UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea ”Textile și Poligrafie”

Departamentul Design Vestimentar

RAPORT
la lucrarea de laborator Nr. 4

la disciplina ”Securitatea și sănătatea în muncă”

Tema: Cercetarea iluminării la locul de muncă

A efectuat Godonoga Daniela

st. gr. DVI-151

A verificat Russu Serghei

lect. sup.

Chișinău 2018
 Scopul lucrarii: a familiariza studenţii cu principalele noţiuni şi principiul de normare a
iluminatului de producţie; a forma abilităţi de lucru cu aparatele de măsurare a iluminării la locurile de
muncă, măsurarea acesteia şi folosirea de materialele normative.

4.1. Clasificarea şi normarea iluminatului de producţie

In dependenţă de sursa de lumină, iluminatul de producţie poate fi de trei tipuri:

• natural, creat de discul solar şi lumina difuză a bolţii cereşti;

• artificial, creat de sursele electrice de lumină;
• mixt, la care iluminatul natural insuficient este completat cu sistemul artificial de
iluminare.

Incăperile în care oamenii se află permanent trebuie să aibă, de regulă, iluminat natural creat
de:
• lumina laterală - prin ferestrele din pereţii exteriori;
• lumina de sus - prin felinarele (lucarnele) acoperitului;
• lumina combinată - prin ferestrele din pereţi şi prin felinarele din acoperiş.

Datorită variaţiilor considerabile ale luminii naturale exterioare (fig. 4.1), condiţionată de
perioada anului, de timpul zilei şi de condiţiile meteorologice, a stabili mărimi absolute ale ' iluminării
naturale este imposibil.

E int E intOrele zilei

e Fig. 4.1. Schimbarea 
 100% eiluminării  100%
E ext nebulozităţii E extpe parcursul zilei la variaţia
In legătură cu aceasta, drept criteriu de apreciere a iluminării în interiorul încăperilor este
acceptată o mărime relativă - coeficientul zilei e (CZ), determinat după formula:

Eint
e 100%
Eext

in care:
Eint-iluminarea in punctul respectiv a incaperii, lx;
Eext - iluminarea exterioară orizontală, creată de lumina difuză a boltii cereşti, lx.
 Iluminatul natural în încăperi este reglementat de normele şi regulile de construcţie SNiP 23-05-
95 Iluminatul natural şi artificial . Valoarea normată a CZ, en cu considerarea caracterului lucrului
vizual, sistemului de iluminat, regiunii de amplasare a clădirii pe teritoriul C.S.I. şi proprietăţile de
reflectare a învelişului terestru trebuie de determinat după formula:
eN=en1·mN ,
in care:
en1- mărimea CZ, luată din anexă (anexa corespunde tabelului 1 din SNiP 23-05-95);
mN- coeficientul fotoclimei, determinat după tabelul 4, (SNiP 23-05-95) în dependenţă de
zona situării clădirii pe teritoriul C.S.I. (pentru Moldova, m=0,8).
Republica Moldova corespunde grupei a 5-a de raioane administrative a Rusiei.

Valoarea CZ în cazul iluminatului lateral dintr-o singură parte a încăperii se normează în punctul
situat la distanţa de 1 m de cel mai îndepărtat perete de golurile de lumina, la intersecţia planului
vertical ce trece prin punctul dat şi suprafaţa convenţională de lucru.
In cazul iluminatului superior sau combinat se normează valoarea medie a CZ în punctele
amplasate la intersecţia planului vertical al încăperii ce trece prin aceste puncte şi suprafaţa
convenţională de lucru. Primul şi ultimul punct se ia la distanţa de / m de la suprafaţa pereţilor sau
despărţiturilor.
In cazul iluminatului artificial, de regulă, este folosită varianta iluminatului combinat, adică afară
de luminătoarele instalate pentru întreaga încăpere (iluminatul generJ) sunt instalate luminătoare
separate pentru locurile de muncă (iluminatul local). Folosirea iluminatului combinat este
condiţionată de motive economice, deoarece crearea unui sistem puternic de iluminat general este
costisitoare. Reieşind din necesităţile respectării condiţiilor igienice, este necesar ca iluminatul general
să constituie nu mai puţin de 10 % faţă de iluminarea combinată a locurilor de muncă.
La stabilirea normelor de iluminare se ţine cont de condiţiile lucrului- vizual: cu cât este mai
mic obiectul de deosebire, cu atât mai puternică trebuie să fie iluminaiea la locul respectiv de
muncă.
Productivitatea muncii, după datele observărilor, în cazul lucrului vizual încordat creşte odată cu
creşterea iluminării, până la 1000 lx. Iluminarea mai mare de 1000 lx nu favorizează creşterea
productivităţii muncii, însă reduce oboseala ochilor. în cazul lipsei factorilor ce pot provoca orbirea
iluminarea ponte fi de ordinul a 10000 lx şi chiar mai mare.
SNiP 23-05-95 stabileşte valorile minimale admise ale iluminării în încăperile de producţie şi
auxiliare, în clădirile locative şi sociale, în spaţii deschise şi pe teritoriile întreprinderilor
industriale.
Stabilind nivelul iluminării mai mare decât cel admisibil, se vor lua măsuri ca să nu apară
fenomenul de orbire a muncitorilor. Pentru protecţia ochilor de luminanţa orbitoare a sursei de lumina se
folosesc instalaţii speciale, numite luminătoare.
Caracteristicile protectoare ale luminătorului sunt determinate de tipul învelişului şi unghiul de
protecţie (fig. 4.2), care este format de orizontala ce trece prin filamentul lampei şi linia ce uneşte punctul
marginal al filamentului cu marginea opusă a armăturii şi se determină din relaţia:

h H
t g   1
Rh R
 Fig.4.2 Schema de calcul a unghiului de protectie a instalatiei de iluminat
Luminătoarele pentru iluminarea locală trebuie să aibă reflector intransparent şi unghiul de
protecţie nu mai mic de 30°. La amplasarea luminatoarelor mai jos de nivelul ochiului muncitorului se
admite ca valoarea unghiului de protecţie să se afle în intervalele de la 10 până lă 30°. în cazul
iluminării cu lampe luminiscente dotate cu difuzoare de lumină, unghiul de protecţie se acceptă în
niţele 10 ...30°.

