Dokumen.tips Breviar de Calcul Instalatii Electrice

7/8/2019 Breviar de Calcul Instalatii Electrice
BREVIAR DE CALCUL
1. PREDIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN METODA

FACTORULUI DE UTILIZARE
Predimensionarea instalaţiei de iluminat a fost realizată prin metoda globală a factorului de

utilizare, prin luarea în considerare atât a componentei directe, cât şi a componentei reflectate.
Predimensionarea prin metoda globală se face ţinând seama de nivelul de iluminare în planul util. Factorul
de utilizare “u” este raportul dintre fluxul incident pe suprafaţa utilă Ф u şi fluxul emis de sursă Фc.
ΦU
u = (1.1)
ΦC
Factorul de utilizare reprezintă un randament al utilizării efective a fluxului luminos în planul util.
Relaţia de definiţie este:
Φu = E m ⋅ S [lm] (1.2)
în care:
Em – iluminarea medie2 admisă [lm];
S – suprafaţa utilă [m ];
u - factorul de utilizare, stabilit de fabricantul corpului de iluminat (ELBA).
Factorul de utilizare depinde de următoarele:
- tipul corpului de iluminat şi modul de distribuţie al fluxului luminos;
- poziţia sursei faţă de planul util, precum şi dimensiunile încăperii considerate;
- reflexia suprafeţelor pereţilor şi a tavanului ( ρp, ρt).
Din relaţia (1.1) rezultă relaţia de dimensionare pentru fluxul necesar:
Φu = u ⋅ Φc (1.3)
Φ c = Φ nec (1.4)
ÎnlocuimΦrelaţia (1.4) în(1.5)
u = u ⋅ Φ nec
relaţia (1.3) şi obţinem relaţia:
Înlocuim relaţia (1.5) în relaţia (1.2) de definiţie a fluxului util şi obţinem relaţia:
E ⋅S
Φ nec = m (1.6)
u
Dacă factorul de utilizare conţine factorul de depreciere, Δ (k=1/Δ), al sursei de iluminat şi al
corpului de iluminat, relaţia (1.6) devine:
Em ⋅ S ⋅ k
Φ nec = (1.7)
u
Pentru corpurile de iluminat frecvent utilizate sunt întocmite tabele cu factori de utilizare în funcţie
de indicele încăperii.
Indicele încăperii îl putem determina cu relaţia:
L ⋅l
i=
h ⋅ (L + l)
(1.8)
în care:
L – lungimea încăperii [m];
l – lăţimea încăperii [m];
h – înălţimea sursei, deasupra planului util, măsurată de la axul orizontal al sursei la planul util; în
cazul surselor cu incandescenţă, de la filament la planul util [m].
Factorii de reflexie ai tavanului şi ai pereţilor, sunt aleşi în funcţie de natura finisajului.
Determinarea numărului de lămpi necesare pentru a fi instalate într-o încăpere, cunoscând sursa (fluxul
lămpii), se face
Φ astfel:
n = nec (1.9)
Φl
Page 1/32
http://slidepdf.com/reader/full/breviar-de-calcul-instalatii-electrice 1/32
în care Фl este fluxul unei lămpi alese.
METODA GRAFO-ANALITICA (Metoda punct cu punct -MPP)
Verificarea cantitativă a sistemului de iluminat se face cu ajutorul metodei punct cu punct. această
verificare cantitativă a sistemului a fost făcută pentru încăperea P13.
Iluminarea directa:
I ⋅ h 2α + sin 2α
Ed = k ⋅ e = Mf ⋅ 2 ε 2 ⋅
a +h 4L ⋅ l
Mf- factor de mentinere
I - intensitatea corpului de iluminat dupa directia
ε ε
a
ε = arctg
h
n ⋅ φl
Iε = Iε CIL ⋅
φe
Iε - intensitatea corpului etalon
n- nr de surse aferent sursei utilizate
φ l - flux etalon
φe - flux etalon
φe = 1000 lm
h- inaltimea libera
a- perpendiculara la planul ce contine CDIL
α - unghiul sub care omul vede corpul de iluminat
Iluminarea medie reflectata calculata in camera P13 – 6FIRA-236
Dimensiunile incaperii: L=5.6m; l=3.15m; h=4.40m

ρ m ⋅ γ ⋅ ξ ⋅ φc
Iluminarea medie reflectata: Emr =
St ⋅ [1 − ρ m ⋅ (1 − γ ) ]
Suprafata tavan: S t = L ⋅ l = 5.6 ⋅ 3.15 = 17.64 m²
Suprafata pereti: S p = 2 ⋅ ( L ⋅ h + l ⋅ h ) = 2 ⋅ ( 5.6 ⋅ 4.4 + 3.15 ⋅ 4.4) = 77.00m ²
Fluxul corpurilor de iluminat
φc = N ⋅ n ⋅ φl ⋅ηc = 6 ⋅ ( 2 ⋅ 2700 ) ⋅ 0.85 = 27540
ρt ⋅ S t + ρ p ⋅ S p 0.7 ⋅ 17.64 + 0.5 ⋅ 77
ρm
= St + S p = 17.64 + 77 = 0.537
St 17.64
γ = = = 0.1864
St +Sp 17 .64 + 77
Emd ⋅ S t
ξ = 1 − φd = 1 − = 1 − 256 .11 ⋅17 .64 = 0.836
φc φc 27540
ρ m ⋅ γ ⋅ ξ ⋅ φc 0.537 ⋅ 0.1864 ⋅ 0.836 ⋅ 27540
Emr = = = 231 .983
St ⋅ [1 − ρ m ⋅ (1 − γ ) ] 17 .64 ⋅ [1 − 0.537 ⋅ (1 − 0.1864 ) ]
Coeficienti de uniformitate:
-coeficient de uniformitate generala
C ug = E min = 405 .983 = 0.832
Emed 488 .088
-coeficient de uniformitate locala
Page 2/32
E min
C ul = = 405 .983 = 0.7515
E max 540 .183
2. DIMENSIONAREA CIRCUITELOR DE ILUMINAT
1. Determinarea sectiunii fazei (sf):

-circuit lumina:
P[W ] 500
C1: Ic = Uf ⋅ cos ϕ
=
230 ⋅ 0.95
= 2.288 A
P[W ] 1300
C2: Ic =
Uf ⋅ cos ϕ
=
230 ⋅ 0.95
= 5.95 A
Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinam sectiunea fazei si curentul maxim admisibil Imax adm:
sf=f (Ic, nr. conductoarelor active)
Conform Normativ I7:
Sectiunea minima este de 1.5mm² pentru lumina, iar sectiunea minima pentru prize este de 2,5 mm².
sf=1.5mmp=sn → I max .adm . =17 A
2. Determinarea diametrului tubului de protectie:

dtub= f(sf; nr cond active)
Din Manualul Instalatorului, pag.181 determinam diametrul tubului de protectie:
dtub= f(1.5; 2)
dtub= 12mm
- pentru parter folosim tub protectie ingropat IPY, iar pentru subsol folosim tub protectie aparent IPEY
Folosim conductori FY cu sectiunea de 1,5 mmp montate in tub de protectie IPY:
PARTER: 2FY1.5/ IPY12
SUBSOL: 2FY1.5/IPEY12
(I- izolant; P-protejant; E-etans; Y- mase plastice)

3. Alegerea sigurantei fuzibile:
Curentul fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (I F)
IF>IC ; Ic1=2.28A; Ic2=5.95A
C1: IF∈ (2.28 ........4……………17)
C2: IF∈ (5.95 ........6……………17)
I F < K ⋅ I max .adm < 1 ⋅17 =17A
Curentul maxim admisibil aferent conductoarelor:
Imax.adm=17A
K=1 – pentru instalatii cu surse fluorescente
K=0.8 – pentru instalatii cu surse incandescente
Alegem valoarea cea mai mica!
Legatura fuzibila (LF) cu soclu de 16 are montata in interior 6A: LF16/4A; LF16/6ª
3. DIMENSIONAREA CIRCUITELOR DE PRIZE

-circuit priza:
P[W ] 2000
Ic = = = 10 .87 A
Uf ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
Page 3/32
Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinam sectiunea fazei:

sf=2.5mmp (cf. I7)
Sectiunea minima pentru prize este de 2,5 mm² (Conform I7)

dtub= f(sf; nr cond active) ; cond active: f, n,p
dtub= f(2.5; 3)
dtub= 16mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 2,5 mmp montate in tub de protectie IPY:
3FY2.5/ IPY16
Sectiunea impamantarii – sectiunea nulului de lucru
sPE=sn

