Calcule Energetica

1.
ÎNTRODUCERE
Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice
interconectate într-un spaţiu dat, formând un singur tot şi având un scop funcţional
bine determinat.
Din punctul de vedere al locului unde se execută ,instalațiile electrice se
împart în:
1. Instalații interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele

accesorii de montaj ,întrerupere , protecție ce se montează în interiorul clădirilor de
orice fel ;
2. Instalațiile exterioare, la care elementele instalației sunt montate în afara

clădirilor .
Instalațiile electrice pot servi numai pentru iluminat și se numesc instalații

electrice de iluminat ,sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice
de puteri mari ,ca motoare și cuptoare electrice,aparate de sudat și se numesc
instalații electrice de forță .
Din punctul de vedere al tensiunii instalațiile electrice de joasă tensiune

,care funcționează la tensiuni pînă la 1000 V,se împart in :
1.Instalații electrice cu tensiunea între conductor și pămînt pînă la 250 V;
2.Instalații electrice cu tensiunea între conductor și pămînt peste 250 V.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
După modul în care se execută,instalațiile electrice se împart în:
1. Instalații electrice executate aparent ,la care conductoarele electrice

prizele,întrerupătoarele, sunt montate in mod vizibil .
2. Instalații electrice executate îngropat,la care conductoarele

electrice nu se vad .
După frecvenţa tensiunii, se deosebesc instalaţii:

- de curent continuu;
- de curent alternativ. La rândul lor, acestea pot fi, în raport cu valoarea
frecvenţei: de frecvenţă joasă (0,1...50 Hz), industrială (50 Hz), medie
(100...10000 Hz), sau de înaltă frecvenţă (peste 10000 Hz).
Executarea instalațiilor electrice interioare

Orice instalație electrică se execută după un proiect de execuție întocmit de
proiectanții de specialitate.
Instalațiile electrice de iluminat sînt alimentate de la tablouri de distribuție separate
de cele care alimentează instalațiile electrice de forță .
Succesiunea tuturor operațiilor necesare pentru executarea unei instalații electrice
formează procesul tehnologic de execuție al instalației respective .
Principalele operații care trebuie executate sunt:
1. Trasarea pe tavanul și pe pereții încăperilor a instalației electrice ,indicate pe planul

de execuție,săparea șanțurilor în pereți ,a locurilor pentru doze
,dibluri,prize,intrerupătoare,și fixarea acestora în montaj aparent sau îngropat;
Coala

2. tragerea conductoarelor în tuburile de protecție ,executarea legăturilor între
conductoare și izolarea lor ;
Transpunerea schemei electrice după proiect

Aceasta este operație importantă ,care constă în indentificarea și transpunerea cu
precizie pe teren, a conținutului planurilor. Cu această ocazie se va însemna locul
unde se montează: corpurile de iluminat, întrerupătoarele, prizele, dozele, mașinile
electrice,precum și tablourile de distribuție,tuburile de protecție ,ca și locurile unde se
vor executa străpungerile prin ziduri.
Trasarea circuitelor se efectuează cu ajutorul sforii de trasat.
La instalațiile îngropate ,circuitele se trasează pe construcția netencuită .
Trasarea se face cu creta sau carbune,folosindu-se semnele convenționale pentru
aparatele respective .
Orientarea orizontală a sforii înainte de trasare se verifică cu nivela cu bula de aer,cu
metrul sau cu compasul de lemn,masurîndu-se de circa 30-50 cm de la tavan .
Direcția verticală a traseelor se verifică în prealabil cu firul de plumb sau cu nivela
cu bula de aer.
Săparea șanțurilor
Săparea șanțurilor se execută cu dalta lată, daltă cu vîrf, și cu ciocanul pneumatic sau
mașini electrice de găurit și frezat șanțuri.
In tavane nu se dăltuiesc șanțuri.Tubul de protecție se montează peste planșeu.
La planșeele prefabricate, găurile se dau de obicei înainte de montarea elementelor
pe planșee la locul lor . Grinzile prefabricate nu se străpung .
Coala

2.CARACTERISTICA VILEI
Vila este situată în sectorul Buiucani al orașului Chișinău și face parte din
categoria complexelor locative de lux. Clădirea are 2 etaje care include mai multe
grupe :salon ,birou ,dormitoare,bucătărie,bibliotecă .
După continuitatea în AEE face parte din categoria III de receptoare ,deci
alimentarea cu AEE se va realiza printr-o linie ,inclusiv se va constui și un PT
destinat alimentarii cu energie electrică a unui cartier care va include mai multe
case de lux. Distanța de la SPC pînă la postul de transformare este de 8 km.
Pe acoperișul casei se vor instala mai multe panouri fotovoltaice ,în vederea
sporii eficienței energetice și obținerea parțială a independenței față de furnizorul
electric iar pentru a asigura casa cu energie termică se va instala un cazan pe bază
de peleți.
Vila include două garaje și o saună iar la etajul întîi dispune de o terasă.În
interior se va instala sistemul inteligent BUS,senzori de mișcare pentru a spori
comoditatea,eficiența energetică și a facilita economisirea energiei electrice.
Consumatorii electrci vor fi: instalația de iluminat,frigiderul,mașina de spălat
,cuptorul cu microunde,ventilatorul etc.
Deoarece linia electrică în cablu este foarte scumpă alimentarea postului de
transformare se va realiza printr-o linie aeriană ,în plus dispunem de spațiul
necesar pentru a construi această linie.
Coala

3.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE A
INSATALAȚIEI DE ILUMINAT
Dimensionarea presupune determinarea fluxului necesar unei instalații de iluminat
astfel ca aceasta să realizeze un anumit nivel de iluminare pe planul util. Cele mai
utilizate metode sunt metoda factorului de utilizare și metoda densității de putere.La
calculul iluminatului în blocul locativ am utilizat metoda factorului de utilizare.
 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚] unei instalații de

iluminat se determină cu relația:
𝐸𝑚 ∙𝑆𝑑
𝛷𝑛𝑒𝑐 = 𝑢∙∆
unde:
𝐸𝑚 este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util, [𝑙𝑥];
𝑆𝑑 - aria planului util, [𝑚2 ];

u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;
∆ - factorul de depreciere.
Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , 𝐸𝑚 , ∆ ș𝑖 𝑆𝑑 se

pot afla cu ușurință.
Pentru valorile lui u, se folosesc tabele din care acesta se determină în funcție
de următorele caracteristici fotometrice și geometrice:
-tipul corpului de iluminat,care hotărăște tabelul din care se determină valoarea
factorului de utilizare;
-coeficientul de reflexie 𝜌𝑝 și 𝜌𝑡 ,care depind de zugraveala pareților și a

tavanului:
-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local 𝑖 .Acesta se

calculează cu relația :
Coala

𝐿∙𝑙
𝑖=
ℎ(𝐿 + 𝑙)
unde:
L- este lungimea încăperii, 𝑚 ;
l- lățimea încăperii, 𝑚;
h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util, 𝑚.

