Este obligatorie îndeplinirea măsurilor cuprinse în programul pentru derularea acestor proceduri.
conformare la termenele stabilite. (4) Nerespectarea termenelor stabilite de autoritatea competentă de
(7) Activităţile desfăşurate de structurile componente ale sistemului de protecţia mediului în derularea procedurii de reglementare conduce la
apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt exceptate de la încetarea acestei proceduri, solicitarea actului de reglementare fiind
obţinerea autorizaţiei de mediu. anulată.

Art. 13. - (1) Măsurile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării Art. 16. - (1) Avizul de mediu pentru planuri şi programe are aceeaşi
şi lista activităţilor supuse procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de perioadă de valabilitate ca şi planul sau programul pentru care a fost
mediu sunt stabilite prin lege. emis, cu excepţia cazului în care intervin modificări ale respectivului plan
(2) Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi normele sau program, conform legislaţiei specifice.
metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al (2) Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu este valabil
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. până la îndeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu excepţia cazului
în care intervin modificări ale condiţiilor în care a fost emis.
Art. 14. - (1) Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se emite după (3) Acordul de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a
obţinerea celorlalte avize, acorduri, autorizaţii, după caz, ale autorităţilor proiectului. Acordul de mediu îşi pierde valabilitatea dacă lucrările de
competente, potrivit legii. investiţii pentru care a fost emis nu încep în termen de 2 ani de la data
(2) Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru emiterii, cu excepţia proiectelor cu finanţare externă pentru care acordul
activităţile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada desfăşurării
al protecţiei mediului. acestora, până la finalizarea investiţiei.
(3) Funcţionarea fără autorizaţie integrată de mediu este interzisă (4) Autorizaţia de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de
pentru activităţile supuse legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat mediu este valabilă 10 ani.
al poluării.
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 16. Iniţial, cuprinsul alineatului (1) al art. 15 era: “
1 Autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite, revizuieşte şi actualizează, după
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 15. Iniţial, cuprinsul alineatului (5) al art. 12 era:
“Autoritatea competentă pentru protecţia mediului negociază cu titularul activităţii programul caz, actele de reglementare.”
pentru conformare, pe baza concluziilor şi recomandărilor bilanţului de mediu.”
77
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), autorizaţiile de mediu şi
autorizaţiile integrate de mediu emise cu program pentru conformare, Art. 20. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului,
respectiv cu plan de acţiuni sunt valabile pe toată perioada derulării împreună cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi
programului/planului. locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile
(6) Perioada de valabilitate a autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu privind activităţi specifice şi accesul la justiţie, în conformitate cu
nu poate depăşi ultimul termen scadent al programului pentru prevederile Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea
conformare, respectiv al planului de acţiuni, cu aplicarea prevederilor alin. publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu,
(4) şi (5). semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000.
(2) Informarea publicului în cadrul procedurilor de reglementare pentru
Art. 17. - (1) Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu, planuri, programe proiecte şi activităţi se realizează conform legislaţiei
acordul de mediu şi autorizaţia de mediu se revizuiesc dacă apar specifice în vigoare.
elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii. În (3)1 Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de
acest caz se poate cere şi refacerea evaluării impactului asupra mediului emitere a actelor de reglementare, potrivit legislaţiei în vigoare.
şi/sau a bilanţului de mediu. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin
(2) Autorizaţia integrată de mediu se revizuieşte în condiţiile prevăzute acte normative specifice.
de legislaţia specifică privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. (4) Modalităţile de realizare a participării publicului la elaborarea unor
(3) Acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se planuri şi programe specifice în legătură cu mediul se stabilesc prin
suspendă de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru
a emis actul de reglementare, pentru nerespectarea prevederilor protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a
acestora sau ale programelor pentru conformare/planurilor de acţiuni, prezentei ordonanţe de urgenţă.
după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel (5) Accesul la justiţie al publicului se realizează potrivit reglementărilor
mult 30 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine legale în vigoare.
până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada (6)2 Organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia
suspendării, desfăşurarea proiectului sau activităţii este interzisă. mediului au drept la acţiune în justiţie în probleme de mediu, având
(4) În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de calitate procesuală activă în litigiile care au ca obiect protecţia mediului.
suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune,
după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu Art. 21. - (1) Persoane fizice sau juridice independente de titularul
sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz. planului, programului, proiectului sau al activităţii şi atestate de
(5) Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării autoritatea competentă pentru protecţia mediului, potrivit legii, realizează:
proiectului sau activităţii sunt executorii de drept. a) evaluarea de mediu;
b) evaluarea impactului asupra mediului;
Art. 18. - Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau c) bilanţul de mediu;
anularea actelor de reglementare se soluţionează de instanţele de d) raportul de amplasament;
contencios administrativ competente. e) raportul de securitate.

Art. 19. - Acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu 1


Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 17. Iniţial, cuprinsul alineatului (3) al art. 20 era:
pentru activităţile miniere care utilizează substanţe periculoase în “Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de
procesul de prelucrare şi concentrare, pentru capacităţi de producţie mai reglementare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilită prin acte
mari de 5 milioane tone/an şi/sau dacă suprafaţa pe care se desfăşoară normative specifice.”
2
activitatea este mai mare de 1.000 ha, se promovează prin hotărâre a Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 17. Iniţial, cuprinsul alineatului (6) al art. 20 era:
“Organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului au drept la acţiune în
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia justiţie în probleme de mediu.”
mediului.
78
(2) Procedura de atestare a persoanelor fizice şi juridice se stabileşte
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia CAPITOLUL III
mediului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Regimul substanţelor şi preparatelor periculoase
ordonanţe de urgenţă.
(3) Cheltuielile pentru elaborarea evaluării de mediu, evaluării Art. 24. - Activităţile privind fabricarea, introducerea pe piaţă, utilizarea,
impactului asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de depozitarea temporară sau definitivă, transportul intern, manipularea,
amplasament şi raportului de securitate sunt suportate de titularul eliminarea, precum şi introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi
planului, programului, proiectului sau al activităţii. preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare
(4) Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia şi gestionare.
autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi a publicului revine
titularului planului, programului, proiectului sau al activităţii, iar Art. 25. - (1) Transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi
răspunderea pentru corectitudinea lucrărilor prevăzute la alin. (1) revine preparatelor periculoase se realizează conform acordurilor şi convenţiilor
autorului acestora. privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase, la care România
este parte.
Art. 22. - (1) Autorităţile publice pentru protecţia mediului încasează (2) Importul şi exportul substanţelor şi preparatelor periculoase
sumele provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare. restricţionate sau interzise la utilizare de către anumite state sau de către
(2) Taxele prevăzute la alin. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu, iar România se realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi
cuantumul acestora se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la convenţiilor internaţionale la care România este parte.
propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Art. 26. - Autoritatea publică centrală şi autorităţile publice teritoriale
Art. 23. - (1) Autorităţile competente pentru protecţia mediului pentru protecţia mediului, precum şi alte autorităţi publice abilitate prin
încasează, de asemenea, sume provenite din tarife pentru lucrările şi lege, după caz, controlează respectarea reglementărilor privind regimul
serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice, în cadrul substanţelor şi preparatelor periculoase.
activităţilor pe care le desfăşoară în limitele competenţelor lor legale. Art. 27. - Pentru controlul importului, exportului şi tranzitului
(2) Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor prestate, precum şi cuantumul substanţelor şi preparatelor periculoase în vamă, autoritatea vamală
tarifelor se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice convoacă autorităţile competente în domeniul substanţelor şi preparatelor
centrale pentru protecţia mediului, în termen de 6 luni de la data intrării în periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Autorităţile publice pentru protecţia mediului constituie un fond de Art. 28. - Persoanele fizice şi juridice care gestionează substanţe şi
stimulare a personalului prin utilizarea unui procent de 25%, obţinut din preparate periculoase au următoarele obligaţii:
încasarea tarifelor prevăzute la alin. (1), iar diferenţa de 75% se varsă la a) să respecte prevederile art. 24 privind substanţele şi preparatele
bugetul de stat. periculoase;
(4) Metodologia de utilizare a fondului de stimulare este stabilită prin b) să ţină evidenţă strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru asigurare - a substanţelor şi preparatelor periculoase, inclusiv a
protecţia mediului. recipientelor şi ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate,
(5) Disponibilităţile înregistrate şi neutilizate la finele anului se şi să furnizeze informaţiile şi datele cerute de autorităţile competente
reportează în anul următor şi se utilizează cu aceleaşi destinaţii conform legislaţiei specifice în vigoare;
prevăzute la alineatul (3). c) să elimine, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi
(6) Autorităţile competente pentru protecţia mediului au dreptul să pentru mediu, substanţele şi preparatele periculoase care au devenit
primească şi să utilizeze fonduri provenite din sponsorizări şi donaţii de la deşeuri şi sunt reglementate în conformitate cu legislaţia specifică.
persoane fizice şi juridice, române sau străine, în condiţiile legii. d) să identifice şi să prevină riscurile pe care substanţele şi preparatele
periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi să anunţe
79
iminenţa unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru CAPITOLUL V
protecţia mediului şi de apărare civilă. Regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de
protecţie a plantelor

CAPITOLUL IV Art. 34. - Îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor


Regimul deşeurilor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislaţie
specifică în domeniul chimicalelor.
Art. 29. - Gestionarea deşeurilor se efectuează în condiţii de protecţie a
sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune prevederilor prezentei Art. 35. - Regimul special de reglementare a îngrăşămintelor chimice
ordonanţe de urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare. şi a produselor de protecţie a plantelor se aplică activităţilor privind
fabricarea, plasarea pe piaţa, utilizarea, precum şi importul şi exportul
Art. 30. - Controlul gestionării deşeurilor revine autorităţilor publice acestora.
competente pentru protecţia mediului şi celorlaltor autorităţi cu
competenţe stabilite de legislaţia în vigoare. Art. 36. - Autorităţile publice centrale competente conform legislaţiei
specifice din domeniul chimicalelor, în colaborare cu autoritatea publică
Art. 31. - Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi persoanele centrală pentru protecţia mediului, au următoarele obligaţii:
fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor au a) să reglementeze regimul îngrăşămintelor chimice şi al produselor de
atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de protecţie a plantelor;
urgenţă şi a celor specifice din domeniul gestionării deşeurilor. b) să organizeze, la nivel teritorial, reţeaua de laboratoare pentru
controlul calităţii îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a
Art. 32. - (1) Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice plantelor;
natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă. c) să verifice, prin reţeaua de laboratoare, concentraţiile reziduurilor de
(2) Introducerea pe teritoriul României a deşeurilor, în scopul produse de protecţie a plantelor în sol, recolte, furaje, produse
recuperării, se realizează în baza reglementărilor specifice în domeniu, agroalimentare vegetale şi animale.
cu aprobarea Guvernului, în conformitate cu prevederile Tratatului privind
aderarea României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. Art. 37. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului,
157/2005. împreună cu autorităţile publice centrale pentru agricultură, silvicultură,
(3) Valorificarea deşeurilor se realizează numai în instalaţii, prin sănătate şi cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate
procese sau activităţi autorizate de autorităţile publice competente. ale acestora, după caz, supraveghează şi controlează aplicarea
(4) Tranzitul şi exportul de deşeuri de orice natură se realizează în reglementărilor privind îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a
conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu plantelor, astfel încât să se evite poluarea mediului de către acestea.
legislaţia naţională specifică în domeniu.
Art. 38. - (1) Persoanele juridice care produc, stochează,
Art. 33. - (1) Transportul intern al deşeurilor periculoase se realizează comercializează şi/sau utilizează îngrăşăminte chimice şi produse de
în conformitate cu prevederile legale specifice. protecţie a plantelor, au următoarele obligaţii:
(2) Transportul internaţional şi tranzitul deşeurilor periculoase se a) să producă, stocheze, comercializeze şi să utilizeze produse de
realizează în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor protecţia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
internaţionale la care România este parte. b) să nu folosească îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a
plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite măsuri speciale
de protecţie;
c) să administreze produse de protecţie a plantelor cu mijloace aviatice,
numai cu avizul autorităţilor competente pentru protecţia mediului,
80
autorităţilor competente în domeniul sanitar şi al comisiilor judeţene de
bază meliferă şi stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după Art. 40. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
o prealabilă înştiinţare prin mass-media; emite autorizaţiile şi acordurile de import privind activităţile cu organisme
d) să aplice, în perioada înfloririi plantelor a căror polenizare se face modificate genetic prevăzute la art. 39, alin. (2) lit. c).
prin insecte, numai acele tratamente cu produse de protecţie a plantelor (2) În procesul decizional privind activităţile de la art. 39, alin. (2), lit. b)
care sunt selective faţă de insectele polenizatoare; şi c), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită avizele
e) să livreze, să manipuleze, să transporte şi să comercializeze autorităţilor publice centrale pentru agricultură, sănătate, siguranţa
îngrăşămintele chimice şi produsele de protecţie a plantelor ambalate cu alimentelor, protecţia consumatorului, precum şi ale altor instituţii
inscripţii de identificare, avertizare, prescripţii de siguranţă şi folosire, în implicate, conform legislaţiei specifice, consultă Comisia pentru
condiţii în care să nu provoace contaminarea mijloacelor de transport Securitate Biologică şi asigură informarea şi participarea publicului.
şi/sau a mediului, după caz; (3) În procesul decizional privind activităţile prevăzute la art. 39, alin. (2)
f) să stocheze temporar îngrăşămintele chimice şi produsele de lit. a), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aplică
protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate, bine aerisite. procedura stabilită prin legislaţia specifică privind microorganismele
(2) Persoanele juridice interesate în fabricarea şi/sau plasarea pe piaţă modificate genetic.
a produselor de protecţia plantelor şi îngrăşămintelor chimice au obligaţia
să solicite şi să obţină, în cazul în care legislaţia specifică prevede Art. 41. - (1) Autorizaţiile privind introducerea deliberată în mediu şi pe
aceasta, avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor, piaţă a organismelor modificate genetic vii şi privind utilizarea în condiţii
respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor chimice, în vederea de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai
producerii, comercializării şi utilizării acestora în agricultură şi silvicultură. persoanelor juridice, conform prevederilor legislaţiei specifice.
(3) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) revin şi persoanelor fizice, în (2) Importul pe teritoriul României şi exportul unui organism modificat
condiţiile legii. genetic se realizează numai de către persoane juridice, conform
prevederilor legislaţiei specifice în vigoare.
(3) Transportul internaţional al organismelor modificate genetic se
CAPITOLUL VI realizează conform legislaţiei naţionale, acordurilor şi convenţiilor privind
Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile transportul internaţional de mărfuri/mărfuri periculoase, după caz, la care
biotehnologiei moderne România este parte.

Art. 39. - (1) Activităţile care implică organisme modificate genetic Art. 42. - Autoritatea vamală permite importul/exportul organismelor
obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, sunt supuse unui regim modificate genetic şi colaborează cu autorităţile publice centrale pentru
special de reglementare, autorizare şi administrare, conform dispoziţiilor protecţia mediului, agricultură, siguranţa alimentelor, sănătate şi alte
prezentei ordonanţe de urgenţă, a legislaţiei specifice şi convenţiilor şi autorităţi implicate, în conformitate cu legislaţia specifică.
acordurilor internaţionale la care România este parte.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) includ: Art. 43. - Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate
a) utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic şi ai autorizaţiilor privind activităţile cu organisme modificate
genetic; genetic au obligaţia să se conformeze cerinţelor legale privind asigurarea
b) introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor trasabilităţii, etichetării, monitorizării şi să raporteze autorităţii publice
modificate genetic vii; centrale pentru protecţia mediului şi altor autorităţi, după caz, rezultatele
c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. activităţii, conform legislaţiei specifice în vigoare.
(3) Activităţile prevăzute la alin. (2) se desfăşoară numai în condiţiile
asigurării protecţiei mediului, precum şi a sănătăţii oamenilor şi Art. 44. - Persoanele juridice care desfăşoară activităţi care implică
animalelor, în baza actelor de reglementare, emise de autoritatea organisme modificate genetic au următoarele obligaţii:
competentă.
81
a) să solicite şi să obţină acordul de import pentru organisme a) organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul
modificate genetic şi/sau autorizaţiile privind activităţile cu organisme teritoriu al ţării;
modificate genetic, după caz; b) supraveghează, controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun
b) să respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme în domeniul activităţilor nucleare, pentru respectarea prevederilor legale
modificate genetic şi/sau ale autorizaţiilor privind activităţile cu organisme privind protecţia mediului;
modificate genetic, după caz; c) colaborează cu organele competente în apărarea împotriva
c) să oprească activitatea sau să schimbe condiţiile de desfăşurare, la dezastrelor, protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
solicitarea autorităţii competente, dacă apar informaţii noi, privind riscurile
asupra mediului şi sănătăţii umane şi animale; Art. 48. - Persoanele fizice şi juridice autorizate, care desfăşoară
d) să răspundă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei activităţi în domeniul nuclear, au următoarele obligaţii:
specifice în vigoare, pentru prejudiciile rezultate din aceste activităţi; a) să evalueze, direct sau prin structuri abilitate, riscul potenţial, să
e) să acopere costurile măsurilor necesare pentru prevenirea şi/sau solicite şi să obţină autorizaţia de mediu;
reducerea consecinţelor efectelor adverse ale acestor activităţi; b) să aplice procedurile şi să prevadă echipamentele pentru activităţile
f) să aplice măsurile de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile noi, care să permită realizarea nivelului raţional cel mai scăzut al dozelor
care implică organisme/microorganisme modificate genetic, în de radioactivitate şi al riscurilor asupra populaţiei şi mediului, şi să solicite
conformitate cu prevederile legale în vigoare. şi să obţină acordul de mediu sau autorizaţia de mediu, după caz;
c) să aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a
contaminării radioactive a mediului, care să asigure respectarea
CAPITOLUL VII condiţiilor de eliminare a substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie
Regimul activităţilor nucleare şi menţinerea dozelor de radioactivitate în limitele admise;
d) să menţină în stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a
Art. 45. - Activităţile în domeniul nuclear se desfăşoară în conformitate mediului local, pentru a depista orice contaminare radioactivă
cu dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor semnificativă care ar rezulta dintr-o eliminare accidentală de substanţe
naţionale şi internaţionale specifice la care România este parte. radioactive;
e) să raporteze prompt autorităţii competente orice creştere
Art. 46. - (1) Acordul de mediu pentru o practică sau o activitate din semnificativă a contaminării mediului şi dacă aceasta se datorează sau
domeniul nuclear se eliberează înainte de emiterea autorizaţiei de către nu activităţii desfăşurate;
autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul f) să verifice continuu corectitudinea presupunerilor făcute prin
nuclear, conform legislaţiei în vigoare. evaluările probabilistice privind consecinţele radiologice ale eliberărilor
(2) Autorizaţia de mediu se emite după eliberarea autorizaţiei de către radioactive;
autoritatea competentă de autorizare, reglementare şi control în domeniul g) să asigure depozitarea deşeurilor radioactive, în condiţii de siguranţă
nuclear. pentru sănătatea populaţiei şi a mediului.
