Sunteți pe pagina 1din 8

NOTIUNI TEORETICE PRIVIND APLICABILITATEA INDUSTRIAL A DEBITRII CU LASER A OELURILOR INOXIDABILE 1.

Introducere
Oelurile inoxidabile sunt utilizate intr-o gama extinsa de aplica ii ale industriei medicale, aerospaiale, alimentare, agricole, chimice, electronice si energetice; otelurile austenitice reprezint categoria cea mai utilizata pana in momentul actual. Debitarea tablelor din hotel inoxidabil reprezint prima etapa in fabricarea celor mai multe componente. Debitarea cu laser are o serie importanta de avantaje in compara ie cu metodele convenionale, cum ar fi debitarea cu plasma. vantajele debitrii cu laser includ o productivitate ridicata datorita vitezelor mari de procesare, fanta de debitare este !ngusta "pierderi de material minime#, margini de taiere drepte, rugozitatea sczut a suprafeei debitate, efecte minime de alterare a structurii materialului de baza, afinitate crescuta fata de integrarea in sisteme computerizate cu comanda numerica "sisteme $%$# pentru debitarea profilelor complexe si, fiind un proces fr contact, este perfect aplicabil pentru debitarea in zone cu acces limitat. &a !nceputul anilor '()*, atunci c+nd laserul a fost introdus pentru prima oara in practica industriala, debitarea cu laser avea o aplicabilitate limitata, fiind utilizat doar in tehnologii de !nalta sensibilitate, precum tehnologia aerospa iala, iar echipamentele disponibile comercial puteau debita doar table cu grosimi de ',- mm, datorita puterii limitate a laserilor comerciali. .ehnologia laser a avut o dezvoltare in ritm alert de-a lungul ultimilor ani, iar in momentul de fata sunt disponibile comercial o serie mare de echipamente industriale de procesare a materialelor ce utilizeaz fascicolul laser. %oile tendine in dezvoltarea tehnologiilor laser indica faptul ca din ce in ce mai mult se pune accentul pe laserii cu fibra optica sau cu semiconductori, ce au dimensiuni de gabarit mai mici in comparaie cu laserii cu gaz sau cu mediu activ solid. /n cadrul unui sistem de debitare cu laser, calitatea fascicolului laser si puterea sa sunt parametrii principali ce influeneaz in mod direct calitatea tieturii obinute precum si domeniul de grosimi ce pot fi debitate la standarde ridicate de calitate. Debitarea cu laser concureaz cu o sumedenie de tehnici de debitare. $omparaii din punct de vedere tehnic pot fi realizate relativ usor, dar din punct de vedere economic este mai greu de evaluat o tehnica inovatoare, in general debitarea cu laser ofer cea mai buna combinaie intre calitate si productivitate in momentul in care sunt prelucrate materiale cu grosimi mai mici de 0 mm iar timpul efectiv de lucru al unui utilaj trebuie sa depaseasca '1 ore2zi. &aserii cu $O- "laseri cu mediu activ gazos# si cei cu %d34 5 "laseri cu mediu activ solid# reprezint principalele tipuri de laser utilizate in cadrul aplica iilor industriale. &aserii cu $O- sunt preferai in cadrul sistemelor de producie unde este necesara debitarea unor profile cu grosimi mari, ei av+nd o calitatea superioara a fascicolului laser, comparativ cu laserii cu %d34 5, in cazul crora o data cu cresterea puterii, scade signifiant calitatea fascicolului. $u toate acestea laserii cu mediu activ solid au c+6tigat din ce in ce mai multa importanta industriala datorita lungimii de unda produse,

ce are ca implicaii directe o absorbtivitate ridicata, o sensibilitate sczuta fata de plasma creata de laser si cel mai important aspect il reprezint posibilitatea utilizrii fibrelor optice pentru transportul fascicolului de la echipament la zona de lucru. ciunea a surselor cu energie extrem de concentrat, cum sunt radiaiile laser, provoac un proces intensiv de !nclzire, de topire 6i evaporare, care duce la formarea de efectului de 7gaura de cheie8 !n metalul topit. 9e msura ce intensitatea radiaiei laser incident atinge o valoare prag caracteristic, energia laser absorbit de metal 6i cantitatea de cldur dezvoltata !n stratul superficial nu pot fi transportate doar prin conductivitate termic, datorita timpului foarte scurt. $a urmare se manifesta efecte de evaporare 6i formare a unui crater denumit 7gaura de cheie8 la tierea si sudarea cu laser, atunci c+nd intensitatea radiaiei incidente este / : '* (;m--. <orma 6i dimensiunile liniare ale 7gurii de cheie8 depind de puterea radiaiei laser, proprietile metalului 6i particularitile proceselor fizice din interiorul acestuia. =n timpul evaporrii, atomii neutri, fragmente cristaline, ioni 6i electroni sunt !mpro6cai din suprafaa metalic. =n anumite materiale metalice "aluminiu, fier, etc#, producerea vaporizrii metalului 6i formarea plasmei pot aprea ca o consecin a potenialului de ionizare sczut. 9arametrii acestui tip de plasm depind de tipul de descrcare optic 6i modului de absorbie a radiaiei !n gaz >'?.