IF>IC ; Ic=10.87A
IF ∈ (10.87 ........16……………24)
I F < K ⋅ I max .adm < 0.8 ⋅ 24 =19.2A
Curentul maxim admisibil aferent conductoarelor il alegem din Manualul Instalatorului pagina 190 pentru
2 conductoare active:
Imax.adm=24A
K=0.8 – pentru instalatii cu surse incandescente
Alegem
Legaturavaloarea
fuzibila cea
(LF)mai mica!
avand → Is =soclului
valoarea 16 A reusind
de 16,astfel
iar insainterior
protejam faza 16A: LF16/16A
montat
4. DIMENSIONAREA COLOANEI SECUNDARE DE LUMINA SI PRIZE

cos ϕL = 0.95 pentru lumina
cos ϕP = 0.8 pentru prize
sin 2 ϕ + cos 2
ϕ =1 → sin 2
ϕ =1 − cos 2 ϕ =1 − 0.95 2
sin ϕL = 0.31
2
sin ϕ P + cos 2 ϕ P = 1 → sin 2
ϕ =1 − cos 2 ϕ =1 − 0.8 2
sin ϕP = 0.6
sin ϕ 0.31
tg ϕL = = = 0.326
cos ϕ 0 .95
sin ϕ 0 .6
tg ϕP = = = 0.75
cos ϕ 0.8
PL PP
Iat=IaL+IaP= +
3 ⋅U l 3 ⋅U l
Parter:
IaL= PL
3 ⋅U l
= ( 500 + 1300 ⋅ 4 + 1050 + 500 ⋅ 2 + 600 ⋅ 2) = 12.92 A
3 ⋅ 400
Page 4/32
PP ( 2000 ⋅ 7)
IaP= = = 20.2 A
3 ⋅U l 3 ⋅ 400
Irt=IaL ⋅tg ϕL + IaP ⋅tg ϕP
Irt=12.92x0.326+20.2x0.75=19.36A
Iat=IaL+IaP = 12.92+20.2=33.12A
Ic = I a2 + I r2 = 33.12 2 + 19.36 2 = 38.36 A
t t
Am ales din Manualul Instalatorului pagina 190 din tabelul “Curentii maxim admisibili in regim
permanent la conductoare izolate” sectiunea fazei.
sf=f (Ic, nr. conductoarelor active) ; Ic=38.36A; nr conductoare active: 4

Imax. adm=45A → sf=10mmp
Daca sf ≤ 16 mmp → sn=sf= 10mmp
Daca sf>16mmp → sn= s f
Subsol:
P ( 900 + 1200 + 800 + 1000 + 300 + 700 + 100 )
IaL=
L
= = 7.22 A
3 ⋅U l 3 ⋅ 400
sin 2 ϕ + cos 2
ϕ =1 → sin 2
ϕ =1 − cos 2 ϕ =1 − 0.95 2
sin ϕL = 0.31
sin ϕ 0.31
tg ϕP = = = 0.326
cos ϕ 0.95
Irt=IaL ⋅tg ϕL
Irt=7.22x0.326=2.35
Iat=IaL+IaP = 7.22+0=7.22A
Ic= I a2 + I r2 = 7.22 2 + 2.35 2 = 7.6 A
t t
sf=f (Ic, nr. conductoarelor active) ; Ic=7.6A; nr conductoare active: 4

Imax. adm=13A → sf=1.5mmp
Daca sf ≤ 16 mmp → sn=sf= 1.5mmp

PARTER:
dtub= f(sf; nr cond active) ; cond. active: 5
dtub= f(10; 5)
dtub= 32mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 10mmp montate in tub de protectie IPY:
5FY10/ IPY32
sPE=sn
SUBSOL:
dtub= f(sf; nr cond
active) ; cond. active: 4
dtub= f(1.5; 4)
Page 5/32
dtub= 16mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 1.5mmp montate in tub de protectie IPEY:
4FY1.5/ IPEY16

IF>IC ;
Parter: Ic=38.66A
Subsol: Ic=7.6A
IF ∈ (Ic, ........cond.3……………3Imax.adm) –rol de protectie la scurtcircuit
IF ∈ (38.66 ........25……………135)
IF ∈ (7.6 ........10……………39)
IF < 3 ⋅ I max .adm < 3 ⋅ 45 =135A

IF < 3 ⋅ I max .adm < 3 ⋅13 =39A
Conditia de selectivitate:
IF ≥IFmax aval+2 trepte
IFmax aval → LF16A
IF ≥16+2tr
IF ≥25
IF ∈ [Ic, … 3 Imax adm]
IF ∈ [38.66 …40…….. 135]
Alegem valoarea cea mai mica! → Is = 40 A reusind astfel sa protejam faza
Legatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 63, iar in interior montat 40A: LF63/40A
IF ∈ [Ic, … 3 Imax adm]

IF ∈ [7.6 …10…….. 39]
LF16/10A
4. Alegerea intrerupatorului tripolar parghie (IPIII):
- rol de separare a consumatorului x (tablou)

- Ir – curentul de rupere reprezinta curentul maxim pe care il poate intrerupe
Ir>Ic ;
PARTER: Ic=38.66A
IPIII In/IrA→→ IPIII 63/50A

cos ϕ =1 Ir=50A;In=63A
SUBSOL : Ic=7.6A
cos ϕ =1 → Ir=20A; In=25A
IPIII In/IrA → IPIII 25/20A
5. CALCULUL PIERDERII DE TENSIUNE PENTRU CIRCUITUL DE

LUMINA SI PENTRU CIRCUITUL DE PRIZA
Calculul pierderii de tensiune totala:

∆U % = ∆U % + ∆U % + ∆U % = 1.28 + 1.46 + 2.3 =
1 2 3
t
5.04%
Calculul pierderii de tensiune ( ∆ U3) pentru circuitul de lumina (CL) si pentru circuitul de priza
(CP)
Page 6/32
2 ⋅100 n Pi li 
∆U 3 = ⋅  ∑ 
γ ⋅ U f  i =1 S i 
2
γ - conductivitate (pentru Cu γ = 54 ; pentru Al γ = 32 )

Si- sectiunea tronsonului (ct)
U
Pt =230V
f
circuitele de priza si de lumina pierderea tensiunii nu trebuie sa fie <1 si >2,9%.
Circuitul de lumina (CL) – cel mai dezavantajat (lung (1) si incarcat (2))
2 ⋅ 100  n P l  2 ⋅ 100  100 ⋅ l1 800 ⋅ L 1300 ⋅ L 

∆U l = ⋅  ∑ i i  = ⋅  + +  =
γ ⋅U 2
f  i =1 S i  54 ⋅ 230
2
 s1 s1 s1 
100 ⋅ 7 800 ⋅ 3.1 1300 ⋅ 35 
= 7 ⋅10−5 ⋅  + +  = 7 ⋅10 −5 ⋅ 32453 = 2.27%
 1.5 1.5 1.5 
L=lo+lv; s1 =1.5 mmp
Circuitul de priza (CP) - cel mai lung si cel mai dezavantajat
 n Pl   2000W ⋅ Lt 
∆ U p = 2 ⋅ 1002 ⋅  ∑ i i  = 2 ⋅ 100 2 ⋅   = 2.315 ⋅ 10 − 5 ⋅  2000⋅ 45  = 0.83%
γ ⋅ U l  i =1 S i  54 ⋅ 400  s1   2.5 
s1 = 2.5mmp
∆U 3 = max ∆U 3 ; ∆U 3 = max( 2.27;0.83) = 2.3%

PI L
Calculul pierderii de tensiune pentru ultimul etaj (∆ U2)

100 ⋅ Pa ⋅ l
∆U 2 = - calculat pe ultimul nivel
γ ⋅ s ⋅ U l2
100 ⋅ Pa ⋅ l
∆U 2 = = 100 ⋅ 22932⋅ 55 = 1.46%
γ ⋅ s ⋅U l
2
54 ⋅ 10 ⋅ 4002
Se mareste sectiunea
U l = 400 V ( circuit trifazat)
Pa = 3 ⋅ U ⋅ I a = 3 ⋅ 400 ⋅ 33.1 = 22932 W
Calculul pierderii de tensiune ( ∆ U1) intre Tabloul General si Postul Trafo
100 ⋅ Pa ⋅ l 100 ⋅ 204382 ⋅ 100
∆U 1 = = = 1.28%
γ ⋅ s ⋅ U l2 54 ⋅ 185 ⋅ 400 2
9
i =1 (
I aT = cs ⋅ ∑ I a ) i = 0.7 ⋅ ( 7.22 + 33.12 + 65.57 + 82.32 + 67.6 + 33.12 ⋅ 5) = 295A
Pa = 3 ⋅U ⋅ I a = 3 ⋅ 400 ⋅ 295 = 204382W
Comparam pentru P.T. pierderea de tensiune lumina cu pierderea de tensiune pt prize si forta astfel:
PT: → 8% L (pierderea de tensiune pt circuitul de lumina)
→ 10% P+F (pierderea de tensiune pt circuitul de priza si forta)
TABLOU SECUNDAR DE FORTA
Conditii de formare a unui tablou secundar de forta:

• orice tablou trebuie sa contina 5 motoare cu pornire directa;
• minim un motor cu pornire Υ − ∆ ;
• minim un circuit de priza monofazat (puterea 3KW unui circuit de priza);
Page 7/32
• minim un circuit de priza trifazat (cu P=5 ÷ 7KW)

• suma tuturor puterilor instalate pe tablou sa fie > 30KW;
• doar unul dintre cele 3 tablouri va avea circuite de prize de tensiune redusa (puterea circuitului
400W);
• 6 locuri de priza (max 2 locuri de priza/ incapere)
6. CIRCUIT DE FORTA – MOTOR PORNIRE DIRECTA

P[W ] 750W
Ic = = = 2.18 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
P[W ] 3000W
Ic = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
P,n, Kp, cos ,η
n s = 1000 rot / min( 6 poli )
Ip Ip
Kp = = 4.5 ; K p = =6;
1
Ic 2
Ic
Ip = Kp ⋅ Ic
Ip1 = 4.5 ⋅ 2.18 = 9.81 A ; Ip 2 = 6 ⋅ 7.31 = 43 .86 A ; Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinam
sectiunea fazei:
sf1=f (2.18, 3) =1.5mm²; Imax adm=14A
sf2=f (7.3, 3) =1.5mm²; Imax adm=14A
Densitatea de pornire ( p )
J
Ip
Jp = sf
sf ≤16 mmp = s n
sf
sf > 16mmp → s n =
2
sf1=1.5mmp=sn1; sf2=1.5mmp=sn2;
Densitatea la pornire a motoarelor:
Motor 750W: J p1 = I p1 sf1 = 9.81 1.5 = 6.54 A/mmp
Motor 3000W: J p 2 = I p 2 s f 2 = 43 .83 1.5 = 29 .22 A/mmp
dtub2.
= f(sDeterminarea diametrului
f; nr cond active) tubului
; cond active: 4 de protectie:
dtub1= f(1.5; 4) ⇒ dtub1= 12.7mm
IPEY - pentru varianta etansa
PEL – tub protectie metalic
Folosim conductori FY cu sectiunea de 1.5mmp montate in tub de protectie PEL: 4FY1.5/ PEL12.7
3. Alegerea contactorului (TCA)
Rol: inchide / deschide circuitul (rol de comanda)

Inc > Ic → I FTCA
Inc – Curent nominal al contactorului

TCA:
Din Manualul Instalatorului, pag.192, Tabelul 6.18 determinam I FTCA (f(Inc))
Ic = 2.18 A
Page 8/32
Inc1 > Ic1 → 6 > 2.18 → I F = 25 A TCA
> Ic2 → 10 > 7.31 → I F = 25A

Inc 2 TCA
Alegem contactorul:
TCA 25A
4. Alegerea blocului de releu termic (TSA)

 Ir 
Din Manualul Instalatorului, pag.192, Tabelul 6.18 determinam I s ∈ Ir ...... 
 0.6 
Ir = Ic
Ir ∈ (0.6... 1)
Is – Curent de serviciu (reglaj grosier)
 Ir 
Is ∈ Ir ...... 
 0 .6 
Is 1 ∈( 2.18 ...... 3.63 ) ; Is=2.4A → InTCA1=10A
InTSA=10A (col1) → IFTSA=f(Is) → InTSA1=10A
Is 2 ∈( 7.31 ...... 12 .18 ) ; Is=11A → InTCA1=16A
Alegem blocul de relu termic : TSAIn / Is / IrA
TSA 10/2.4/2.18 A
TSA 16/11/7.31 A

 IF>IC ; Ic= 2.18A
Ip
F
 I ≥ 2.5
Conditii de protejare
 I F ≤ I FTCA
 IF ≤ IFTSA
Aceasta siguranta fuzibila protejeaza la scurtcircuit!
Nr. IF ≥ Ip / 2.5 I F ≤ I FTCA I F ≤ I FTSA

crt
1 I F ≥ 9.81 / 2.5 →I F ≥ 3.92 IF ≤ 25 IF ≤ 10
≥
2 IF 43 .86 / 2.5
I F ≥ 17 .54 → IF ≤ 25 IF ≤ 35
IF ∈ ( 2.18, 3.92, 25)

4A ⇒ LF10/4A
IF ∈ ( 7.31, 17.54, 25)
16A ⇒ LF16/10A
Imax.adm= 12.7A
Legatura fuzibila (LF) avand valoarea soclului de 10,respectiv 16A iar in interior montat 4, respectiv
10A: LF10/4A; LF16/10A
7. CIRCUIT DE FORTA – MOTOR PORNIRE Y-Δ

Page 9/32

P[W ]
Ic =
3 ⋅U l ⋅ cos ϕ ⋅η
P[W ] 5500W
Ic1 = = = 12.42 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η 3 ⋅ 400 ⋅ 0.77 ⋅ 0.83
Ic1
Ic 2 = = 12.42 = 7.17 A
3 3
P[W ] 7500W
Ic3 = = = 16.52 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η 3 ⋅ 400 ⋅ 0.78 ⋅ 0.84
Ic3
Ic 4 = = 16.52 = 9.53 A
3 3
P[W ] 11000W
Ic5 = = = 23.64 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η 3 ⋅ 400 ⋅ 0.79 ⋅ 0.85
Ic5
Ic 6 = = 23.64 = 13.65 A
3 3
Din Manualul Instalatorului, pag.191 determinam s f , I max . adm
sf1=f (12.42, 3) → s =1.5mm²; Imax adm=14A

f1
sf2=f (7.17, 3) → s f 2 = 1mm²

sf3=f (16.52, 3) → s f 3 =2.5mm²; Imax adm=20A
sf4=f (9.53, 3) → s f 4 = 1mm²
sf5=f (23.64, 3) → s f 5 =4mm²; Imax adm=26A
=
ssf6f =f≤16
(13.65, s
mmp 3) 1.5mm²
f 6
= s→
n
sf
sf > 16mmp → s n =
2
Verificare:
Densitatea de pornire ( J p )
K ⋅ Ic1
Jp =
3s f 2
Ip Ip Ip
Kp = = 5; Kp = =6;Kp = =6
3
Ic 4
Ic 5
Ic
Ip1 = 5 ⋅12 .42 = 62.1A ; Ip3 = 6 ⋅16 .52 = 99 .12 A ; Ip5 = 6 ⋅ 23 .64 = 141 .84 A
Motor 5500W: J p1 = K ⋅ I c1 3s f 2 = 5 ⋅12 .42 3 ⋅1 = 20 .7 A/mmp
Motor 7500W: J p 3 = K ⋅ I c 3 3s f 4 = 6 ⋅16 .52 3 ⋅1 = 33 .04 A/mmp
Motor 11000W: J p 5 = K ⋅ I c 5 3s f 6 = 6 ⋅ 23 .64 3 ⋅1.5 = 31 .52 A/mmp
dtub= f(sf2; nr cond active) ;d1- cond active: 4; d2- cond active: 3
IPEY - pentru varianta etansa

PEL – tub protectie metalic
Motor 5500W:dtub1= f(1.5; 4) ⇒ dtub1= 12.7mm
dtub2= f(1; 3) ⇒ dtub2= 12.7mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 1mmp montate in tub de protectie PEL: 3FY1/ PEL12.7
Page 10/32
Motor 7500W:dtub3= f(2.5; 4) ⇒ dtub3= 16.1mm

dtub4= f(1; 3) ⇒ dtub4= 12.7mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 1mmp montate in tub de protectie PEL: 3FY1/ PEL12.7
Motor 11000W:dtub5= f(4; 4) ⇒ dtub5= 17.9mm
dtub6=FYf(1.5; 3) ⇒ de dtub6= 12.7mm
Folosim conductori cu sectiunea 4mmp montate in tub de protectie PEL: 4FY4/ PEL17.9
3. Alegerea contactorului de comanda (TCA)
Rol: inchide / deschide circuitul (rol de comanda)

InTCA > Ic 2 → I F TCA
Inc – Curent nominal al contactorului

TCA:
FTCA
Din Manualul
Alegerea Instalatorului,
contactorului TCA pag.192, Tabelul 6.18 determinam I (f(Inc))
Inc3 > Ic3 → 16 > 12.42 → I F = 35A TCA
Inc 4 > Ic 4 → 32 > 16 .52 → I F = 50 A

TCA
Inc5 > Ic5 → 32 > 23 .64 → I F = 50 A

TCA
Alegem contactorul:
TCA 35A
TCA 50A
TCA 50A
4.Ic
Ir =
Alegerea blocului de releu termic (RT)
2
 Ir 
Din Manualul Instalatorului, pag.192, Tabelul 6.18 determinam I s ∈ Ir ...... 
 0.6 
Ir ∈( 0.6 ... 1) ⋅ Is
Is → InTCA=10A
InTSA=10A (col3) → IFTSA=f(Is) → InTCA=10A
Alegerea blocului de releu termic
Is 1 ∈(12 .42 ...... 20 .7 ) ; Is=15A → InTCA1=32A
Is 3 ∈(16 .52 ...... 27 .53 ) ; Is=20A → InTCA1=32A