(3) Pentru instalaţiile cu risc nuclear major - centrale nuclearoelectrice,
reactoare de cercetare, uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi CAPITOLUL VIII
depozite finale de combustibil nuclear ars - acordul de mediu sau Conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate
autorizaţia de mediu se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii centrale pentru protecţia mediului. Art. 49. – (1)1 Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
împreună cu autorităţile publice centrale şi locale, după caz, elaborează
Art. 47. - (1) Controlul activităţilor nucleare se realizează de autoritatea
1
competentă în domeniul activităţilor nucleare. Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 18. Iniţial, cuprinsul alineatului (1) al art. 49 era:
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are “Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, împreună cu alte autorităţi publice
centrale, după caz, elaborează reglementări tehnice privind măsurile de protecţie a
următoarele atribuţii: ecosistemelor, de conservare şi utilizare durabilă a componentelor diversităţii biologice.”
82
reglementări tehnice privind măsurile de protecţie a ecosistemelor, de (3) Siturile de interes comunitar se declară prin ordin al autorităţii
conservare şi utilizare durabilă a componentelor diversităţii biologice. publice centrale pentru protecţia mediului, iar după recunoaşterea
(2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, statutului lor de către Comisia Europeană devin arii speciale de
a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de conservare şi se declară prin hotărâre a Guvernului.
urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare. (4) Managementul siturilor de interes comunitar necesită planuri de
(3)1 La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii management adecvate specifice sau integrate în alte planuri de
naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului management şi măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul
asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor ca şi
zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de perturbarea speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan
protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului, dar
migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, face obiectul unui
de mediu, automonitorizarea, precum şi monitorizarea de către structurile studiu pentru evaluarea impactului, ţinând cont de obiectivele de
de administrare, până la îndeplinirea acestora." conservare a ariei şi cu consultarea publicului. Nu sunt acceptate planuri
(4) Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse sau proiecte în siturile respective care afectează aria.
refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de (41)2 Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului raportează
a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă Comisiei Europene stadiul îndeplinirii măsurilor prevăzute în normele
pentru protecţia mediului. Uniunii Europene privind protecţia naturii.
(5)3 Pentru administrarea parcurilor naţionale, parcurilor naturale, a
Art. 50. - (1) Proprietarii de terenuri extravilane situate în arii naturale siturilor de interes comunitar şi a ariilor de protecţie specială
protejate supuse unor restricţii de utilizare, conform legislaţiei specifice în avifaunistice, a căror suprafaţă este mai mare de 4.000 ha, precum şi
domeniu, sunt scutiţi de plata impozitului pe teren. pentru coordonarea şi monitorizarea celorlalte categorii de arii naturale
(2) Scutirea de la plata impozitului pe teren se acordă în baza unei protejate se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi
confirmări emisă de structura de administrare a ariei naturale protejate Conservarea Biodiversităţii, instituţie publică, în subordinea autorităţii
sau de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. publice centrale pentru protecţia mediului, finanţată din venituri proprii şi
subvenţii acordate de la bugetul de stat, care are în subordine şi/sau în
Art. 51. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului coordonare structuri de administrare special constituite, cu personalitate
stabileşte lista siturilor de interes comunitar şi a ariilor de protecţie juridică.
specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei Europene la data (6) Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi
aderării, împreună cu Formularele standard Natura 2000, completate competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi
pentru fiecare sit în parte. Conservarea Biodiversităţii, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
(2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeană se propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de
protecţia mediului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a urgenţă.
prezentei ordonanţe de urgenţă.
2
Alineatul (41) al art. 51 din OuG nr. 195/2005 a fost introdus prin Legea nr. 265/2006, pct.
1 19.
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 18. Iniţial, cuprinsul alineatului (3) al art. 49 era: 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 20. Iniţial, cuprinsul alineatului (5) al art. 51 era:
“La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este “Pentru administrarea parcurilor naţionale, parcurilor naturale, a siturilor de interes
obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea comunitar şi a ariilor de protecţie specială avifaunistice a căror suprafaţă este mai mare de
soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor 4.000 ha, se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea
ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor Biodiversităţii, instituţie publică, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia
migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, precum mediului, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, care are în
şi automonitorizarea până la îndeplinirea acestora.” subordine şi/sau coordonare structuri de administrare special constituite, cu personalitate
juridică.”
83
este prevăzut în mod explicit în planurile de management şi
Art. 52. - (1) Respectarea prevederilor din regulamentele şi planurile regulamentele acestora.
de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform (4) Pentru orice proiect finanţat din fonduri comunitare este necesară
prevederilor legale, este obligatorie. obţinerea avizului Natura 2000. Competenţele şi procedura de emitere a
(2)1 În ariile naturale protejate sunt interzise: avizului Natura 2000 se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii
a) desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data
planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate; intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
b) schimbarea destinaţiei terenurilor fără aprobarea structurilor de
administrare; Art. 53. - (1) Introducerea pe teritoriul ţării, cu excepţia cazurilor
c) păşunatul şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire fără aprobarea prevăzute de lege, de culturi de microorganisme, a exemplarelor de
structurilor de administrare; plante şi animale sălbatice vii, fără acordul pentru import al speciilor non-
d) activităţi comerciale de tip comerţ ambulant, fără aprobarea structurilor CITES sau, respectiv, permisului CITES pentru celelalte specii, este
de administrare." interzisă.
(3) Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute (2) Exportul speciilor de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică se
în planurile de management şi regulamente, sunt interzise: realizează pe baza acordului pentru export al speciilor non-CITES şi,
a) distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, respectiv, permisul CITES, pentru celelalte specii.
construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj (3) Competenţele şi procedura de emitere a acordului de import/export
sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate; plante şi/sau animale sălbatice non-CITES şi ale permisului CITES sunt
b) aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau protecţia mediului în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
custozii ariilor naturale protejate; prezentei ordonanţe de urgenţă.
c) abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi (4) Activităţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi
semnalizate pentru colectare dacă există; comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi fauna
d)2 accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili pe sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale acestora,
suprafaţa ariilor naturale protejate, în scopul practicării de sporturi, în în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, se pot organiza şi desfăşura
afara drumurilor permise accesului public şi a terenurilor special numai de persoane fizice sau juridice autorizate de autorităţile publice
amenajate;" judeţene pentru protecţia mediului.
e) exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile
naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii Art. 54.3 - (1) De la data aderării României la Uniunea Europeană
şi din zonele de conservare specială ale parcurilor naturale. În parcurile cultivarea sau testarea plantelor superioare modificate genetic se va
naturale în afara zonelor de conservare specială, exploatarea oricăror supune acquis-ului comunitar.
resurse minerale neregenerabile este permisă numai dacă acest lucru (2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, în România se
interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, altele decât
1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 21. Iniţial, cuprinsul alineatului (2) al art. 52 era: cele acceptate în Uniunea Europeană.
„În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora este interzisă: (3) Distanţa minimă faţă de ariile naturale protejate, în care activitatea
a) desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin planurilor de de cultivare şi/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic
management sau regulamentelor ariilor naturale protejate sau care sunt susceptibile să
genereze un impact asupra acestora;
este interzisă, se stabileşte prin ordin comun al conducătorilor autorităţii
b) schimbarea destinaţiei terenurilor;
3
c) păşunatul şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire; Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 23. Iniţial, cuprinsul art. 54 era: “Orice activitate
d) activităţi comerciale de tip comerţ ambulant.” de cultivare sau testare a plantelor superioare modificate genetic în ariile naturale protejate,
2 legal constituite, precum şi la o distanţă mai mică de 15 km faţa de limita acestora, este
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 22. Iniţial, cuprinsul literei d) din alineatului (3) al
art. 52 era: “accesul pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în afara strict interzisă.”
drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili.”
84
publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodăririi apelor şi stocate pe navele fluviale şi maritime, şi să constituie echipe de
autorităţii publice centrale pentru agricultură, păduri şi dezvoltare rurală. intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă;
d) să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct
în apele naturale şi să nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri;
Capitolul IX e) să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice impurificarea apelor de suprafaţă;
f) să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape
Art. 55. - (1) Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere, substanţe
ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii prioritare/prioritar periculoase;
şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte g) să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în
negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. zonele umede şi de coastă deşeuri de orice fel şi să nu introducă în ape
(2) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii apelor costiere şi substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice, substanţe
maritime urmăreşte reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau prioritare/prioritar periculoase.
pierderilor de substanţe prioritare/prioritar periculoase în scopul atingerii
obiectivelor de calitate stipulate în Convenţia privind protecţia Mării Negre
împotriva poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992, ratificată prin CAPITOLUL X
Legea nr. 98/1992. Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea
zgomotului ambiental
Art. 56. - (1) Activităţile de gospodărire şi protecţie a resurselor de apă
şi a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonanţe de Art. 59. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are
urgenţă, precum şi legislaţiei specifice în vigoare. următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(2) Reglementarea activităţilor din punct de vedere al gospodăririi a) elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel
apelor şi controlul respectării prevederilor privind protecţia apelor şi a naţional, regional şi local privind protecţia atmosferei, schimbările
ecosistemelor acvatice se realizează de către autorităţile competente climatice, precum şi pentru protecţia populaţiei faţă de nivelurile de
pentru protecţia mediului, de gospodărire a apelor şi de sănătate. expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra
sănătăţii umane, în conformitate cu politicile europene şi internaţionale
Art. 57. - Autorizaţia de gospodărire a apelor pentru activităţile supuse specifice;
legislaţiei din domeniul prevenirii şi controlului integrat al poluării se emite b) elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională în
în conformitate cu prevederile legale din acest domeniu şi se include în domeniul protecţiei atmosferei şi Planul naţional de acţiune în domeniul
autorizaţia integrată de mediu. protecţiei atmosferei;
c) elaborează, promovează şi, după caz, actualizează Programul
Art. 58. - Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi
a) să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de provenite din instalaţii mari de ardere;
asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, d) coordonează elaborarea Programului naţional de reducere
prevăzute cu termen în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor, progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici
precum şi în autorizaţia de mediu, şi să monitorizeze zona de impact; volatili şi amoniac;
b) să se doteze, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de e) elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională privind
foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii schimbările climatice, Planul naţional de acţiune privind schimbările
de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în climatice;
instalaţii de mal sau plutitoare; f) asigură integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect
c) să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în strategiile
sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, sectoriale;
85
g) administrează Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim
seră; admis al zgomotului ambiental.
h) coordonează Sistemul naţional de estimare a emisiilor de gaze cu
efect de seră; Art. 62.2 - Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se găsesc
i) coordonează implementarea mecanismelor flexibile prevăzute de perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile
Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra vii sunt obligaţi să le întreţină pentru îmbunătăţirea capacităţii de
schimbărilor climatice; regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.
j) aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea
nivelurilor de zgomot; Art. 63. - Autorităţile cu responsabilităţi privind securizarea frontierei
k) organizează activitatea de monitoring privind calitatea aerului la au obligaţia să nu permită intrarea/ieşirea din ţară a surselor mobile
nivelul întregii ţări; poluante care nu respectă prevederile legale în vigoare.
l) stabileşte, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de
emisie mai restrictive şi măsurile necesare în vederea respectării Art. 64. - Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în
plafoanelor naţionale de emisii, respectiv a încărcărilor şi nivelelor critice. domeniu:
a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând
Art. 60. - (1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor
gaze cu efecte de seră şi condiţiile de elaborare a planurilor naţionale de atmosferici;
alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la b) să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu
propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;
termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe c) să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit
de urgenţă. programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia
(2)1 Gestionarea durabilă şi unitară a fondurilor obţinute în urma mediului, datele necesare;
tranzacţionării unităţii de cantitate atribuită, prevăzută de Protocolul de la d) să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii
Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc
climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;
se realizează prin structuri special constituite în cadrul Administraţiei e) să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia
Fondului pentru Mediu. mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de
poluare;
Art. 61. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin f) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică
autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă,
aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită a zgomotului
zgomotului ambiental, în care scop: ambiental.
a) dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare
de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru
nerespectarea programului pentru conformare/planului de acţiuni; CAPITOLUL XI
b) solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre
scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi;

1 2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 24. Iniţial, cuprinsul alineatului (2) al art. 60 era: Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 25. Iniţial, cuprinsul art. 62 era: “Deţinătorii, cu
“Gestionarea durabilă şi unitară a resursei disponibile de credite de emisii de gaze cu efect orice titlu, de terenuri sunt obligaţi să întreţină perdelele şi aliniamentele de protecţie,
de seră se realizează prin structuri special constituite, în cadrul Administraţiei Fondului spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a
pentru mediu.” atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.”
86
Art. 65.3 - Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin a) să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei
măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenişurilor, tufişurilor şi
teritoriului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu orice titlu. pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege;
Art. 66. - (1) Reglementările privind modalităţile de investigare şi b) să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia
evaluare a poluării solului şi subsolului, remedierea în zonele în care măsuri de reîmpădurire şi, respectiv de completare a regenerărilor
solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate şi cele referitoare naturale;
la protecţia calităţii solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre se c) să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice condiţiile prevăzute de lege;
centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în d) să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;
consultarea celorlalte autorităţi publice centrale competente, stabileşte e) să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în
sistemul de monitorizare a calităţii mediului geologic în scopul evaluării domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;
stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a acesteia. f) să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru
pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenuri cu pante
Art. 67. - Controlul respectării reglementărilor legale privind protecţia, foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, pe grohotişuri, stâncării,
conservarea, amenajarea şi folosirea judicioasă a solului, a subsolului şi la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru
a ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile alte asemenea păduri;
competente pentru protecţia mediului, precum şi, după caz, de alte g) să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei
autorităţi ale administraţiei publice competente, potrivit dispoziţiilor legale. lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie
a solului şi a resurselor de apă;
Art. 68. - Deţinătorii de terenuri, cu orice titlu, precum şi orice h) să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea
persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un teren, fără pajiştilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;
a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii: i) să exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, potrivit
a) să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii prevederilor legale în domeniu;
mediului geologic; j) să exploateze pajiştile, în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de
b) să asigure luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a
productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de prevederilor legale specifice;
comunicaţii rutiere, feroviare şi de navigaţie; k) să protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajiştilor din
c) să respecte orice alte obligaţii prevăzute de reglementările legale în cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de
domeniu. management şi regulamentele specifice;
l) să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente
Art. 69. - Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea
forestiere din afara fondului forestier şi ai pajiştilor, precum şi orice ecosisteme terestre.
persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de
teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:
CAPITOLUL XII
3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 26. Iniţial, cuprinsul art. 65 era: “Protecţia solului, Protecţia aşezărilor umane
a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare,
organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toţi deţinătorii, cu titlu sau fără
titlu.”
Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile
87
administraţiei publice locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în
juridice au următoarele obligaţii: zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;
a)1 să îmbunătăţească microclimatul localităţilor, prin amenajarea şi h) să nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitări
întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul şi din zonele necontrolate de deşeuri de orice fel;
limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină i) să adopte măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu
curăţenia stradală; privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi
b) să prevadă, la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a
teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic arborilor şi arbuştilor decorativi;
natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere j) să iniţieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de întreţinere şi
peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate, măsuri de protecţie dezvoltare a canalizării.
sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor; Art. 71.3 - (1) Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute în planurile
c) să respecte prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea urbanistice ca spaţii verzi amenajate este interzisă.
teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a căilor şi (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) terenurile proprietate
mijloacelor de transport, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, a privată, prevăzute în planurile urbanistice ca zone verzi, sau spaţiile
depozitelor de deşeuri menajere, stradale şi industriale şi a altor obiective plantate neprotejate a căror destinaţie poate fi schimbată numai cu
şi activităţi, fără a prejudicia ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi respectarea reglementărilor specifice în vigoare.
recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei;
d) să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau Art. 72. - La elaborarea planurilor de urbanism şi amenajarea
existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu; teritoriului se respectă prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi a
e) să respecte regimul de protecţie specială a localităţilor reglementărilor speciale şi se prevăd, în mod obligatoriu, măsuri de
balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de agrement, a menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al
monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a
interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie
dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora; sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva
f)2 să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea inundaţiilor.
de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea
spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de Art. 73. - Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului se supun
protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, procedurii de evaluare de mediu, în vederea obţinerii avizului de mediu
estetică şi recreativă, în conformitate cu planurile de urbanism şi pentru planuri şi programe, conform legislaţiei în vigoare.
amenajarea teritoriului;
g) să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau
permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea CAPITOLUL XIII
unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone Comitetul regional pentru protecţia mediului
1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 27. Iniţial, cuprinsul literei a) a art. 70 era: “să Art. 74. - (1) La nivelul fiecărei agenţii regionale pentru protecţia
îmbunătăţească microclimatul urban, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor
de apă din interiorul localităţilor şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să
mediului se organizează un Comitet regional pentru protecţia mediului,
protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală.” denumit în continuare Comitet regional.