Pentru a dimensiona o instalație de iluminat prin metoda factorului de utilizare
este necesar să se treacă prin următorele etape:
- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul util și înălțimea acestuia
față de pardoseala ℎ𝑢 ;
- se stabilesc coeficienții de reflecție pentru pereți și tavan ;
- se alege tipul corpului de iluminat și înălțimea de amplasare față de tavan.
Corpurile de iluminat vor trebui amplasate astfel ,încît distanta de la corp la
pardoseală să fie mai mare de 2,5 m(fac excepție numai corpurole de iluminat din
locuințe și corpurile fixate pe pereți;
- se determină valoarea factorului de utilizare u ,utilizînd datele din
cataloagele corpurilor de iluminat;
- se afla fluxul luminos necesar;
- se determină numărul N de corpuri ce trebuie să compună instalația dacă se
alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege 𝛷𝑙 – fluxul luminos al
lampii alese):
𝛷𝑛𝑒𝑐
𝑁= 𝑛∙𝛷𝑙
unde:
Coala

n- nr.de lampi cu care se echipează corpul de iluminat iar N – nr. de corpuri
care se alege pentru a forma instalația.
Se poate proceda și invers, determinînd fluxul lămpii (deci puterea lămpii) ce
trebuie montată într-unul din corpuri ,cu relația:
𝛷𝑛𝑒𝑐
𝛷𝑙 = 𝑛∙𝑁
Calculul instalației de iluminat pentru salon prin metoda factorului de
utilizare
Iluminarea medie admisa Emed=200 [lx] ,[1,tab.4.5,pag.110]
Dimensiunile incaperii:
L=8,5 [m];
l=7,8[m];
H=2,5[m];
- calculul suprafaței încăperii
𝑆𝑑 = 𝐿 ∗ 𝑙 = 8,5 ∙ 7,8 = 66,3[𝑚2 ]
- Inalțimea de atîrnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];
- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea
ℎ = 𝐻 − ℎ𝑢 − ℎ𝑠 = 2,5 − 0 − 0,15 = 2,35[𝑚]

unde:
H- înălțimea totală a încăperii, 𝑚 ;
ℎ𝑠- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan, 𝑚;

ℎ𝑢 -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală, 𝑚.
-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:
Coala

𝐿∙𝑙 8,5 ∙ 7,8
𝑖= = = 1,7
ℎ(𝐿 + 𝑙) 2,35(8,5 + 7,8)
coeficient de reflexie pentru tavan ρt=0.3 [1,tab.5.1,pag.126]
coeficient de reflexie pentru pereti ρp=0.1 [1,tab.5.1,pag.126]
factorul de utilizare u=0,38[1,tab.5.18,pag.143]
factorul de depreciere ∆ =1,5[2,tab.5.24,pag.362]
- Calculul fluxului necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚]
𝐸𝑚 ∙ 𝑆𝑑 200 ∙ 66,3
𝛷𝑛𝑒𝑐 = = = 23263[𝑙𝑚]
𝑢∙∆ 0,38 ∙ 1,5
pentru corpul de iluminat ales HL 676L-12-6 avem 𝑃𝑐 =12*6 [𝑤],
𝛷𝑙 = 600[𝑙𝑚], 𝑃𝑐 -puterea corpului de iluminat
- numarul de corpuri de iluminat necesare
𝛷𝑛𝑒𝑐 23663
𝑁= = = 3,2
𝑛∙𝛷𝑙 12∙600
- numarul de corpuri de iluminat alese 𝑁=4
Coala

Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi
rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Date iniţiale
Nr. pe 𝐸𝑚 𝐿 𝑙 H ℎ𝑠 ℎ𝑢 ρt ρp ∆ u
plan [m] [m] [m] [m] [m]
[lx]
Salon 200 8,5 7,8 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,38
Bucatărie 200 5,7 7,8 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,39
Antreu 150 3,1 3,3 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,37
Garaj 150 8,3 8 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,3
Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat
Nr.pe 𝑆𝑑 ℎ 𝑖 Tip n 𝛷𝑙 𝑁
𝛷𝑛𝑒𝑐
plan [m] corp de
[𝑚2 ] [lm]
[lm]
iluminat
Salon 66,3 2,35 1,7 14360 HL 12 600 4
676L-12-
6
Bucatrie 44,46 2,35 1,25 8345 ЛПО 2 2800 2
3019-3-45
Antreu 10,23 2,35 0,92 2115 ЛСП 2 2560 1
3902А-2-
36
Garaj 66,4 2,35 1,73 12735 ЛСП 2 2560 4
3902А-2-
36
[3,Produse]
Coala

Tabelul 3.3. Puterile instalate al corpurilor de iluminat din
apartamente,subsol,casascării.
Nr.și 𝑝𝑖𝑙 Nr. Nr. Nr.

denumirea [w] Felinarelor Felinarelor Felinarelor
încăperii de tavan cu becuri de perete
cu led fluorescente
Etajul 1 1890 10 6 4
Etajul 2 1836 6 2 10
Parter 875 0 15 0
Unde:
𝑝𝑖𝑙 -puterea instalata a corpurilor de iluminat;
N-nr. Corpurilor de iluminat.
Deci rezultă că
𝑝𝑖𝑙.𝑡𝑜𝑡 = 4601 [𝑤]
Coala

4.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE PENTRU
CIRCUITUL DE FORȚĂ
Dimensionarea circuitului de forță și prize constă în determinarea tipului secțiunii
cablului .Pentru realizarea acestui calcul am utilizat metoda coeficientului de cerere.
Etapele de dimensionare a cablurilor :
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului.
Pentru reteua trifazată
𝑘𝑐 ∙𝑃𝑖
𝐼𝑐 =
√3∙𝑈𝑛 ∙𝑐𝑜𝑠𝜑
unde:
𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua trfazata =0,9
[4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua monofazata =0,5
[4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
𝑐𝑜𝑠𝜑 -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]
Pentru rețeua monofazată
𝑘𝑐 ∙ 𝑃𝑖
𝐼𝑐 =
𝑈𝑛 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜑
Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată
0,7∙39,15
𝐼𝑐 = = 44 [A]
√3∙0,4∙0,9
Coala

Exemplu de calcul pentru rețeaua monofazată
0,5∙7,87
𝐼𝑐 = = 19,9 [A]
0,22∙0,9
Tabel 4.1. Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 1
Denumirea grupei 𝑃𝑖 [kw]
Gr.3-prize cazangerie,garaj 7
Gr.5-Iluminatul parter 0,87
7,87
Tabel 4.2.Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 2

Gr.1-prize bucătărie 6
Gr.3-prize salon ,bibliotecă 2,8
Gr.4-ventilator 3
Gr.5-iluminatul salon,bucătărie ,bibliotecă 1,05
12,85

Gr.2-mașina de spălat 2,5
Gr.5-Iluminatul 0,835
baie,dressing,hol,antreu,birou
Gr.3-prize birou,dressing 2,7
6,035
Coala

Gr.3-prize etajul 2 6
Gr.5-Iluminatul etajul 2 1,8

7,8
𝑃𝑖.𝑡𝑜𝑡 = 39,15 [𝑘𝑤]
Tabel 4.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și prize

Sarcina Tipul şi
Ic Fst. Iadm
Tronsonul tranzitată secţ.
[A] [mm2] [A]
[kw] cablului
PT- Dulap 39,15 44 25 AAШВ 120
ГРЩ 4x25
Dulap 7,87 19,9 4 ВВГ 26
ГРЩ- 3x4
Dulap
ЩРВ 1
Dulap 12,85 30,8 6 ВВГ 46
ГРЩ- 3x6
Dulap
ЩРВ 2
Dulap 6,035 15,6 4 ВВГ 26
ГРЩ- 3x4
Dulap
ЩРВ 3
Coala