4.2. Aparatele pentru măsurarea iluminării

Pentru măsurarea iluminării suprafeţelor locurilor de muncă se folosesc luxmetrele fotoelectrice
de tipul IO-16, IO -17, IO -116.
Luxmetrul IO -116 constă din aparatul de măsurare, alcătuit dintr-un miliampermetru, scara căruia
e gradată în luxi, fotoelementul din seleniu de tipul ф-102 şi filtrele absorbante pentru el. Pe panoul
aparatului de măsurare sunt amplasate butoanele de comutare şi tăbliţele cu schema ce leagă acţiunea
butoanelor şi a filtrelor absorbante folosite cu diapazonul de măsurare.
Pentru micşorarea greşelii aparatului pe fotoelement se îmbracă un capac, alcătuit dintr-o emisferă
din masă plastică cu proprietăţi de difuzie a luminii şi dintr-un cerc intransparent. Capacul este marcat cu
litera K şi poate fi folosit împreună cu filtrele absorbante care au marcajul M(10), P(100) şi T(1000), care
împreună cu capacul K slăbesc lumina ce pătrunde spre fotoelement respectiv de 10,100 şi 1000 ori.
In timpul măsurării, fotoelementul trebuie să fie plasat orizontal. Acul aparatului trebuie să se
găsească în poziţia "Zero". Diapazoanele de măsurare a luxmetrutui IO-116 şi coeficientul nominal de
slăbire în dependenţă de combinaţia „capacul + filtrul absorbant" sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Diapazoanele de măsurare, Combinaţia „capacui+filtrul" Coeficientul de slăbire

Ix
5-30 Cu fotoelementul descoperit 1
1-100 1
5-300 K,M 10
120-1000 K,M 10
500-3000 K,P 100
1700-100(w K,P 100
5000-30000 K,T 1000
17000-100000 K,T 1000
 Principiul determinării iluminării măsurate constă în următoarele: în dreptul fiecărui buton se determină cu
ajutorul filtrelor (sau fără ele) valoarea maximală a diapazoanelor de măsurare.
La apăsarea butonului din dreapta, în dreptul căruia sunt indicate valorile maximale ale diapazoanelor de
măsurare multiple cifrei 10, pentru luarea indicaţiilor va fi folosită scara cu lungimea 0...100, iar la apăsarea
butonului din stânga - scara 0...30. Indicaţiile aparatului în diviziuni pe scara respectivă trebuie înmulţite cu
coeficientul de recalculare a scării în dependenţă de combinaţia filtrelor folosite (tab. 4.1).

4.3. Ordinea efectuării lucrării de laborator

4.3.1. Măsurarea iluminării naturale

La măsurarea iluminării naturale, în încăperile de producţie se determină valoarea reală a CZ care se
compară cu valoarea normată a CZ (SNiP 23-05-95), în conformitate cu caracteristica lucrului vizual executat
In timpul determinării valorii iluminării se vor efectua următoarele:
-se va măsura iluminarea naturală în afara încăperii şi în încăpere la nivelul locurilor de muncă, lângă
fereastră şi la distanţa de 1,2,3,4 şi 5 metri de la fereastră;
-după formulă de calculat CZ pentru fiecare punct;

-de construit curba schimbării valorilor CZ în dependenţă de distanţa de la fereastră;

-de calculat en ţinind cont că pentru Republica Moldova coeficientul m=0,8

-de comparat CZ măsurat lângă peretele opus ferestrei cu en calculat;

-datele obţinute se înscriu în tabelul 4.2.

Eint 600 Eint 400

e1   100%   100%  35.3% e2   100%   100%  23.52%
Eext 1700 Eext 1700

Eint 200
e3   100%   100%  11.76%
Eext 1700
Eint 100
e4   100%   100%  5.88%
Eext 1700

Eint 50
e5   100%   100%  2.9%
Eext 1700

C= 0.85 eN  0.85 1.2  0.8 = 0.816

 Mărimea III
N Caracteristica Categoria
obiectului de E măsurat eN=en* 0.8 Concluzii
r. lucrului vizual lucrului vizual
deosebire, mm (norma)
1 600 0.816
2 400 0.816
3 Precizia mare 0.3-0.5 III C 200 0.816
4 100 0.816
5 50 0.816

4.3.2.Măsurarea iluminării artificiale

Măsurările se efectuează în laborator la trei locuri de muncă şi după rezultatele măsurărilor
se fac concluzii despre corespunderea iluminării măsurate cerinţelor normelor igienico-
saniitare (locurile pentru măsurări sunt indicate de către profesor).

Datele se întroduc în tabelul de mai jos:

N Locul de Categoria Caracterist Nivel real al Nivel

Tip Concluzi
r. masurare lucrului vizual ica fonului iluminarii normat
i

1 Incapere 100 300 Iluminar

luminos luminos ea este
2 Incapere mixt 190 300
3 incapere 290 300 slaba

Concluzie : În urma efectuării experimentului am constat că iluminarea artificială şi cea

naturală este slabă, fiindcă nu ajunge până la nivelul normat al iluminării.