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 27. Iniţial, cuprinsul literei f) a art. 70 era: “să (2) Componenţa Comitetului regional este următoarea:
adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent
3
cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 28. Iniţial, cuprinsul art. 71 era: “Schimbarea
arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice este
ecologică, estetică şi recreativă.” interzisă.”
88
a) un reprezentant al autorităţii publice centrale pentru protecţia (5) Comitetul regional colaborează cu agenţia regională pentru
mediului; protecţia mediului la aplicarea, la nivel regional, a strategiei şi politicii
b) un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; naţionale de protecţie a mediului, în care scop are următoarele atribuţii:
b1)1 un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Ariile Naturale a) avizează planul regional de acţiune pentru protecţia mediului şi
Protejate şi Conservarea Biodiversităţii; planurile regionale sectoriale specifice şi analizează stadiul realizării
c) un reprezentant al agenţiei regionale pentru protecţia mediului; acestora;
d) un reprezentant al agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului din b) avizează lista de proiecte prioritare care urmează să fie finanţate din
regiunea respectivă, desemnat de către Agenţia Naţională pentru fonduri comunitare şi/sau alte fonduri identificate la nivel regional şi
Protecţia Mediului; urmăreşte aplicarea lor;
e) un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectivă al c) evaluează stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în negocierea
Gărzii Naţionale de Mediu; capitolului de mediu la nivelul regiunii respective şi recomandă acţiunile
f) un reprezentant desemnat de autoritatea publică centrală în domeniul prioritare pentru conformare;
finanţelor publice, din cadrul unui judeţ din regiunea respectivă; d) stabileşte programe de educare şi de conştientizare a publicului
g) un reprezentant al autorităţii publice în domeniul sănătăţii, din privind protecţia mediului.
regiunea respectivă; (6) Secretariatul Comitetului regional este asigurat de către agenţia
h) un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul regională pentru protecţia mediului.
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, din regiunea respectiva; (7) Comitetul regional are acces la informaţiile privind mediul deţinute
i) un prefect din regiunea respectivă, nominalizat de autoritatea publică de sau pentru orice autoritate publică, la informaţiile privind mediul
centrală în domeniul administraţiei publice; deţinute de instituţii publice şi de operatorii economici, potrivit legii.
j) un preşedinte de consiliu judeţean, nominalizat de preşedinţii (8) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor regionale
consiliilor judeţene din regiunea respectivă; pentru protecţia mediului se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la
k) un reprezentant al Direcţiei Apelor din regiunea respectivă; propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în
l) un reprezentant al operatorilor din regiunea respectivă, desemnat de termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de
agenţia regională pentru protecţia mediului; urgenţă.
m) un reprezentant al autorităţii publice centrale în domeniul
transporturilor, construcţiilor şi turismului;
n) un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în CAPITOLUL XIV
regiunea respectivă. Atribuţii şi răspunderi
o)2 un primar de municipiu reşedinţă de judeţ, nominalizat de primarii
celorlalte municipii reşedinţă de judeţ din regiunea respectivă. Secţiunea 1
(3) Reprezentanţii autorităţilor publice sunt desemnaţi de conducătorii Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor pentru protecţia mediului
autorităţilor respective.
(4) Reprezentanţii administraţiei publice locale care fac parte din Art. 75. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are
Comitetul regional funcţionează în cadrul acestuia numai pe durata următoarele atribuţii şi răspunderi:
exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă. a) reactualizează strategia protecţiei mediului, cu respectarea
principiilor şi elementelor strategice prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă;
1
b) elaborează recomandările şi acţionează pentru integrarea politicilor
Litera b1) a fost introdusă la alin. (2) art. 74 din OuG nr. 195/2005 prin Legea nr. 265/2006, de mediu în strategiile şi politicile sectoriale;
pct. 29.
2 c) coordonează activitatea de instruire în domeniul protecţiei mediului;
Litera o) a fost introdusă la alin. (2) art. 74 din OuG nr. 195/2005 prin Legea nr. 265/2006,
pct. 30.
d) corelează planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului şi
urbanism şi stabileşte măsuri de reconstrucţie ecologică;
89
e) creează sistemul de informare propriu şi stabileşte condiţiile şi s) colaborează cu autorităţile publice şi alte persoane juridice, în
termenii care permit accesul liber la informaţiile privind mediul şi scopul diminuării efectelor negative ale activităţilor economice asupra
participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul; mediului şi încurajează introducerea tehnicilor şi tehnologiilor adecvate
f) stabileşte infrastructura pentru informaţia spaţială care serveşte pentru mediu;
scopurilor politicilor de mediu şi politicilor sau activităţilor care pot avea t) pune la dispoziţie publicului date privind starea mediului, programele
un impact asupra mediului; şi politica de protecţie a mediului;
g) iniţiază proiecte de acte normative, norme tehnice, reglementări şi ţ)2 se consultă cel puţin o dată pe an cu reprezentanţii organizaţiilor
proceduri specifice; neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru
h) avizează normele şi reglementările referitoare la activităţi cu impact stabilirea strategiei protecţiei mediului;
asupra mediului, elaborate de alte autorităţi şi controlează aplicarea u) identifică, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, noi
acestora; instrumente financiare care favorizează protecţia şi îmbunătăţirea calităţii
i) organizează sistemul naţional de monitorizare integrată a calităţii elementelor de mediu;
mediului, coordonează activitatea acestuia şi asigură informarea v) realizează activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei
autorităţii centrale pentru sănătate privind rezultatele monitorizării mediului prin Garda Naţională de Mediu;
contaminării radioactive a mediului; w) colaborează cu autorităţile publice de protecţie civilă pentru
j) creează cadrul instituţional-administrativ pentru identificarea şi elaborarea planurilor operative şi pentru executarea în comun a
promovarea programelor de cercetare, pentru formarea şi instruirea unui intervenţiilor în caz de poluări sau accidente ecologice;
personal calificat pentru supraveghere, analiză, evaluare şi control al x) elaborează Programul Operaţional Sectorial Mediu având
mediului; responsabilitatea managementului, implementării şi gestionării asistenţei
k) implementează politicile, strategiile şi reglementările de protecţia financiare alocate acestui program;
mediului prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi agenţiile y)3 propune, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute din
regionale şi judeţene pentru protecţia mediului; supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone
l) numeşte comisii de experţi pentru evaluarea prejudiciului adus de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi elaborează,
mediului prin anumite activităţi care implică organisme modificate genetic; împreună cu alte autorităţi publice centrale şi locale, programe speciale
m) asigură, contra cost, consultarea organismelor ştiinţifice şi a pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin
experţilor interni şi externi, după caz; hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare,
n)1 elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului,
educative privind protecţia mediului; zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;
o) urmăreşte, în sfera sa de competenţă, respectarea obligaţiilor z)4 autorizarea laboratoarelor pentru controlul calităţii mediului.
asumate prin convenţiile internaţionale la care România este parte;
p) urmăreşte şi analizează aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, Art. 76. - (1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie
întocmeşte, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, publică cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat,
rapoarte anuale privind starea mediului;
2
q) colaborează cu organizaţii şi autorităţi similare din alte ţări şi Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 32. Iniţial, cuprinsul literei ţ) a art. 75 era: “se
reprezintă Guvernul în relaţiile internaţionale în domeniul protecţiei consultă periodic cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi
ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei protecţiei mediului.”
mediului; 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 32. Iniţial, cuprinsul literei y) a art. 75 era:
r) aplică sancţiuni, prin Garda Naţională de Mediu, pentru “declară, cu informarea Guvernului, în situaţii speciale constatate pe baza datelor obţinute
nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile din supravegherea mediului, zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale ţării şi
impuse prin actele de reglementare, titularilor activităţilor; elaborează, împreună cu alte autorităţi publice centrale şi locale, programe speciale pentru
înlăturarea riscului survenit în aceste zone. După eliminarea factorilor de risc înalt de
1 poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluţiei stării mediului, zona
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 31. Iniţial, cuprinsul literei n) a art. 75 era:
“elaborează şi implementează programe şi elaborează materiale educative privind respectivă este declarată reintrată în normalitate”
4
importanţa protecţiei mediului.” Litera z) a fost introdusă la art. 75 din OuG nr. 195/2005 prin Legea nr. 265/2006, pct. 33.
90
este organul de specialitate pentru implementarea politicilor şi legislaţiei Art. 80. - Autorităţile administraţiei publice centrale au următoarele
în domeniul protecţiei mediului, în subordinea autorităţii publice centrale obligaţii:
pentru protecţia mediului. a) să elaboreze politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de
(2) Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi activitate, în conformitate cu principiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
competenţele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului sunt stabilite b) să asigure integrarea politicilor de mediu în politicile specifice;
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale c) să elaboreze planuri şi programe sectoriale, cu respectarea
pentru protecţia mediului. prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
d) să asigure pregătirea şi transmiterea către autorităţile competente
Art. 77. - Autorităţile competente pentru protecţia mediului sunt pentru protecţia mediului a informaţiilor şi documentaţiilor necesare
instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate integral de la bugetul obţinerii avizului de mediu pentru planurile şi programele pentru care este
de stat. necesară evaluarea de mediu;
e) să asigure, în structura lor organizatorică, structuri cu atribuţii în
Art. 78. - Pentru exercitarea atribuţiilor sale, autoritatea competentă domeniul protecţiei mediului, încadrate cu personal de specialitate;
pentru protecţia mediului solicită informaţiile necesare altor autorităţi f) să dezvolte, cu sprijinul autorităţii publice centrale pentru protecţia
publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale, persoanelor mediului, programe de restructurare, în acord cu strategia pentru
fizice şi juridice. protecţia mediului şi politica de mediu şi să asiste unităţile aflate în
coordonarea, în subordinea sau sub autoritatea lor, la punerea în aplicare
Art. 79. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin, comisarii regionali, a acestor programe;
comisarii şefi şi comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, precum şi persoane g) să elaboreze normele şi reglementările specifice domeniului de
împuternicite din cadrul acesteia, au acces, în condiţiile legii, oricând şi în activitate în conformitate cu cerinţele legislaţiei de protecţia mediului şi să
orice incintă unde se desfăşoară o activitate generatoare de impact le înainteze pentru avizare autorităţii publice centrale pentru protecţia
asupra mediului. mediului.
(2) Mijloacele de transport şi intervenţie auto şi navale din dotarea
autorităţilor competente pentru protecţia mediului sunt prevăzute cu Art. 81. - Autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniile dezvoltării
girofar de culoare albastră şi avertizare acustică. şi prognozei au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
(3) Persoana fizică sau juridică prejudiciată ca urmare a exercitării a) elaborează politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltării
atribuţiilor de verificare, inspecţie şi control poate depune plângere durabile, cu luarea în considerare a posibilelor efecte asupra mediului;
organelor competente în termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului. b) integrează în politica proprie măsuri şi acţiuni de refacere a zonelor
(4) În obiectivele, incintele şi zonele cu regim special din domeniul afectate şi măsuri de prevenire a dezastrelor;
internelor, justiţiei şi siguranţei naţionale, personalul prevăzut la alin. (1) c) elaborează Planurile de dezvoltare regională şi celelalte planuri şi
are acces numai în prezenţa personalului specializat al acestora, după programe, conform legislaţiei în vigoare;
caz. d) cooperează cu autorităţile competente pentru protecţia mediului la
(5) În obiectivele, incintele şi zonele aparţinând structurilor componente elaborarea şi aplicarea strategiilor, a planurilor şi programelor din
ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională controlul domeniile lor specifice de activitate;
se realizează de către personalul specializat din Ministerul Apărării e) colaborează cu autorităţile competente la identificarea şi
Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de implementarea proiectelor prioritare finanţate din surse externe.
Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Art. 82. - Autoritatea publică centrală pentru sănătate are următoarele
atribuţii şi răspunderi:
Secţiunea a 2-a a) organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de
Atribuţii şi răspunderi ale altor autorităţi centrale şi locale sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu;
91
b) asigură supravegherea şi controlul calităţii apei potabile şi de Art. 84. - Autorităţile publice centrale în domeniul securităţii
îmbăiere, precum şi calitatea produselor alimentare; naţionale au următoarele atribuţii şi răspunderi:
c) elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru a) realizează activitatea de protecţie a mediului prin structuri proprii
protecţia mediului, reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi care desfăşoară acţiuni de control, îndrumare şi coordonare, în scopul
asigură controlul aplicării acestora; păstrării şi menţinerii echilibrului ecologic în domeniile sale de activitate;
d) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului b) elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu
în managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în domeniile sale
populaţiei; de activitate;
e) colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în c) supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a
autorizarea activităţilor prevăzute la art. 24 şi 39 şi la emiterea acordului normelor de protecţie a mediului, pentru activităţile proprii;
de import pentru aceste activităţi; d) controlează şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul
f) exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de propriu a legislaţiei de protecţie a mediului în domeniul său de activitate;
art. 24-28, şi art. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra stării de e) asigură evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor şi
sănătate a populaţiei, a lucrătorilor şi a mediului şi transmite autorităţilor activităţilor proprii prin structuri specializate, certificate de către
competente rezultatele controalelor şi măsurile adoptate; autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
g) colaborează cu celelalte autorităţi publice centrale cu reţea sanitară
proprie, pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi Art. 85. - Autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare
pentru respectarea normelor de igienă a mediului din domeniul lor de asigură:
activitate; a) adaptarea planurilor şi programelor de învăţământ la toate nivelurile,
h) colaborează, la nivel central şi local, în asigurarea accesului în scopul însuşirii noţiunilor şi principiilor de protecţie a mediului, pentru
publicului la informaţia de sănătate în relaţie cu mediul. conştientizarea, instruirea şi educaţia în acest domeniu;
b) promovarea tematicilor de studii şi programe de cercetare care
Art. 83. - Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii: răspund priorităţilor stabilite de autoritatea publică centrală pentru
a) elaborează norme şi instrucţiuni specifice pentru domeniile sale de protecţia mediului;
activitate, în concordanţă cu legislaţia privind protecţia mediului; c) elaborarea programelor educaţionale în scopul formării unui
b) supraveghează respectarea de către personalul Ministerului Apărării comportament responsabil faţă de mediu;
Naţionale a normelor de protecţia mediului pentru activităţile din zonele d) elaborarea programelor şi studiilor specifice de cercetare ştiinţifică
militare; privind controlul produselor şi procedeelor biotehnologice şi de prevenire,
c) controlează acţiunile şi aplică sancţiuni pentru încălcarea de către reducere/eliminare a riscurilor implicate de obţinerea şi utilizarea
personalul Ministerului Apărării Naţionale a legislaţiei de protecţia organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne;
mediului în domeniul militar; e) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
d) asigură realizarea evaluării impactului asupra mediului, a raportului în autorizarea activităţilor prevăzute la art. 39, din domeniul său de
de amplasament şi, după caz, a raportului de securitate, prin structuri activitate;
specializate, atestate de către autoritatea publică centrală pentru f) exercită controlul de specialitate pentru activităţile prevăzute de art.
protecţia mediului, numai pentru proiectele şi activităţile din zonele 39, din domeniul său de activitate, pentru a preveni orice efect advers
militare; asupra stării de sănătate a populaţiei, a lucrătorilor şi a mediului şi
e) asigură informarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului transmite autorităţilor competente rezultatele controalelor şi măsurile
cu privire la rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi şi a calităţii adoptate.
mediului în zona de impact, precum şi cu privire la orice poluare
accidentală datorată activităţii desfăşurate. Art. 86. - Autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi
comerţului are următoarele atribuţii:
92
a) elaborează politica şi strategiile aplicabile în domeniul propriu de g) aplică principiul coexistenţei culturilor de plante superioare
activitate în conformitate cu legislaţia privind protecţia mediului; modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole;
b) elaborează şi aplică la nivel naţional strategia de exploatare a h) asigură informarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
resurselor minerale, în concordanţă cu prevederile prezentei ordonanţe mediului asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul
de urgenţă; organismelor modificate genetic.
c) elaborează politica în domeniul reciclării şi valorificării deşeurilor
industriale; Art. 88. - Autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor,
d) dezvoltă şi promovează legislaţia privind protecţia mediului din construcţiilor şi turismului are următoarele atribuţii şi răspunderi:
domeniile specifice de competenţă; a) dezvoltă planuri şi programe care materializează politica naţională
e) colaborează cu alte autorităţi publice centrale la elaborarea de amenajare a teritoriului şi localităţilor, cu respectarea principiilor
mecanismelor financiare pentru stimularea utilizării tehnologiilor curate; prezentei ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei specifice privind evaluarea
f) colaborează la elaborarea şi promovarea normelor care asigură de mediu a planurilor şi programelor;
implementarea cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării b) elaborează şi aplică programe pentru dezvoltarea infrastructurii de
pentru anumite categorii de activităţi industriale; transport, a transporturilor multimodale şi a transportului combinat, cu
g) încurajează introducerea sistemelor de management de mediu şi a respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
etichetei ecologice; c) asigură controlul gazelor de eşapament;
h) promovează norme şi asigura implementarea acestora în domeniul d) elaborează şi dezvoltă planuri de acţiune şi programe privind
substanţelor şi preparatelor periculoase; îmbunătăţirea calităţii şi protecţiei mediului, inclusiv în domeniul
i) exercită controlul de specialitate în domeniul activităţilor prevăzute de zgomotului şi vibraţiilor pentru toate modurile de transport şi
art. 24-28. infrastructurile acestora;
e) urmăreşte protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin măsuri
Art. 87. - Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, pădurilor impuse unităţilor care desfăşoară activităţi în domeniul turismului şi
şi dezvoltării rurale are următoarele atribuţii şi răspunderi: încurajează aplicarea principiilor ecoturismului.
a) asigură protecţia şi conservarea solurilor şi menţinerea patrimoniului
funciar; Art. 89. - Autoritatea publică centrală în domeniul administraţiei şi
b) iniţiază proiecte de acte normative privind volumul de masă internelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
lemnoasă ce se recoltează anual din fondul forestier naţional, pe baza a) elaborează strategiile în domeniile gospodăririi comunale şi al
avizului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, conform producerii şi distribuţiei energiei termice în conformitate cu legislaţia
legislaţiei în vigoare; privind protecţia mediului;
c) asigură autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate b) elaborează norme şi instrucţiuni specifice, în concordanţă cu
genetic; respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru domeniile
d)1 aprobă locaţiile şi suprafeţele pe care urmează să fie cultivate sale de activitate;
plante superioare modificate genetic, în vederea autorizării de către c) supraveghează respectarea de către personalul aflat în subordine a
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;" normelor de protecţie a mediului pentru activităţile proprii;
e) colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului în d) aplică sancţiuni pentru încălcarea de către personalul din domeniul
autorizarea şi controlul activităţilor prevăzute la art. 39; internelor a legislaţiei de protecţie a mediului;
f) asigură, prin registrul naţional, evidenţa suprafeţelor cultivate şi a e) sprijină autorităţile competente pentru protecţia mediului în
cultivatorilor de plante superioare modificate genetic; exercitarea controlului transporturilor de substanţe şi materiale supuse
unui regim special, pe baza normelor avizate de autoritatea publică
1
centrală pentru protecţia mediului;
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 34. Iniţial, cuprinsul literei d) a art. 87 era: “aprobă
locaţiile şi suprafeţele în care urmează să fie cultivate plante superioare modificate genetic,
în vederea autorizării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.”