Dulap 7,8 19,3 4 ВВГ 26
ГРЩ- 3x4
Dulap
ЩРВ 4
Dulap 6 15,1 2,5 ВВГ 20
ЩРВ1-Gr.1 3x2,5
Dulap 2,5 6,3 2,5 ВВГ 20
ЩРВ1-Gr.2 3x2,5
Dulap 6 15,1 2,5 ВВГ 20
ЩРВ2-Gr.3 3x2,5
Dulap 3 7,5 2,5 ВВГ 20
ЩРВ1-Gr.4 3x2,5
Dulap 0,835 3,1 1,5 ВВГ 14
ЩРВ1-Gr.5 3x1,5
[5,p.369,tab.П.1-9;6,p.369]
Coala

5.DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE
Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului
SISTEM
ID- 10 kV
TR
ID- 0,4 kV
Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei
Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:

𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡
𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 ≥ 𝑆𝑖𝑛𝑠𝑡 =
𝑐𝑜𝑠𝜑
Se dă:
𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡 = 39,15𝑘𝑤
ÎT/MT=10/0,4 kv
Categoria-III
39,15
𝑆𝑖𝑛𝑠𝑡 = = 43,5 (𝑘𝑉𝐴)
0,9
Datele transformatoarului
Tipul Un , kV pierderile, kW
Usc% Isc%
ÎT MT m.g. s.c.
ТM - 100/10 10,5 0,4 0,5 4,5 4,5 0,7
[7, pag.615, tab.П2.5]
Coala

𝑆𝑖𝑛𝑠𝑡 43,5
𝐾î = = = 0,44
𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 100
Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 144(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 0,4
La 10 kV:
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 5,7(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 10
5.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv
LEA-10kV:Alimentarea se va realiza printr-o linie

I max  5,7 A.
Dupa curentul admisibil putem alege conductorul AC 10/1,8 cu 𝐼𝑎𝑑𝑚 = 84𝐴
dar conform conditiilor impuse de NAIE alegem AC 70/11 cu 𝐼𝑎𝑑𝑚 = 265𝐴 ≥
𝐼𝑚𝑎𝑥 = 5,7 𝐴
Coala

6. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
Curenţii de scurtcircuit produc în instalaţiile electrice următoarele efecte:

- termice, care conduc la încălzirea puternică a conductelor, a contactelor şi a
altor părţi conductoare ale aparatelor, a înfăşurărilor transformatoarelor şi prin
aceasta la distrugerea izolaţiei, la arderea şi eventual sudarea contactelor aparatelor
de comutaţie;
- dinamice (mecanice), datorate efectului electrodinamic al curenţilor, care duc
la îndoirea barelor, deteriorarea aparatelor, bobinelor etc.
Pentru verificarea conductelor şi echipamentelor electrice la solicitările
curenţilor de scurtcircuit, este necesar sa se determine curentul de scurtcircuit de şoc
iş care produce efectul dinamic maxim şi curentul de scurtcircuit supratanzitoriu
Ip.0 pentru verificarea capacităţii de rupere a întreruptoarelor şi stabilităţii termice a
aparatelor electrice.
Pentru dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice este necesar
calculul curenţilor de scurtcircuit în regimul de funcţionare care conduce la solicitări
maxime – scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanţă nulă)
Pentru cazul proiectelor de staţii electrice, de regulă, curenţii se calculează pe
barele instalaţiilor electrice, în oricare alte puncte (pe linii electrice etc.) curenţii de
scurtcircuit rezultă mai mici decât cei calculaţi pe bare.
La calculul curenţilor de scurtcircuit poate fi aplicată una din cele două metode
cunoscute: metoda unităţilor relative sau metoda unităţilor absolute. Deoarece
schema iniţială cuprinde mai multe niveluri de tensiune, ceea ce implică dificultăţi
pentru determinarea curenţilor de scurtcircuit, metoda unităţilor relative înlătură
problema diverselor trepte de tensiune ale unei scheme, prin introducerea schemei
echivalente de calcul.
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat se face în următoarea ordine:
- elaborarea schemei de calcul;
Coala

- elaborarea schemei echivalente şi calculul reactanţelor în unităţi relative;
- reducerea schemei echivalente în raport cu punctul de scurtcircuit;
- determinarea valorilor curenţilor de scurtcircuit:
I p.0 (sau I " ) - valoarea eficace a componentei periodice a curentului total de
scurtcircuit la momentul de timp  = 0 (sau curentul supratranzitoriu de s.c.) – pentru

determinarea curentului de şoc, curentului aperiodic de s.c. şi verificarea stabilităţii
termice a echipamentului electric):
E ''
 la aplicarea metodei unităţilor relative: I p.0   Ib ,
x rez
i ş - curentul de şoc (cea mai mare valoare a curentului de scurtcircuit care apare
la momentul t = 0,01 s) – pentru verificarea stabilităţii dinamice:
i ş  2  I p.0  k ş ,
unde kş este coeficientul de şoc care depinde de constanta de timp Ta:

0 , 01
kş  1  e Ta
.
Valorile Ta şi kş pot fi determinate din [7, pag.150, tab.3.8]
Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor

schemei. Pentru simplificarea calculelor la fiecare treaptă de tensiune se indică
tensiunea medie pătratică în kV.
Pentru dimensionarea echipamentului 10 kV se calculă curentul de scurtcircuit
trifazat în punctul К1, pentru dimensionarea echipamentului 0,4 kV se calculă
curentul de scurtcircuit trifazat în punctul К2.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în schema echivalentă se aleg două
mărimi de bază: puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază.
Coala

Ss = 600 MVA
n=1; l= 8 km ; Xo=0,4 Ω/ km
Snom = 100 kVA

TR Usc=4,5 %
Es= 1
K1
2
Um.n=10,5 kV
K2
3
Um.n= 0,42 kV
K1
Sb = 100 MVA
Sb 100
Ib = = = 5,5(kA)
√3 ∙ Ub 1,73 ∙ 10,5
Coala

K2
Sb U 100 0,4
Ib = ∙ U2 = 1,73∙0,42 ∙ 10 =5,505 (kA)
√3∙Ub 1
100
Xsist = X1 = XTR = = 0,17
600
Sb 100
XLEA = X2 = x0 ∙ L ∙ = 0,4 ∙ 8 ∙ = 1,9
Um.n 2 10,52
Usc ∙ Sb 4,5 ∙ 100
XTR = X3 = = = 45
100 ∙ Snom.t 100 ∙ 0,1
Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:
Es
X rez1
K1
Xrez1 = X1 + X2 = 0,17 + 1,9 = 2,07

Es 1
Ip.0 = ∙ Ib = ∙ 5,5 = 2,6[kA]
Xrez1 2,07
iș = √2 ∙ 𝐾ș ∙ Ip.o = 1,41 ∙ 1,608 ∙ 2,6 = 5,8[𝑘𝐴]
Pentru K2
Xrez2 = Xrez1 + X3 = 2,07 + 45 = 47,07
Es 1
Ip.0 = ∙ Ib = ∙ 5,505 = 0,86[kA]
Xrez2 47,07
iș = √2 ∙ 𝐾ș ∙ Ip.o = 1,41 ∙ 1,8 ∙ 0,86 = 2,1[𝑘𝐴]
Rezultatele calculului curenţilor de sc