Is 5 ∈( 23 .64 ...... 39 .4) ; Is=25A → InTCA1=32A

Alegem blocul de relu termic : TSAIn / Is / IrA
TSA 32/15/12.42 A
TSA 32/20/16.52 A
TSA 32/25/23.64 A
5. Alegerea
Curentul
sigurantei fuzibile:
fuzibilului este curentul maxim suportat de siguranta fuzibila fara sa se arda (I F)
 IF> Ic ; Ic=12.42A
1
Ip1 = 5 ⋅12 .42 = 62.1A ; Ip3 = 6 ⋅16 .52 = 99 .12 A ; Ip5 = 6 ⋅ 23 .64 = 141 .84 A
Page 11/32
I PY
 IF ≥ (pentru pornire stea)
2
I F1 ≥ 62.1 2 → I F 1 ≥ 31.05 A
I F 3 ≥ 99.12 2 → I F 3 ≥ 49.56 A
I F 5 ≥ 141.84 2 → I F 5 ≥ 70.92 A
Ip Ip Ip
Kp = = 5; Kp = =6;Kp = =6
3
Ic 4
Ic 5
Ic
K P ⋅ Ic1
 I PY =
3
I PΥ 1 = (5 ⋅ 12.42) 3 → I PΥ 1 = 20.7 A
I PΥ 2 = (6 ⋅ 16.52) 3 → I PΥ 1 = 33.04 A
I Υ 3 = (6 ⋅ 23.64) 3 → I PΥ 1 = 47.28 A
P
Conditii de protejare
 I F ≤ I FTCA
 IF ≤ IF TSA
 Conditia de scurtcircuit:
 IF ≤ 3 ⋅ I max .adm
IF ≤ 3 ⋅14 → I F ≤ 42
IF ≤ 3 ⋅ 20 → I F ≤ 60
IF ≤ 3 ⋅ 26 → I F ≤ 78

Nr. I
I F ≥ PY
K ⋅ Ic1
I PY = P
I F ≤ I FTCA IF ≤ IF TSA
IF ≤ 3 ⋅ I max .adm
crt 2 3
1 IF ≥ 62.1 / 2 → I F ≥ 31 .05 I PY = 20 .7 IF ≤ 35 IF ≤ 50
2 IF ≥ 99.12 / 2 → I F ≥ 49 .56 I PY = 33 .04 IF ≤ 50 IF ≤ 63
3 IF ≥ 141 .84 / 2 → I PY = 47 .28 IF ≤ 50 IF ≤ 80
I F ≥ 70 .92
IF ∈ ( 12.42, 31.05, 50)

16A ⇒ LF20/16A
IF ∈ ( 16.52, 49.56, 63)
20A ⇒ LF25/20A
IF ∈ ( 23.64, 70.92, 80)
25A ⇒ LF40/25A
8. CIRCUIT DE PRIZA MONOFAZAT

-circuit priza:
P[W ] 3000
Ic = = = 15 .35 A
Uf ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
sf=2.5mmp (cf. I7)
Page 12/32

dtub= f(sf; nr cond active) ; cond active: f, n,p
ddtub = f(2.5; 3)
tub= 16mm
- pentru subsol folosim tub protectie aparent IPEY
Folosim conductori FY cu sectiunea de 2,5 mmp montate in tub de protectie IPEY:
3FY2.5/ IPEY16
sPE=sn

IF>IC ; Ic=15.35A
IF ∈ (15.35 ........16……………24)
I F < K ⋅ I max .adm < 0.8 ⋅ 24 =19.2A
Imax.adm=24A
K=0.8
9. CIRCUIT DE PRIZA TRIFAZAT

sf1=f (Ic1, nr. conductoarelor active) ; cond active:3 → s =2.5mm² f1
P[W ] 6000
Ic = = = 10.85 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
U l = 400 V
cos ϕ = 0.8
Nu avem nul de lucru!

dtub= f(sf; nr cond active) ; cond active: 4
dtub= f(2.5; 4)
dtub= 20mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 2,5 mmp montate in tub de protectie IPEY:
4FY2.5/ IPEY20
IF>IC ; Ic=A
IIFF∈<(10.85 ....16……………24)
K ⋅ I max . adm < 0.8 ⋅ 24 =19.2A
Page 13/32
Imax.adm=24A
K=0.8
10. CIRCUIT DE TENSIUNE REDUSA

sf1=f (Ic1, nr. conductoarelor active) ; cond active:3 → s =2.5mm² f1
P[W ] 400
Ic = = = 2.174 A
⋅ U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.8
Uf = 230 V
cos ϕ = 0.8
dDin
tub=Manualul
f(sf; nr cond active) ; cond
Instalatorului, active:
pag.181 2
determinam diametrul tubului de protectie:
dtub= f(2.5; 2)
dtub= 16mm
Folosim conductori FY cu sectiunea de 2.5mmp montate in tub de protectie IPEY:
3FY2.5/ IPEY16
sPE=sn

IIF>IC ; Ic=A
F ∈ (2.174 ....4……………24)
I F < K ⋅ I max .adm < 0.8 ⋅ 24 =19.2A
Imax.adm=24A
K=0.8
11. CALCULUL COLOANELOR TABLOURILOR SECUNDARE DE FORTA

Se determina curentul nominal al coloanei unui tablou de forta care alimentează mai multe receptoare
• Determinarea curentului nominal
o Pentru motor cu P = 0.75 KW ; cos ϕ = 0.70 ;η = 0.71 :
2 2
sin ϕ= 1 −cos ϕ = 1 −0.70 = 0.714
I 1 = 2.18 A
o Pentru motor cu P = 3KW ; cos ϕ = 0.75 ;η = 0.79 :

2 2
sin ϕ = 1 −cos ϕ = 1 −0.75 = 0.66
Page 14/32
I 2 = 7.31 A
o Pentru motor cu P = 5.5 KW ; cos ϕ = 0.77 ;η = 0 .83 :

2 2
sin ϕ = 1 −cos ϕ = 1 −0.77 = 0.638
I3 =12 .42 A
o Pentru motor cu P = 7.5 KW ; cos ϕ = 0.78 ;η = 0.84 :
2 2
sin ϕ = 1 −cos ϕ = 1 −0.78 = 0.626
I 4 = 16 .52 A
o Pentru motor cu P = 11 KW ; cos ϕ = 0.79 ;η = 0.85 :
2 2
sin ϕ= 1 −cos ϕ = 1 −0.79 = 0.613
I 5 = 23 .64 A
o Pentru prize monofazate cu P = 3KW ; cos ϕ = 0.85 :
2 2
sin ϕ= 1 −cos ϕ = 1 −0.85 = 0.53
I6 =15 .35 A
o Pentru prize trifazate cu P = 6 KW ; cos ϕ = 0.80 :
2 2
sin ϕ = 1 −cos ϕ = 1 −0.8 = 0 .6
I7 =10 .825 A
=
o Pentru circuit de tensiune redusa cu P = 0.4 KW ; cos ϕ 0.80
2 2
sin ϕ = 1 −cos ϕ = 1 −0.8 = 0 .6
I 8 = 2.174 A
• Calculul coloanei secundare de forta pentru S.H. a tabloului TSF1:
Ic = I a2 + I r2
Ic-intensitatea curentului nominal
Ia- curentul nominal activ
Ir- curentul nominal reactiv
9
Ia = ∑ ( I a ) i = 1.525 + 5.48 + 5.48 + 5.48 + 5.48 + 18.68 + 13.04 + 8.66 + 1.74 = 65.565 A
i =1
P1 750
I1 = = = 2.178 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
I a1 = I 1 ⋅ cos ϕ = 2.178 ⋅ 0.7 = 1.525 A

P2 3000
I2 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 2 = I 2 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
Page 15/32
P3 3000
I3 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 3 = I 3 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
I4 = P4 = 3000 = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 4 = I 4 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A

P5 3000
I5 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 5 = I 5 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
P6 11000
I6 = = = 23.64A
3 U cos ϕ η 3 400 0.79 0.85
⋅ l
⋅ ⋅ 1
⋅ ⋅ ⋅
I a6 = I 6 ⋅ cos ϕ = 23 .64 ⋅ 0.79 = 18 .68 A
P7 3000
I7 = = = 15.35 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
I a 7 = I 7 ⋅ cos ϕ = 15 .35 ⋅ 0.85 = 13.04 A
P8 6000
I8 = = = 10.825 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
I a8 = I 8 ⋅ cos ϕ = 10 .825 ⋅ 0.8 = 8.66 A

P9 400
I9 = = = 2.174 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.8
I a 9 = I 9 ⋅ cos ϕ = 2.174 ⋅ 0.8 = 1.74 A