93
f) participă, potrivit competenţelor, la acţiunile de prevenire, protecţie şi b) asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al
intervenţie în caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru trasabilităţii produselor;
Situaţii de Urgenţă. c) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
în stabilirea unor proceduri armonizate, eficiente şi transparente privind
Art. 90. - Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele evaluarea riscului şi autorizarea organismelor modificate genetic, precum
atribuţii şi răspunderi: şi a unor criterii pentru evaluarea potenţialelor riscuri care rezultă din
a) aplică prevederile din planurile de urbanism şi amenajarea utilizarea alimentelor şi hranei modificate genetic, pentru animale;
teritoriului, cu respectarea principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă; d) informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
b) urmăresc respectarea legislaţiei de protecţia mediului de către asupra rezultatelor controlului şi măsurile adoptate în domeniul
operatorii economici care prestează servicii publice de gospodărie organismelor modificate genetic.
comunală;
c) adoptă programe şi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii Art. 92. - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are
localităţilor, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; următoarele atribuţii şi răspunderi:
d)1 să aibă personal specializat pentru protecţia mediului şi să a) elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru
colaboreze în acest scop cu autorităţile pentru protecţia mediului;" protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate
e) promovează o atitudine corespunzătoare a comunităţilor locale în genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii
legătură cu importanţa protecţiei mediului; umane, sănătăţii şi bunăstării animale, protecţiei mediului şi intereselor
f) asigură, prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, consumatorilor;
luarea măsurilor de salubrizare a localităţilor, de întreţinere şi gospodărire b) elaborează, împreună cu autorităţile publice centrale pentru protecţia
a spaţiilor verzi, a pieţelor şi a parcurilor publice; mediului, pentru agricultură, silvicultură şi cu autoritatea sanitar
g) conservă şi protejează spaţiile verzi urbane şi/sau rurale, astfel încât veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, reglementările referitoare la
să se asigure suprafaţa optimă stabilită de reglementările în vigoare. În produsele biocide, îngrăşăminte chimice, produsele de protecţie a
localităţile în care nu există posibilitatea asigurării acesteia, conservarea plantelor, organismele modificate genetic obţinute prin tehnicile
spaţiilor verzi existente este prioritară; biotehnologiei moderne şi asigură controlul aplicării acestora în domeniul
h) supraveghează operatorii economici din subordine pentru prevenirea său de competenţă;
eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri c) controlează trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate
şi dezvoltarea sistemelor de colectare a deşeurilor refolosibile; genetic în toate etapele introducerii lor pe piaţă;
i)2 Abrogată. d) asigură controlul activităţilor în domeniul său de activitate şi al
trasabilităţii produselor şi comunică autorităţii centrale pentru protecţia
Art. 91. - Autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al mediului rezultatele controlului.
siguranţei alimentelor are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) elaborează, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru Art. 93. - Poliţia, Jandarmeria, Inspectoratele pentru Situaţii de
protecţia mediului, reglementări în domeniul organismelor modificate Urgenţă şi Garda financiară sunt obligate să acorde sprijin, la cerere,
genetic, pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei vieţii şi sănătăţii reprezentanţilor autorităţilor competente pentru protecţia mediului în
umane, sănătăţii şi bunăstării animalelor; exercitarea atribuţiilor lor.

1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 35. Iniţial, cuprinsul literei d) a art. 90 era: Secţiunea a 3-a
“organizează structuri proprii pentru protecţia mediului, colaborează cu autorităţile Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice
competente pentru protecţia mediului şi le informează asupra activităţii desfăşurate;
2
Abrogată prin pct. 36 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul literei i) a art. 90 era: Art. 94. - (1) Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor
“organizează servicii specializate pentru protecţia mediului şi colaborează, în acest scop, cu
autorităţile pentru protecţia mediului.”
persoanelor fizice şi juridice, în care scop:
94
a) solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei q) asigură condiţii optime de viaţă, în conformitate cu prevederile
ordonanţe de urgenţă şi a legislaţiei subsecvente; legale, animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme;
b) respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute; r)1 asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor deţinute cu
c) nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită orice titlu, neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate
stabilite prin actele de reglementare; de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;
d) persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ s) să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi
asupra mediului organizează structuri proprii specializate pentru protecţia control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă.
mediului; (2)2 Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează ori
e) asistă persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi exploatează resursele solului şi subsolului au următoarele obligaţii:
control, punându-le la dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate a) să efectueze remedierea zonelor în care solul, subsolul şi
celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai ecosistemele terestre au fost afectate;
căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe; b)3 să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau, după caz,
f) asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie celelalte autorităţi competente, potrivit legii, despre orice situaţii
şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra accidentale care pun în pericol mediul şi să acţioneze pentru refacerea
mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum acestuia.
şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora; (3) Persoanele fizice şi juridice care cultivă plante superioare modificate
g) realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de genetic au următoarele obligaţii:
constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de a)4 să solicite şi să obţină autorizaţia din partea autorităţii publice
verificare, inspecţie şi control; competente pentru agricultură;
h) se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii; b)5 Abrogată.
i) suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările (4) Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în vederea
produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii respectării regimului ariilor naturale protejate:
prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte"; a)6 să respecte prevederile planurilor de management şi ale
j) asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor regulamentelor ariilor naturale protejate;
tehnologice şi pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
k) asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente 1
Modificată prin Legea nr. 265/2006, pct. 37. Iniţial, cuprinsul literei r) a art. 94 era:
pentru protecţia mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, “asigură luarea măsurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în
conform prevederilor actelor de reglementare; special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie.”
2
l) informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 38. Iniţial, cuprinsul literei părţii introductive a
alineatului (2) a art. 94 era: “Persoanele fizice sau juridice care prospectează, explorează
poluanţi în mediu sau de accident major; sau exploatează resursele subsolului au următoarele obligaţii:”
m) depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 38. Iniţial, cuprinsul literei b) a alineatului (2) art.
autorizate în acest sens; 94 era: “să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele competente, potrivit
n) nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără legii, despre orice situaţii accidentale care pun în pericol mediul şi să acţioneze pentru
acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără refacerea acestuia.”
4
informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de Modificată prin Legea nr. 265/2006, pct. 39. Iniţial, cuprinsul literei a) a alineatului (3) art.
94 era: “să solicite şi să obţină autorizaţia din partea autorităţii publice competente pentru
urgenţă; agricultură şi să desfăşoare activitatea pe bază de contract cu titularii autorizaţiilor de
o) aplică măsurile de conservare stabilite de autoritatea publică introducere deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic;”
centrală pentru protecţia mediului pe suprafeţele terestre şi acvatice 5
Abrogată prin pct. 40 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul literei b) a alinea tului (3)
supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le art. 94 din OuG nr. 195/2005 era: “să solicite avizul privind amplasarea acestor culturi faţă
gestionează precum şi pentru refacerea ecologică a acestora; de ariile naturale protejate legal constituite.”
6
p) nu folosesc momeli periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, Modificată prin Legea nr. 265/2006, pct. 41. Iniţial, cuprinsul literei a) a alineatului (4) art.
94 era: “să cunoască şi să respecte prevederile planurilor de management şi ale
cu excepţia cazurilor special autorizate: regulamentelor ariilor naturale protejate:”
95
b) să nu desfăşoare activităţi care contravin planurilor de management descărcări neprevăzute sau accidentale autorităţii competente pentru
sau regulamentelor ariilor naturale protejate, precum şi prevederilor protecţia mediului şi de apărare civilă;
prezentei ordonanţe de urgenţă; 4. obligaţia persoanelor fizice şi juridice autorizate de a aplica, prin
c)1 Abrogată. sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminării radioactive a
d) să permită accesul în aria naturală protejată a administratorilor sau mediului, care să asigure respectarea condiţiilor de eliminare a
custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute cu substanţelor radioactive prevăzute în autorizaţie şi menţinerea dozelor
orice titlu. radioactive în limitele admise;
5. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice autorizate de a menţine în
Art. 95. - (1) Răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are stare de funcţionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a
caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralităţii autorilor, depista orice contaminare radioactivă semnificativă care ar rezulta dintr-o
răspunderea este solidară. eliminare accidentală de substanţe radioactive;
(2) În mod excepţional, răspunderea poate fi şi subiectivă pentru 6. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu,
prejudiciile cauzate speciilor protejate şi habitatelor naturale, conform de a întreţine perdelele forestiere şi aliniamentele de protecţie, spaţiile
reglementărilor specifice. verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de
(3) Prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului se realizează regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană;
conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a reglementărilor 7. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu,
specifice. de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calităţii
mediului geologic;
CAPITOLUL XV 8. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu,
Sancţiuni de a asigura la amplasarea, proiectarea, construirea şi punerea în
funcţiune a obiectivelor de orice fel, cât şi la schimbarea destinaţiei
Art. 96. - (1)2 Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de terenurilor, condiţiile prevăzute în acordul şi în autorizaţia/autorizaţia
la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la integrată de mediu;
25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, 9. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu,
încălcarea următoarelor prevederi legale: de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără
1. obligaţiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără
automonitorizare şi de a raporta autorităţii publice teritoriale de protecţie informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de
a mediului rezultatele automonitorizării şi/sau alte date solicitate, precum urgenţă;
şi accidentele şi incidentele care pot conduce la pericole de accidente; 10. obligaţia proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără
2. obligaţiile persoanelor juridice de a ţine evidenţa strictă a titlu, de a lua măsuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau
substanţelor şi preparatelor periculoase şi de a furniza informaţiile şi funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie
datele cerute de autoritatea competentă pentru protecţia mediului; rutiere, feroviare şi de navigaţie;
3. obligaţiile persoanelor juridice de a identifica şi preveni riscurile pe 11. obligaţiile deţinătorilor cu orice titlu ai suprafeţelor de teren de a
care substanţele şi preparatele periculoase le pot prezenta asupra proteja flora şi fauna sălbatică existente pe acestea, în sensul menţinerii
sănătăţii populaţiei şi mediului şi de a anunţa iminenţa producerii unor echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii, precum şi exploatării
durabile a resurselor în baza prevederilor legale în vigoare, pentru a nu
crea prejudicii mediului înconjurător şi sănătăţii umane;
1
Abrogată prin pct. 42 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul literei c) a alineatului (4)
art. 94 din OuG nr. 195/2005 era: “să obţină acordurile aferente ariilor naturale protejate;”
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 43. Iniţial, cuprinsul părţii introductive a alineatului
(1) a art. 96 era: “Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 6.500 lei
(RON) la 7.000 lei (RON) pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei
(RON) pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:”
96
12.1 obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale a le depozita doar în locuri special amenajate şi semnalizate pentru
persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a adopta şi/sau aplica măsuri colectare dacă există;
obligatorii cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi 21. obligaţia de a nu intra pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi a nu
împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a practica sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace
arborilor şi arbuştilor decorativi, în conformitate cu planurile de urbanism; motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili;
13. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale 22. obligaţia de a respecta prevederile planurilor de management şi ale
persoanelor juridice, după caz, să prevadă la elaborarea planurilor de regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor
urbanism şi amenajarea teritoriului, măsuri de menţinere şi ameliorare a legale;
fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii 23. obligaţia de a se legitima la solicitarea expresă a personalului de
de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de inspecţie şi control prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă;
dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă 24. obligaţia de a nu exploata resurse minerale neregenerabile din
potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor; parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice,
14. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a monumentele naturii şi din zonele de conservare specială ale parcurilor
persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a nu schimba destinaţia naturale şi obligaţia de a nu exploata resurse minerale neregenerabile din
terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice; parcurile naturale din zone situate în afara zonelor de conservare
15. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a specială dacă acest lucru nu este permis prin planurile de management
persoanelor fizice şi juridice, după caz, de a nu degrada mediul prin ale parcurilor respective;
depozitări necontrolate de deşeuri de orice fel; 25. obligaţia de a permite accesul în aria protejată a administratorilor
16.2 obligaţia desfăşurării pe suprafaţa ariilor naturale protejate numai a sau custozilor precum şi a împuterniciţilor acestora pe terenurile deţinute
acelor activităţi conforme prevederilor planurilor de management şi cu orice titlu.
regulamentelor ariilor naturale protejate; 26.4 obligaţia persoanelor fizice de a nu deversa în apele de suprafaţă
17.3 Abrogat. sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
18. obligaţia de a nu distruge sau degrada panourile informative şi 27.5 cultivarea fără autorizare a plantelor superioare modificate genetic.
indicatoare, construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele (2)6 Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000
de marcaj sau orice alte amenajări de teritoriul ariilor naturale protejate, lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 30.000 lei
din inventarul ariilor naturale protejate; (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea
19. obligaţia de a aprinde şi folosi focul deschis doar în vetrele special următoarelor prevederi legale:
amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau 1.7 obligaţia persoanelor fizice şi juridice de solicitare şi obţinere a
custozii ariilor naturale protejate; actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum şi a
20. obligaţia de a nu abandona deşeuri pe teritoriul ariilor naturale acordului de import/export şi a autorizaţiilor privind organismele
protejate şi de a le evacua de pe suprafaţa ariei naturale protejate sau de
4
Punctul 26 al art. 96 din OuG nr. 195/2005 a fost introdus prin pct. 45 din Legea nr.
1 265/2006.
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 43. Iniţial, cuprinsul punctului 12 alineatului (1)
5
art. 96 era: “obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale persoanelor Punctul 27 al art. 96 din OuG nr. 195/2005 a fost introdus prin pct. 45 din Legea nr.
fizice şi juridice, după caz, să adopte şi/sau să aplice măsuri obligatorii cu privire la 265/2006.
întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi 6
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 46. Iniţial, cuprinsul părţii introductive a alineatului
din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor decorativi;” (2) al art. 96 era: “Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 43. Iniţial, cuprinsul punctului 16 a alineatului (1) (RON) la 15.000 lei (RON) pentru persoane fizice, şi de la 35.000 lei (RON) la 40.000 lei
art. 96 era: “obligaţia desfăşurării pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi în vecinătatea (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:”
acestora numai a acelor activităţi conforme prevederilor planurilor de management şi 7
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 46. Iniţial, cuprinsul punctului 16 a alineatului (1)
regulamentelor ariilor naturale protejate;” art. 96 era: “obligaţia persoanelor juridice de solicitare şi obţinere a actelor de reglementare
3
Abrogat prin pct. 44 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul punctului 17 a alineatului (1) conform prevederilor legale, precum şi a acordului de import/export şi a autorizaţiilor privind
art. 96 era: “obligaţia obţinerii acordurilor aferente ariei naturale protejate;” organismele modificate genetic, conform prevederilor legale;”
97
modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de 10. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a asigura,
autoritate;" prin serviciile publice şi operatorii economici responsabili, salubrizarea
2.1 Abrogat. stradală, a spaţiilor verzi, pieţelor şi parcurilor publice, şi întreţinerea
3. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind acestora;
îmbunătăţirea microclimatului urban, prin amenajarea şi întreţinerea 11. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a respecta
izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul localităţilor şi din zonele prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea
limitrofe acestora, de a înfrumuseţa şi proteja peisajul, de a menţine obiectivelor industriale, a căilor şi mijloacelor de transport, a reţelelor de
curăţenia localităţilor; canalizare, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere,
4. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a informa stradale şi industriale, şi a altor obiective, fără a prejudicia ambientul,
publicul privind riscurile generate de funcţionarea sau existenţa spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort
obiectivelor cu risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei; a populaţiei;
5. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind adoptarea 12. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a amenaja,
elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, întreţine şi dezvolta reţele de canalizare;
concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a 13. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a furniza şi/sau utiliza
parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, informaţii corecte pentru elaborarea evaluărilor de mediu, evaluărilor
a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi impactului asupra mediului, a bilanţurilor de mediu şi a rapoartelor de
recreativă; amplasament;
6. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a reglementa 14. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura măsuri şi dotări
accesul anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de
generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale zgomot şi vibraţii, de a verifica eficienţa acestora şi de a pune în
localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, zonele exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis;
destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului, inclusiv prin 15. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a livra, manipula,
interzicerea temporară sau permanentă; transporta şi de comercializa îngrăşămintele chimice şi produsele de
7. obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare, avertizare,
aplicarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, prescripţii de siguranţă şi folosire, în condiţii în care să nu provoace
în acord cu planificarea de mediu; contaminarea mijloacelor de transport şi a mediului;
8. obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a supraveghea 16. obligaţiile persoanelor juridice de a stoca temporar îngrăşămintele
operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminării chimice şi produsele de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri
accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi de a unde s-au prevăzut toate măsurile de securitate;
dezvolta sisteme de colectare a deşeurilor refolosibile; 17.3 Abrogat.