2. Princi ii!e de"it#rii cu !$%er


Debitarea cu laser imprtseste foarte multe principii cu metodele convenionale de debitare termica, dar exceleaz in aplica ii ce necesita o productivitate ridicata, calitate superioara a tieturii precum si un minim de pierderi de material, in funcie de mecanismele de realizare. Daca scopul este mrirea productivit ii atunci se utilizeaz mecanismul de debitare prin suplinirea puterii calorice cu ajutorul unui gaz de proces "in cele mai multe cazuri fiind utilizat oxigenul#. /n momentul in care se urmre te ob inerea unei caliti sporite a marginilor tieturii, atunci zona !mbinrii este protejata de un flux constant si de presiune relativ ridicata de gaz inert " r sau amestecuri de r cu @e#. .ierea cu laser este un proces bazat in cea mai mare parte pe energie termica furnizata de un fascicul laser concentrat, utilizata pentru a topi materialul !ntr-o zon localizat. .otodat, este utilizat un jet de gaz co-axial pentru a !ndeprta materialul topit 6i pentru a obine o muchie curata, cu rugozitate cat mai sczuta. .ierea continua se obine prin deplasarea fasciculului laser sau a piesei de prelucrat cu sisteme controlate cu comanda numerica "$%$# >A?. .ierea cu laser este aplicata la scara industrial utiliz+nd laserele de mare putere, de la aplicaii pentru prototipuri 6i loturi de producie mai mici, pana la sisteme continue si linii de producie. 9rocesul se preteaz la automatizare fie cu sisteme de control $ D 2 $ B, fie cu sisteme multidimensionale "in 0 axe sau roboi cu 1 axe#. =n ultimii ani, cre6terea ponderii proceselor de tiere cu laser a fost dinamica, !nlocuind mai multe procese mecanice convenionale datorit flexibilitii sporite. =mbuntirea continua a preciziei, calitii marginii 6i de controlului cantitii de cldurii de introduse au dus la !nlocuirea altor procese clasice, precum tierea cu plasm 6i tierea oxi-gaz cu flux metalic >A?. T$"e!u! 1. Becanismele utilizate in cazul debitrii cu laser pentru diverse materiale inginere6ti "un caz optim este indicat prin C#

&$teri$! liaje feroase liaje neferoase 9olimeri $eramice Dticle Elastomeri $ompozite

Uti!i'(nd )$' inert C C C ".ermoplastice# C C C

Uti!i'(nd )$' re$cti* C C ".i# C -

V$ ori'$re C "9BB # -

De)r$d$re c+i,ic$ C C C "<ibre lemnoase#

Scri-e!ire C C C

/n momentul in care este utilizat un gaz inert in procesul de debitare, fascicolul laser formeaz o cavitate !ngusta pe suprafa a materialului si tope6te materialului din zona !nconjurtoare, materialul topit fiind !nlturat de ctre ac iunea gazului de proces ce este adus coaxial in zona de proces, a6a cum este artat in <ig. '.

.i).1. 9rincipiul debitrii cu laser utiliz+nd un gaz inert ca gaz de proces. Este recomandata o presiune ridicata a gazului "peste '* atm.# pentru a asigura o !nlturare eficienta a materialului topit si a celui ce poate adera pe partea inferioara a tieturii si solidifica drept zgura. cesta modalitate de debitare cu laser este limitata la grosimi de maxim ) mm datorita instabilit ilor ce pot aprea in sistem in momentul in care vitezele de proces cresc. 9rin !nlocuirea gazului de proces inert cu un gaz reactiv asa cum este oxigenul sau aerul comprimat, poate fi generata energie adi ionala printr-o reac ie chimica exoterma, conduc+nd la posibilitatea de cretere a vitezelor de debitare. /n acest caz temperaturile sunt mai mari si pot conduce la carbonizarea marginilor in momentul in