Punctul de sc Ip.o, kA iş, kA
Barele 10 kV 2,6 5,8
Barele 0,4 kV 0,86 2,1
Coala

7.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE
Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :
- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.
La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.
Coala

7.1.Alegerea aparatelor electrice din cadrul PT
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 5,7(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 10
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 2,62 (0,3 + 0,02) = 2,2[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]
Ip.0 = 2,6[kA]
iș = 5,8[𝑘𝐴]
Tabelul 7.1.1. Separator

Tipul: РЛНД-10-200 У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 5,7 [A]; Imax= 5,7 [A] Inom= 200 [A]
iş = 5,8 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 2,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term.  tterm.= 300 [𝑘𝐴2 ∙s]
[ 7,p.627,tab п.4 ]
Tabela 7.1.2. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 102-10-40-20Y3
Parametrii nominali
Il= 5,7 [A]; Imax= 5,7 [A] Inom= 40 [A]
Ip.0=2,6 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[4, pag.255, tab.5.4]
Coala

Tabela 7.1.3. Descarcator
Tipul: PBO-3-Y1
Parametrii nominali
Il= 5,7 [A]; Imax= 5,7 [A] Inom= 63 [A]
iş = 5,8 [kA] ilim.dim.= 38 [kA]
Bsc= 2,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2termtterm= 400 [𝑘𝐴2 ∙s]
[8, pag.364, tab.5.20]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 144(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 0,4
2
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 0,862 ∙ (0,3 + 0,02) = 0,2[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]
Ip.0 = 0,86[kA]
iș = 2,1[𝑘𝐴]
Tabela 7.1.4. Întrerupător automat
Tipul: ВА88-3P- 250 А

Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 144 [A] Inom= 250 [A]
Ip.o= 0,86 [kA] Inom.rup.= 35 [kA]
[3,produse]
Coala

Tabelul 7.1.5. Transformatorul de curent
Tipul: ТШ-066
Parametrii nominali
Il= 144 [A] Imax= 144 [A] Inom1= 250, Inom2= 5 [A]
iş =2,1 [kA] ilim.din.= 15 [kA]
Bsc= 0,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term  tterm.= 80 [𝑘𝐴2 ∙s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 9,catalog ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,6 + 2,3 + 0,1 = 3[Ω]
𝐼2 2
7.2.Alegerea aparatelor electrice de protectie si comutatie din cadrul tablourilor

de distribuție
Dulapul de distribuție principal
Tabela 7.2.1. Întrerupător automat .
Tipul: ВА88-3P- 63 А
Parametrii nominali
Il= 44[A] Imax= 44 [A] Inom= 63 [A]
[3,produse]
Tabelul 7.2.2. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ППНИ 33-50A
Parametrii nominali
Il= 44[A] Imax= 44 [A] Inom= 50A [A]
[3,produse]
Coala

Tabelul 7.2.3. Întrerupător -separator
Tipul: BР32-100А
Parametrii nominali
Il= 44[A] Imax= 44 [A] Inom= 100 [A]
iş =2,1 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 0,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term.  tterm.= 60 [𝑘𝐴2 ∙s]
[10,catalog]
Dulapul ЩPB
Tabela 7.2.4. Întrerupător automat.
Tipul: ВА47-P- 32 А
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 30,8[A] Imax= 30,8 [A] Inom= 32 [A]
[3,produse]
Tabela 7.2.5. Întrerupător automat diferențial Gr.,2,4,5. (УЗО)
Tipul: ВД1-63 - 2P-16 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 7,5 [A] Inom= 16 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
Tabela 7.2.5. Întrerupător automat diferențial (УЗО) Gr.1,3
Tipul: ВД1-63 - 2P-25 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 15,1 [A] Inom= 25 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
Coala

unde: Inom.dif.-curentul nominal–diferențial de rupere
7.3.Alegerea aparatelor electrice de racord în rețea
Denumirea aparatului Tipul Inom [A]

Priză PC-10-3-ГБ 16
Întrerupător unitar BCk-10-1-ГБ 10
Întrerupător dublu BCk-10-2-ГБ 10
[3,produse]
7.4.Alegerea aparatelor pentru măsurarea energiei electrice
Tabela 7.4.1.Contor trifazat de energie activă

Tipul: СЭА3- 5-55А
Parametrii nominali
Uins= 380 [V] Unom= 380 [V]
Il= 5 [A] Inom= 5 [A] Imax.= 55 [A]
[11,catalog]
7.5.Alegerea tablourilor de distribuție
Denumirea tabloului Tipul Inom [A]

Dulap de distribuție ГРЩ-100 100
principal
Dulap de distribuție ЩРB-Пм-9 63
secundar
[13,produse]
Coala

8.RESURSE REGENERABILE DE ENERGIE :CELULELE
FOTOVOLTAICE
Utilizarea panourilor fotovoltaice în producerea de
energie electrică, captează tot mai mult interesul
persoanelor fizice, dar mai ales investitorilor în energii
neconvenționale.
Progresul tehnologiei a dus la scăderi semnificative ale
prețurilor de producție, piața panourilor fotovoltaice fiind intr-o continuă dezvoltare.
PANOUL FOTOVOLTAIC
Panoul fotovoltaic este alcatuit dintr-un număr de 36 pînă la 72 de celule

fotovoltaice, conectate în serie și paralel montate pe un suport, legate în serie sau
paralel și care transformă radiaţia solară în energie electrică.
Randamentul panourilor fotovoltaice este cuprins între 8-20%, în funcţie de

gradul de absorbţie a radiaţiei solare.
Eficienţa destul de scazută a panourilor fotovoltaice actuale este în principal

datorată faptului că din spectrul solar vizibil doar o mică parte a radiaţiilor luminoase
sunt transformate în electricitate.
Panourile fotovoltaice generează curent continuu, cu parametri variabili,

inadecvaţi încărcării unor acumulatori. Din acest motiv este nevoie de un convertor
care să transforme energia electrică produsă de panurile fotovoltaice în energie
electrică, avand parametri stabilizati.
Celula solară ca element al panoului solar, are propietatea de a converti energia

solară în energie electrica. Conectarea în serie a celulelor solare, are ca rezultat
creșterea tensiunii direct proporțional cu numărul celulelor.
Conectare în paralel a șirurilor de celule, urmareste de fapt creșterea curentului
debitat de ansamblul respectiv. La randul lor panourile solare pot fi montate in serie
Coala

și paralel cu scopul de a obține o tensiune, respectiv curentul necesar aplicației pentru
care a fost proiectat.
Mod de conectare serie si paralel panouri fotovoltaice:
TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE
In general întalnim trei tipuri de celule fotovoltaice și anume:
celule monocristaline celule policristaline celule amorfe
1. Celule fotovoltaice monocristaline - sunt primele forme de celule

fotovoltaice și sunt create dintr-un singur cristal de siliciu. Randamentul acestor
celule fotovoltaice este de pînă la 16%
2. Celule fotovoltaice policristaline - au la bază mai multe cristale de siliciu,

orientate diferit. Randamentul acestor celule este de pînă la 13%, dar prețul este mult
mai mic decat în cazul celulelor fotovoltaice monocristaline
3. Celule fotovoltaice amorfe - sunt realizate din materiale sintetice peste care
se aplică un strat de siliciu. Randamentul acestora este de pînă la 10%, dar au
avantajul ca se comportă foarte bine la lumina difuză și temperaturi ridicate.
Coala