9.2 obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a avea 18. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi îngrăşămintele
personal specializat pentru protecţia mediului şi de a colabora în acest chimice şi produsele de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele
scop cu autorităţile pentru protecţia mediului; unde sunt instituite măsuri speciale de protecţie;
1
19. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a administra produse de
Abrogat prin pct. 47 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul punctului 2 al alineatului (2) protecţie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autorităţilor
art. 96 era: “obligaţia efectuării bilanţului de mediu, în procedura de obţinere a autorizaţiei
de mediu şi, respectiv, a efectuării raportului de amplasament în procedura de obţinere a
competente pentru protecţia mediului, autorităţilor competente din
autorizaţiei integrate de mediu, conform deciziei autorităţii competente pentru protecţia domeniu sanitar şi al comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit
mediului;”
2 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 48. Iniţial, cuprinsul punctului 9 al alineatului (2) art. Abrogat prin pct. 49 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul punctului 17 al alineatului (2)
96 era: “obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a avea servicii specializate art. 96 era: “obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu cultiva sau testa, după caz,
pentru protecţia mediului şi de a colabora în acest scop cu autorităţile pentru protecţia plantele superioare modificate genetic, la o distanţă mai mică de 15 km faţă de limita ariilor
mediului;” naturale protejate;”
98
pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înştiinţare 29. obligaţia persoanelor juridice de a aplica măsurile de eliminare a
prin mass-media; deşeurilor rezultate din activităţile care implică organisme modificate
20. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a aplica, în perioada genetic;
înfloririi plantelor a căror polenizare se face prin insecte, numai acele 30. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura dotarea, în cazul
tratamente cu produse de protecţie a plantelor care sunt selective faţă de deţinerii de nave, platforme plutitoare sau foraje marine, cu instalaţii de
insectele polenizatoare; stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi
21. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu folosi momeli racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare;
periculoase în activităţile de pescuit şi vânătoare, cu excepţia cazurilor 31. obligaţiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalaţii de
special autorizate; colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere,
22. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a efectua evaluarea menajere sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi de
impactului asupra mediului la proiectarea lucrărilor care pot modifica a constitui echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi
cadrul natural al unei arii naturale protejate, şi de avansare a soluţiilor a zonelor de coastă;
tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a 32.2 obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu produce poluarea
funcţiilor ecosistemelor şi de ocrotire a organismelor vegetale şi animale, apelor de suprafaţă prin spălarea de obiecte, produse, ambalaje,
inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor materiale;
impuse prin actul de reglementare, precum şi monitorizarea proprie până 33.3 obligaţia persoanelor juridice de a nu deversa în apele de
la îndeplinirea acestora; suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid menajere;
23. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care gestionează suprafeţele 34. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a nu arunca şi de a nu
terestre şi acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale depozita pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafaţa şi în zonele
sau pentru refacere ecologică, de a aplica măsurile de conservare umede deşeuri de orice fel;
stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; 35. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu introduce în apele de
24. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a asigura condiţii optime suprafaţă şi în zonele umede substanţe explozive, tensiune electrică,
de viaţă animalelor sălbatice ţinute în captivitate legal, sub diferite forme; narcotice sau alte substanţe periculoase.
25. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a nu exercita acţiuni care (3)4 Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 7.500
să ducă la distrugerea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice de lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, şi de la 50.000 lei
pe cuprinsul ţării; (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea
26. desfăşurarea de activităţi de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie următoarelor prevederi legale:
şi comercializare pe piaţa internă a plantelor şi animalelor din flora şi 1. obligaţia persoanelor fizice de a funcţiona cu respectarea
fauna sălbatică, terestră şi acvatică, sau a unor părţi ori produse ale prevederilor autorizaţiei de mediu şi a persoanelor juridice de a funcţiona
acestora, în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată, de persoane fizice cu respectarea prevederilor autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu
sau juridice neautorizate de autorităţile publice teritoriale pentru protecţia pentru activităţile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct
mediului; de vedere al protecţiei mediului;
27.1 obligaţiile persoanelor fizice şi juridice, care prospectează,
2
explorează sau exploatează resursele naturale, de a remedia zonele în Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 51. Iniţial, cuprinsul punctului 32 al alineatului (2)
care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate; art. 96 era: “obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu spele obiecte, produse, ambalaje,
materiale care pot produce poluarea apelor de suprafaţă;”
28. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a executa în termen toate 3
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 51. Iniţial, cuprinsul punctului 33 al alineatului (2)
lucrările de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii art. 96 era: “obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu deverseze în apele de suprafaţă
apei prevăzute în actele de reglementare; sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere sau periculoase, ape care
conţin substanţe periculoase;”
1 4
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 50. Iniţial, cuprinsul punctului 27 al alineatului (2) Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 52. Iniţial, cuprinsul părţii introductive a alineatului
art. 96 era: “obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care prospectează, explorează sau (3) art. 96 era: “Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei
exploatează resursele naturale de a remedia zonele în care solul, subsolul şi ecosistemele (RON) la 30.000 lei (RON) pentru persoane fizice şi de la 75.000 lei (RON) la 80.000 lei
terestre au fost afectate;” (RON) pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:”
99
2. obligaţia titularilor activităţilor care fac obiectul procedurilor de 10. obligaţiile persoanelor juridice de a acoperi costurile măsurilor
reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului de a respecta necesare pentru prevenirea şi/sau reducerea consecinţelor efectelor
termenele impuse de autoritatea competentă de protecţia mediului în adverse ale activităţilor cu organisme modificate genetic;
derularea acestor proceduri; 11. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a produce îngrăşăminte
3. obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a obţine acordul structurii de chimice şi produse de protecţie a plantelor numai prin tehnologii şi
administrare a ariei naturale protejate sau al custodelui, după caz, şi al biotehnologii autorizate, potrivit prevederilor legale;
Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii din cadrul Academiei 12. introducerea pe teritoriul ţării, cu excepţia cazurilor prevăzute de
Române, pentru amplasarea proiectelor şi/sau desfăşurarea oricărei legislaţia în vigoare, de culturi de microorganisme, plante şi animale vii
activităţi susceptibile să genereze un impact negativ asupra ariilor din flora şi fauna sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică
naturale protejate; centrală pentru protecţia mediului cu consultarea Academiei Române şi,
4.1 obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a diminua, modifica sau după caz, a autorităţii centrale pentru sănătate;
înceta activităţile generatoare de poluare la cererea motivată a 13. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a îmbunătăţi
autorităţilor pentru protecţia mediului; performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi de a nu pune în
5. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asista persoanele exploatare instalaţiile ale căror emisii depăşesc limitele stabilite prin
împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la actele de reglementare;
dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente 14. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a suporta costul pentru
relevante; repararea unui prejudiciu şi de a înlătura urmările produse de acesta,
6. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a prezenta autorităţilor restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului
competente pentru protecţia mediului un document certificat pentru "poluatorul plăteşte;
conformitate cu originalul, care cuprinde obligaţiile asumate privind 15.3 obligaţia persoanelor fizice şi juridice să nu deverseze în apele de
protecţia mediului, în termen de 60 de zile de la data semnării sau suprafaţă sau subterane ape uzate, substanţe petroliere sau periculoase,
emiterii documentului care atestă încheierea uneia dintre procedurile ape care conţin substanţe periculoase."
prevăzute la art. 10 alin. (2); (4) Amenzile aplicate în temeiul unei legi, ordonanţe de urgenţă,
7. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a facilita verificarea, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului din domeniul protecţiei mediului şi
inspecţia şi controlul activităţilor ai căror titulari sunt şi prelevarea de gospodăririi apelor se fac 100% venit la bugetul de stat, din care o cotă
probe; de 25%, aferentă fondului de stimulare a personalului, se virează de
8. obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a asigura accesul către unităţile Trezoreriei Statului în contul autorităţii din care face parte
persoanelor împuternicite la instalaţiile tehnologice generatoare de agentul constatator, pe baza situaţiilor financiare lunare întocmite şi
impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a prezentate de către autorităţile competente pentru protecţia mediului, în
mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele potenţial generatoare de termen de cinci zile lucrătoare de la primirea acestora, şi este evidenţiată
impact asupra mediului; într-un cont distinct care se gestionează în regim extrabugetar.
9.2 obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a realiza în totalitate şi la
termen măsurile impuse, în conformitate cu actele de reglementare şi
prevederile legale, de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecţia şi
controlul în domeniul protecţiei mediului;

1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 52. Iniţial, cuprinsul punctului 4 al alineatului (3)
art. 96 era: “obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a diminua, modifica sau înceta
activităţile generatoare de poluare la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului;”
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 52. Iniţial, cuprinsul punctului 9 al alineatului (3) art.
96 era: “obligaţiile persoanelor fizice şi juridice de a realiza în totalitate şi la termen
3
măsurile impuse de persoanele împuternicite cu verificarea, inspecţia şi controlul în Punctul 15 a fost introdus la la alineatul (3) art. 96 din OuG nr. 195/2005 prin Legea nr.
domeniul protecţiei mediului;” 265/2006, pct. 53.
100
Art. 97.1 - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor Art. 98. - (1)2 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare
prevăzute la art. 96 se realizează de: de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei (RON) la
a) comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de 60.000 lei (RON) următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în
Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»; pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
b) autorităţile administraţiei publice locale şi personalul împuternicit al 1. arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile
acestora; protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice;
c) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul 2. poluarea accidentală datorită nesupravegherii executării lucrărilor
Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor prin personalul noi, funcţionării instalaţiilor, echipamentelor tehnologice şi de tratare şi
împuternicit, în domeniile lor de activitate, conform atribuţiilor stabilite prin neutralizare, menţionate în prevederile acordului de mediu şi/sau
lege. autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. (2)3 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3
96 se realizează şi de personalul structurilor de administrare şi custozii ani sau cu amendă penală de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON)
ariilor naturale protejate, numai pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori
administrate. sănătatea umană, animală sau vegetală:
(3) Dispoziţiile art. 96 referitoare la contravenţii se completează cu 1. poluarea prin evacuarea, cu ştiinţă, în apă, în atmosferă sau pe sol a
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al unor deşeuri sau substanţe periculoase;
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 2. nerespectarea restricţiilor sau interdicţiilor stabilite pentru protecţia
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. apei şi a atmosferei, prevăzute de actele normative în vigoare;
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de 3. folosirea de momeli periculoase şi de mijloace electrice pentru
ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data omorârea animalelor sălbatice şi a peştilor, în scopul consumului sau al
comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul comercializării;
normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această 4. producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se
posibilitate în procesul verbal de constatare şi sancţionare a pune în pericol grav sănătatea umană;
contravenţiei. 5. nerespectarea restricţiilor şi a interdicţiilor la vânat şi pescuit ale unor
(5) Actele de constatare a contravenţiilor întocmite de agenţii specii protejate sau oprite temporar prin lege şi în zonele cu regim de
constatatori din cadrul autorităţilor prevăzute la alin. (1) sunt acte protecţie integrală, potrivit reglementărilor specifice;
procedurale, potrivit reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute 6. continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau
de legislaţia în vigoare. autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu;
7. nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe
periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a
îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai
ambalate şi în locuri protejate;

1
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 54. Iniţial, cuprinsul alineatelor (1) şi (2) ale art. 97 2
era: “(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 96 se realizează Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 55. Iniţial, cuprinsul părţii introductive a alineatului
de comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, Comisiei (1) al art. 98 era: “Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an
Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, cadre de poliţie, jandarmi şi personalul sau cu amendă penală de la 55.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), următoarele fapte, dacă
Ministerului Apărării Naţionale, împuternicit în domeniile sale de activitate, conform au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:”
3
atribuţiilor stabilite prin lege. Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 56. Iniţial, cuprinsul părţii introductive a alineatului
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 96 se realizează şi de personalul (2) al art. 98 era: “Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
structurilor de administrare şi custozii ariilor naturale protejate, numai pe teritoriul ariei sau cu amendă penală de la 65.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON), următoarele fapte, dacă
naturale protejate administrate.” au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:
101
8. prezentarea, în lucrările privind evaluarea de mediu, evaluarea 2. neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi
impactului asupra mediului, a bilanţului de mediu sau a raportului de preparatelor periculoase care au devenit deşeuri;
amplasament a unor concluzii şi informaţii false; 3. refuzul intervenţiei în cazul poluării accidentale a apelor şi a zonelor
9. producerea şi/sau importul în scopul introducerii pe piaţă şi utilizarea de coastă;
unor substanţe şi preparate periculoase, fără respectarea prevederilor 4. refuzul controlului, la introducerea şi scoaterea din ţară a
actelor normative în vigoare şi introducerea pe teritoriul României a substanţelor şi preparatelor periculoase precum şi introducerea în ţară a
deşeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora; culturilor de microorganisme, plante şi animale vii din flora şi fauna
10. importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase sălbatică, fără acordul eliberat de autoritatea publică centrală pentru
interzise sau restricţionate; protecţia mediului;
11. transportul şi tranzitul de substanţe şi preparate periculoase, cu 5. aplicarea necorespunzătoare sau neluarea măsurilor de intervenţie
încălcarea prevederilor legale în vigoare; în caz de accident nuclear;
12. omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major; 6. provocarea, cu ştiinţă, de poluare prin evacuarea sau scufundarea în
13. producerea, livrarea şi utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor
produselor de protecţie a plantelor neautorizate; substanţe sau deşeuri periculoase.
14. desfăşurarea de către persoanele juridice de activităţi cu organisme (5) În situaţia în care infracţiunile pedepsite conform alin. (3) şi (4) au
modificate genetic sau produse ale acestora, fără a solicita şi obţine pus în pericol sănătatea sau integritatea corporală a unui număr mare de
acordul de import/export şi/sau autorizaţiile prevăzute de reglementările persoane, au avut vreuna dintre urmările prevăzute în art. 182 din Codul
specifice; penal ori au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este
15.1 Abrogat. închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar în cazul în
(3) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani, care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube
următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori importante economiei naţionale, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20
sănătatea umană, animală sau vegetală: de ani şi interzicerea unor drepturi.
1. nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de (6) Tentativa se pedepseşte.
produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice;
2. provocarea, datorită nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante, a Art. 99. - (1) Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de
contaminării mediului şi/sau a expunerii populaţiei la radiaţii ionizante, către organele de urmărire penală, conform competenţelor legale.
omisiunea de a raporta prompt creşterea peste limitele admise a (2) Descoperirea şi stabilirea, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de
contaminării mediului, aplicarea necorespunzătoare sau neluarea lege, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, Comisiei Naţionale
măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear; pentru Controlul Activităţilor Nucleare, jandarmi şi personalul împuternicit
3. descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a săvârşirii oricăreia dintre
plutitoare direct în apele naturale sau provocarea, cu ştiinţă, de poluare infracţiunile prevăzute la art. 98, se aduce de îndată la cunoştinţa
prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct sau de pe nave organului de urmărire penală competent potrivit legii de procedură
ori platforme plutitoare, a unor substanţe sau deşeuri periculoase. penală.
(4) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani,
următoarele fapte: CAPITOLUL XVI
1. continuarea activităţii după dispunerea încetării acesteia; Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 100. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă autoritatea


1
Abrogat prin pct. 57 din Legea nr. 265/2006. Iniţial, cuprinsul punctului 15 al alineatului (2) publică centrală pentru protecţia mediului este Ministerul Mediului şi
art. 96 era: “cultivarea plantelor superioare modificate genetic de către persoanele fizice şi Gospodăririi Apelor.
juridice fără autorizaţie din partea autorităţii publice competente pentru agricultură şi fără
contract cu titularii autorizaţiilor de introducere deliberată în mediu şi pe piaţă a
organismelor modificate genetic.”
102
Art. 101. - În scopul aplicării eficiente a măsurilor de protecţie a ANEXA 2
mediului domeniile şi dispoziţiile generale din prezenta ordonanţă de
urgenţă se vor reglementa prin acte normative speciale.
LEGISLAŢIA MEDIULUI
Art. 102. – (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă, titularii de activităţi aflaţi în derularea Lista selectivă a celor mai importante acte normative care
procedurii de reglementare au obligaţia să depună la autoritatea reglementează în mod direct sau doar tangenţial activitatea de protecţie a
competentă pentru protecţia mediului documentaţia completă, conform mediului în diferite domenii de activitate şi sub diferite aspecte.
legislaţiei în vigoare la data solicitării actului de reglementare.