care se debiteaz otel carbon si astfel la o calitate sczuta a tieturii. /n cazul debitrii pieselor din otel inoxidabil, oxidarea acestuia reprezint un fenomen mai complex decat in cazul otelului slab aliat sau otelului carbon de uz general, datorita formarii a trei tipuri de oxizi in cadrul reaciei "<e -O0, $r-O0 si %iO#, fata de doar doua tipuri "<eO si <e -O0#. <ormarea acestor trei tipuri de oxizi conduce la generarea unor temperaturi mai mari in cazul debitrii otelurilor inoxidabile si astfel la dimensiuni mai mari ale zonei influen ate termo-mecanic. De asemenea, otelurile inoxidabile, datorita coeficientului de conductibilitate termica sczut, pot fi debitate cu viteze relativ mari deoarece energia termica rm+ne concentrata in frontul de debitare in loc sa fie disipata in masa piesei. %ichelul prezent in compoziia otelurilor inoxidabile austenitice influeneaz transferul termic ce are loc in timpul procesului, limit+nd grosimea de material ce poate fi debitata cu o putere prestabilita a laserului. $romul formeaz foarte u6or oxizi cu o temperatura ridicata de topire ce nu se dizolva in materialul topit, dar care conduc la o limitare a reaciilor exotermice ce au loc in partea superioara a frontului de debitare. .ensiunea superficiala ridicata a oxizilor conduce la formarea abundenta a zgurii si a unui aspect rugos al tieturii. /n cazul debitrii otelurilor inoxidabile trebuie evitata inhalarea vaporilor de $r, ceea ce conduce la luarea unor masuri suplimentare de protecie a operatorului in aceste cazuri. /. Noiuni ri*ind c(, u! ter,ic in c$'u! de"it#rii cu !$%er /n cazul debitrii cu laser, sursa termica este considerata ca fiind o linie ce ptrunde materialul pe toata grosimea sa. Ecuaia ' descrie fluxul termic lateral generat de o sursa termica liniara si staionara intr-un corp infinit.

"'# Doluia acestei ecuaii se poate cupla cu geometria tieturii. $avitatea plina de vapori ce se formeaz este asimilata cu un cilindru cu raza egala cu raza fasciculului laser rB si de lungime l "grosimea tablei#, ce se deplaseaz cu viteza v. stfel volumul de material vaporizat in decurs de o secunda este LvrBlv. <anta topita este si ea modelata ca un cilindru de lungime l un raport de aspect "ad+ncime2lime# de '-, ce se deplaseaz cu viteza v. 9entru metale si aliaje metalice, temperatura liniei de fuziune este Tm. Barginea zonei influenate termo-mecanic, acolo unde temperatura a sczut la valoare iniiala , T0, este considerata a fi extinsa la o distanta radiala de l/6 de la sursa termica. 6adar in ecuaia ', T1=Tm, unde r1=l/12, si T2=T0 la r2-l/6. Fn bilan energetic intre puterea absorbita si puterea utilizata pentru topire si !nclzire conduce la urmtoarea ecuaie3

"-#

unde 3 &v G cldura latenta volumetrica la vaporizare "HIm -0#; &v G cldura latenta volumetrica la topire "HIm -0#; J G conductivitatea termica "HIs-'Im-'IK-'#; Daca consideram variabilele adimensionale, atunci ecuaia devine3

"0# unde3

Ecuaia 0 ofer o relaie explicita intre LI si vI, pentru o valoare normalizata a grosimii materialului de lI, iar reprezentarea grafica este artata in <ig. -. <ig. - poate fi utilizata pentru a descrie o serie de domenii ale parametrilor de procesare prin debitare cu laser a metalelor si aliajelor metalice in general, dar si pentru a !nelege corelaiile dintre parametri.

