Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești

Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică

Specializarea: Electromecanică
Anul IV, Grupa 10607

Proiect la Producerea, Transportul și

Distribuția Energiei Electrice

Profesor coordonator: Georgescu Liana

Student: Dumitrache Gabriel Viorel
 Tema proiectului

O casă de pompe pentru produse petroliere este amplasată într-o clădire parter cu
dimensiunile: 24x9x6 m.
Ea este echipată cu șase pompe acționate cu motoare MIB-3, având puterile 30 W – 2
bucăți, 37 kW – 2 bucăți, 45 kW – 2 bucăți. Din fiecare grupă de puteri, o pompă este în
funcțiune iar cealaltă în rezervă.
Să se proiecteze instalațiile de lumină și de forță pentru acest obiectiv.

Desfășurarea temei
1. Întocmirea planului clădirii, știind că este constituită din încăperi cu deschiderea 4,5 m,
așezate la distanța de 6 m una de alta.
2. Amplasarea fundațiilor pompelor, știind că ele au suprafața de 2x1,5 m cu distanța între
ele de 1 m. Orice culoar de deservire va avea lățimea de cel puțin 1 m.
3. Analiza posibilităților de a instala în casa de pompe un tablou de distribuție care nu este
construit pentru mediu exploziv.
4. Calculul fotometric al instalației de iluminat interior.
5. Calculul fotometric al instalației de iluminare pentru aleile din preajma casei de pompe.
6. Întocmirea planului dispunerii corpurilor de iluminat și a circuitelor de iluminat în
interiorul clădirii.
7. Întocmirea planului de echipare al unui stâlp pentru iluminatul exterior.
8. Calculul puterii cerute și a factorului de putere mediu.
9. Dimensionarea circuitelor și coloanelor.
10.Indicații privind modul de pozare al circuitelor și coloanelor.
11.Calculul instalației de legare la pământ.
12.Planul tabloului de forță și lumină.
13.Stabilirea dimensiunilor barelor tabloului.
 Cap. 1 – Proiectarea instalațiilor de iluminat interior

1.1. Alegerea sistemului de iluminat

Alegerea corecta a sistemului de iluminat este importantă pentru claritatea instalației și

pentru eficiența economică. În toate cazurile în care activitatea desfășurată în spațiul ce
trebuie iluminat nu are caracter localizat, când atenția persoanelor trebuie distribuită pe
suprafețe mari sau când densitatea locurilor de muncă este mare, se impune sistemul de
iluminat general. Acesta este caracterizat prin:
- Investiții mici
- Uniformitate bună a iluminării
- Permiterea utilizării unor izvoare de lumină de putere mare și randament ridicat
Atunci când se cer nivele de iluminare superioară la locuri de muncă izolate, în care
activitatea are caracter individual, se recomandă sistemul de iluminare local sau combinat.

1.2. Alegerea preliminară a izvoarelor de lumină

Ca și în cazul sistemului de iluminat, alegerea sistemului de lumină trebuie făcută după

criterii specifice izvoarelor, după scopul instalației și după particularitățile în exploatare
astfel:
1) Se recomandă alegerea izvoarelor incandescente în următoarele situații:
- când timpul de utilizare zilnică este redus
- când nu se execută multe aprinderi zilnice
- pentru crearea unei ambianțe odihnitoare

2) Utilizarea lămpilor fluorescente e recomandată în următoarele situații:

- când timpul de utilizare zilnică este mare
- când există cicluri lungi ale instalației
- când e necesar să se obțină redarea corectă a culorilor
- când trebuie să se obțină iluminări mari pe suprafețe mari

3) Utilizarea lămpilor cu vapori de Hg e recomandată în următoarele situații:

- când ciclurile de funcționare ale instalației sunt foarte lungi și nu se cere o intrare
instantanee în regim a acestora
- când se execută iluminarea spațiilor deschise și a arterelor de circulație
- când nu e necesară redarea corectă a culorilor în locuri cu degajări de praf și fum
- când există posibilitatea suspendării corpurilor de iluminat la înălțimi mai mari de 7 m
Pentru instalația de iluminat interioară vom alege lămpi cu tuburi fluorescente.
 1.3. Alegerea preliminară a corpurilor de iluminat

Întrucât există posibilitatea degajării de gaze care pot conduce la amestecuri explozive, se
alege corpul de iluminat CFS-02 în construcție antiexplozivă echipat cu lampă LFR 40W și
cu randamentul R = 0,7. Alimentarea lămpilor se poate face prin cablu sau cu condensatoare
introduse în țevi din oțel.