9
Ir = ∑ ( I r ) i = 1.55 + 4.82 + 4.82 + 4.82 + 4.82 + 14.49 + 8.14 + 6.495 + 1.304 = 51.259 A
i =1
P1 750
I1 = = = 2.178 A
3 ⋅U ⋅ cos ϕ ⋅η 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
l 1
I r1 = I 1 ⋅ sin ϕ = 2.178 ⋅ 0.714 = 1.55 A

P2 3000
I2 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I r2 = I 2 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A

P3 3000
I3 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I r 3 = I 3 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A

P4 3000
I4 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
Page 16/32
I r4 = I 4 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A

P5 3000
I5 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
= ⋅ = ⋅ =
I r5 I 5 sin ϕ 7.31 0.66 4.82 A
P6 11000
I6 = = = 23.64A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.79 ⋅ 0.85
I r 6 = I 6 ⋅ sin ϕ = 23 .64 ⋅ 0.613 = 14 .49 A
P7 3000
I7 = = = 15.35 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
I r 7 = I 7 ⋅ sin ϕ = 15 .35 ⋅ 0.53 = 8.14 A
I8 = P8 = 6000 = 10.825 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
I r 8 = I 8 ⋅ sin ϕ = 10 .825 ⋅ 0.6 = 6.495 A

P9 400
I9 = = = 2.174 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.8
I r 9 = I 9 ⋅ sin ϕ = 2.174 ⋅ 0.6 = 1.304 A

Ic = I a2 + I r2 = 65 .565 2 + 51 .259 2 = 83 .224 A
sf=f (Ic, nr. conductoarelor active) ;
Alegerea sectiunii conductorului n=4 conductori activi:

I max .adm ≥ I c → I max .adm ≥ 83 .224 A
sf=f (83.224, 4) → sf=35mm² → Imax adm=98 A
I max .adm = 98 A ; s f = 35 mmp
Daca sf ≤ 16 mmp → sn=sf
Daca sf>16mmp → sn= s2 f
= 16mmp
Densitatea de pornire – verificarea conductorului de faza la regimul de scurta durata de la pornire (

J p ):
Curentul activ al motorului cu pornirea cea mai grea:
I a = I 5 ⋅ cos ϕ = 7.31 ∙ 0.75 = 5.48 A
Ir = I 5 ⋅ sin ϕ = 7.31∙0.66 = 4.82A
Ip a = Kp ⋅ I a = 6 ⋅ 5.48 = 32.88 A
Ipr = Kp ⋅ I r = 6 ⋅ 4.82 = 28.92 A
Page 17/32
m −1
I max .a = ∑ I a + ( I pa ) max
i =1
I max .a = ( 65 .565 − 5.48 ) + 32.88 = 92.965 A

m −1
I max .r = ∑ I r + ( I pr ) max
i =1
I max .r = ( 51.259 − 4.82 ) + 28.92 = 75.359 A

I max. p = ( I max ) 2 + ( I max ) 2
a r
I max . p = 92 .965 2 + 75 .359 2 =119 .67 A
I pmax
Jp = = 119 .67 = 3.42 A/mmp < 35 A / mmp
sf 35

dtub= f(35;5)
dtub= 51
sPE=sn=16mmp
Folosim conductori FY cu sectiunea de 35mmp montate in tub de protectie PEL:
3FY35+2FY16/ PEL51

1. IF> Ic ; Ic=83.224A; Imax adm=98 A; IF=100A → LF100A
I max .abs
2. I F ≥
2
I F1 ≥ 119.67 / 2 → I F 1 ≥ 59.835 A
Conditii de selectivitate:
3. I F ≥ ( I F max aval ) TSF 1 + 2tr → I F ≥ 25 + 2tr
Conditia de scurtcircuit:
4. I F ≤ 3 ⋅ I max .adm
I F ≤ 3 ⋅ 98 → I F ≤ 294
IF ∈ ( 83.224, 100, 294)
100A ⇒ LF100/100A
- rol de separare a consumatorului TSF1

IIc=83.224A
r>Ic ;
cos ϕ = 0.7 → Ir=100A;In=200A
Page 18/32
• Calculul coloanei secundare de forta pentru C.V. a tabloului TSF2:

Ic = I a2 + I r2
10
Ia = ∑ ( I a ) i = 1.525 + 1.525 + 5.48 + 5.48 + 5.48 + 9.56 + 12.886 + 18.68 + 13.04 + 8.66 = 82.316 A
i =1
P1 750
I1 = = = 2.178 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
I a1 = I 1 ⋅ cos ϕ = 2.178 ⋅ 0.7 = 1.525 A

P 750
I2 = = 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71 =
2
2.18 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1
I a 2 = I 2 ⋅ cos ϕ = 2.178 ⋅ 0.7 = 1.525 A

P3 3000
I3 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 3 = I 3 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
P4 3000
I4 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 4 = I 4 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A

P5 3000
I5 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 5 = I 5 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
P6 5500
I6 = = = 12.42 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.77 ⋅ 0.83
= ⋅ cos = 12.42 ⋅ 0.77 = 9.56

I a6 I6 ϕ A
P7 7500
I7 = = = 16.52 A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.78 ⋅ 0.84
I a 7 = I 7 ⋅ cos ϕ = 16 .52 ⋅ 0.78 = 12 .886 A

P8 11000
I8 = = = 23.64A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.79 ⋅ 0.85
I a8 = I 8 ⋅ cos ϕ = 23 .64 ⋅ 0.79 = 18 .68 A
I9 = U ⋅Pcos
9
ϕ
= 2303000
⋅ 0.85 =
15.35 A
f
I a 9 = I 9 ⋅ cos ϕ = 15 .35 ⋅ 0.85 = 13 .04 A
Page 19/32
P10 6000
I 10 = = = 10.825 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
I a10 = I 10 ⋅ cos ϕ = 10 .825 ⋅ 0.8 = 8.66 A

10
Ir = ∑ ( I r ) i = 1.55 + 1.55 + 4.82 + 4.82 + 4.82 + 7.92 + 10.341 + 14.49 + 8.14 + 6.495 = 64.946 A
i =1
P1 750
I1 = = = 2.178 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
I r1 = I 1 ⋅ sin ϕ = 2.178 ⋅ 0.714 = 1.55 A

P2 750
I2 = = = 2.178 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
I I sin ϕ 2.178 0.714 1.55

r2 2
= ⋅ = ⋅ = A
P3 3000
I3 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I r 3 = I 3 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A
P4 3000
I4 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I r4 = I 4 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A
I5 = P5 = 3000 = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I r 5 = I 5 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A

P6 5500
I6 = = = 12.42 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.77 ⋅ 0.83
I r 6 = I 6 ⋅ sin ϕ = 12 .42 ⋅ 0.638 = 7.92 A
P7 7500
I7 = = = 16.52 A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.78 ⋅ 0.84
I r 7 = I 7 ⋅ sin ϕ = 16 .52 ⋅ 0.626 = 10 .341 A
P8 11000
I8 = = = 23.64A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.79 ⋅ 0.85
I r 8 = I 8 ⋅ sin ϕ = 23 .64 ⋅ 0.613 = 14 .49 A

P9 3000
I9 = = = 15.35 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
I r 9 = I 9 ⋅ sin ϕ = 15 .35 ⋅ 0.53 = 8.14 A

P10 6000
I 10 = = = 10.825 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
Page 20/32
I r10 = I 10 ⋅ sin ϕ = 10 .825 ⋅ 0.6 = 6.495 A

Ic = I a2 + I r2 = 82.316 2 + 64.946 2 = 104 .852 A

I max .adm ≥ I c → I max . adm ≥104 .852 A
sf=f (104.852, 4) → sf=50mm² → Imax adm=123 A
I max . adm =123 A ; s f = 50 mmp
= 25mmp
2

J p ):
I a = I 5 ⋅ cos ϕ = 7.31 ∙ 0.75 = 5.48 A
Ir = I 5 ⋅ sin ϕ = 7.31∙0.66 = 4.82A
Ip a = Kp ⋅ I a = 6 ⋅ 5.48 = 32.88 A
Ipr = Kp ⋅ I r = 6 ⋅ 4.82 = 28.92 A
m −1
i =1
I max .a = ( 82.316 − 5.48 ) + 32 .88 = 109 .716 A

m −1
i =1
I max .r = ( 64.946 − 4.82 ) + 28.92 = 89 .046 A

2 2
) + (I )
max. p maxa maxr
I = (I
I max . p = 109 .716 2
+89 .046 2 =141 .304 A
I pmax
Jp = = 141 .304 = 2.826 A/mmp < 35 A / mmp
sf 50

dtub= f(50;5)
dSectiunea
tub= 55.8
impamantarii – sectiunea nulului de lucru
sPE=sn=25mmp
Page 21/32
3FY50+2FY25/ PEL55.8

