RIDICAREA CURBELOR CARACTERISTICE ALE UNUI VENTILATOR

CENTRIFUGAL

Scopul lucrării este ridicarea curbelor caracteristice de funcționare

pentru ventilatorul centrifugal. La o turație dată, determinată de motorul de
antrenare, ventilatorul vehiculează un debit Q, transmițând gazului energie.
Deoarece fluidul de lucru este lipsit de greutate, se lucrează cu energia specifică
transmisă unităţii de volum (1m3):

E 1  m  v2  ρ  v2
=   + p Vol  = +p
Vol Vol  2  2

Presiunea totală δpt reprezintă energia transmisă de ventilator unităţii de

volum de gaz, între intrare şi ieşire (analog înălțimii de pompare). Ea se

calculează ca diferența dintre energia volumică a aerului la ieșire și energia
volumică a aerului la intrare (𝜌 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 )

 ρ  v2   ρ  v2 
δpt =  + p  − 
ρ
( )
+ p  =  ve2 − vi2 + pe − pi (1)
 2 e  2 i 2

Presiunea totală depinde de debit, iar curba caracteristică δpt = f1(Q)

reprezintă caracteristica de sarcină a ventilatorului.

Dacă se măsoară debitul, se pot calcula ulterior vitezele la ieșirea și
𝑄 𝑄
intrarea în ventilator: 𝑉𝑒 = 𝐴 ; V𝑖 = 𝐴 , ariile de intrare (circulară) și ieșire
𝑒 𝑖

𝜋𝐷𝑖2
(dreptunghiulară) fiind 𝐴𝑖 = , 𝐴𝑒 = 𝑏 ∙ 𝑦𝑐𝑙𝑎𝑝𝑒𝑡ă , iar diferența de presiune între
4

ieșirea și intrarea în ventilator este 𝑝𝑒 − 𝑝𝑖 = 𝜌𝑎𝑝ă ∙ 𝑔 ∙ 𝛿ℎ.

Puterea hidropneumatică transmisă de ventilator gazului este PH = Q  δpt

Descrierea instalaţiei experimentale
Instalaţia se compune din:
1) tubul de aspiraţie de diametru D;
2) ventilatorul centrifugal cu secţiunea circulară de intrare Di;
3) secţiunea de ieşire a ventilatorului este dreptunghiulară cu lăţimea b,
și poate fi obturată parţial sau total de o clapetă culisantă a cărei
înălţime deschisă este yclapetă ;
4) electromotorul ventilatorului;
5) tubul Pitot-Prandtl ce măsoară viteza locală în conductă (aici se
masoară chiar viteza maximă deoarece tubul Pitot-Prandtl este plasat
în axul conductei);
6) micromanometrul cu tub înclinat, racordat la tubul Pitot-Prandtl care
serveşte la măsurarea vitezei locale.
7) manometrul diferenţial care măsoară diferenţa dintre presiunea de
refulare şi cea de aspiraţie;
8) voltmetru; 9) ampermetru.

2
 Modul de lucru
Motorul electric se cuplează la reţeaua de alimentare. Se efectuează un
număr de 7 măsurători, modificând de fiecare dată poziţia clapetei (yclapetă), a
cărei valoare se notează în tabel. Pentru fiecare poziţie a clapetei se notează în
tabel:
- denivelarea δh a manometrului diferenţial cu apă și perna de aer care
indică diferenţa de presiune dintre ieşirea şi intrarea din ventilator;
- denivelarea δl la manometrul diferenţial înclinat cu unghiul 𝛼 = 300
racordat la tubul Pitot – Prandtl; lichidul manometric este benzen cu
densitatea ρm = 866 kg/m3;
- tensiunea de alimentare Uf (tensiunea pe fază) şi intensitatea
curentului I.

Prelucrarea datelor
Sunt cunoscute: D = 270 mm, Di = 180 mm; b = 110 mm;
ρaer = 1,22 kg/m3.

Debitul Q se determină din ecuația de continuitate: 𝑄 = 𝑉 ∙ 𝐴 unde aria

𝜋𝐷 2 𝑉
𝐴= iar viteza medie se determină din relația = 0,82 cu
4 𝑉𝑚𝑎𝑥

𝜌
𝑉𝑚𝑎𝑥 = √𝜌 𝑚 2 ∙ 𝑔 ∙ 𝛿𝑙 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼 . Viteza maximă se măsoară cu tubul Pitot-Prandtl
𝑎𝑒𝑟

care este montat în centrul conductei și este legat la micromanometrul cu tub

inclinat cu 𝛼 = 300 și pe care se citește denivelarea 𝛿𝑙. Pentru calculul puterii
electrice se folosește relația Pel = 3Uf I cosφ iar pentru randamentul agregatului
Ph
relația ηagr = (agregatul reprezintă ansamblul motor-ventilator).
Pel

3
 TABELUL CU REZULTATELE MĂSURĂTORILOR
Valori măsurate Valori calculate
cosφ
Nr. yclapetă δh δl Uf I Pel Q δpt PH ηagregat
(de pe
crt. (m) (mm) (mm) (V) (A) motorul (W) (m3/s) (Pa) (W) (%)
electric)
1. 0

2. 0,050

3. 0,100

4. 0,150

5. 0,200

6. 0,230

7. 0,250

Se vor trasa graficele ce reprezintă caracteristicile de funcţionare pentru

ventilatorul centrifugal: δpt = f1 (Q ) , ηagr = f 2 (Q ) .