Lampa LFR 40|2x : albă, P = 40 W, ϕ = 1800 lm

1.4. Stabilirea iluminării. Medii prescrise

Iluminarea medie prescrisă pentru case de pompe: E = 150 lx

1.5. Calculul indicelui încăperii

∙
i= i – indicele, L – lungimea încăperii = 24 m,
( )
l – lățimea încăperii = 9 m, h – distanța de la planul de utilizare = 6m
Se consideră corpurile de iluminat suspendate la 1 m de tavan, iar planul de utilizare la 1
m de la pardoseală:
∙
i= = 1,091
( )

1.6. Stabilirea factorilor de reflexie ai pereților și tavanului

Datorită dimensiunilor mari ale încăperii, pereții reflectă slab lumina.

- factorul de protecție al tavanului: ρ = 0,3 (culoare mijlocie)

- factorul de protecție al pereților: ρ = 0,1 (culoare închisă)

1.7. Stabilirea factorului de utilizare

u = 0,23
,
Se face corecția u’ = u ∙ = 0,23 ∙ = 0,246
,
 1.8. Iluminarea medie inițială

Se calculează cu relația: Ec = k ∙ E = 1,25 ∙ 150 = 187,5 lx

1.9. Calculul numărului de corpuri de iluminat

!" , ∙ ∙
n= ;ϕ = = →n= = = 91,46 ≈ 91 tuburi
ϕ0 1800 ∙ ,

(ϕ = 164634,14 lm)

1.10. Realegerea lămpilor și corpurilor de iluminat

Datorită numărului mare de corpuri de iluminat se realege corpul, optimizându-se pentru

CFSM-0,1-240 (cod fabricant, 2 x 40 W), echipat cu 2 tuburi LFR.

Se adaptează pentru lampa LFR 40|2 cu ϕ = 2600 lm și se recalculează numărul de

corpuri:
! % ,!
n= = 63,32 ≈ 64 tuburi → 32 corpuri de iluminat

1.11. Așezarea corpurilor de iluminat

Se montează 30 de corpuri de iluminat tip CFSM-0,1-240, fiecare echipat cu 2 tuburi LFR

40|2

Fig. 1 – Distribuirea corpurilor de iluminat în interiorul clădirii

 Cap. 2 – Calculul fotometric al instalației de iluminat
exterior

2.1. Problemele iluminatului exterior

Realizarea nivelelor de iluminare depinde de distribuția fluxului luminos, înălțimea de

suspendare și poziția față de obiectul suspendat. Uniformitatea iluminării depinde de
importanța locului ce trebuie iluminat:
- Pentru arterele de circulație din interiorul întreprinderilor al căror nivel de iluminare e
1-3 lx, această problemă nu se pune, în schimb, în cazul unui șantier/ instalații în aer
liber, iluminarea trebuie să fie cât mai uniformă pentru a se putea vedea în aceleași
&' !
condiții de claritate în toate punctele. Se recomandă = , Ev = Eh
&() %
- La drumurile uzinale pentru pietoni e necesar să se respecte condiția Ev = Eh, pentru
ca pietonii să se poată recunoaște între ei
&' !
- Pe arterele de autovehicule =
&() !