PARAMETRII CELULELOR FOTOVOLTAICE
Principalii parametrii sunt reprezentanți de:
- Tensiunea nominală - Un - (V)

- Puterea electrică a panoului - Pp (W)
- Puterea maximă a panoului - Pmax (W)
- Tensiunea panoului la putere maximă - Vpm (V)
- Tensiunea maximă a sistemului - Umax (V)
- Tensiunea în gol - Uco (V)
- Curentul descurtcircuit - Isc (A)
- Coeficientul de temperatură - CVoc sau CIsc
Toate aceste marimi electrice pe care le gasim în datele tehnice ale oricarui
panou, se dau pentru anumite condiții, numite si condiții standard (STC) și anume:
iradiația solară 1000 W/m2 și temperatura de 250 C, masa de aer 1.5
ALEGEREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE
Panourile fotovoltaice se aleg dupa următoarele criterii:
- Necesarul de energie (E) pentru locația proiectului - KWh/an

- Iradiația medie anuală (H) pentru locația proiectului - KWm2/an
- Tipul panoului fotovoltaic. Aici se are în vedere cîteva criterii economice: bugetul
alocat proiectului, perioada de amortizare, etc.
Coala

SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALAȚII FOTOVOLTAICE
Elementele constructive ale unei instalații fotovoltaice:
- Panourile fotovoltaice - alcătuiesc generatorul fotovoltaic

- Invertorul
- Bateria de acumulatoare
- Regulatorul de sarcină
- Dispozitivele de protecție
- Tabloul electric
- Cabluri electrice
Cum functioneaza panourile fotovoltaice?

Pentru a avea energie electrică de la soare, aveți nevoie de panoul solar ce are o
celulă solară sau mai multe celule. Celula solară absoarbe o parte din particulele de
lumină ce cad pe aceasta, numite si fotoni. Fiecare foton conține o cantitate mică de
energie. Atunci cand un foton este absorbit, acesta eliberează un electron din
materialul celulei solare. Deoarece fiecare parte a celulei solare este conectată la un
cablu, un curent va trece prin acesta. Celula va produce electricitate ce poate fi
folosită instantaneu sau înmagazinată în acumulatori.
Coala

1. Lumina (fotoni)
2. Suprafata frontala
3. Strat negativ
4. Strat izolator
5. Strat pozitiv
6. Suprafata posterioara
Energia electrica este produsă atat timp cît panoul este expus la lumină. Materialele
din care sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare și au o durata de viață de
cel putin 20 de ani. Randamentul panourilor solare va scădea în timp. Ritmul de
scădere în timp al randamentului este garantat de fiecare producator de panouri
solare. Uzura panourilor este dată de mediul înconjurator și modalitatea de montaj a
acestora
Dimensionarea Instalației Fotovoltaice
Alegerea corectă a componentelor unui sistem fotovoltaic, a panourilor fotovoltaice,

invertoarelor și a bateriei de acumulatori este un proces laborios în care proiectantul
trebuie sa țină cont de parametrii tehnici ai panourilor fotovoltaice, variațiile de
temperatură, nivelul iradiantei solare, plaja și valoarea maximă a tensiunii de intrare a
invertoarelor de rețea, curentul de încărcare maxim al controlerelor de încărcare și al
invertoarelor de baterii, tipul rețelei, locul de montaj, curba de consum, etc
. La dimensionarea instalatiei fotovoltaice, vom pleca întotdeauna de la necesarul de

puterea pentru locația respectivă.
Astfel, ne propunem sa realizăm o instalație fotovoltaică care să furnizeze o putere de

6 KW.
Coala

Pentru realizarea unei instalații fotovoltaice (generator fotovoltaic) care să furnizeze
energia electrică de care avem nevoie, este mai întîi nevoie de un calcul de
dimensionare.
Dimensionarea instalației fotovoltaice
1. Prima etapa în dimensionarea instalației fotovoltaice, dupa ce am stabilit puterea

necesară, este alegerea panourilor solare.
Consultînd oferta furnizorilor de panouri fotovoltaice, alegem un panou solar

policristalin de 150 W, tensiune de 12 V, curent panou 8,1 A,Vmp = 18,50 V
2. Urmatoarea etapă este aflarea numărului de panouri, pentru necesarul de

putere de 6 KW
Nr. de panouri = Puterea instalației / Puterea unui panou

Np = Pi/Pp = 6.000/150 = 40 → Rezultă un necesar de 40 panouri fotovoltaice
3. Urmatoarea etapă este determinarea suprafeței panourilor
Suprafața totală = Suprafața unui panou ∙ Numărul total de panouri

Din fișa tehnică a panoului aflăm că panoul ales are următoarele dimensiuni: L = 1,45
m, l = 0,7m.
St = Sp∙Np = 1,45∙0,7∙40 = 40,60 m2
Pentru montarea panourilor solare, avem nevoie de o suprafață de cel puțin 40.60
m2 si care sa fie orientată spre sud
4. Alegerea schemei de conexiuni pentru panourile fotovoltaice
Vom alege o schemă de conexiuni cu patru șiruri paralele, a cîte 10 panouri

fotovoltaice legate în serie pe fiecare șir.
Coala

5. Calculul caracteristicilor generatorului fotovoltaic
Tensiunea instalată a generatorului fotovoltaic se obține folosind următoarea

formulă:
Ug = Np/4∙Up
Ug = 40/4∙12 = 120 V
6. Alegerea invertorului
Tensiunea de intrare a invertorului trebuie să fie egală cu tensiunea maximă a

generatorului fotovoltaic. U invertor = U generator → U invertor = 120 V
O altă condiție în alegerea invertorului este aceea ca puterea maximă a generatorului

fotovoltaic să fie mai mică decat puterea de intrare a invertorului
P invertor > 6.000 W
7. Alegerea bateriilor
Bateriile sunt folosite în sistemele fotovoltaice cu scopul de a stoca energia produsã

de generatorul fotovoltaic pe timpul zilei, pentru a putea fi folosită când este nevoie
pe timpul nopții sau cer înnorat.
La alegerea bateriilor trebuie sa ținem cont de următoarele informații:
- pentru încarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmp 16V – 20V
- pentru încarcarea bateriilor de 24V avem nevoie de panouri cu Vmp 34V – 40V
- pentru încarcarea bateriilor de 48V avem nevoie de panouri cu Vmp 62V -76V
8. Alegerea regulatorului de sarcină
Regulatoarele de sarcină au rolul de a controla încărcarea bateriilor de acumulatori.