(2)1 Până la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de I. Constituţia României
vedere al protecţiei mediului, emiterea actelor de reglementare se • art. 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern: “(2) Tratatele ratificate
realizează conform actelor normative existente la data intrării în vigoare a de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”
legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. • art. 20 – Tratate internaţionale privind drepturile omului,: “(2) Dacă
există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au
Art. 103. - Regulile generale privind respectarea regimului ariilor prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia
naturale protejate şi sancţionarea contravenţiilor se stabilesc prin sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru • art. 21 – Accesul liber la justiţie: „(1) Orice persoană se poate adresa
protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2)
Nici o lege nu paote îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părţile au dreptul la
prezentei ordonanţe de urgenţă.
un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4)
Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.”
Art. 104. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 zile de • Art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică: „(1) Dreptul la
la publicarea în Monitorul Oficial al României, cu excepţia următoarelor viaţă precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt
prevederi: garantate.”
a) art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru • Art. 31 – Dreptul la informaţie: „(1) Dreptul persoanei de a avea acces la
activităţile puse în funcţiune după 30 octombrie 1999; orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile publice,
potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a
b) art. 14 alin. (3) care intră în vigoare la 30 octombrie 2007 pentru cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes
activităţile puse în funcţiune înainte de 30 personal. ... (4) Mijloacele de informare în masă, publice sau private, sunt
octombrie 1999; obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”
c)2 art. 21 alin. (1) lit. d) şi e) şi art. 54 care intră în vigoare la 1 ianuarie • Art. 34 – Dreptul la ocrotirea sănătăţii: „(2) Statul este obligat să ia
2007. măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.”
• Art. 35 - Dreptul la mediu sănătos: „(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei
Art. 105. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul
asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi
se abrogă: juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.” (introdus
a) Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată în prin Legea de revizuire nr.429/2003)
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, cu • Art. 44 – Dreptul de proprietate privată: „(7) Dreptul de proprietate
modificările şi completările ulterioare; obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei
b) orice alte dispoziţii contrare. vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.”
1
Alineatul (2) a fost introdus la art. 102 din OuG nr. 195/2005 prin Legea nr. 265/2006, pct. • Art. 135 – Economia: „(2) Statul trebuie să asigure: ... d) exploatarea
58. resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; e) refacerea şi
2
Modificat prin Legea nr. 265/2006, pct. 59. Iniţial, cuprinsul literei c) a art. 104 era: “art. ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic; f)
21 alin. (l) lit. d) şi e) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.” crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii; g) aplicarea politicilor
de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectiveleUniunii Europene.”
103
• Art. 136 – Proprietatea (modificat în întregime prin Legea de revizuire componenţa, funaţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite
nr.429/2003): „(1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare (M.Of.nr. 48/24.02.1994);
este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor 3. Legea îmbunătăţirilor funciare, nr. 138/2004 (M.Of. nr.
administrativ-teritoriale. (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul 369/28.04.2004) modificată şi completată prin Legea nr. 233/2005 (M.Of. nr.
aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, 648/21.07.2005);
marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului 4. OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire
continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul
a terenurilor degradate (M.Of. nr. 313/27.08.1998), aprobată cu modificări şi
exclusiv al proprietăţii publice.
completări prin Legea nr. 107/1999 (publicată în M.Of. nr. 304/29.06.1999);
5. Legea nr. 289/15.05.2002 privind perdelele forestiere de protecţie
II. LEGEA-CADRU pentru protecţia mediului (M.Of. nr. 338/21.05.2002).
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia
mediului, (M.Of. nr. 1196/30.XII.2005), aprobată cu modificări VI. FOND FORESTIER
şi completări prin Legea nr. 265/2006 (M.Of. nr. 1. Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, modificat şi completat prin
586/06.07.2006). OUG nr. 139/2005
2. OG nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi
III. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; administrarea fondului forestier naţional (republicată, în baza Legii de
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; aprobare nr. 141/1999, în M.Of. nr. 23 din 24 ianuarie 2000); modificată
Garda de mediu prin OUG nr. 98/2003 (M.Of. nr. 744/23.10.2003), Republicată în M.Of.
nr. 122/26.02.2003);
1. Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind reorganizarea şi funcţionarea 3. Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (M.Of. nr. 285 / 31 martie 2004);
contravenţiilor silvice.
2. Actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea
A.N.P.M sunt: 4. OG nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin
─ H.G 1625/2003 □ privind infiinţarea ,organizarea şi funcţionarea Agenţiei împădurire a terenurilor degradate (M.Of. nr. 313/27.08.1998), aprobată
Naţionale pentru Protecţia Mediului. cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999 (publicată în M.Of. nr.
─ H.G 308/2005 □ pentru modificarea si completarea H.G 408/2004. 304/29.06.1999);
─ H.G 459/2005 □ privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru 5. Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie
Protecţia Mediului. (M.Of. nr. 338/21.05.2002).
3. Hotărârea Guvernului nr. 440/2005 – pentru reorganizarea şi 6. Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor
funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu (M.Of. nr. 448/26.05.2005) nr. 33/2002 – pentru aprobarea Regulamentului privind confecţionarea şi
folosirea ciocanelor silvice din dotarea structurilor silvice constituite la
IV. Voluntariat nivel de ocoale silvice, necesare pentru gospodărirea pădurilor
1. Legea voluntariatului nr. 195/2001 (M.Of. nr. 206/24.04.2001), proprietate privată şi a celor proprietate publică aparţinând comunelor,
2. Ordonanţa Guvernului nr. 58/22.08.2002 pentru modificarea şi oraşelor şi municipiilor (Publicat în M.Of. nr. 64 din 29 ianuarie 2002).
completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001 (M.Of. 642/30.08.2002), 7. Ord. MAAP nr. 75/269 din 18.II.2002 – aprobarea Normelor
aprobată prin Legea nr. 629/19.11.2002 (M.Of. nr. 848/25.11.2002); metodologice de aplicare a OG nr. 70/1999 (aprobată şi modificată prin
3. Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. Legea nr. 653/2001) privind măsurile necesare pt. accesibilizarea
439/2002 pentru aprobarea organizării acţiunii de voluntariat în domeniul fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere în perioada 2000-
protecţiei mediului. 2010.
8. OUG nr. 59/2000 privind Statului personalului silvic
V. Fond funciar (publicată în M.Of. nr. 238 din 30 mai 2000), aprobată prin Legea nr.
1. Legea fondului funciar, nr. 18/1991 (republicată în M.Of.
nr. 1/05.01.1998);
427/2001 (M.Of. nr. 406/23.07.2001).
2. H.G.nr. 786/30.12.1993 pentru aprobarea Regulamentului privind
stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi
104
VII. ARII NATURALE PROTEJATE; 4. Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr.
FAUNĂ / FLORĂ SĂLBATICĂ; FOND CINEGETIC 377/2001 privind aprobarea obiectivelor de referinţă pentru calitatea
1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 (aprobată prin apelor de suprafaţă
Legea nr. 462/2001) – privind regimul ariilor naturale protejate, 5. H.G. nr. 100/2002 pentru aprobarea “Normelor de calitate pe
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru
2. Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului, nr. 103/1996, potabilizare” şi a “Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa
republicată în 2002 de prevalare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate
3. O.U.G. nr. 35/2001 pt. modificarea Legii nr. 103/1996. producerii de apă potabilă” (M.Of. 130 din 19 februarie 2002)
1. Ordinul nr. 647/2001 – privind Procedura de autorizare a 6. Ordinul MAPM nr. 1146/2002 pentru aprobarea
activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe “Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii
piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna apelor de suprafaţă” (M.of. 197 din 27 martie 2003)
sălbatică, precum şi a importului acestora. 7. Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea “Codului
2. O.G. nr. 37/2002 (aprobată prin Legea ne. 471/2002) – bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor”
pentru protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau în alte 8. H.G. nr. 118/2002 privind aprobarea “Programului de acţiune
scopuri experimentale. pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzate
3. Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. de evacuarea unor substanţe periculoase” (M.Of. 132/20 februarie 2002)
647/2001 pentru aprobarea “Procedurii de autorizare a activităţilor de 9. H.G. nr. 459/2002 pentru aprobarea “Normelor de calitate
recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internă pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere” (M.Of. 350 /
sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică, precum 27 mai 2002)
şi a importului acestora ce clarifică unele aspecte procedurale privind 10. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (M.Of. 552
activitatea de comercializare cu specii sălbatice CITES (periclitate) şi / 29 iulie 2002), modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004 (M.Of.
nepericlitate (M.of. 416 / 26 iulie 2001) nr. 582/30.06.2004).
11. Ordinul MAPM nr. 913/2001 privind aprobarea conţinutului
VIII. Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002 cadru al Planului de gospodărire a apelor pe bazin hidrografic
(publicată în M.of. 271 / 23 martie 2002) 12. Ordinul MAPM nr. 1049/2002 pentru aprobarea planului de
măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscului de poluare a apelor
IX. PROTECŢIA APELOR subterane
1. Legea apelor, nr. 107/1996 (M.Of. nr. 244/08.10.1996), 13. Legea nr. 14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind
modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004 (M.Of. nr. cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea
584/30.06.2004). (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea) semnata la Sofia la 29
2. Hotărârea Guvernului României nr. 472/2000 privind unele iunie 1994-M.Of. nr.41/27.02.1995
măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă (M.Of nr.272/15.06.2002) 14. Legea nr. 30/1995 pentru ratificarea Conventiei privind
3. H.G. nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (M.Of. 187 din internationale încheiata la Helsinki la 17 martie 1992- M.Of
20 martie 2002) + NTPA-011- Norme tehnice privind colectarea, epurarea nr.81/03.05.1995
si evacuarea apelor uzate orasenesti (Anexa 1) NTPA-002/2002 - 15. Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare
Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate din retelele de a teritoriului national- Sectiunea II-a Apa - M.Of nr.325/24.11.1997
canalizare ale localitatilor si direct în statiile de epurare NTPA-001/2002 16. Legea 228/2000 pentru aprobarea OG nr. 95/2000 pentru
privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate ratificarea Protocolului privind apa si sanatatea, adoptat la Londra la 17
industriale si orasenesti la evacuarea în receptorii naturali iunie 1999, la Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa
tansfrontiera si a lacurilor internationale, adoptata la Helsinki la 17 martie
1992 - M.Of. nr.629/05.12.2000
105
17. Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 prioritare/prioritar periculoase in mediul acvatic M.Of nr.565 din
privind siguranta barajelor - M.Of nr.428/31.07.2001 01.07.2005
18. HG privind aprobarea închirierii plajei Mării Negre - 30. Ordinul nr.638/2005, 420/SB/2005 pentru aprobarea
proprietate publică a statului, aflată în administrarea Administraţiei Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de
Naţionale "Apele Române" inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii
19. HG nr 638/1999 privind aprobarea regulamentului de hidrotehnice si poluari accidentale si a Normativului-cadru de dotare cu
aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si materiale si mijloace de aparare operativa impotriva inundatiilor,
accidentelor la constructiile hidrotehnice si a Normativului cadru de gheturilor si poluarilor accidentale M.Of. 455/30.05.2005
dotare cu materiale si mijloace de aparare operativa împotriva inundatiilor 31. Ordinul nr. 275/1997 al MAPPM privind Normele
si gheturilor - M.Of nr.385/13.08.1999 metodologice privind instituirea regimului de supraveghere speciala în
20. HG nr.1300/2000 privind reconstructia ecologica a râului caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor
Ialomita si afluenti în judetul Ilfov - M.Of nr.690/22.12.2000 înscrise în autorizatia de gospodarire a apelor - M.Of nr.100
21. HG nr. 662/7.07.2005 privind modificarea HG nr. 100/2002 bis/26.05.1997
pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le 32. Ordinul nr. 276/1997 al MAPPM privind Metodologia de
îndeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a elaborare a planurilor de restrictii si folosirea apei în perioade deficitare
Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si -M.Of nr.100 bis/26.05.1997
analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa 33. Ordinul nr. 277/1997 al MAPPM privind Normativul de
potabila - M.Of nr.616/15.07.2005 continut al documentatiilor tehnice necesare obtinerii avizului de
22. HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor - M.Of
treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar nr.100 bis/26.05.1997
periculoase - M.Of nr.428/20.05.2005 34. Ordinul nr. 278/1997 al MAPPM privind Metodologia cadru
23. HG nr.352/2005 privind modificarea si completarea HG de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in accidentale la folosintele de apa potential poluatoare - M.Of nr.100
mediul acvatic a apelor uzate- M.Of nr.398/11.05.2005 bis/26.05.1997
24. HG nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind 35. Ordinul nr. 279/1997 al MAPPM referitor la Normele
calitatea apelor pentru moluste- M.Of nr.196/22.03.2002 metodologice privind avizul amplasamentului în zona inundabila a albiei
25. HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind majore de obiective economice si sociale, inclusiv de noi locuinte, ca si
calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare în amplasarea unor obiective si desfasurarea de activitati în zonele de
scopul sustinerii vietii piscicole - M Of nr.196/22.03.2002 protectie ale platformelor meteorologice si pe o distanta de 500 m în jurul
26. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind exploatarea în acestora- M.Of nr.100 bis/26.05.1997
siguranţă a acumulărilor cu folosinţă piscicolă, de agrement sau locală, 36. Ordinul nr. 281/1997 al MAPPM referitor la Procedura
din categoriile de importanţa C şi D privind mecanismul de access la informatia de gospodarirea apelor- M.Of
27. Ordinul nr 485/1995 al MAPPM privind aprobarea nr.100 bis/26.05.1997
Regulamentului de organizare si functionare a Sistemului de alarmare în 37. Ordinul nr. 282/1997 al MAPPM referitor la Procedura
caz de poluari accidentale ale apelor din România - M.Of privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului în
nr.267/17.09.1995 activitatea de consultare - M.Of nr.100 bis/26.05.1997
28. Ordin comun MMGA/MAPDR nr.242/197/2005 pentru 38. Ordinul nr. 396/1997 al MAPPM priv. aprobarea
aprobarea organizarii monitoringului pentru reducerea aportului de Regulamentului cadru pentru elaborarea regulamentelor de exploatare a
poluanti proveniti din surse agricole- M.Of. nr.471/3.06.2005 barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor ptr. alimentari cu apa cu sau
29. OM nr. 245/26.03.2005 privind aprobarea Metodologiei de fara baraje si stabilirea competentelor de elaborare si aprobare a
evaluare a riscului substantelor periculoase din lista I si II a substantelor regulamentelor de exploatare bazinale si a programelor de exploatare
lunare a lacurilor de acumulare - M.Of nr.111 bis/04.06.1997
106
39. Ordinul nr. 399/1997 al MAPPM privind aprobarea 48. Ordinul nr. 117/2002 MAPPM pentru aprobarea
Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului Apelor Regulamentului privind certificarea personalului de conducere si
din România - M.Of nr.111 bis/04.06.1997 coordonare a activitatii de urmarire a comportarii în timp a barajelor -
40. Ordinul nr. 1097/1997 al MAPPM de aprobare a Normelor NTLH-031- M.Of nr.427/19.06.2002
tehnice privind metodologia de conducere si control a procesului de 49. Ordinul nr. 118/2002 MAPM ptru aprobarea Procedurii de
epurare biologica cu namol activ în statii de epurare a apelor uzate emitere a acordului si autorizatiei de functionare în siguranta a barajelor -
orasenesti, industriale si din zootehnie (NTPA-003/1997), a Normelor NTHL - 032- M.Of nr.427/19.06.2002
tehnice privind Ghidul de stabilire a programelor de recoltare si analizare 50. Ordinul nr. 119/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii de
a probelor de apa uzata (NTPA-004/1997), si a Normelor tehnice privind trecere în conservare, post utilizare sau abandonare a barajelor - NTHL -
metodologia de prelevare a probelor de ape uzate din efluentii finali 033- M.Of nr.427/19.06.2002
(NTPA-005/1997) - M.Of.nr 47/03.02.1998 51. Ordinul nr. 120/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii si
41. Ordinul nr. 1098/1997 al MAPPM de aprobare a competentele de efectuare a controlului privind siguranta în exploatare a
Normativului privind dotarea cu aparatura, materiale si sticlarie a barajelor - NTHL -034- M.Of nr.445/25.06.2002
laboratoarelor de profil din cadrul unitatilor de gospodarire a apelor 52. Ordinul nr. 121/2002 MAPM pentru aprobarea continutului
(NTPA-006/1997) - M.Of.nr 47/03.02.1998 Fisei de evidenta a barajelor NTHL - 035- M.Of nr.425/18.06.2002
42. Ordinul nr. 706/1998 al MAPPM privind constituirea retelei 53. Ord. 147/2002 MAPM pentru aprobarea Procedurii de
de observatii si masuratori meteorologice specifice din administrarea declarare publica a caracteristicilor generale, a categoriei de importanta
unitatilor bazinale de gospodarirea apelor - M.Of nr.470/08.12.1998 si a gradului de risc asociat barajelor - NTHL -036 - M.Of
43. Ordinul nr. 782/1999 al MAPPM privind aprobarea nr.4456/25.06.2002
Procedurii de emitere a permisului de traversare a lucrarilor de 54. Ordinul nr. 103/705/1.292/2002 MIR/MAPM/MLPTL privind
gospodarire a apelor cu rol de aparare împotriva inundatiilor si Indrumarul aprobarea Normelor pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor
tehnic pentru proiectarea si realizarea lucrarilor de traversare a lucrarilor de decantare din industria miniera - M.Of nr.742/11.10.2002
de gospodarire a apelor cu rol de aparare împotriva inundatiilor - M.Of 55. Ord. 1.141/2002 al MAPM pentru aprobarea Procedurii si a
nr.572 bis/24.11.1999 competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a
44. Ordinul nr. 1618/2000 al MAPPM pentru aprobarea apelor - M.Of nr.21/16.01.2003
sectiunilor reprezentative din cadrul Sistemului national de supraveghere 56. Ordinul nr.1241/2003 al MAPM pentru aprobarea Procedurii
a calitatii apelor M.Of nr.26.15.01.2001 de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire
45. Ordinul nr. 114/2002 al MAPM pentru aprobarea a apelor -M.Of nr.104/19.02.2003
Regulamentului privind organizarea si certificarea corpului de experti 57. Ordinul nr. 1.146/2002 al MAPM pentru aprobarea
pentru evaluarea starii de siguranta în exploatarea barajelor încadrate în Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii
categoriile de importanta A si B - NTHL-014 si a Procedurii de avizare a apelor de suprafata - M.Of nr.197/27.03.2003
specialistilor pentru evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor 58. Ordinul nr. 35/2003 al MAPM pentru aprobarea Metodelor
încadrate în categoriile de importanta C si D - NTHL-015 - M.Of de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor
nr.427/19.06.2002 prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de
46. Ordinul nr. 115/288/2002 MAPM/MLPTL pentru aprobarea suprafata - M.Of nr.305/07.05.2003
Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor - 59. Ordinul nr. 639/2003 al MTCT pentru aprobarea
NTLH-021 - M.Of nr.427/19.06.2002 reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea constructiilor si
47. Ordinul nr. 116/289/2002 MAPM/MLPTL pentru aprobarea instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - Partea a II-a: Treapta
Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta în exploatare a biologica indicativ NP-088-03 M.Of nr.773/04.11.2003
barajelor si lacurilor de acumulare - NTLH-022 si a Metodologiei privind 60. Ordinul nr. 640/2003 al MTCT pentru aprobarea
evaluarea starii de siguranta în exploatare a barajelor si digurilor care reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea constructiilor si
realizeaza depozite de deseuri industriale- M.Of nr.427/19.06.2002 instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti - Partea a III-a: Statii de
107
epurare de capacitate mica (5<Q<50l/s) si foarte mica (Q<5l/s), indicativ si modificata prin Legea 36/2002 si republicata - M.Of
NP-089-03 - M.Of nr.773/04.11.2003 nr.775/21.10.2002
61. Ordinul nr. 642/2003 al MTCT pentru aprobarea 76. Legea nr. 98/1992 pentru ratificarea Conventiei privind
reglementarii tehnice "Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund pe protectia Marii Negre împotriva poluarii, semnata la Bucuresti, la 21
cursurile de apa" indicativ GP-084-03 - M.Of nr.786/07.11.2003 aprilie 1992 - M.Of nr.242/29.09.1992
62. Ordinul nr. 646/2003 al MTCT pentru aprobarea 77. Legea nr. 6/1993 pentru aderarea României la Conventia
reglementarii tehnice "Normativ pentru proiectarea constructiilor si internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave,
instalatiilor de dezinfectare a apei in vederea asigurarii sanatatii modificata prin Protocolul încheiat la Londra la 17 febr. 1978-M.Of
oamenilor si protectiei mediului" indicativ NP-091-03 - M.Of nr.57/18.03.1993
nr.771/04.11.2003 78. Legea nr.110/1996 privind ratificarea Conventiei Natiunilor
63. Ord. 647/2003 al MTCT pentru aprobarea reglementarii Unite asupra dreptului marii încheiata la Monte Bay la 10 decembrie 1982
tehnice "Ghid de proiectare a constructiilor pentru tratarea apei in si aderarea la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei
vederea potabilizarii" indicativ GP-087-03 - M.Of nr. 771/04.11.2003 Natiunilor Unite asupra dreptului marii, încheiat la New York la 28 iulie