Fenomenul de orbire e deosebit de periculos atunci când se produce pe arterele de

circulație. Pentru a-l evita trebuie să se respecte prescripțiile privind corpurile de iluminat și
înălțimea de suspendare.
Prin calculul iluminării exterioare trebuie să se determine poziția necesară a unui izvor de
lumină dat. Problema se poate pune într-unul din următoarele moduri:
a) Determinarea înălțimii de suspendare h pentru care la o distanță l dată, se obține o
iluminare Eh
b) Determinarea distanței orizontale l pt care la înălțimea corespunzătoare h corespunde
iluminarea Eh

2.2. Alegerea corpurilor de iluminat

Pentru iluminarea aleilor stației se aleg corpuri de iluminat pentru exterior de tip PVA-2a-
1250 montat în consolă și echipat cu lampă cu vapori de Hg tip LFV-250 cu următoarele
caracteristici:

PL = 250 W, ϕ = 2600 lm, soclu tip E40, Un = 220 V, In = 2,15 A, cosϕ = 0,55
Față de factorul nominal al lămpii, echiparea acesteia cu condensator e obligatorie, având
un condensator cu capacitatea C = 20 μF, iar în calculul puterii cerute de receptoarele de
lumină se ia cosϕm = 0,95, tgϕm = 0,32.
 2.3. Alegerea stâlpului

Pentru susținerea corpurilor de iluminat se aleg stâlpi din beton armat tip SCP-10-0,1
(10m), iar pentru prinderea corpurilor de iluminat se alege consola tip A1.

2.4. Calculul fotometric

Datele necesare calcului iluminării rezultă din următoarele schițe:

Se consideră lățimea normală de 4 m a carosabilului, iar plantarea stâlpilor se face la 1 m

de acesta. Distanța de 1 m e egală cu lățimea trotuarului. Pentru a realiza condiția suspendării
corpurilor de iluminat cât mai aproape de axul drumului, s-a ales consola A1 cu lungimea de
1,7 m și cu supraînălțarea corpului de iluminat față de capătul stâlpului de 0,5m.
Se calculează iluminarea în punctul A pe partea opusă stâlpilor, la mijlocul distanței dintre
2 stâlpi și se urmărește obținerea unui nivel de iluminare de 1-3 lx.
Algoritm:
- Se calculează S’A din triunghiul S’AB:

S’A = -S’B + AB = 03,3 + 25 = 25,22

- Se determină distanța CA:
CA = √CS’ + S′A = 08,5 + 25,22 = 26,61
- Se determină unghiul α dintre verticala izvorului de lumină și direcția punctului A față
de acesta:
7 ,
tg α = = = 2.967 → α = 71°
87 ",
- Din curba fotometrică a corpului de iluminat se găsește intensitatea luminoasă a sursei
după direcția α = 60°, obținându-se valoarea Iα = 360 cd pentru φ = 1000 lm
- Se face corecția:
9: ∙ ; % ∙ !!
I’α = = = 4212 cd
! !
- Se determină iluminarea totală în punctul A:
<: !
EA = =
∙ cos3 α = ∙ cos3 71 = 1,9 lx
", =
și ținem cont că avem distribuția a 2 izvoare de lumină:
Ela = 2 EA = 3,8 lx
- Considerăm că avem o distanță maximă între stâlpi d = 50 m și lungimea aleilor din
stație L = 600m → N = = 12 lămpi
>
- Puterea totală instalată a lămpilor:
Pi = N ∙ PL = 12 ∙ 250 = 3000
Factorul de simultaneitate : cS = 0,8
Factorul de încărcare mediu : cim = 1
Randamentul rețelei : ηr = 1
Randamentul mediu : ηm = 0,98
cosϕm = 0,95 → ϕm = 18,195 rad
- Puterea cerută de iluminatul exterior:
?∙ @& ,"
PCL = ∙ Pi = ∙ 3000 ≈ 2449
AB ∙ A& , "
- Se determină puterea reactivă cerută de lămpi:
QCL = PCL ∙ tgϕm = 2449 ∙ tg 18,195 ≈ 805 VAr
 Cap. 3 – Alcătuirea schemei tabloului de distribuție și
determinarea curentului de calcul