2. I F ≥ I max .abs
2
I F1 ≥ 141.304 / 2 → I F 1 ≥ 70.652 A
4. I F ≤ 3 ⋅ I max .adm
I F ≤ 3 ⋅123 → I F ≤ 369
F
I ∈ ( 104.852
125A , 125, 369) ⇒ LF125/125A

Ir>Ic ;
Ic=104.852A
cos ϕ = 0.7 → Ir=175A;In=350A
• Calculul coloanei secundare de forta pentru C.T. a tabloului TSF3:
Ic = I a2 + I r2
9
Ia = ∑ ( I a ) i = 1.525 + 5.48 + 5.48 + 5.48 + 5.48 + 9.56 + 12.886 + 13.04 + 8.66 = 67.59 A
i =1
P1 750
I1 = = = 2.178 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
I a1 = I 1 ⋅ cos ϕ = 2.178 ⋅ 0.7 = 1.525 A

P2 3000
I2 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 2 = I 2 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
I3 = P3 = 3000 = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 3 = I 3 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
Page 22/32
P4 3000
I4 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 4 = I 4 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
I5 = P5 = 3000 = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I a 5 = I 5 ⋅ cos ϕ = 7.31 ⋅ 0.75 = 5.48 A
P6 5500
I6 = = = 12.42 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.77 ⋅ 0.83
I a 6 = I 6 ⋅ cos ϕ = 12.42 ⋅ 0.77 = 9.56 A

P7 7500
I7 = = = 16.52 A
3 U cosϕ η 3 400 0.78 0.84
⋅ l
⋅ ⋅ 1
⋅ ⋅ ⋅
I a 7 = I 7 ⋅ cos ϕ = 16 .52 ⋅ 0.78 = 12 .886 A
P8 3000
I8 = = = 15.35 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
I a8 = I 8 ⋅ cos ϕ = 15 .35 ⋅ 0.85 = 13 .04 A

P9 6000
I9 = = = 10.825 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
I a 9 = I 9 ⋅ cos ϕ = 10.825 ⋅ 0.8 = 8.66 A

9
Ir = ∑ ( I r ) i = 1.55 + 4.82 + 4.82 + 4.82 + 4.82 + 7.92 + 10.13 + 8.14 + 6.495 = 53.52 A
i =1
P1 750
I1 = = = 2.178 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.70 ⋅ 0.71
I r1 = I 1 ⋅ sin ϕ = 2.178 ⋅ 0.714 = 1.55 A

P2 3000
I2 = = = 7.31A
3 U cosϕ η 3 400 0.75 0.79
⋅ l⋅ ⋅ 1 ⋅ ⋅ ⋅
I r2 = I 2 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A
P3 3000
I3 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
I r 3 = I 3 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A
P4 3000
I4 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
= I 4 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A

I r4
P5 3000
I5 = = = 7.31A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.75 ⋅ 0.79
Page 23/32
I r 5 = I 5 ⋅ sin ϕ = 7.31 ⋅ 0.66 = 4.82 A

P6 5500
I6 = = = 12.42 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.77 ⋅ 0.83
= ⋅ = ⋅ =
I r6 I 6 sin ϕ 12 .42 0.638 7.92 A
P7 7500
I7 = = = 16.52 A
3 ⋅ U l ⋅ cosϕ ⋅η1 3 ⋅ 400 ⋅ 0.78 ⋅ 0.84
I r 7 = I 7 ⋅ sin ϕ = 16 .52 ⋅ 0.613 = 10 .13 A
P8 3000
I8 = = = 15.35 A
U f ⋅ cos ϕ 230 ⋅ 0.85
I r 8 = I 8 ⋅ sin ϕ = 15.35 ⋅ 0.53 = 8.14 A
I9 = P9 = 6000 = 10.825 A
3 ⋅ U l ⋅ cos ϕ 3 ⋅ 400 ⋅ 0.8
I r 9 = I 9 ⋅ sin ϕ = 10.825 ⋅ 0.6 = 6.495 A

Ic = I a2 + I r2 = 67 .59 2 + 53 .52 2 = 86 .2 A

sf=f (86.2; 4) → sf=35mm² → Imax adm=98 A
I max .adm = 98 A ; s f = 35 mmp
= 16mmp
2

J p ):
I a = I 5 ⋅ cos ϕ = 7.31 ∙ 0.75 = 5.48 A
Ir = I 5 ⋅ sin ϕ = 7.31∙0.66 = 4.82A
Ip a = Kp ⋅ I a = 6 ⋅ 5.48 = 32.88 A
Ipr = Kp ⋅ I r = 6 ⋅ 4.82 = 28.92 A
m −1
i =1
I max .a = ( 67 .59 − 5.48 ) + 32 .88 = 94 .99 A
Page 24/32
m −1
i =1
I max .r = ( 53 .52 − 4.82 ) + 28 .92 = 77.62 A
2 2
I max. p = ( I max ) + ( I max )
a r
I max . p = 94 .99 2 + 77 .62 2 =122 .67 A
I pmax
Jp = = 122 .67 = 3.5 A/mmp < 35 A / mmp
sf 35

dtub= f(35;5)
dtub= 51
sPE=sn=16mmp
3FY35+2FY16/ PEL51

I max .abs
6. I F ≥
I F1 ≥ 122.67 / 2 2→ I F 1 ≥ 61.335 A
8. I F ≤ 3 ⋅ I max .adm
I F ≤ 3 ⋅ 98 → I F ≤ 294
IF ∈ ( 86.2, 100, 294)
100A ⇒ LF100/100A

Ir>Ic ;
Ic=86.2A
cos ϕ = 0.7 → Ir=100A;In=200A
12. CALCULUL PIERDERII DE TENSIUNE PE CIRCUITUL DE FORTA

Page 25/32
Calculul pierderii de tensiune totala:

∆ U t % = ∆ U1 % + ∆ U 2 % + ∆ U 3 % = 0.68%+0.317%+1.28%=2.277%
Calculul pierderii de tensiune ( ∆ U3) pentru circuitul de forta cel mai dezavantajat (TSF2)
∆U 3 % = max ( ∆U 3.1 ; ∆U 3.2 ; ∆U 3.3 ; ∆U 3.4 ; ∆U 3.5 )
100 ⋅ P ⋅ l
∆U 3 =
γ⋅ s ⋅ U l2
1. Calculam pierderea de tensiune in regim nominal pentru toate motoarele
K 100 ⋅ P ⋅ l 4.5 100 ⋅ 1056.34 ⋅ 11
∆U 3 .1 = p ⋅ = ⋅ = 0.135 %
3 γ ⋅ s ⋅ U l2 3 54 ⋅ 1.5 ⋅ 400 2
PM 1 750
P = = = 1056 .34 W
η1 0.71
γ = 54m / Ω ⋅ mm 2 - conductivitate pentru conductor de cupru
s- sectiunea corespunzatoare circuitului
U l =400V – tensiunea de linie
K p 100 ⋅ P ⋅ l 6 100 ⋅ 3797.47 ⋅ 9
∆ U 3. 2 = ⋅ = ⋅ = 0.527%
3 γ ⋅ s ⋅Ul 2
3 54 ⋅ 1.5 ⋅ 400 2
PM 2 3000
P = = = 3797 .47 W
η2 0.79
K p 100 ⋅ P ⋅ l 5 100 ⋅ 6626.51 ⋅ 8
∆U 3.3 = ⋅ = ⋅ = 0.68%
3 γ ⋅ s ⋅U l
2
3 54 ⋅ 1.5 ⋅ 400 2
PM 3 5500
P = = = 6626 .51W
η3 0.83
K p 100 ⋅ P ⋅ l 6 100 ⋅ 8928.57 ⋅ 5
∆U 3. 4 = ⋅ = ⋅ = 0.413%
3 γ ⋅ s ⋅U l
2
3 54 ⋅ 2.5 ⋅ 400 2
PM 4 7500
P = = = 8928 .57 W
η4 0.84
K p 100 ⋅ P ⋅ l 6 100 ⋅ 12941.176 ⋅ 7
∆U 3.5 = ⋅ = ⋅ = 0.52%
3 γ ⋅ s ⋅U l
2
3 54 ⋅ 4 ⋅ 400 2
PM 5 11000
P = = = 12941 .176 W
η5 0.85
∆U 3 % = max ( ∆U 3.1 ; ∆U 3.2 ; ∆U 3.3 ; ∆U 3.4 ; ∆U 3.5 ) = max ( 0.135%; 0.527%; 0.68 %; 0.413 %; 0.52%)
∆U 3 % = 0.68% →
Calculul pierderii de tensiune ( ∆ U2) pe coloana secundara de forta intre Tabloul General de Forta
si Tabloul secundar de Forta 2 TSF2
100 ⋅ Pa ⋅ l 3 ⋅ I ca ⋅ U l ⋅ 100 ⋅ l
∆U 2 = =
γ ⋅ s ⋅ Ul 2
γ ⋅ s ⋅ U l2
10 0⋅ Pa ⋅ l 3 ⋅ I max .adm ⋅ U l ⋅ 100 ⋅ l
∆U 2 p % = =
γ ⋅ s ⋅U l
2
γ ⋅ s ⋅ U l2
100⋅ Pa ⋅ l 3 ⋅ I ca ⋅ U l ⋅ 100⋅ l 3 ⋅ 82.316⋅ 400 ⋅ 100⋅ 24