64. Ordinul nr. 1069/2003 al MAPAM pentru aprobarea 1994 - M.Of nr.300/21.11.1996.
Metodologiei cu privire la desfasurarea activitatilor specifice de 79. Legea nr.85/1997 privind acceptarea de catre România a
gospodarirea apelor - M.Of nr.44/20.01.2004 Codului international de management pentru exploatarea în siguranta a
65. Ordinul nr. 965/2003 al MTCT pentru aprobarea navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management
reglementarii tehnice "Ghid privind investigarea starii tehnice a al sigurantei- codul ISM) adoptat de catre Organizatia Maritima
rezervoarelor, decantoarelor si metantancurilor in exploatare" indicativ Internationala prin Rezolutia A741(18) din 4 noiembrie 1993 - M.Of
GT-052-02 - M.Of nr.887/12.12.2003 nr.107/30.05.1997
66. Ordinul nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea 80. Legea nr.597/2001 privind unele masuri de protectie si
procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile de interes public autorizare a constructiilor în zona de coasta a Marii Negre - M.Of
privind gospodărirea apelor nr.711/08.11.2001
67. Ordinul nr. 1044 din 27 octombrie 2005 pentru aprobarea 81. Legea nr. 746/2001 pentru ratificarea Acordului privind
procedurii privind consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului privilegiile si imunitatile acordate Comisiei pentru protectia mediului marin
la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor al Marii Negre, semnat la Istambul la 28 aprilie 2000 - M.Of
68. Ordin pentru aprobarea Manualului Prefectului pentru nr.842/28.12.2001
managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi a Manualului 82. Legea nr. 750/2001 pentru aprobarea OG nr. 38/2001
Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii privind acceptarea anexei nr. III, amendata, si a unor amendamente la
69. ORDIN de Aprobare a Codului de Bune practici Agricole Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre
revizuit in 2005 nave, modificata prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978
70. ORDIN de aprobare a listelor zonelor vulnerabile (MARPOL 73/78) - M.Of nr.840/27.12.2001
71. ORDIN de aprobare a Monitoringului pentru ape 83. Legea nr. 224/2002 pentru aprobarea OG nr. 38/2000
72. ORDIN de aprobare a Programului tehnic cadru de actiune in privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta
zonele vulnerabile navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si de viata
73. ORDIN de aprobare a Sistemului de monitoring sol si a la bordul navelor maritime care navigheaza în apele nationale - M.Of
Sistemului de management a deseurilor organice din zootehnie nr.312/13.05.2002
74. Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea OG 107/2002 privind 84. Legea nr. 777/2001 pentru ratificarea Acordului privind
infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane" - M.Of constituirea Grupului de cooperare navala în Marea Neagra, semnat la
nr.713/13.10.2003 Istambul la 2 aprilie 2001 - M.Of nr.29/17.01.2002
75. Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime 85. Legea nr. 573/2002 pentru acceptarea Amendamentelor la
interioare al marii teritoriale si al zonei contigue a României, completata anexa Protocolului din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973
108
pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia X. PROTECŢIA ATMOSFEREI / CALITATEA AERULUI
Maritima Internationala prin Rezolutia 95(46) a Comitetului pentru 1. Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind
Protectia Mediului Marin, la Londra, 27 aprilie 2001 - M.Of protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001 (M.Of. 773 / 4
nr.695/01.11.2001 decembrie 2001)
86. Legea nr. 68/2003 privind acceptarea Codului pentru 2. Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea “Normativului
constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al privind stabilirea valorilor limită, a avalorilor de prag şi a criteriilor şi
produselor chimice periculoase(Codul BCH),adoptat de Organizatia metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de
Maritima Internationala prin Rezolutia MEPC.20(22) a Comitetului pentru azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,
Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (M.Of. 765 / 21
modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea octombrie 2002)
amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta. - 3.Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi
M.Of. nr.192/26.03.2003 clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în
87. Legea nr. 72/2003 pentru acceptarea Codului international România (M.Of. 739 / 9 octombrie 2002)
ptru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al 1. H.G. 568 / 2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru
produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Org. Maritima limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea,
Internat. prin Rezolutia MSC.4(48) a Comit. Securitatii Maritime din încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de
Londra la 17.06 1983 si, respectiv, prin Rezolutia MEPC.19(22) a benzină (M.Of. 348 /16 iunie 2001)
Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 dec. 1985, 2. Ordinul MAPM nr. 1103/2002 pentru aprobarea “Normelor
astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de compuşi organici
pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 si 2000 referitoare la volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la
acesta.- M.Of nr.189/26.03.2003 staţiile de benzină” (M.Of. 77 / 312 ianuarie 2002)
88. Legea nr. 280/2003 pentru aprobarea OUG nr. 202/2002 3. H.G. nr. 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de
privind gospodarirea integrata a zonelor costiere - M.Of nr. tip a motoarelor cu ardere internă, destinate maşinilor mobile nerutiere şi
454/26.06.2003 stabilirea măsurilor de limitare a emisiei de gaze şi particule poluante
89. HG nr.476/2003 privind aprobarea Normelor metodologice provenite de la acestea (M.Of. 623 / 22 august 2002)
pentru punerea in aplicare a prevederilor Codului international de 4. H.G. nr. 672/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe
management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor piaţă a aparatelor electrocasnice în funcţie de nivelul zgomotului transmis
metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de prin aer (M.Of. 445 din 8 august 2001)
management al sigurantei in conformitate cu cerintele codului I.S.M. 5. H.G. nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind
amendat si a Normelor metodologice pentru manadatarea auditorilor - protecţia atmosferei (M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004)
M.Of nr.312/09.05.2003 6. Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu - M.Of.nr.
90. OG nr.53/1999 privind aderarea la unele protocoale si 694/03.10.2003 modificata si completata de Legea nr. 333/08.07.2004
acceptarea unor amendamente la Conventia internationala din 1973 privind aprobarea OUG nr.86/2003 (M.Of nr. 674/27.07.2004)
pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul 7. HG nr.586/15.04.2004 privind înfiinţarea şi organizarea
încheiat la Londra la 17 februarie 1978 - M.Of nr.412/27.08.1999 Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului –
91. OG nr. 15/2000 pentru aderarea României la Protocolul din (M.Of nr. 389/03.05.2004)
1992 pentru amendarea Conventiei internationale privind raspunderea 8. HG nr. 543/2004 – (M.Of. nr. 393/04.05.2004) pentru stabilirea
civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, procedurii de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor
încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992 - M.Of nr.35/29.01.2000 de gestionare a calităţii aerului, în vederea atingerii valorilor limită într-o
anumită perioadă de timp;
9. HG nr. 738/14.05.2004 pentru aprobarea Planului naţional de
acţiune în domeniul protecţiei atmosferei - M.Of nr. 476/27.05.2004
109
10. Ordinul MAPM nr. 781 din 9 decembrie 2004 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de XII. GESTIUNEA DEŞEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE
compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi PERICULOASE
încărcarea/descărcarea benzinei la terminale - M.Of nr. 1243/23.12.2004 1. Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 (M.Of. nr.
11. Ordinul MIR 337/23.10.2001 pentru aprobarea Normelor 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor aprobnată prin Legea nr.
privind inspecţia tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor 426/2001 (M.Of. 411 / 25 iulie 2001);
utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi 2. H.G. nr. 662/2001 (M.Of. 446 / 8 august 2001) privind
din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la gestionarea uleiurilor uzate, completată şi modificată de H.G. nr.
terminale şi la staţiile de benzină - M.Of nr. 10/10.01.2002 441/2002 (M.Of. 325 / 16 mai 2002); modificată şi completată prinHG. Nr.
12. HG nr. 343 / 18.03.2004 privind furnizarea informaţiilor 1159/2003
referitoare la consumul de carburant şi emisiile de CO 2 ale 3. H.G. nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor
autoturismelor noi, destinate cumpărătorilor la comercializare - M.Of nr. care conţin substanţe periculoase (M.Of. 700 / 5 noiembrie 2001)
293/05.04.2004 4. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (M.Of. 394 /
13. HG nr. 55/13.01.2005 privind aprobarea Strategiei de 10 mai 2005)
restructurare a industriei siderurgice din România şi a planurilor 5. Ordinul MAPM nr., 757/2004 pentru aprobarea
individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, reactualizate pentru “Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (M.Of. 86 / 26
perioada 2003-2008 - M.Of nr. 127/09.02.2005 ianuarie 2005)
14. HG nr . 689 / 05.05.2004 privind stabilirea condiţiilor de 6. H.G. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M.Of. 160 / 6
introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei - M.Of nr. 442/18.05.2004 martie 2002), modificată şi completată prin HG nr. 268/2005 (M.Of. nr.
15. HG nr. 142 / 06.02.2003 privind limitarea conţinutului de 332/20.04.2005.
sulf din combustibilii lichizi - M.Of nr. 112/21.02.2003 7. Ordinul MAPM nr. 1215/2003 pentru aprobarea
16. HG nr.1209/29.07.2004 privind stabilirea procedurilor Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor (M.Of. nr. 150 / 7
pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini martie 2003)
mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru 8. H.G. nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi
transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de deşeurilor de ambalaje (M.Of. 269/23 aprilie 2002), modificată şi
limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea, completată prin H.G. nr. 899/2004 (M.Of. nr. 601/5 iulie 2004).
în scopul protecţiei atmosferei - M.Of nr. 809/02.09.2004 9. H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
20. Ordin 1294/2005 privind încadrarea localităţilor din cadrul aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
regiunilor 1, 4 şi 6 în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM (M.Of. 659 / 5 septembrie 2002)
nr.745/2002 10. H.G. nr. 1357/2002 pentru stabilirea autorităţilor publice
responsabile de controlul şi supravegherea importului, exportului şi
XI. NORME DE IGIENĂ tranzitul de deşeuri (M.Of. 893 / 10 decembrie 2002)
1. Legea nr. 98/10.11.1994 privind stabilirea şi sancţionarea 11. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/1.04.2002
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică (M.Of. nr. pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor
317/16.11.1994) [cu modificările şi completările aduse de: O.G. nr. rezultate din activităţile medicale şi a metodologiei de culegere a datelor
108/30.08.1999 (M.Of. nr. 429/31.08.1999), aprobată prin Legea nr. pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile
344/31.05.2002 (M.Of. nr. 389/07.06.2002); O.G. nr. 5/15.01.2004, medicale (M.Of. nr. 386 din 6 iunie 2002).
aprobată prin Legea nr. 170/2004; Legea nr. 316/28.06.2004 (M.Of. nr. 12. O.M. nr.135/03.03.2005 prin care se aproba Regulamentul
592/01.07.2004)]; privind organizarea si functionarea Comisiei de avizare a produselor de
2. Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru uz fitosanitar, precum si procedura de emitere a Avizului de Mediu
aprobarea “Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de
viaţă al populaţiei”.
110
13. Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de modificata de Hotararea de Guvern 441/2002 M.Of. nr.
la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor 325/16.05.2002 si de Hotararea Guvernului nr. 1159/2003 M.Of. nr.
periculoase si al eliminarii acestora - M.Of. nr. 18/1991 715/14.10.2003
14. Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea OUG nr. 89/1999 25. Hotararea Guvernului nr. 1057/2001 M.Of. nr.
privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea 700/05.11.2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin
hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon - M.Of. nr. substante periculoase
486/10.05.2000 26. Hotararea de Guvern nr. 162/2002 -M.Of. nr.
15. Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la 164/07.03.2002 privind depozitarea deseurilor - abrogata prin Hotararea
Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de Guvernului nr. 349/2005
ozon, adoptat la cea de-a IX-a reuniune a Partilor, la Montreal din 15 - 27. Hotararea Guvernului nr. 349/2002 M.Of. nr.
17.09.1997 -M.Of. nr. 181/04.10.2001 269/23.04.2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
16. Legea nr. 9/2001 privind aprobarea OUG nr.24/2000 pentru -abrogata prin HG nr. 621/2005
acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind 28. Hotararea Guvernului nr. 128/2002 M.Of. nr.
substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Copenhaga, la 25 160/06.03.2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata
noiembrie 1992 M.Of. nr. 61/02.05.2001 prin Hotararea Guvernului nr. 268/2005 - M.Of. nr. 332/20.04.2005
17. Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si 29. Hotararea Guvernului nr. 856/2002- M.Of. nr.
preparatelor chimice periculoase M.Of. nr. 635/05.09.2003 , modificat si 659/05.09.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei
completat de Legea 263/2005 cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
18. Legea nr. 91/2003 pentru ratificarea Conventiei de la 30. Hotararea Guvernului nr. 1357/2002 M.Of. nr.
Rotterdam privind procedura PIC -M.Of. nr. 199/27.03.2003 893/10.12.2002 pentru stabilirea autoritatiilor publice responsabile de
19. Legea nr. 261/2004 pentru ratificare a Conventiei de la controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri
Stockholm privind poluantii organici persistenti, adoptata la 22 mai 2001 31. Hotararea Guvernului nr. 347/2003 privind restrictionarea
-M.Of. nr. 638/15.07.2004 introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice
20. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 -M.Of. nr. periculoase -M.Of. nr. 236/07.04.2003 modificata si completata prin
104/07.02.2002 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Hotararea Guvernului nr. 932/2004 - M.Of. nr. 566/28.06.2004
aprobată cu modificări prin Legea 465/2001 M.Of. nr. 422/30.07.2001 şi 32. Hotararea Guvernului nr. 124/2003 - M.Of. nr.
modificată prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 61/2003 -M.Of. nr. 109/20.02.2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii
461/28.06.2003 mediului cu azbest, modificat de HG 734/2006
21. Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2001 -M.Of. nr. 33. Hotararea Guvernului nr. 228/2004 -M.Of. nr.
543/01.09.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, 189/04.03.2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor
aprobată prin Legea 139/2002 M.Of. nr. 233/08.04.2002 cu modificările şi nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului
completările ulterioare modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 514/2005 -M.Of.
22. Ordonanţa de Guvern nr. 21/2002 M.Of. nr. 86/01.02.2002 505/14.06.2005
privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale aprobată cu modificări şi 34. Hotărârea Guvernului nr. 170/2004 -M.Of. nr.
completări prin Legea nr.515/2002 M.Of. nr. 578/05.08.2002 160/24.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
23. Hotararea Guvernului nr. 173/2000 M.Of. nr. 35. Hotararea Guvernului nr. 58/2004 -M.Of. nr. 98/02.02.2004
131/28.03.2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiune privind aprobarea Programului National de eliminare treptata a
si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari, modificata si substantelor care epuizeaza stratul de ozon
completata prin Hotararea Guvernului nr. 291/2005 M.Of. nr. 36. Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 M.Of. nr.