3.1. Alcătuirea schemei tabloului de distribuție

Fiind receptor de grad 1, va avea rezervă în alimentare de 100%. Pentru aceasta vom
prevedea 2 coloane de alimentare, fiecare capabilă să preia întreaga sarcină.
 3.2. Calculul curentului de linie

∙ '
@
Pentru motoare: Ic =
√% ∙ C' ∙ DEF' ∙ A'

ci – coeficient de încărcare = 1

Din tabele se găsesc ηn și cosϕn în funcție de Pn :

MA - Pn = 30 kW → ηn = 0,91; cosϕn = 0,79; nn = 750 rot/min

<G HG H&IJ
Un = 220/380 V (Δ/Y); = 5; = 2; =3
<' H' H'

MA - Pn = 37 kW → ηn = 0,91; cosϕn = 0,79; nn = 750 rot/min

<G HG H&IJ
Un = 220/380 V (Δ/Y); = 5,5; = 1,9; =3
<' H' H'

MA - Pn = 45 kW → ηn = 0,92; cosϕn = 0,83; nn = 750 rot/min

<G HG H&IJ
Un = 220/380 V (Δ/Y); = 5,5; = 2,3; = 2,6
<' H' H'

% ∙! K
Ic30 = = 63,4 A
√% ∙%" ∙ , ∙ , !

% ∙! K
Ic37 = = 78,2 A
√% ∙%" ∙ , ∙ , !

∙! K
Ic45 = = 89,5 A
√% ∙%" ∙ ,"% ∙ ,

Pentru stabilirea curentului de calcul al coloanei se calculează mai întâi curentul cerut de
instalația de forță
Puterea instalată:

Pi = 2 Pn30 + 2 Pn37 + 2 Pn45 = 2(30+37+45) = 224 W ; Pf = ∑ PN = 30+37+45 = 112W

O
factorul de simultaneitate: cs = = 0,5
@

∑ OP !!
randamentul mediu: ηm = Q = KS KV WX = 0,914
∑ OP S,TU S,TU S,T=
RP

Y ∙ @ ,
coeficientul de cerere: cc = = = 0,56
A& ∙ AB , ! ∙ , "

Pc = cc ∙ Pi = 0,56 ∙ 224 ≈ 126 kW

 Q KS KV WX
∑ OP !S,TU S,TU S,T=
RP
cosϕm = QOP = KS KV WX = 0,805 →ϕm = 36,39°
∑ S,TU ∙S,VT S,TU ∙ S,VT S,T= ∙ S,\K
RP ∙ ZY[P

Qc = Pc ∙ tgϕm = 126 ∙ tg36,39 = 92,86 kVAr

!
Ic = = = 260,18 A
√% ∙ C ∙ DEF& ∙ A& √% ∙ %" ∙ ," ∙ , !

Pentru iluminatul interior:

Pi = N ∙ 2PL = 32 ∙ 2 ∙ 40 = 2,56 kW
∙ @ ," ∙!
Pc =
Y
∙ Pi = ∙ 2560 ≈ 1090 W
A& ∙ AB !∙ , "

cosϕm = 0,95 →ϕm = 18,195°

Qc = Pc ∙ tgϕm = 2090 ∙ tg18,195 = 687 VAr

Y ∙ @ ," ∙
Ic = = = 3,28 A
√% ∙ C ∙ DEF& √% ∙ %" ∙ ,

Pentru iluminatul exterior:

Pi = N ∙ PL = 12 ∙ 250 = 3 kW
∙ @ ," ∙!
Pc =
Y
∙ Pi = ∙ 3000 ≈ 2449 W
A& ∙ AB !∙ , "

cosϕm = 0,95 →ϕm = 18,195°

Qc = Pc ∙ tgϕm = 2449 ∙ tg18,195 = 805 Var

Y ∙ @ ," ∙%
Ic = = = 3,84 A
√% ∙ C ∙ DEF& √% ∙ %" ∙ ,

Puterea activă cerută totală:

Pc = Pc forță + Pc il int + Pc il ext = 126 + 2,09 + 2,45 ≈ 131 kW

Puterea reactivă cerută totală:

Qc = Qc forță + Qc il int + Qc il ext = 92,86 + 0,687 + 0,805 ≈ 95 kVAr

Puterea aparentă cerută totală:

S c = -P + Q = √131 + 95 ≈ 162 kVA

Curentul de calcul:
7 ! ∙! K
Ic = = ≈ 246 A
√% ∙ C √% ∙ %"
 Cap. 4 – Dimensionarea circuitelor și coloanelor

4.1. Criterii privind dimensionarea circuitelor de forță cu

tensiunea mai mică de 1 kV și a instalațiilor de curent

Problemele specifice acestor categorii de instalații constau în determinarea secțiunii

conductoarelor circuitelor și coloanelor secundare precum și în alegerea aparatelor,
izolatoarelor și instalațiilor de măsurat, în conformitate cu caracteristicile lor funcționale.
Tipul constructiv al instalației și al aparatelor se alege în funcție de condițiile de mediu.
Instalații de forță
Determinarea secțiunilor conductoare se face datorită lungimii relative reduse a circuitelor
și coloanelor, după criteriul încălzirii maxime admise. Calculul de încălzire este deci calculul
de dimensionare.
Definitivarea secțiunii alese prin calcul de dimensionare trebuie să fie făcută în urma
verificărilor:
- la încălzire, în regim de pornire
- la cădere de tensiune, în regim normal și de pornire
- la încadrarea în limitele admise din punct de vedere constructiv

Dimensionarea la încălzire se face respectând condiția: Ima ≥ Ic

Ima – curentul maxim admis în conductor, ținând seama de toate corecțiile ce se fac asupra
curentului maxim admis din prospect, corecții ce țin seama de temperatura mediului, de
modul de pozare, de încălzirea reciprocă a circuitelor montate pe trasee comune etc.
@ ∙ @ @ ∙ @
pentru circuite trifazate: Ic = ; pentru circuite monofazate: Ic =
√% ∙ C ∙ DEF ∙ A CO ∙ DEF&

pentru coloană trifazată: Ic =

√% ∙ C ∙ DEF&
<G
Verificarea la încălzire în regim de pornire se face după criteriul: Ipef = ≤ Jp
E

Ip – curent de pornire ; s – secțiunea conductorului

Jp – densitatea de curent la pornire = 20 A/mm2 (Cu)

= 35 A/mm2 (Al)
Curenții de pornire foarte mari pot influența și coloanele secundare. Curentul de pornire este
acela produs de pornirea receptoarelor cu puterea cea mai mare, celelalte receptoare lucrând
la sarcină normală: Icmax = Ipmax + ∑Na!
`b! I `

Verificarea la cădere de tensiune în regim normal se face după relația: ΔUef ≤ ΔUad [%]
Căderea de tensiune admisibilă în regim normal este de 5% pentru receptoarele alimentate
direct din rețeaua furnizorului și de 10% pentru cele alimentate din posturi de transformare
proprii.
În regim de pornire calculul de verificare la cădere de tensiune se efectuează începând de la
circuitul care dă cel mai mare curent de pornire. Căderea de tensiune admisă e de 12%.
Factorul de putere la timpul pornirii se consideră egal cu cel nominal, respectiv cu cel
nominal mediu pentru coloana secundară. Ipoteza este acoperitoare.
Alegerea siguranțelor
Siguranțele se aleg în funcție de tensiunea și curentul nominal și de capacitatea lor de
rupere la curentul de scurtcircuit.
Curentul nominal al fuzibilelor trebuie să corespundă condițiilor de funcționare posibile:

- în regim permanent: IF > Ic

<G
- în regim de pornire: IF >
c
k = 2,5 pt motoare cu pornire directă
= 2 pt pornire cu comutator Y-Δ
= 1,5 pt pornire cu reostat
- în regim de scurtcircuit: IF ≤ 3Ima
Întreruptoarele automate
Se aleg după tensiunea și curentul nominal, capacitatea de rupere și domeniul de reglaj al
declanșatoarelor cu care sunt dotate. Întreruptoarele automate de JT trebuie verificate la
stabilitate dinamică la scurtcircuit.
Verificarea la stabilitate termică nu este obligatorie dacă timpul de deconectare nu depășește
1s, iar puterea transformatorului care debitează pe scurtcircuit e mai mică de 1800 kVA.
Declanșatoarele electromagnetice

Trebuie să permită reglajul la următoarele valori: Irem > 1,21 Ip, pt circuite
> 1,21 Icmax, pt coloane

Totodată ele vor trebui să satisfacă și condițiile Irem ≤ 1,45 Ima, dacă declanșarea este
instantanee sau Irem ≤ 1,5 Ima, cu declanșare temporizată. Declanșatoarele termice trebuie să
aibă I > Ic și să permită reglajul: Ic ϵ (0,8 – 1) Is (curent de sarcină)
Alegerea contactoarelor
Se face după curentul nominal, tensiunea nominală și capacitatea de conectare sub curenții
de pornire al motoarelor.
Releele termice
Sunt utilizate pt protecția la suprasarcini a circuitelor echipate cu siguranțe fuzibile și
contactoare și trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și declanșatoarele automate.
 Transformatoarele de intensitate
Se aleg după curentul nominal, tensiunea nominală și se verifică dup sarcina din circuitul
secundar. Nu se verifică la scurtcircuit.

InTT ≥ Ic
Transformatoarele de tensiune
Se aleg ca și cele de intensitate, cu tensiunea de 100 V, după tensiunea primară și după
sarcina maximă admisă în circuitul secundar.

UnTT ≥ Ul ; UnTT = Uf
Aparatele de măsură
Se aleg după cum urmează:
a. Contoare de energie:

Unc ≥ Ul ; Inc ≥ Ic, dacă racordarea se face direct

Unc = 100 V ; Inc = 5 A, dacă racordarea se face cu transformator de tensiune și intensitate

Unc ≥ Ul ; Inc = 5 A , dacă racordarea se face numai cu transformatoare de intensitate

b. Voltmetre:

UmaxV ≈ 1,5 Ul
c. Ampermetre:

ImaxA ≈ 1,3 Il
Izolatoare de joasă tensiune
Se aleg după tensiunea nominală, forma de execuție și li se verifică rezistența mecanică la
acțiunea dinamică a curenților de scurtcircuit. Barele colectoare ale tabloului de distribuție se
aleg după curentul maxim admisibil de durată și se verifică la stabilitate termică și dinamică
la scurtcircuit.
Instalații de lumină
Calculul secțiunii conductoarelor circuitelor și coloanelor comportă următoarele etape:
- dimensionarea secțiunii la încălzire în regim permanent
- verificarea secțiunii la căderea de tensiune
- verificarea secțiunii din punct de vedere al încadrării în limitele admise constructiv
Pentru instalații fixe limitele admise constructiv corespund secțiunilor de 1,5 mm2 pentru Cu
și 2,5 mm2 pentru Al. Dimensionarea la încălzire în regim permanent se corelează cu alegerea
siguranței astfel încât secțiunea aleasă să fie bine protejată.
Criteriul de calcul va fi:
 @∙ @
Ic = (3≈)
√% ∙ C ∙ DEF ∙ A
@∙ @
Ic = (1≈)
CO ∙ DEF&

Ic = (coloană trifazată)
√% ∙ C ∙ DEF&

Pentru a nu depăși încărcarea maximă admisibilă în conductor: IF = 0,7 Ima > Ic (fuzibil).
Dacă este posibilă apariția suprasarcinii, cum este cazul circuitelor în care lămpile prevăzute
pot fi înlocuite cu altele de putere mai mare, sau cazul circuitelor de priză. Dacă sarcina este
exclusivă: IF = Ima
Verificarea secțiunii la căderea de tensiune se face pe tronsonul cel mai lung și mai
încărcat. Dacă rezultatele sun edificatoare, calculul se limitează la câteva trasee. Condiția de
verificare este: ΔUef ≥ ΔUad [%].
Căderea de tensiune efectivă se calculează în funcție de tipul liniei:
- trifazată cu sarcină dezechilibrată
- bifazată
- monofazată
Căderile de tensiune admise sunt:
- 3% pt receptoare alimentate direct din rețea
- 8% pt receptoare alimentate din posturi proprii
- 10% pt receptoare izolate și îndepărtate sau alimentate cu tensiune sub 42 V
Alegerea aparatelor
Se face în corelare cu intensitatea maximă admisibilă în conductoare
Siguranțele
Se aleg din gama intensităților nominale
Întreruptoarele automate
Se utilizează numai în instalații cu aglomerări mari de persoane în scopul utilizării mari și
creșterii operativității punerii în funcțiune. Trebuie îndeplinite condițiile: Ic ≤ Ir ; Ic ≤ In
(Ir – curent reglat)
Curenții de acționare ai releelor vor respecta aceleași condiții ca și la acționările de forță. La
fel se aleg și transformatoarele de măsură.

4.2. Dimensionarea căilor de curent

Pentru medii exterioare se vor utiliza cabluri din Cu. Cele de forță și de comandă vor fi
montate în canal betonat neventilat. La ieșirea din canal vor fi protejate în țevi de protecție al
căror diametru se stabilește în conformitate cu normativul I7, anexa 11.10.
Se aleg cabluri nearmate tip CYY pentru forță și lumină și cabluri CSYY pentru comandă.
Cablurile de forță pentru alimentarea motoarelor pompelor vor avea 4 conductoare de aceeași
secțiune, iar cele de comandă 3 conductoare de secțiune 1,5 mm2.
Dimensionarea cablurilor de forță se face după criteriul încălzirii. Curentul admisibil
pentru cabluri din cupru cu 4 conductoare montate n aer la temperatura mediului ambiant de
30°C, se iau din anexa 10.2 a normativului I7. Montarea în canal se face pe 2 paturi a câte 6
cabluri fără distanță între ele, astfel:
1 – dală din beton
2 – cabluri de forță
3 – cabluri de semnalizare

4 – console din beton șlițat

5 – prazuri pentru încastrarea în beton
6 – beton slab armat
Coeficienții de corecție pentru curenții maximi admisibili în cablurile de forță se iau din
anexa 10.35 a normativului I7.
Pentru iluminatul interior cablurile se montează individual pe perete sau profile metalice
ușor șlițate. (k1 = 1; k2 = 1)
Iluminatul exterior va fi alimentat prin cablu din Al cu izolația din PVC, nearmat, montat
direct în pământ și cu ramificație pe stâlp într-o cutie de conexiuni ce va conține 4 borne de
intrare/ieșire, pe un suport izolat. Cablul va fi de tipul ACYYbY.

Coloanele se presupun alimentate dintr-un post de transformare aflat la distanța de 200m,

de unde cablurile vin îngropate în pământ pe pat de nisip protejate cu cărămidă și distanțate la
100 mm unul de celălalt.
 1 – cabluri de energie
2 – pat de nisip
3 – cărămidă de protecție
4 – pământ udat și bătut cu maiul

K = K1 ∙ K2 ∙ K3 - coeficient de corecție total, care ține seama de pozarea alăturată în

pământ a mai multor cabluri la temperaturi diferite de 20°C și în soluri cu rezistențe termice
°8 ∙ e
specifice de 100
f

K! = 0,85; K = 1,12 → K = K! + K = 0,85 + 1,12 = 0,952

K’ – coeficient de corecție total, care ține seama de pozare alăturată în aer
Pentru coloană:

Ipmax = 5,5 Ic45 = 5,5 ∙ 89,5 = 492,25

Ip coloană = Ipmax + ∑Na!

`b! I ` = Ipmax + Ic30 + Ic37 + Ic il int + Ic il ext =
= 492,25 + 63,4 + 78,2 + 3,28 + 3,84 = 640,97 A
Pentru iluminatul exterior se alege conform normativului I7, anexa 11.10, diametrul
interior al țevilor din oțel, pentru cabluri nearmate cu izolație din PVC.
 Cap. 5 – Calculul instalației de legare la pământ

Metoda principală de protecție împotriva electrocutării prin atingere cu părțile metalice ale
echipamentelor și utilajelor care pot fi puse în mod accidental sub tensiune, este legarea la
pământ prin intermediul unei prize cu rezistența maximă, de 4 Ω.
Prin legare la pământ se asigură micșorarea tensiunii de atingere la valori considerate
nepericuloase, concomitent cu deconectarea sectorului avariat prin declanșarea protecțiilor,
arderea siguranțelor etc. . Elementul principal al instalației de legare la pământ este priza de
pământ. Prizele de pământ pot fi naturale sau artificiale.
Prizele naturale se compun din elementele bune conductoare de electricitate ale
construcțiilor existente, aflate în contact cu solul, cum sunt armăturile metalice ale
construcțiilor din beton armat, stâlpii metalici, conductele de fluide incombustibile etc.
Prizele artificiale se construiesc din electrozi de oțel sau din Cu (deci solul este agresiv,
pH<4), așezați în sol in poziție verticală, in funcție de rezistivitatea solului în straturile de
profunzime sau de suprafață.
Cel mai adesea, electrozii se confecționează din țeavă de oțel zincat φ2" x3m, așezați
verticali la adâncimea de 0,6m de la suprafața solului și legali între ei printr-o centură din oțel
lat zincat 40x4mm2, aceasta constituind centura exterioară.

De la centura exterioară se fac ramificații eclisate la carcasele ce pot ajunge accidental sub
tensiune, instalate în aer liber, sau la centura interioară. instalată aparent in clădiri la 3Ocm de
la pardoseală. de la care se fac legături la carcase. Centura interioară se confecționează din
oțel lat zincat 25x4 mm2 iar ramificațiile vor fi din același material sau conductor funie de
cupru cu secțiunea minimă de 16 mm2 .
Calculul prizei de pământ stabilește numărul de electrozi în funcție de rezistența de trecere
impusă prizei, de geometria ei și de rezistivitatea solului. Pentru prize din țeavă, cu electrozi
îngropați vertical, rezistența de trecere a unui electrod se calculează cu relația:
h n ! ! ∙ % ∙ , !
RT =
i
jlog > + log na!
o= ∙ %,! ∙ %
jlog ,
+ log
∙ , a!
o = 12.004 ≈ 12 Ω

unde:
ρ – rezistivitatea de calcul a solului = 100 Ω∙m
l – lungimea electrodului = 3 m
d – diametrul exterior al țevii = 0,05 m

t – adâncimea de îngropare = 0,6 m; t = t0 + l/2

Datorită dispersiei se adoptă un coeficient de siguranță k=2, astfel că:

RD = k RT = 2 ∙ 12 = 24 Ω (rezistență de dispersie)
Numărul de electrozi necesar rezultă din relația:
p
n= = = 6 ; RDadm = 4 Ω
p I)&

Electrozii vor fi așezați în triunghi echilateral cu distanța între ei egală cu lungimea

electrodului ca in figura de mai jos. Legătura între centura exterioară și cea interioară se va
face prin două legături eclisate, care să permită măsurarea prizei, în perioada de secetă și de
îngheț, independent de carcasele utilajelor.

Bibliografie

1. L. Georgescu – Transportul și distribuția energiei electrice, Editura UPG Ploiești, 2011

2. L. Georgescu – Echipamente electrice, Editura UPG Ploiești, 2011
3. E. Pietrăreanu – Agenda Electricianului, Ed. Tehnică București, 1985
4. *** Normativ I7 pentru producerea, construcția și exploatarea instalațiilor electrice,
București, 1975