.i). 2. 9rivire de ansamblu asupra modelului normalizat la debitarea cu laser si protecie de gaz inert. Energia laser absorbit de piesa prelucrata este, !n general utilizat !n dou moduri3 o fraciune din energie este utilizat pentru topire, !n timp ce fraciunea majora se pierde !n zona !nconjurtoare netopit, prin conducie termic. Eficiena procesului

de topire reprezint fraciunea de energie absorbit, care este utilizat efectiv pentru topire. Eficiena de topire este puternic afectat de parametrii de prelucrare 6i proprietile materialelor termofizice >-?. $antitatea de cldura total absorbit de substrat "E$ &# poate fi determinat prin integrarea rezultantei tensiunii de ie6ire funcie de timpul de semnal, !nmulita cu cantitatea de cldura calibrata constant a unui calorimetru "*.M() ;2N# >0?. Eficienta transferului energetic al laserului "Oa#, poate fi determinate cu relaia3

a =

Ecal Pt

"A#

Fnde 3 Ecal este energia totala absorbita de piesa, "H#, 9 puterea laserului "; sau H2s#, si t timpul de lucru "s#. Re'u!t$te e0 eri,ent$!e 9entru analiza suprafeei tiate cu laser au fost efectuate prelevri ale unor poriuni dintr-o piesa cu configuraie complexa realizata din otel inoxidabil feritic, utiliz+nd un disc metalografic si o p+nza metalica, cu viteze sczute si rcirea zonei tiate in timpul prelucrrii "fig. 0#.

<ig. 0. 9iesa debitata cu laser cu contur complex si prelevarea e6antionului de analiza. Dup debitare, e6antioanele prelevate au fost !nglobate la cald in r6in fenolic, au fost polisate cu h+rtie metalografica si lustruite umed utiliz+nd pulbere de alumina cu granulaie '*Pm. Dup lustruire, probele au fost curate cu polipropilena si atacate cu reactivul (*, pentru punerea in evidenta a structurii >M?. Din analiza suprafeei de taiere cu laser au rezultata aspecte ale geometriei ondulatorii ale acesteia "fig. A#, cu zone de !ndeprtare a materialului delimitate de planuri paralele, situate la distante cu at+t mai mici cu cat sunt plasate mai aproape de suprafaa de interaciune cu fasciculul laser.

<ig. A. spectul suprafeei de taiere cu laser "'**x, M**x#. &a puteri de mrire mai mari "'***x# se pot evidenia clar diferenele privind uniformitatea conturului tiat cu laser "<ig. Ma#, fata de tierea cu mijloace mecanice "fig. M.b#.

b b <ig. M. spectul muchiei prelucrate3 a# cu laser; b# mecanic. CONCLU1II Debitarea cu laser permite obinerea unor suprafee ale muchiilor cu rugozitate redusa si aspect uniform, aspectul materialul solidificat fiind asemntor unor unde situate in plane paralele, mai apropiate intre ele spre zona de interaciune cu fasciculul laser. /n privina conturului tiat, se constata ca abaterile profilului sunt foarte reduse in cazul prelucrrii cu laser, comparativ cu debitarea utiliz+nd procedeele mecanice. .otodat, se remarca absenta efectelor de deformare sau curbare ale muchiei in cazul debitrii cu laser, care sunt foarte importante mai ales in cazul componentelor foarte subiri.

BIBLIO2RA.IE '. D N QedenRo, O Q Kovalev, / N Krivtsun, Dimulation of plasma dSnamics in a ReShole during laser Telding of metal Tith deep penetration, H. 9hSs. D3 ppl. 9hSs. A0 "-*'*# '*MM*' "'*pp#. -. U.U. Fnocic and H.%. Du9ont, $omposition $ontrol in the Direct &aser-Deposition 9rocess, Betallurgical and Baterials .ransactions Q, Nolume 0AQ, ugust -**0, pp. A0(-AAM. 0. U.U. Fnocic and H.%. Du9ont, 9rocess EfficiencS Beasurements in the &aser Engineered %et Dhaping 9rocess, Betallurgical and Baterials .ransactions Q, Nolume 0MQ, <ebruarS -**A, pp.'A0-'M-. A. @.5raham, Effects of surface condition on $O- laser cutting LualitS for tTo ferritic steels "/ndustrial Bembers Ueport %o.)A1 - HanuarS -**1, .;/ ltd. M. /.Noiculescu, $.Uontescu, /.&.Dondea, Betalografia =mbinrilor Dudate, Editura DFDFU , .imisoara, -*'*, /DQ% (V)-(V0-)0M(-M)-', pp. ''-. 1. Bustafa Kurt, 4usuf KaSnaR, ESup Qagci, @alil Demirer, Bahir Kurt, Dimensional analSses and surface LualitS of the laser cutting process for engineering plastics, /nt H dv Banuf .echnol "-**(# A'3-M(G-1V. V. Biroslav U DON %ON/$, 9redrag D W/X, .@E %% &D O< F%/NEUD/.4 7DF%YUE DE HOD 7 O< 5 & Z/, < D$/$&E N///, -**1 "[//#, /DD% '--'-AM(* .