330/19.04.2005 954/18.10.2004 privind aprobarea Strategiei Nationale si Planului
24. Hotararea Guvernului nr. 662/2001 M.Of. nr. National de Gestionare a Deseurilor
446/08.08.2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, completata si
111
37. Hotararea Guvernului nr. 697/2004 -M.Of. nr. 51. Ordinul comun al MMGA si MFP nr. 1112/2002 privind
477/27.05.2004 privind aprobarea procedurii de consimtamant prealabil nominalizarea birourilor vamale pentru inrtarea/iesirea din tara a
in cunostinta de cauza pentru controlul importului si exportului anumitor substantelor care epuizeaza stratul de ozon -M.Of. nr. 898/11.12.2002
substante si preparate chimice periculoase - procedura PIC 52. Ordinul nr. 1202/2002 al MAPM -M.Of. 99/18.02.2003
38. Hotararea Guvernului nr. 731/2004 M.Of. nr. pentru contingentarea consumului si productiei de substante care
496/02.06.2004) pentru adoptarea Strategiei Naţionale privind Protecţia epuizeaza stratul de ozon in anul 2003
Atmosferei 53. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.
39. Hotararea Guvernului nr. 738/2004 -M.Of. nr. 867/2002 -M.Of. 848/25.11.2002 privind definirea criteriilor care trebuie
476/27.05.2004 pentru adoptarea Planului Naţional de Acţiune pentru indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit
Protecţia Atmosferei si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de
40. Hotararea Guvernului nr. 2406/2004 -M.Of. nr. 32/2005 deseuri abrogat de Ordinul 95/2005 M. Of. nr.194 bis/2005
privind gestionarea vehiculelor scoase din uz 54. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.
41. Hotararea Guvernului nr. 2427/2004 - M.Of. nr. 64/2005 1147/2002 -M.Of. 150/07.03.2003 pentru aprobarea Normativului tehnic
privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente privind depozitarea deseurilor - construirea, exploatarea, monitorizarea si
42. Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea inchiderea depozitelor de deseuri abrogat prin Ordinul MMGA
deseurilor (abroga HG nr. 162/2002) (la M.O. spre publicare) nr.757/2004 M.Of. nr. 86 bis/26.01.2005
43. Hotararea Guvernului nr. 448/2005 privind gestiunea 55. Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
deseurilor de echipamente electrice si electronice -M.Of. nr. 757/26.11.2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
491/10.06.2005 deseurilor, abroga Ordinul MAPM nr. 1147/2002 -M.Of. nr. 86
44. Hotararea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea bis/26.01.2005
ambalajelor si deseurilor de ambalaje ( abroga HG nr.349/2002) 56. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului
45. HG nr 322/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. nr.1215/2003 -M.Of 150/07.03.2003 pentru aprobarea Normativului
541/2003 privindstabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale privind incinerarea deseurilor abrogat prin Ordinul MMGA nr.756/2004
anumitor poluantiproveniti din instalatii mari de ardere -M.Of. Nr M.Of. nr.86/26.01.2005
359/27.04.2005 57. Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
46. HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului 756/26.11.2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea
ambiental- M.Of 358/27.04.2005 deseurilor, care abroga Ordinul MAPM nr. 1215/2003 M.Of. nr. 86
47. Ordinul nr. 1027/2001 al MAPM privind reorganizarea bis/26.01.2005
Secretariatului Ozonului 58. Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
48. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 786/2004 pentru aprobarea Planului Regional de gestionare a deseurilor
1190/2002 -M.Of. 2/07.01.2003 privind procedura de raportare a datelor pentru regiunea 7 Centru (model) si Ghidul pentru elaborarea Planului
referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje - abrogat prin Ordinul Regional de Gestionare a deseurilor M.Of. nr.1211/16.12.2004
MMGA nr. 880/20.12.2004 -M.Of. nr. 55/17.01.2005 59. Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
49. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 880/20.12.2004 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
279/2002 -M.Of. 459/27.06.2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic ambalaje si deseuri de ambalaje -M.Of. nr. 55/17.01.2005, care abroga
pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei Ordinul 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase ambalaje si deseuri de ambalaje
50. Ordinul nr. 9/2002 al MAPM -M.Of. nr. 105/07.02.2002 60. Ordin nr. 243/2004 pentru aprobarea Normelor privind
pentru contingentarea consumului si productiei de substante care procedura şi criteriile de autorizare a activităţii de gestionare a
epuizeaza stratul de ozon in anul 2002 anvelopelor uzate -M.Of. nr.712/6.08 2004
61. Ordinul nr. 338/625/2004 comun cu Ministerul Economiei si
Comertului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru
112
persoanele juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea 72. OM nr.249/2005. privind infiintarea "Centrului National de
obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje coordonare, informare,reactualizare a ghidurilor privind cele mai bune
M.Of. nr. 820/06.09.2004 tehnici disponibile si comunicare cuBiroul European pentru Prevenirea si
62. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Controlul integrat al Poluarii si cu Forul Europeande Informare"- MO.
Mediului 49/2004 -M.Of 66/27.01.2004 pentru aprobarea normelor nr.296/8.04.2005
tehnice privind protectia mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza 73. OM nr.251/2005 pentru organizarea si functionarea
namoluri de epurare in agricultura Secretariatelor de Risc privindcontrolul activitatilor care prezinta pericole
63. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi de accidente majore in care sunt implicatesubstante periculoase-
Apelor nr. 751/23.11.2004 si al Ministrului Economiei si Comertului nr. M.Of.nr.298/11.04.2005
870/15.12.2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de 74. ORDIN nr. 742 din 19 iulie 2006 pentru modificarea anexei
titan -M.Of. 10/05.01.2005 nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii
64. Ordinul nr. 72/2004 al ministrului agriculturii, padurilor, de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul
apelor si mediului pentru contingentarea consumului si productiei de importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice
substante care epuizeaza stratul de ozon in anul 2004 M.Of. nr periculoase - Procedura PIC
86/30.01.2004
65. Ordin Comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi XIII. CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII; IMPACT ASUPRA
Apelor nr. 2/05.01.2004 -M.Of. 324/15.04.2004, al Ministerului MEDIULUI; AVIZE / ACORDURI / AUTORIZAŢII DE MEDIU;
Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211/06.02.2004, al AUTORIZAŢII INTEGRATE DE MEDIU; BILANŢ DE MEDIU etc.
Ministerului Economiei si Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru 1. OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în
aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului M.Of. nr. 1196/30.12.2005, cu rectificarea din 31 ianuarie 2006,
deseurilor pe teritoriul Romaniei publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1.196 din 30
66. ORDIN comun MMGA, MAI, MTCT nr . 87/527/411/2005 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin
privind modelul şi condiţiile de emitere a certificatului de distrugere la Legea nr. 265/2006.
preluarea vehiculelor scoase din uz -M.Of. nr. 295/8.04.2005 2. Ordonanţa de Urgenţă nr. 154/2005 privind prevenirea şi
67. ORDIN comun MMGA, MEC nr. 88/110/2005 privind controlul integrat al poluării (M.Of. nr. 1078/30.11.2005)
materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea art. 4 aprobată, cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006
alin. (1) al Hotărârii de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea (M.Of. nr. 327/11.04.2006)
vehiculelor scoase din uz -M.Of. Nr. 260/2005 3. Ordinul MAPM nr. 1144/2002 – privind înfiinţarea Registrului
68. Ordinul nr. 13/2005 al ministrului agriculturii, padurilor, poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 alin. (1), lit.
apelor si mediului pentru contingentarea consumului si productiei de g) şi h) din OUG nr. 34(2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul
substante care epuizeaza stratul de ozon in anul 2005 -M.Of. nr. integrat al poluării şi modul de raportare a acestora.
114/04.02.2005 4. H.G. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
69. Ordinul MMGA nr. 95/2005 -M.Of. nr. 194 bis/08.03.2002 impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice
privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de sau private supuse acestei proceduri (M.Of. 686 / 17 septebrie 2002),
acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri modificat prin HG nr. 1705/2004 (M.Of. nr. 970/22.10.2004)
acceptate in fiecare clasa de deseuri abroga Ordinul nr. 867/2002 5. H.G. nr. 573/2002 – aprobarea procedurilor de autorizare a
70. Ordinul MMGA nr. 108/16.02.2005 -M.Of. nr. funcţionării comercianţilor – Anexa 4 – mediu
217/15.03.2005 privind metodele de prelevare a probelor si determinare 6. Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de
a cantitatilor de azbest in mediu evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu
71. OM nr.13/2005 privind contingentarea in anul 2005 a (M.Of. 52 din 31 ian. 2003), modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004
consumului si a productiei desubstante care epuizeaza stratul de ozon (M.Of. nr. 310/07.04.2004) şi prin Ordinul MAPAM nr. 1037/2005 (M.Of.
ODS-uri (ref. la Protocolul de la Montreal)M.Of. nr.114/4.02.2005 nr. 985/7.11.2005).
113
1. Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor 21. Ordinul MAPM nr. 1182/2002 pentru aprobarea
metiodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul,
impactului asupra mediului (M.Of. 52 / 31 ian. 2003) deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului - Publicat în
2. Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea procedurii de Monitorul Oficial cu numărul 331 din data de 15 mai 2003
evaluare a impactului şi de participare a publicului la luarea deciziei în 22. Hotărârea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare
cazul proiectelor cu impact transfrontieră a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în
3. Ordin MAPPM nr. 756/1997 – aprobarea Reglementării legătură cu mediul - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 406 din
privind evaluarea poluării mediului (M.Of. nr. 303bis/06.11.1997) data de 10 mai 2006
4. Ordinul MAPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de 23. Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind
realizare a bilanţurilor de mediu (M.Of. nr. 303bis/06.11.1997), modificat evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată
şi completat prin Ordinul MAPM nr. 1133/5.12.2002. la Espoo la 25 februarie 1991 - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul
5. GHID METODOLOGIC din 26 septembrie 2002 privind etapa 105 din data de 1 martie 2001
de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra 24. Ordinul nr. 647/2001 – privind Procedura de autorizare a
mediului (M.of. nr. 52 din 30 ianuarie 2003); activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe
12. PROCEDURA din 26 septembrie 2002 de evaluare a impactului piaţa internă sau la export a plantelor şi animalelor din flora şi fauna
asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (M.Of. nr. 52 din 30 sălbatică, precum şi a importului acestora.
ianuarie 2003).
13. O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite (M.Of. nr. XIV. IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER
291/25.04.2003), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 1. Legea nr. 22/2001 (M.of. 105 din 1 martie 2001) de ratificare a
486/2003 (M.Of. nr. 827/22.11.2003). Convenţiei privind evaluarea impactului de mediu în context transfrontier
14. Ordinul MAPPM nr. 36/2004 (M.Of. nr. 43/2004) Ghid (Convenţia Espoo)
autorizatii integrate de mediu – www.mappm.ro. 2. Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea procedurii de
15. Ordinul MAPAM nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului evaluare a impactului şi de participare a publicului la luarea deciziei în
privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru cazul proiectelor cu impact transfrontieră
planuri şi programe (M.Of. nr. 186/27.02.2006)
16. HG nr. 1076/2004 – procedura de realizare a evaluării de XV. ACCESUL LA INFORMAŢIE ŞI JUSTIŢIE, PARTICIPAREA
mediu pentru planuri şi programe (M.Of.nr. 707/05.08.2005) PUBLICULUI LA LUAREA DECIZIEI ÎN PROBLEME DE MEDIU
17. Ordinul MAPPM nr. 709/1999 privind conţinutul avizului de 1. Constituţia, art. 31, Dreptul la informaţie.
mediu pentru privatizare, emis de autoritatea competentă, în aplicarea 2. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind
prevederilor HG nr. 450/1999 privind aprobarea Normelor metodologice accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul
de aplicare a OuG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
comerciale, cu modificările şi completările ulterioare (M.Of. nr. (M.of. 224/ 22 mai 2000)
476/01.10.1999). 3. H.G. 878/2005 privind accesul liber la informaţia privind
18. Ordinul MMGA nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediul (M.of. 760/22.08.2005)
mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respective 4. Ordin MAPM nr. 1182/2002 – Metodologia de gestionare si
depozitare şi incinerare (M.Of. nr. 1180/28.12.2005). furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile publice
19. Ordinul MMGA nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de pentru protecţia mediului (M.Of. nr. 331/09.06.2003)
autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului (M.Of. nr. 5. Legea nr. 544/2002 privind accesul la informaţie
31/11.01.2005). 6. HG nr. 123/2002 – accesul la informaţie
20. Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului 7. HG nr . 564/2006 privind cadrul de realizare a participării
la informaţia privind mediul - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu
760 din data de 22 august 2005 mediul (M.Of. nr. 406/10.05.2006).
114
8. Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Actului final al 9. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 353/30.08.2001 pentru
negocierilor dintre Guvernul României şi Comunitatea Europeană de aprobarea Normelor de securitate radiologică privind radioprotecţia
adoptare a Acordului privind participarea României la Agenţia Europeană operaţională a lucrătorilor externi (M.Of. nr. 764 bis din 30. 11. 2001)
de Mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului 10. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 228/2002 pentru controlul
(EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, şi a Acordului dintre Activităţilor Nucleare privind aprobarea Normelor de securitate
România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la radiologică – proceduri de acceptare a întreprinderilor externe (M.Of. nr.
Agenţia Europeanăde mediu şi la Reţeaua Europeană de informare şi 50 / 29. 1. 2003) (Ordin emis în vederea implementării)
observare a mediului (M.Of. nr. 770/03.12.2001). 11. - Ordinul CNCAN nr. 373/3.10.2001 pentru aprobarea
Normelor fundamentale pentru transportul în siguranţă al materialelor
XVI. ACTIVITATE NUCLEARA; RADIATII IONIZANTE; SECURITATE radioactive (M.Of. nr. 127 bis / 18. 2. 2002)
RADIOLOGICA etc. 12. - Ordinul CNCAN nr. 374/3.10.2001 pentru aprobarea
1. Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a Normelor pentru expediţii internaţionale de materiale radioactive
activităţilor nucleare (publicată în M.Of. nr. 267 din 29.10.1996), implicând teritoriul României (M.Of. nr. 127 bis /18. 2. 2002)
modificată şi completată prin Legea nr. 193/2003 (M.Of. nr. 343 din 20 13. Ordinul CNCAN nr. 183/6. 9. 2002 pentru aprobarea
mai 2003). Normelor privind expediţiile internaţionale de deşeuri radioactive
2. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. implicând teritoriul României – Directiva 92/3/Euratom şi Decizia
944/28.12.2001 privind aprobarea Normelor de supraveghere medicală a Comisiei nr. 93/552/Euratom – (M.Of. nr. 913 / 14. 12. 2002)
persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante (M.Of. nr. 34 / 18. 1. 14. - Ordinul CNCAN nr. 222/2002 privind aprobarea Normelor
2001). de transport al materialelor radioactive – proceduri de autorizare - Ordin
pt. implementarea Regulamentului Consiliului nr. 1493/93 – (M.Of. nr. 8 /
3. Ordinul MSF nr. 761/2001 pentru aprobarea Metodologiei 9. 1. 2003)
privind examenul medical la angajarea în muncă, examenul medical de
adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea
15. - Ordinul Comun CNCAN nr. 79/4.03.2002 şi MSF nr.
muncii (M.Of. nr. 836 / 27. 12. 2001) 285/19.04.2002 pentru aprobarea normelor privind radioprotecţia
4. Ordinul MAPM nr. 942/27.10.2001 privind aprobarea persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii ionizante (M.Of. nr.
Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNCAN (M.Of, nr. 113 / 446 / 25. 6. 2002)
12. 2. 2001) 16. - Ordinul comun al Preşedintelui CNCAN nr. 91/14. 3. 2002,
5. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 366/22.09.2001) pentru Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 856/23.11.2001 şi Ordinul
aprobarea Normelor de securitate radiologică – Proceduri de autorizare Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 112/12.3.2002 pentru
SR-02 (M.Of. nr. 764 bis / 30. 11. 201) aprobarea Normelor privind alimentele şi furajele contaminate radioactive
6. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 180%2002 pentru după un accident nuclear sau altă situaţie de urgenţă radiologică (M.Of.
aprobarea Normelor de Dozimetrie Individuală (M.Of. nr. 769 / 22. 10. nr. 297 / 7. 5. 2002)
2002)
7. - Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 202/2002 pentru XVII. ALTE REGLEMENTĂRI
aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a
activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie 1. Legea nr. 456/2004 pentru ratificarea Memorandumului de
radiologică (M.Of. nr. 936 / 20 decembrie 2002) înţelegere dintre România şi Comunitatea Europeană privind contribuţia
8. Ordinul MSF nr. 1132/2002 pentru aprobarea completărilor la României la programul Comunităţii "Instrument Financiar pentru Mediu
Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse (LIFE)", semnat la Bucureşti la 5 martie 2003 si la Bruxelles la 18 martie
profesional la radiaţii ionizante, aprobate prin Ordinul MSF nr. 944/2001 2003 (Monitorul Oficial cu numărul 1138 /02.12.2004).
(M.Of. nr. 15 / 13. 1. 2003)
115
2. Hotărârea Guvernului nr. 643/2001 privind plata contribuţiei
României pe anii 2001 şi 2002 pentru participarea la Programul LIFE al
Comunităţii Europene - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 388 din
data de 16 iulie 2001

3. Hotărârea Guvernului nr. 80/2002 privind aprobarea sprijinului


financiar acordat participanţilor români la Programul LIFE-MEDIU din
bugetul de stat al României – ( Monitorul Oficial nr. 116 /12.02.2002).