La alegera regulatorului de sarcină trebuie sa ținem cont de următoarele condiții:-
tensiunea nominală a regulatorului să fie mai mică sau egala decat tensiunea
nominală a generatorului fotovoltaic
Coala

- curentul de intrare să fie mai mare sau egal decat curentul de încărcare maxim, pe
care generatorul îl poate debita
Orientarea instalației fotovoltaice
Puterea maximă debitată de o instalație fotovoltaică, este direct influențată de

orientarea către soare. Ideal ar fi ca instalația fotovoltaică să urmărească soarele în
traiectoria sa pe bolta cerească.
În Europa, datorită faptului că radiația difuză este relativ mare, o instalație
fotovoltaică staționară poate produce pînă la 70-80% din producția posibilă, dacă
aceasta ar urmări soarele.
Orientarea spre sud este determinată de doi factori:
- Înclinarea panourilor fotovoltaice, adică unghiul dintre planul orizontal și panoul

fotovoltaic
- Azimutul, care indică orientarea către Sud. La o orientare a instalației fotovoltaice
spre sud, vom avea Sud 0o, Vest 120o, Est -120o
Toate aceste informații, vă pot ajuta sa dimensionați corect o instalție fotovoltaică și

să alegeți în cunoștiința de cauză soluția optimă. La alegerea panourilor fotovoltaice
și dimensionarea instalației trebuie să tineți cont de foarte multe date.
Cele mai importante caracteristici ale unui panou fotovoltaic, de care trebuie sa țineți
cont în alegerea dvs sunt:
- Putera maximă a panoului

- Tensiunea în punctul de putere maximă
- Intensitatea curentului în punctul de putere maximă
De asemenea trebuie sa știți că panourile fotovoltaice nu sunt adecvate pentru a fi

folosite în orice aplicație. Panourile care sunt folosite în instalațiile fotovoltaice care
Coala

debitează energie electrică în rețea, au alte caracteristici decat cele folosite pentru
încărcarea bateriilor de acumulatoare.
Datorită căderilor de tensiune cauzate de regulator, cabluri și temperatură, panourile

fotovoltaice pentru încărcarea bateriilor de acumulatoare trebuie să aibă
tensiunea Vmp cu 30-60% mai mare decat tensiunea nominala a bateriilor.
Coala

9.CALCULUL ECONOMIC
9.1.Determinarea costului echipamentului
Tabel 9.1.Costul echipamentului

Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul unei Suma,lei
echipamentului de masură unități,lei
Transformator TM- buc. 1 55000 55000

100/10
Intrerupator BCk-10-1- buc. 25 13 325
unitar ГБ
Intrerupator BCk-10-2- buc. 10 16 160
dublu ГБ
Contor trifazat СЭА3- 5- buc. 1 1150 1150
55А
Dulap de ГРЩ-100 buc. 1 4000 4000
distribuție
principal
Dulap de ЩРB-Пм- buc. 4 107 428
distribuție 9
Întrerupător ВД1-63 - buc. 8 180 1440
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВД1-63 - buc. 5 220 1100
automat 4P-25 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВА47-1P- buc. 4 40 160
automat 32 А
Întrerupător ВА88-3P- buc. 1 4000 4000
automat 250 А
Transformator ТШ-066 buc. 3 650 1950
de curent
Separator РЛНД-10- buc. 1 3500 3500
100 У1
Descarcator PBO-3-Y1 buc. 3 500 1500
Priza PC-10-3- buc. 45 12 540
ГБ
Total 69875
Coala

9.1.1.Calculul cheltuielilor de transport
Cheltuielile suportate de întreprindere pentru transportul echipamentului din
strainatate se calculeaza în marime de 8 % din marimea investiției :
69875 ∙ 8
𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝 = = 5590, 𝑙𝑒𝑖
100
9.1.2.Calculul cheltuielilor de montare
Calculam mărimea cheltuielilor de montare (CHmontare ) ,în marime de 10% din costul
echipamentului:
69875 ∙ 10
𝐶𝐻.𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 = = 6987, 𝑙𝑒𝑖
100
9.1.3Determinăm mărimea investiției totale
Determinăm mărimea investiției totale (It. ) –utilizînd următoarea relație:
𝐼𝑡. = 𝐼 + 𝐶𝐻.𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 +𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝 = 69875 + 5590 + 6987 = 82452, 𝑙𝑒𝑖
9.2.Calculăm cheltuielile directe

Reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentru procurarea
materiei prime,cheltuieli pentru energia electrică utilizata ca forță motrică sau pentru
iluminat,material auxiliare.
Tabel 9.2.1.Calculul cheltuielilor directe
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul Suma,lei
materialelor de unei
masură unități,
lei
I.Cheltuieli
materiale
,inclusiv:
Coductor AC -70 m 26000 13 338000
Cablu AAШв m 200 250 50000
4x25
Cablu ABBГ m 30 50 1500
3x6
Cablu ВВГ m 85 33 2805
3x4
Cablu BBГ m 1100 13 14300
3x2,5
Cablu BBГ m 400 8 3200
3x1,5
II.Cheltuieli 0
pentru energie
electric,inclusiv
III.Amortizare 11645
Total 421450
Coala

Pentru a determina amortizarea este nevoie de următoarele date:
- Valoarea mijloacelor fixe utilizate (I)
- Termenul de funcționare prevăzut în pașaportul documentului (Tr.funcțional )
𝐼
𝐴=
𝑇𝑟.𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
69875
𝐴= = 11645, 𝑙𝑒𝑖
6
9.3. Retribuția muncii
Se include cheltuielile pentru pentru salarii de bază ,salarii
suplimentare,primele,respectiv contribuțiile pentru asigurări sociale.
Tabel 9.3.1.Calculul salariului de bază

Nr.de Funcția Nr.de Manopera, Tariful Salariul Salariul
ord. executată persoane ore-om mediu,lei/oră tarifar,lei de
baza,lei
1 Inginer 1 176 50 8800 8800
2 Montor 4 176 30 5280 21120
Total 5 - - - 29920
Coala

Tabel 9.3.2.Calculul cheltuielilor pentru retribuția muncii
Nr. Funcția Salariul Salariul Salariul Salariul Salariul CAS
ord executată tarifar, premial, lunar, Suplim., total,lei
lei lei lei lei
(10%) (10%) (38%)
1 Inginer 8800 880 9680 968 10648 3939
2 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
3 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
4 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
5 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
Total 36203 13395
9.3.3.Calculul cheltuielilor de regie

Constituie 65% din cheltuielile pentru retribuirea muncii :
65
𝐶ℎ𝑟𝑒𝑔𝑖𝑒 = (36203 + 13395) ∙ = 32238,7, 𝑙𝑒𝑖
100
9.4.Preț de cost
𝑃𝑟.𝑐𝑜𝑠𝑡 = 𝐶ℎ.𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒 + 𝐶ℎ.𝑠𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑖 + 𝐶ℎ.𝐶𝐴𝑆 + 𝐶ℎ𝑟𝑒𝑔𝑖𝑒 =
= 421450 + 36203 + 13395 + 32238 = 503286, lei
9.5.TVA(20%)
TVA(20%) = 𝑃𝑟.𝑐𝑜𝑠𝑡 ∙ 0,2 = 503286 ∙ 0,2 = 100657, lei
9.6.Costul total cu TVA(20%)
𝐶ℎ.𝑡𝑜𝑡.𝑇𝑉𝐴 = 𝑃𝑟.𝑐𝑜𝑠𝑡 + TVA(20%) = 503286 + 100657 = 603943, lei
9.7.Costul proiectului
𝐶ℎ.𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡 = 𝐶ℎ.𝑡𝑜𝑡.𝑇𝑉𝐴 + 𝐼𝑡. = 603943 + 69875 = 673818, lei
Coala