∆U 2 = = = = 0.317%
γ ⋅ s ⋅U l
2
γ ⋅ s ⋅U l
2
54 ⋅ 50 ⋅ 400
2
Page 26/32
10 0⋅ P ⋅ l 3 ⋅ I ma x.adm ⋅ U l ⋅ 10 0⋅ l 3 ⋅ 12 3⋅ 40 0 ⋅ 10 0⋅ 24
∆U 2 p % = = = = 0.47 3%
γ s U⋅ ⋅ l
2
⋅ ⋅
γ s U l
2
54 ⋅ 50 ⋅ 40 02
Pa = 3 ⋅ U l ⋅ I ca = 3 ⋅ 400 ⋅ 82.316 = 57030 .2 W
Calculul pierderii de tensiune pe coloana generala de forta intre Tabloul General de Forta si Postul
Trafo -PT:
100 ⋅ Pa ⋅ l 100 ⋅ 204382 ⋅ 100
∆U 1 = = = 1.28%
γ ⋅ s ⋅ U l2 54 ⋅ 185 ⋅ 400 2
n
I ca = ∑ ( I ca ) i
i =1
9
I aT = cs ⋅ ∑ ( I a ) i = 0.7 ⋅ ( 7.22 + 33.12 + 65.57 + 82.32 + 67.6 + 33.12 ⋅ 5) = 295A

i =1
Pa = 3 ⋅U ⋅ I a
= 3 ⋅ 400 ⋅ 295 = 204382W
PT: → 12% regim nominal
→ 17% regim pornire
13. Calculul coloanei generale aferenta tabloului general de lumina, prize si

forta- TGLPF:

Ic = I a2 + I r2
9
I aT = cs ⋅ ∑ ( I a ) i = 0.7 ⋅ ( 7.22 + 33.12 + 65.57 + 82.32 + 67.6 + 33.12 ⋅ 5) = 295A

i =1
I rT = cs ⋅ ∑ ( I r ) i = 0.7 ⋅ ( 2.35 + 19.36 + 51.26 + 64.55 + 53.52 + 19.36 ⋅ 5) = 201.5A

i =1
Ic = I a2 + I r2 = 295 2 + 201 .5 2 = 357.25A
Am ales dinlaManualul
permanent cabluri cuInstalatorului
conductoare pagina
de cupru189 din tabelul
si izolatie “Curentii
in PVC” maximfazei.
sectiunea admisibili in regim

sf=f (357.25; 3) → sf=185mm² → Imax adm=371 A
I max .adm = 371 A ; s f =185 mmp
= 95mmp
2
S-a ales un cablu de tip CYY 3x185+95mm²
Page 27/32
- rol de separare al consumatorului TGLPF

Ir>Ic ;
Ic=357.25A
cos ϕ = 0.7 Ir=500A;In=1000A
IPIII In/IrA →IPIII
→ 1000/500A
3. Alegerea reductorului de curent:
Din M.I. Pag. 193 aleg din tabelul II.6.22 Reductor de curent tip CIT 400/5A
4. Alegerea contorului electric :
Din M.I. Pag. 193 aleg din tabelul II.6.23 contoar de energie activa tip T-2CA43
5. Alegerea ampermetrului electric :
Aleg 3 ampermetre:
( 0... 400 )
3 A
5A
14. STABILIREA NECESITATII PREVEDRII IPT (INSTALATIA DE

PROTECTIE IMPOTRIVA TRASNETULUI ) SI ALEGEREA NIVELULUI DE PROTECTIE
IMPOTRIVA TRASNETULUI
Instalaţia de paratrăsnet se bazeaza pe determinarea:

frecventa de lovituri
frecventa anuala de trasnet
de lovituri direct peNc
de trasnet: cladiri:
.
Nd;
Daca Nd ≤ Nc , NU ESTE NECESARA instalarea unei instalatii de paratrasnet.

N d = N g ⋅ Ae ⋅ c1 ⋅ 10 −6 [lovituri /an]
Ng- frecventa loviturilor directe pe constructii sau volumul protejat [nr. lovituri/km2∙an]
Ae- suprafata echivalenta de captare a constructiei [m²];
c1- coeficient ce tine seama de mediul inconjurator;
= 0.04 ⋅ N K1.25  
nr.lovituri
Ng 
 Km 2
⋅ an
NK- indicedekeraunic
Numarul al regiunii
furtuni medii anualein din
carezona
este respectiva
amplasata cladirea (M.I. pag.206-tab. II.8.1)
Pentru Alexandria:
N K = 39.6 →
Frecventa loviturilordirecte pe constructii

N g = 0.04 ⋅ 39 .61.25 = 3.97 
 nr .lovituri 
 Km 2 ⋅ an 
Ae = L ⋅ l + 6 ⋅ H ⋅ ( L + l) + 9 ⋅π ⋅ H 2 m
2
L- lungimea constructiei;
l-
H-latimea constructiei;
inaltimea constructiei
L= 39.50m
l= 19.00 m
Page 28/32
H= 30.4 m
Ae = 39.5 ⋅19 + 6 ⋅ 30.4 ⋅ ( 39.5 + 19) + 9 ⋅ π ⋅ 30.4 2 = 37550.91 [m 2 ]
Pentru o constructie amplasata intr-o zona cu alte constructii sau arbori (din M.I pag 207- tab. II.8.2),
Alegem: Constructie izolata, fara alte constructii pe o distanta de cel putin 34 m: c1 =1 →
Frecventa de lovituri de trasnet direct pe cladiri (Nd):
N d = N g ⋅ Ae ⋅ c1 ⋅ 10 −6 = 3.97 ⋅ 37550 .91 ⋅ 1 ⋅ 10 −6 = 0.149[lovituri /an]
Frecventa anuala de lovituri de trasnet pe an (Nc):
5.5 ⋅10 −3
Nc =
∑c
∑c = c ⋅ c3 ⋅ c 4 ⋅ c5 , coeficineti de la pag. 207- tab. II.8.3÷ tab, II.8.5
2
c 2 - tipul constructiei ( constructie cu structura si acoperis din beton: c 2 =1);

c - continuul constructiei ( constructia contine valori importante sau combustibile: c =2);
3 3
c 4 - gradul de ocupare al constructiei ( evacuare dificila sau risc de panica: c 4 =3);

c - consecintele trasnetului ( necesita continuarea lucrului si nu are efecte daunatoare asupra mediului
5
inconjurator: c =5) 5
∑c = c2 ⋅ c3 ⋅ c4 ⋅ c5 = 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 5 =30
Frecventa anuala de lovituri de trasnet pe an (Nc):
5.5 ⋅10 −3 5.5 ⋅10 −3
Nc = = = 1.83∙10-4
∑c 30
Pentru Nd > Nc → este necesara instalarea unei IPT, a carei eficacitate se determina cu relatia:
Nc
E ≥1−
Nd
1.83 ⋅10 −4
E ≥1 −
0.149
E ≥ 0.998
Se determina nivelul de protectie (din M.I. pag. 208 , tabel II.8.7) , → nivel de protectie intarit (I)
Din tabelulII.8.8 pag 209→
Dimensiunile retelei de captare: 5x5[mxm]
Raza sferei fictive: R=20m
Din tabelul II.8.9 pag 212 alegem:
Distanta dintre conductoarele de coborare (prize de pamant ale instalatiilor electrice in cazul in care nu
sunt comune): 10m
Din tabelul de la pag 213 determinam periodicitatea normala a verificarilor periodice (normala): 2ani
15. INSTALATIA DE PARATRASNET
Instalaţia de paratrăsnet, de protectie a cladirii impotriva supratensiunilor atmosferice este alcatuita din 3
parti:
CAPTARE
•
COBORARE
•
Page 29/32
• PRIZA DE PAMANT
A. Dispozitivele de captare pot fi:

- de tip vertical (tija sau catarg)
- de tip orizontal (retele de captare)
La retea se leaga tot ce este metalic pe terasa:
- antene;
- guri de aerisire;
- camera troliului
Pe inaltimea cladirii se prevad captari orizontale (centuri de egalizare) din 5 in 5 m.
B. Coborarile
• existente
Se folosesc elemenetele de constructie pentru coborari:
- armatura stalpilor din beton armat;
- elementele metalice ale constructiilor sau pe fatada cladirilor, cu conditia sa se realizeze continuitate
electrica de coborare prin imbinari sudate
• special construite
- platbanda din Ol Zn 25x4mm
Conductoarele de captare vor fi executate din OL Zn, indeplinindu-se conditia asigurarii continuitatii
electrice avand astfel o grosime minima de 4mm (pentru otel).
Astfel rezulta o platbanda OL Zn 25x4mm.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie (PS) din otel zincat, la punctele de
racordare cu instalatia de legare la pamant.
C. Priza de pamant
½
-- electrozi
electrozi verticali sede
orizontali, executa de intre
legatura regulaceidin teava dese OL
verticali, Zn de 2” sau 2 ” cu lungimi de 3m.
executa din banda de OL Zn 40x4mm
- distanta dintre electrozi : 6m
Adancimea de inghet
Electrozii prizei de pamant naturale se monteaza la distanta de cel putin 1 m de fundatia constructiei.
Calculul rezistentei prizei de pamant:
Rpp ≤10 - pentru legarea coborarilor la paratrasnet

Rpp ≤ 4Ω -pentru protectia omului impotriva tensiunilor accidentale de atingere
Rpp ≤1
- priza
In cazurile in care comuna
solul pentru paratrasnet
are o rezistivitate mare sisinuprotectia
se poateomului
realiza o priza de pamant cu rezistenta
corespunzatoare pe perimetrul pe care constructia il are la dispozitie, electrozii verticali sunt montati in
bentonita sau pamant cu carbune activ.
Rezistivitatea solului ρs = 0.8 ⋅10 2 Ωm

Adancimea de ingropare a electrozilor verticali:
l
h = q + [ m]
2
q - adancimea minima de ingropare
l- distanta dintre 2 electrozi
q =1m
l=6m
Page 30/32
= q + l = 1 + = 4 [m ]
6
h
2 2
Determinarea rezistentei de dispersie a prizei verticale (Rv):
rv
Rv = [ Ω]
nv ⋅ u v
rv- rezistenta unui electrod vertical [Ω] ;
nv- numar de electrozi verticali;
uv- coeficient de utilizare pentru electrozii verticali asezati pe un contur inchis.
ρ  2⋅l 1 4h + l 
rv = 0.366 ⋅ s ⋅  log + ⋅ log 
l  d 2 4h − l 
d- diametrul exterior al electrodului vertical;
d=2½”=0.065m
e=l=6m
= 0.366 ⋅ 0.8 ⋅10 ⋅  log 2 ⋅ 6 + 1 ⋅ log 4 ⋅ 4 + 6  = 11.895 Ω
2
rv
6  0.065 2 4⋅4 −6
P 117
nv = = = 19.5electrozi → nv = 20electrozi
e 6
P- perimetrul de amplasare al electrozilor[m];
e- distanta dintre electrozi
L= 39.50m
l= 19.00 m
P = 2 ⋅ ( L + l ) = 2 ⋅ ( 39 .5 + 19 ) = 117m
Alegem coeficientul de utilizare u v :

n v = 20electrozi
e= l=6m
- electrozi verticali amplasati pe un contur inchis
- priza orizontala
u v =0.5
Rezistenta de dispersie a prizei verticale (Rv):

rv 11.895
Rv =
nv ⋅ u v
=
20 ⋅ 0.50
= 1.19 [ ]
Ω
Determinarea rezistentei de dispersie a prizi orizontale (Ro):

Ro = ro
no ⋅ u o
[ ] Ω
ro- rezistenta unui electrod orizontal [Ω] ;

no- numar de electrozi orizontali;
uo- coeficient de utilizare pentru electrozii orizontali asezati pe un contur inchis.
Pag 215 tabel II.8.11, pct 2

ρ 2⋅l2
ro = 0.366 ⋅ s ⋅ lg
l d ⋅q
d- diametrul exterior al electrodului orizontal
d=0.025m
= 0.366 ⋅ 0.8 ⋅10 ⋅ lg 2 ⋅ 62
2
ro = 16.88 Ω
6 0.025 ⋅ 1
n0 = 20electrozi
Page 31/32
e= l=6m
- electrozi verticali amplasati pe un contur inchis
- priza orizontala
u o =0.33
Rezistenta de dispersie a prizi orizontale (R o):
ro 16.88
Ro = = = 2.56 [Ω]
no ⋅ u o 20 ⋅ 0.33
Determinarea rezistentei de dispersie a prizei mixte:
R ⋅ Ro 1.19 ⋅ 2.56
R pp = v =
Rv + Ro 1.19 + 2.56
= 0.81 Ω <1 Ω [ ] [ ]

Dokumen.tips Breviar de Calcul Instalatii Electrice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen.tips Breviar de Calcul Instalatii Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/8/2019 Breviar de Calcul Instalatii Electrice

1. PREDIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN METODA

Predimensionarea instalaţiei de iluminat a fost realizată prin metoda globală a factorului de

în care Фl este fluxul unei lămpi alese.

METODA GRAFO-ANALITICA (Metoda punct cu punct -MPP)

Iluminarea medie reflectata calculata in camera P13 – 6FIRA-236

Dimensiunile incaperii: L=5.6m; l=3.15m; h=4.40m

2. DIMENSIONAREA CIRCUITELOR DE ILUMINAT

1. Determinarea sectiunii fazei (sf):

2. Determinarea diametrului tubului de protectie:

(I- izolant; P-protejant; E-etans; Y- mase plastice)

3. DIMENSIONAREA CIRCUITELOR DE PRIZE

1. Determinarea sectiunii fazei (sf):

Din Manualul Instalatorului, pag.190 determinam sectiunea fazei:

2. Determinarea diametrului tubului de protectie:

3. Alegerea sigurantei fuzibile:

4. DIMENSIONAREA COLOANEI SECUNDARE DE LUMINA SI PRIZE

1. Determinarea sectiunii fazei (sf):

sf=f (Ic, nr. conductoarelor active) ; Ic=38.36A; nr conductoare active: 4

sf=f (Ic, nr. conductoarelor active) ; Ic=7.6A; nr conductoare active: 4

2. Determinarea diametrului tubului de protectie:

3. Alegerea sigurantei fuzibile:

IF < 3 ⋅ I max .adm < 3 ⋅ 45 =135A

IF ∈ [Ic, … 3 Imax adm]

4. Alegerea intrerupatorului tripolar parghie (IPIII):

- rol de separare a consumatorului x (tablou)

IPIII In/IrA→→ IPIII 63/50A

5. CALCULUL PIERDERII DE TENSIUNE PENTRU CIRCUITUL DE

Calculul pierderii de tensiune totala:

γ - conductivitate (pentru Cu γ = 54 ; pentru Al γ = 32 )

2 ⋅ 100  n P l  2 ⋅ 100  100 ⋅ l1 800 ⋅ L 1300 ⋅ L 

∆U 3 = max ∆U 3 ; ∆U 3 = max( 2.27;0.83) = 2.3%

Calculul pierderii de tensiune pentru ultimul etaj (∆ U2)

Pa = 3 ⋅U ⋅ I a = 3 ⋅ 400 ⋅ 295 = 204382W

TABLOU SECUNDAR DE FORTA

Conditii de formare a unui tablou secundar de forta:

• minim un circuit de priza trifazat (cu P=5 ÷ 7KW)

6. CIRCUIT DE FORTA – MOTOR PORNIRE DIRECTA

1. Determinarea sectiunii fazei (sf):

Rol: inchide / deschide circuitul (rol de comanda)

Inc – Curent nominal al contactorului

Inc1 > Ic1 → 6 > 2.18 → I F = 25 A TCA

> Ic2 → 10 > 7.31 → I F = 25A

4. Alegerea blocului de releu termic (TSA)

5. Alegerea sigurantei fuzibile:

Aceasta siguranta fuzibila protejeaza la scurtcircuit!

Nr. IF ≥ Ip / 2.5 I F ≤ I FTCA I F ≤ I FTSA

IF ∈ ( 2.18, 3.92, 25)

7. CIRCUIT DE FORTA – MOTOR PORNIRE Y-Δ

1. Determinarea sectiunii fazei (sf):

sf1=f (12.42, 3) → s =1.5mm²; Imax adm=14A

sf2=f (7.17, 3) → s f 2 = 1mm²

IPEY - pentru varianta etansa

Motor 7500W:dtub3= f(2.5; 4) ⇒ dtub3= 16.1mm

3. Alegerea contactorului de comanda (TCA)

Rol: inchide / deschide circuitul (rol de comanda)

Inc – Curent nominal al contactorului

Inc 4 > Ic 4 → 32 > 16 .52 → I F = 50 A

Inc5 > Ic5 → 32 > 23 .64 → I F = 50 A

Is 3 ∈(16 .52 ...... 27 .53 ) ; Is=20A → InTCA1=32A

Is 5 ∈( 23 .64 ...... 39 .4) ; Is=25A → InTCA1=32A

Aceasta siguranta fuzibila protejeaza la scurtcircuit!

IF ∈ ( 12.42, 31.05, 50)

1. Determinarea sectiunii fazei (sf):