Tabel 9.8.Costul total al proiectului
Nr.ord. Denumirea articolului Suma,lei
1 Cheltuieli directe 421450
2 Cheltuieli pentru salarii 36203
3 Contributii la asigurările sociale (38%) 13395
4 Cheltuieli de regie (65%) 32238
5 Preț de cost 503286
6 TVA (20%) 100657
7 Costul total cu TVA 603943
8 Cheltuieli pentru echipament 69875
9 Costul proiectului 673818
Coala

10.SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
Măsuri tehnice si organizatorice de protecție a muncii

Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor
în instalaţiile electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub
tensiune.
Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice
este admisă în situaţia în care:
- zona de lucru este situată la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune ale
instalaţiilor electrice;
- zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt
tensiunea şi s-au realizat separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi
scurtcircuit;
- lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalaţiei electrice
sub tensiune.
- In timpul executării lucrărilor la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune
ale instalaţiilor electrice este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau
depăşirea acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte.
- Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune sau
părţi din acestea, separate electric , nelegate la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se
realizeze în sucesiune următoarele măsuri tehnice:
- identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
- verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor
şi suporţilor metalici;
- separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă în poziţia deschis nu se
poate realiza;
- verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale
instalaţiilor (de exemplu: steleje metalice ale tablourilor de distribuţie, uşi ale cutiilor
de distribuţie, ale firidelor de branşament);
Coala

- descărcarea de sarcina capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra;
- delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea
indicatoarelor de interzicere;
- luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
- utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.
Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se
realizeze următoarele măsuri tehnice:
- identificarea instalaţiei şi a locului în care urmează a se lucra;
- delimitarea materială a zonei de lucru după caz, şi montarea
indicatoarelor de interzicere;
- luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
- asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formaţiei
de lucru că în spate şi pe lateral nu sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune
neângrădite sau neprotejate, astfel încât să existe spaţiu, care să permită efectuarea
mişcărilor necesare la lucrare în condiţii de securitate;
- utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante,
încălţămintei sau covorului electroizolant, după caz, inclusiv sculelor electroizolante,
a plăcilor, foliilor, pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante.
- Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale
instalaţiilor electrice prin metoda „în contact,, ,trebuie să aibă la bază ca formă
organizatorică, instrucţiunle tehnice interne de protecţie a muncii ITI-PM, atribuţiile
de serviciu AS, obligaţiile de serviciu OS sau propria răspundere PR.
Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin
corp trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror
efecte se manifestă prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Coala

Electrocutările
Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi
muscular şi pot avea următoarele efecte:
• contracţia muşchilor;
• oprirea respiraţiei ;
• fibrilaţia inimii ;
• pierderea temporară a auzului şi vocii ;
• pierderea cunoştinţei ;
Electrocutările se produc prin:
 atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii
electrice aflate sub tensiune.
 atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care in mod
normal nu este sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub
tensiune.
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de
atingere Ua.
Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două
puncte de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite.
Tensiunea de pas poate să apară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau
de protecţie, prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor
aflat sub tensiune şi căzut la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au
normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
 să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune
 să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie
 să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul de
electrocutare
Coala

Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc
diferite instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând
tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp
echipamentul afectat.
Factorii care determină gravitatea electrocutărilor:
 valoarea curentului prin corpul omenesc;
 calea de închidere a curentului;
 durata acţiunii curentului;
 starea fizică a omului;
 frecvenţa curentului;
 atenţia omului în timpul atingerii.
Un alt factor deosebit de important care determină gravitatea electrocutărilor este
rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii. Valoarea şi caracterul
rezistenţei electrice a corpului omenesc depind de: ţesutul muscular, aparatul
circulator, organele interne, de sistemul nervos cât şi de procesele biofizice şi
biochimice foarte complicate care au loc în corpul omenesc.
Factorii de care depinde rezistenţa corpului omenesc sunt:
 tensiunea la care este supus corpul
 locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune
 suprafaţa de contact
 umiditatea mediului
 temperatura mediului înconjurător
 durata de acţiune a curentului
Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării

curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în
timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arsurile electrice
produse prin deranjamentele părţii electrice pot provoca arsuri personalului sau pot
Coala

determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a
supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:
- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie să
depăşească temperatura de 80ºC).
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul
exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul
funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.
- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu
motoare electrice antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie
antiexplozivă.
- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu, se recomandă ca
lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2. Folosirea
apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice, deoarece prezintă
pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.
Cerințe generale de protecția muncii pentru electromontori
1. În calitate de electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric se admit

muncitori calificaţi în acest domeniu, avînd vîrsta de peste 18 ani, care au trecut
controlul medical, au însuşit instructajul întroductiv general şi la locul de muncă
în domeniul protecţiei muncii, precum şi instrucţiunile de prevenire şi combatere
a incendiilor şi la acordarea primului ajutor medical.
Coala

2. Verificarea cunoaşterii normelor, regulilor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii
şi de exploatare a instalaţiilor electrice, de către electromontori se efectuază o dată
în 12 luni, cu confirmarea grupei la securitatea electrică (de la I la V).
Electromontorii care au dat dovadă de cunoştinţe nesatisfăcătoare vor fi
reexaminaţi în termen de cel mult 30 zile. Pînă la reexaminarea următoare ei nu
nu sînt admişi la executarea funcţiilor sale.
3. La locul său de muncă se vor îndeplini cu stricteţe şi corectitudine instrucţiunile şi
regulile de protecţie a muncii, cerinţele securităţii tehnice şi a normelor igienico-
sanitare.
4. La locurile de muncă şi pe teritoriul întreprinderii se interzice fumatul,
întrebuinţarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor.
5. Se va executa numai acel lucru care corespunde profesiunii date, precum şi
indicaţiile şefului secţiei de producţie (maistrului-şef, maistrului de schimb,
şefului de brigadă) şi inginerului la reparaţia utilajului.
6. Electromontorul la repararea şi întreţinerea utilajului electric este obligat:
1) să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii,
de igienă a muncii şi de securitate antiincendiară, prevăzute de actele
normative respective de protecţie a muncii;
2) să execute corect instrucţiunile de exploatare inofensivă a utilajului electric şi a
dispozitivelor utilizate în procesul lucrului;
3) să respecte şi să îndeplinească regulile de disciplină a muncii şi de comportare
pe teritoriul înreprinderii;
4) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună
pericolului persoana proprie şi pe cei din jur;
5) să muncească în echipament de muncă şi să utilizeze mijloace de protecţie
individuală şi colectivă, prevăzute de procesul de muncă, de regulile şi
instrucţiunile de protecţie a muncii;
Coala

6) să înştiinţeze la timp reprzentanţii adminisrtraţiei despre toate cazurile de
încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează viaţa sau
sănătatea angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele care s-au produs.
7. La acest loc de muncă pot acţiona următorii factori periculoşi şi nocivi:
1) acţiunea curentului electric;
2) căderi de la înălţime;
3) mecanisme de acţionare;
4) unelte manuale nereglamentate.
8. Conform normelor stabilite, electromontorului la repararea şi întreţinerea
utilajului electric, i se livrează:
1) costum din bumbac;
2) bocanci din piele;
3) mănuşi dielectrice (de serviciu);
4) ochelari de protecţie (de serviciu).
9. Electricianului i se interzice:
1) a utiliza în procesul muncii scule şi dispozitive auxiliare defectate sau
nereglamentate;
2) a utiliza în procesul muncii mijloace de protejare defectate sau cu termenul de
verificare expirat;
3) a folosi la locurile de muncă surse de foc deschis;
4) a exexuta careva lucrări în scopuri personale;
5) a lăsa deschise sau neîncuiate uşile panourilor electrice;
6) a lăsa deschise firele electrice, aflate sub tensiune.
10. Pentru încălcarea actelor normative şi legislative de protecţie a muncii, angajaţii
poartă răspundere disciplinară, materială, penală în modul stabilit de lege.
Coala

Primul ajutor în caz de electrocutare
În cazul în care electrocutatul este în contact cu părțile aflate sub tensiune, se vor lua
următoarele masuri:
-în primul rand trebuie efectuată scoaterea electocutatului de sub tensiune;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune nu trebuie sa se expună

pericolului, ținand seama si de faptul ca umiditatea face ca pericolul de electrocutare
sa fie si mai mare;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa întrerupă

imediat tensiunea,daca aparatul de întrupere sau dispozitivul de acționare este in
apropiere;
-daca nu există nici una din posibilitățile de mai sus, atunci persoana care
scoate electrocutatul de sub tensiune se izoleaza față de părțile aflate sub tensiune
( folosind manuși electroizolante, prăjini electroizolante, platformă sau covor
electroizolant) și îndepartează de electrocutat conductoarele aflate sub tensiune,
avand griă de nu a ajunge în contact direct sau prin intermediul altor elemente cu
părțile aflate sub tensiune.
- se execută respirație artificială atata timp cît este necesar;
- se anunță cel mai apropiat punct sanitar;
Coala

11.CONCLUZII
În acest proiect am proiectat rețeua de alimentare cu energie electrică a unei
vile de lux cu două etaje .În calitate de date inițiale am avut tensiunea de alimentare ,
suprafața încaperilor ,inclusiv distanța de la sursa de alimentare pînă la PT.Am
calculat instalația de iluminat prin metoda coeficientului de utilizare.Astfel am ales
tipurile de corpuri de iluminat de modele ЛСП,ЛПО ,HL și sursele de lumină ,și
respectiv am determinat puterea instalată de iluminat totală a casei .Am determinat
puterea instalată pentru consumatorii de forță: frigidere,ventilatoare,cuptoare cu
microunde.
Alimentarea vilei se va face în felul următor :din cadrul PT printr-un cablul de
tip AAШв 4x25 se va alimenta dulapul general ГРЩ-100 a casei instalat la parter,
iar prin cablu BBГ 3x6 si respectiv 3x4 se alimentează dulapurile de distribuție
ЩРВ .
La realizarea proiectului la efectuarea calculelor și alegerea aparatelor sa ținut
cont în special de eficiența energetică,de aceea petru o economisire cît mai eficientă
a energiei electrice se vor utiliza senzori de mișcare,becuri de tip led și aparataj
electrocasnic cu un consum de energie electrică redusă.Pentru ca gradul de fiabilitate
sa fie mai ridicat s-a procurat echipament atît de protecție cît și de comutație de
calitate superioară.
Pe acoperișul casei se vor instala mai multe panouri fotovoltaice ,în vederea
sporii eficienței energetice și obținerea parțială a independenței față de furnizorul
electric iar pentru a asigura casa cu energie termică se va instala un cazan pe bază de
peleți.
Proiectul dat a fost efectuat în conformitate cu cerințele NAIE ,și va avea un
grad de siguranță înalt.
Coala

BIBLIOGRAFIE
1. Г.M.K.Спрвочная книга для проектирования электрического
освещенияю.Ленинград, 1976.
2. D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3. www.Iek.md
4. Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005.
5. В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
6. V.Gavril ,L.Ionescu.Instalații electrice.Bucuresti “M.A.S.T”,2007.
7. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
8. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
9. www.zapadpribor.com
10.www.elprom-st.ru
11.www.signalrp.ru
12.sagemcom.ru
13.www.esnab.su
Coala


Calcule Energetica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcule Energetica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

1. Instalații interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele

2. Instalațiile exterioare, la care elementele instalației sunt montate în afara

Instalațiile electrice pot servi numai pentru iluminat și se numesc instalații

Din punctul de vedere al tensiunii instalațiile electrice de joasă tensiune

1.Instalații electrice cu tensiunea între conductor și pămînt pînă la 250 V;

2.Instalații electrice cu tensiunea între conductor și pămînt peste 250 V.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

1. Instalații electrice executate aparent ,la care conductoarele electrice

2. Instalații electrice executate îngropat,la care conductoarele

După frecvenţa tensiunii, se deosebesc instalaţii:

- de curent alternativ. La rândul lor, acestea pot fi, în raport cu valoarea

frecvenţei: de frecvenţă joasă (0,1...50 Hz), industrială (50 Hz), medie

(100...10000 Hz), sau de înaltă frecvenţă (peste 10000 Hz).

Executarea instalațiilor electrice interioare

1. Trasarea pe tavanul și pe pereții încăperilor a instalației electrice ,indicate pe planul

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Transpunerea schemei electrice după proiect

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚] unei instalații de

𝐸𝑚 este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util, [𝑙𝑥];

𝑆𝑑 - aria planului util, [𝑚2 ];

Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , 𝐸𝑚 , ∆ ș𝑖 𝑆𝑑 se

-coeficientul de reflexie 𝜌𝑝 și 𝜌𝑡 ,care depind de zugraveala pareților și a

-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local 𝑖 .Acesta se

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

L- este lungimea încăperii, 𝑚 ;

h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util, 𝑚.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

- calculul suprafaței încăperii

𝑆𝑑 = 𝐿 ∗ 𝑙 = 8,5 ∙ 7,8 = 66,3[𝑚2 ]

- Inalțimea de atîrnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];

- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

ℎ = 𝐻 − ℎ𝑢 − ℎ𝑠 = 2,5 − 0 − 0,15 = 2,35[𝑚]

H- înălțimea totală a încăperii, 𝑚 ;

ℎ𝑠- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan, 𝑚;

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

- Calculul fluxului necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚]

- numarul de corpuri de iluminat alese 𝑁=4

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 3.1 Date iniţiale

Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr.și 𝑝𝑖𝑙 Nr. Nr. Nr.

𝑝𝑖𝑙.𝑡𝑜𝑡 = 4601 [𝑤]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua trfazata =0,9

𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua monofazata =0,5

𝑐𝑜𝑠𝜑 -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]

Pentru rețeua monofazată

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabel 4.2.Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 2

Tabel 4.3. Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 3

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Gr.5-Iluminatul etajul 2 1,8

𝑃𝑖.𝑡𝑜𝑡 = 39,15 [𝑘𝑤]

Tabel 4.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și prize

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului

Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei

Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie: