INTRODUCERE

Morile cu ciocane sunt utilaje cu viteză de rotație mare, folosite pentru

măcinarea mineralelor de diferite tipuri, pentru a obține nisip si granule poliedrice.
Parțile componente ale unui mori cu ciocane sunt:1-carcasă,2-rotorul,3-
ciocanele,4-statorii cu blindajele frontale,5-placile laterale,6-gura de încarcare,7-gura
de evacuare,8-sașiul,9-alimentatorul,10-instalația hidraulică,11-instalația electrică.
Materialul ce trebuie măcinat este introdus în înteriorul utilajului prin
intermediul alimentatorului vibrant și al gurii de încarcare, iar prin cadere este lovit
de ciocane și proiectat atat catre blindaje cat și contra altui material în suspensie și
impins catre partea terminala a blindajelor, unde are loc macinarea finală
Prezentul proiectul de diplomă este dedicat calculului unui motor asincron
pentru acționarea morii cu ciocane, Pn=60kW,n=1000 rot/min pentru o carieră de
piatră.
Maşina asincronă, numită si transformator generalizat, este o masina electrica
rotativa de curent alternativ care, la frecvenţa dată a reţelei, functionează cu o turaţie
variabilă cu sarcină.
Denumirea de asincronă provine de la faptul că viteza rotorului diferă de viteza
câmpului magnetic inductor creat de stator: altfel, cuplul motor la arborele maşinii nu
poate exista, căci dacă vitezele ar fie egale, ar însemna ca între cele doua armături
viteza relativă ar fi nulă, deci nu ar exista condiţii pentru fenomenul de inducţie prin
mişcare.
Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică
(rotor).
Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o
înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul
motorului.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
 Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestături poate avea o
înfăşurare trifazată concentrată în formă de stea cu capetele scoase la trei intrări sau o
înfăşurare în scurtcircuit de tipul unei colivii.

Fig. 1.1. Motor asincron trifazat

În ziua de astăzi este imposibil de închipuit vre-o activitate omenească în care nu

este utilizată energia electromagnetică.Chiar şi în cazul antrenării acţionării cu un
mo-tor cu ardere internă,alături de acesta se cuplează generatoarele electrice pentru a
sa-tisface în mod autonom necesitatea în energie electromagnetică.Energia
electromag-netică este cea mai comodă formă de energie care relativ simplu şi cu un
randament destul de înalt poate fi transformată în altă formă de
energie(mecanică,termică,galva-nică,etc.) în funcţie de necesitate.Anume din această
cauză la momentul actual aceasta este forma dominantă de energie utilizată în sfera
de producţie şi deservire în econo-mia naţională a oricărei ţări.

Rolul maşinii electrice în sistemul energetic naţoinal şi mondial este de o mare

am-ploare.Aceasta se foloseşte pe larg în aproape toate ramurile economiei
cuprinzând aproape toate domeniile de activitate ale omului în diverse ramuri cum ar
fi:industria, agricultura,comerţul, transportul,aparatele de uz casnic,medicina,etc.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 8
 Aceasta se explică prin faptul că majoritatea surselor de energie electromagnetică
le prezintă maşinile electrice(turbogeneratoare şi hidrogeneratoare),iar ponderea
energiei produse de celulele fotovoltaice,elementele galvanice.etc în sistemul
electroenergetic mondial este relativ mică.Deasemenea ca un argument „pro” maşinii
electrice îl ser-veşte faptul că aceasta este reversibilă,adică unul şi acela-şi agregat
poate consuma (motor) sau recupera(generator) energia în funcţie de condiţiile de
funcţionare.

Deasemenea maşinile electrice au o construcţie simplă care asigură funcţionarea

lor în cele mai grele condiţii şi că însuşirile lor electromecanice satisfac cerinţele de
dez-voltare ale tehnicii moderne. Maşinile asincrone fiind utilizate deseori în calitate
de motor,ca regulă pentru acţionarea diferitor sisteme mecanice care nu necesită o
regla-re fină sau într-un diapazon larg a vitezei.

Masini asincrone se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu

turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile, din cauza instalaţiilor de
alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare
categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în
toate domeniile de activitate(ascensoare, macarale, pompe, ventilatoare, etc.).

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 9
 2. DIMENSIONAREA MOTORULUI ASINCRON

2.1. Datele iniţiale:

Pn  18,5 103 kw ; p  4 ; U nf  220 V ; m  3; f  50 Hz

Datele motorului. Tabelul 2.1

# Parametru Nota U.r. Valoarea
1 Diametrul statorului exter. Da mm 349
2 Diametrul interior a D mm 250
statorului
3 Lungimea întreferului l mm 150
4 Numărul de dinți a Z1 mm 72
statorului
5 Numărul crestaturilor Z2 mm 58
rotorului
6 Valoarea întreferului  mm 0,5

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 10
 12. SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

12.1 Analiza condiţiilor de muncă

La fiecare întreprindere, instituţie sau organizaţie, există un număr concret
de factori, care acţionează dăunător sau chiar şi periculos asupra organismului
uman. In incinta întreprinderii sunt depistaţi factori periculoşi si novici in urma
unor procese tehnologice. Dintre aceşti factori fac parte: temperaturi ridicate,
zgomotul, umiditatea relativa scăzută sau ridicata in dependenţă de procesul
tehnologic, iluminatul locului de munca.
Analiza condiţiilor de muncă în secţia mecanică are ca scop aprecierea
condiţiilor de activitate reale ale lucrătorilor întreprinderii. Pentru aceasta se
evidenţiază factorii de producţie periculoşi şi nocivi: fizici, chimici, biologici şi
psihofiziologici.
Acţiuni şi îmbunătăţiri a condiţiilor microclimaterice. Către acţiunea
îmbunătăţirea condiţiilor micro climaterici şi supraîncălzirea organismului se atârnă:
mecanizarea lucrărilor grele , care uşurează munca , micşorează producerea căldurii
în organism, apărarea de iradiere ; ventilaţia, măsuri de profilaxie personală (repaus
scurte în timpul lucrului, folosirea îmbrăcămintei speciale, regimul raţional de
folosire a apei potabile de către organism, folosirea apei în componenţa căreia se
adaugă anumite proporţii de săruri de natriu, kaliu şi vitamine ).
Pentru înlăturarea aerului încălzit se foloseşte aeraţia organizată. Pentru
preîntâmpinarea supraîncălzirii organismului se folosesc duşuri de aer - o porţiune de
aer îndreptată nemijlocit spre lucrător. Micşorarea iradierii termice se obţine prin

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 11
 folosirea ecranului ce absoarbe iradierea termică pe suprafeţele lui, care sînt dintr-un
material de izolare termică. Pentru a aprecia condiţiile de muncă trebuie de analizat
factorii dăunători şi periculoşi şi de comparat cu normativele în procesul de muncă
asupra omului periodic sau permanent influenţată un şir de factori nefavorabili, praf,
gaze, pori, zgomot, vibraţie, temperaturi sporite sau joase.
Umiditatea exesivă, câmpuri electromagnetice, iradieri termice, radiaţie omul
în timpul activităţii sale se găseşte permanent într-o interacţiune de căldură cu mediul
înconjurător, deci căldură degajat din organism uman se elimină complect în mediu,
atunci omul se află în condiţii de confort.
Dacă omul se găseşte timp îndelungat în condiţii termice nefavorabile
(temperatura aerului depăşeşte limitele admisibile) poate avea loc supraîncălzirea
sau răcirea corpului însoţită de anumite efecte negative.
Pentru a menţine igiena muncii la un nivel optimal e necesar de a sigura toţi
factorii dăunători şi periculoşi în limitele normelor. Cu acest scop se petrece
certificarea locurilor de muncă, secţiei principale întreprinderii special unde are
loc reacţii de desalinizare, oxidare.
Prin certificarea locului de muncă din punct de vedere a protecţiei muncii se
înţelege evaluarea complexă a locurilor de muncă sub aspectul corespunderii
acestor prevederi ale actelor normative de securitate în muncă certificarea
locurilor de muncă se face periodic, la intervale de cel mult 3 ani.
12.2 Sanitaria în producţie
Zgomotul. Zgomotul acţionînd asupra sistemului nervos central, provoacă
oboseală, insomnie, incapacitatea de a se concentra, ele condiţionînd micşorarea
productivităţii muncii şi accidente. În caz de acţiune iritantă permanentă a
zgomotului pot apărea dereglări psihice, maladii cardiovasculare…
Zgomotul poate acţiona asupra auzului în mod diferit: poate provoca surditatea
bruscă sau afecţiunea organului auditiv; în caz de acţiune îndelungată poate micşora
brusc pe un timp limitat sensibilitatea. Cele mai nocive pentru auz sînt perioadele de
acţiune continuă a zgomotului de intensitate mare. Zgomotul reprezintă ansamblu

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 12
 haotic de sunete neplăcute, de frecvenţă şi intensitate diferite.
Drept surse de zgomot de producţie la S.A. „REUT” servesc instalaţiile de
ventilaţie, utilajul mecanic, unele operaţii tehnologice, mijloace de transport etc.
Pentru a aprecia zgomotul din punct de vedere igienic, trebuie să cunoaştem
parametrii lui. Pentru măsurarea nivelurilor de zgomot sînt folosite sonometrele.
Pentru combaterea zgomotului se folosesc diferite mijloace individuale: bucşe, căşti,
coifuri antizgomot.
Vibraţia. Oscilaţiile mecanice ale corpurilor cu frecvenţa mai mică de 16 Hz
sînt sesizate de către organismul omului doar ca vibraţie. Deseori vibraţia este
însoţită şi de zgomot. Vibraţia se transmite de la sursă prin construcţia maşinilor,
podea şi sol.
În cazul unor amplitudini de oscilaţii destul de mari ale maşinilor dinamic
neechilibrate ce au loc în caz de frecvenţe joase, la om apare senzaţia de vibraţie sau
zguduituri. Plus la faptul că vibraţia podelei lîngă utilaj, vibraţia instrumentelor
electrice manuale şi celor pneumatice, zguduirile de transport provoacă senzaţii
neplăcute, ele mai acţionează nefavorabil asupra sănătăţii, provocînd vibromaladia.
Sub acţiunea vibraţiei au loc schimbări în sistemul nervos, creşterea tensiunii
arteriale, dereglarea funcţiei văzului, reducerea forţei musculare şi masei corpului.
Vibraţia poate provoca defectarea maşinilor, acesta provocînd accidente şi
traumatisme. Vibraţia în limitele frecvenţelor sonore este măsurată cu ajutorul
vibrometrelor.
Pentru a reduce acţiunea vibraţiilor generale asupra organismului uman este
perfecţionată construcţia utilajului ce provoacă vibraţie, este micşorat gradul de
transmitere a oscilaţiilor vibraţiei la podea şi acoperişuri, este aplicată comanda la
distanţă a utilajului, ce oferă posibilitatea de a exclude omul din zona primejdioasă.
În cazul cînd utilajul mecanic creează la locurile de muncă o vibraţie ce
depăşeşte limitele admisibile sau este cauza apariţiei zgomotului în încăperile unde
nu există utilaj care ar produce zgomot, este necesar de a monta acest utilaj pe
fundamente sau amortizoare speciale.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 13
 Drept mijloc de protecţie individuală contra vibraţiei ce se transmite omului
prin intermediul picioarelor se recomandă folosirea încălţămintei cu talpă de pîslă
sau cu talpă groasă de cauciuc, încălţăminte ce amortizează vibraţia.
Ventilaţia şi condiţionarea aerului. Pentru ameliorarea mediului aerian al
încăperilor de producţie şi crearea unor condiţii normale de muncă, prevăzute de
cerinţele sanitare, toate încăperile trebuie ventilate, adică să se asigure un schimb de
aer organizat şi regulat.
Ventilaţia presupune schimbul de aer, efectuat cu scopul de înlătura din
încăpere aerul impurificat şi schimbarea lui cu aer proaspăt şi curat.
Cea mai bună stare a aerului în încăperile de producţie este asigurată de
sistemul de condiţionare a aerului. Aparat de condiţionare a aerului este numită
instalaţia ce menţine în mod automat în zona de lucru condiţiile necesare ale aerului.
Condiţionarea aerului ameliorează condiţiile de muncă, sporeşte
productivitatea ei şi contribuie al menţinerea sănătăţii lucrătorilor.
Iluminarea de producţie. Crearea celor mai favorabile condiţii pentru văz
contribuie nu numai la creşterea capacităţii de muncă, dar şi la prevenirea
traumatismului de producţie. Lumina şi iluminarea raţională au o mare însemnătate
pentru sănătate şi organizarea corectă a muncii. Sub acţiunea luminii se accelerează
procesele de activitate nervoasă superioară, se facilitează starea personală. Se
măreşte activitatea generală şi activitatea organelor de respiraţie. Insuficienţa de
lumină provoacă încordarea ochilor, dificultează percepţia obiectelor, încetineşte
tempoul de muncă şi oprimează activitatea vitală generală a organismului uman.
Pentru iluminarea încăperilor de producţie şi a suprafeţelor de producţie se
foloseşte lumina naturală şi cea artificială. În dependenţă de particularităţile
procesului tehnologic şi procesului de muncă pentru iluminarea raţională se folosesc
următoarele sisteme de bază: general, local, combinat. Cu lumina naturală se asigură
mai ales iluminarea generală, cu cea artificială - iluminarea generală, locală şi
combinată.
Iluminarea generală se asigură prin plasarea uniformă a corpurilor de iluminat

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 14
 de acelaşi tip şi de capacitate egală în toată încăperea; prin plasarea corpurilor de
iluminat corespunzător sectoarelor de lucru, suprafeţelor de lucru.
Iluminarea locală se creează prin plasarea corpurilor de iluminat nemijlocit
deasupra suprafeţelor de lucru. Combinarea în una şi aceeaşi încăpere a sistemelor de
iluminare generală şi locală creează încă un sistem de iluminare - combinat. În cazul
acestui sistem iluminarea locală este destinată creării unui grad înalt de iluminare pe
suprafeţele de lucru, cel general - pentru asigurarea unei iluminări uniforme a
diferitor sectoare ale încăperii de producţie.
Iluminarea organizată raţional trebuie să asigure iluminarea suficientă a
suprafeţelor de lucru, să fie uniformă, să posede o direcţie corectă a fluxului de
lumină, să evite acţiunea orbitoare a luminii şi apariţia unor umbre dense şi reliefate.
Drept surse de iluminare artificială servesc lămpile cu incandescenţă şi tuburile
luminiscente. În caz de iluminare artificială nu se recomandă folosirea becurilor
deschise, întrucît în acest caz aproximativ jumătate din fluxul de lumină nu se
foloseşte pentru iluminarea suprafeţelor de producţie. Plus la aceasta, lămpile cu
incadescenţă se caracterizează printr-o strălucire considerabilă şi exercită o acţiune
orbitoare, determinată de unghiul de cădere în ochi a razelor de la bec şi direcţia
văzului.
O răspîndire din ce în ce mai mare capătă tuburile luminiscente. Ele se
deosebesc de lămpile cu incandescenţă printr-o intensitate mai mică în domeniul
portocaliu-roşu al spectrului, printr-o reproducere a culorilor şi o difuzate a fluxului
de lumină mai bune, printr-o strălucire de cîteva ori mai mică.
Conform destinaţiei iluminarea artificială se divizează în iluminarea de lucru şi
de avarie. Iluminarea de lucru este obligatorie pentru toate încăperile şi este destinată
pentru asigurarea muncii normale în ele. Iluminarea de avarie are două destinaţii:
pentru continuarea lucrului în caz de întrerupere bruscă a iluminării de lucru şi pentru
evacuarea oamenilor în caz de accident sau incendiu.
Lămpile de siguranţă sînt cuplate la o sursă de alimentare cu energie electrică
independentă, iar pentru evacuarea oamenilor şi bunurilor materiale la reţeaua

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 15
 nelegată cu iluminarea de lucru.
12.3 Securitatea electrică
Electrosecuritatea (securitatea electrică) prezintă un sistem de măsuri
organizatorice şi mijloace tehnice, care asigură protecţia organismului uman
contra acţiunilor dăunătoare şi periculoase ale curentului electric, arcului electric.
Pericolul curentului electric se agravează în comparaţie cu alţi factori
periculoşi, deoarece omul nu poate să verifice fără aparate speciale, dacă pe
conductor există tensiune (să comparăm cu părţile mobile, fîntîni deschise, obiecte
încălzite la roşu etc.). Pericolul se depistează foarte tîrziu, cînd omul este deja
electrocutat.
Pentru a evita cazurile de electrocutare, e necesar de a cunoaşte acţiunea
curentului electric asupra organismului uman, cauzele electrotraumatismului,
factorii care determină gravitatea lor.
Cauzele electrocutării
Cauzele principale ale electrotraumatismului în instalaţiile electrice sînt:
 apariţia unor tensiuni accidentale pe părţile metalice ale instalaţiilor electrice
datorită unui defect de izolaţie;
 atingerea omului în mod direct de conductorii aflaţii sub tensiune;
 atingerea simultană a două puncte de pe sol sau de pe pardoseală care au potenţiale
diferite, datorită unor scurgeri de curent electric;
 funcţionarea instalaţiilor trifazate cu punct neutru legat la pămînt în regim de
dezechilibru (apariţia unei tensiune accidentale a punctului neutru faţă de
pămînt);
 apropierea omului la o distanţă periculoasă de elementele sub tensiune înaltă (mai
mare de 1 kV) nemijlocit sau prin intermediului unui obiect mobil, conductor bun de
electricitate;
 încălcarea normelor de protecţie a muncii în instalaţiile electrice.
Acţiunea curentului electric asupra organismului omului
Principalele acţiuni ale curenţilor electrici care afectează direct corpul omului

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 16
 sînt: termică, mecanică, electrolitică, biologică sau şocul electric.
Ca rezultat al acţiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi
provocate traume locale şi cutarea totală a organismului (şocul electric). Traumele
locale se divizează în: arsuri, semne electrice, electrometalizarea pielei,
electrooftalmie, traume mecanic.
Factorii care determină gravitatea efectelor electrocutării
După cum s-a stabilit, pericolul electrocutării depinde într-o mare măsură de
intensitatea curentului electric, ce se scurge prin organismul uman, şi de durata
acţiunii lui. Gravitatea electrocutării depinde şi de alţi factori, care în majoritatea lor
determină intensitatea curentului electric:
 rezistenţa electrică a organismului uman;
 tensiunea aplicată;
 tipul de curent şi frecvenţa lui;
 mediul înconjurător;
 calea de scurgere a curentului prin organismul uman;
 modul de atingere;
 tipul reţelei şi alţi factori.
Mijloace de protecţie
Mijloacele pentru evitarea accidentelor prin atingere directă sînt următoarele:
 folosirea unor tensiuni de alimentare cît mai reduse;
 construcţia instalaţiilor şi echipamentelor electrice să fie executată astfel încît
elementele bune conducătoare, care fac parte din circuitele curenţilor de lucru, să fie
inaccesibile atingerii întămplătoare, iar producerea unor arcuri electrice să nu poată
da loc la arsuri;
 folosirea unor pardoseli din materiale izolante sau acoperirea pardoselii sau a
solului cu materiale izolante;
 limitarea la sursă a influenţii electrostatice sau electromagnetice.
Pentru protejarea personalului care, prin atribuţiile lor, trebuie să lucreze direct

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 17
 la elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, cum sînt electricienii, la mijloacele expuse mai sus se mai adaugă:
 folosirea mijloacelor individuale de protecţie;
 egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pămînt;
 organizarea lucrului şi eşalonarea operaţiilor astfel încît munca să se desfăşoare
fără pericole de accidentare, atît pentru cei care execută operaţiile cît şi pentru
persoanele străine.
Prima măsură enumerată mai sus s-ar părea că este cea mai importantă în ceea ce
priveşte eficacitatea ei. În modul acesta s-ar reduce direct pericolul de accidentare. În
practică însă, aplicarea acestei măsuri este cea mai dificilă, deoarece în multe cazuri
ar duce la dificultăţi de ordin constructiv şi economic, care nu ar putea fi soluţionate
practic.
La stabilirea tensiunilor de alimentare se ţine seama de puterea instalaţiiei sau
echipamentului electric respectiv şi de posibilităţile asigurării unei protecţii radicale
cu alte mijloace din cele expuse mai sus. De exemplu, tensiunea de alimentare a
sculelor electrice portative, care au puteri mici şi sînt deosebit de periculoase, trebuie
să fie 24 V. Trebuie menţionat că această tensiune nu poate fi numită tensiune
nepericuloasă, ci doar valoare maximă admisă. Totdeauna, pe lîngă aplicarea măsurii
„tensiune redusă”, trebuie să se aplice şi alte măsuri de protecţie din două motive: în
primul rînd chiar tensiunea de 12 V sau 24 V, în anumite condiţii nefavorabile, pot
produce electrocutări grave, iar – în al doilea rînd, există pericolul apariţiei în reţeaua
de tensiune redusă a unor tensiuni mai înalte datorită unor defecte în reţea (de
exemplu trecerea tensiunii înalte în circuitul de joasă tensiune).
Deoarece tensiunea redusă nu poate fi aplicată în general în orice instalaţie sau
echipament electric, trebuie să se aplice mijlocul de protecţie care urmează în ordinea
importanţei şi anume construcţia instalaţiilor şi echipamentelor electrice să fie astfel
executată încît elementele bune conducătoare de electricitate, care fac parte din
circuitele curenţilor de lucru, să fie inaccesibile unei atingeri nedorite. Această
măsură se realizează prin:

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 18
  izolarea electrică a elementelor bune conducătoare, care fac parte din circuitele
curenţilor de lucru, numită izolare de lucru, deoarece împiedică şi pierderile de
energie electrică prin scurgeri de curent inutile;
 carcasă de protecţie, care au ca scop atît evitarea atingerilor directe, cît şi a
producerii arsurilor; carcasele au de asemenea un rol deosebit de important în
protejarea împotriva solicitărilor mecanice ale echipamentelor electrice;
 amplasări de înălţimi inaccesibile;
 îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele aflate sub
tensiune;
 blocări electrice şi mecanice.
Pentru izolarea electrică de lucru, este necesar ca elementele instalaţiilor sau a
echipamentelor electrice, aflate sub tensiune în timpul lucrului, să fie izolate pe
întregul lor parcurs sau să fie protejate în raza de manipulare împotriva atingerii
întîmplătoare, prin însăşi construcţia lor, prin poziţie şi prin amplasare, sau cu
ajutorul unor dispozitive speciale. Acoperirea lor cu lac, vopsea sau email, straturi de
oxizi, cămăşi din material fibros chiar şi în cazul cînd ele sînt impregnate, nu se
consideră ca izolaţie în sensul protecţiei împotriva atingerii directe.
În apropierea instalaţiilor şi echipamentelor electrice, trebuie să se prevadă
distanţe şi spaţii suficient de mari, astfel încît deservirea lor să se poată face fără
pericol de atingere a unor elemente aflate sub tensiune.
În cazul reţelelor de joasă tensiune legate la pămînt (cu tensiunea de lucru pînă
la 250 V faţă de pămînt) legarea la pămîntpoate asigura o protecţie condiţionată de
anumite împrejurări, ceea ce determină ca în aceste reţele să se prefere din ce în ce
mai mult legarea la nul, care poate asigura o protecţie foarte bună. În schimb
protecţia prin legare la nul nu poate fi aplicată în reţelele izolate faţă de pămînt şi nici
în reţelele cu tensiunea de lucru peste 1000 V. Protecţia prin legare la pămînt poate fi
folosită ca măsură de protecţie suplimentară în cadrul protecţiei prin legare la nul.
Atît protecţia prin legare la pămînt, cît şi protecţia prin legare la nul prezintă şi
anumite dezavantaje care fac ca să nu poată fi folosite cu succes drept protecţii

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 19
 principale în cazul utilajelor electrice portative, alimentate din reţele legate la pămînt.
Protecţia prin izolare suplimentară
Izolarea suplimentară de protecţie poate fi realizată prin două mijloace
principale:
 prin izolare de protecţie a echipamentului, care constă în prevederea unei
izolări suplimentale a elementului echipamentului sau instalaţiei electrice, astfel
încît în cazul deteriorării izolaţiei obişnuite de lucru, omul să nu poată veni în
atingere cu elementul sub tensiune;
 prin izolarea amplasamentului care constă în prevederea unei izolări între om şi
pămînt sau elemente bune conducătoare de electricitate în contact cu pămîntul.
Izolarea de protecţie a echipamentului electric
Acest mijloc de protecţie poate fi realizat în trei moduri:
 printr-un înveliş izolat de protecţie, care reprezintă acoperirea cu un material
izolant, rezistent şi durabil, a tuturor elementelor metalice accesibile unei atingeri,
care în cazul unui defect ar putea intra direct sau indirect sub tensiune;
 printr-o izolaţie intermediară de protecţie, care reprezintă separarea elementelor
metalice, accesibile unei atingeri, de elementele care în cazul unui defect ar putea
intra direct sau indirect sub tensiune.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 20
 CONCLUZII

În acest proiect de diplomă sa realizat proiectarea un motor asincron cu rotorul

în scurtcircuit pentru acționarea unei ascensor pentru mărfuri (auto) cu puterea de
18.5 kW.
Acest motor este destinat să funcţioneze la tensiunea nominală de 380/220 V.
Pe parcursul elaborării proiectului au fost determinate turaţia nominală şi
viteza unghiulară care pentru 2p =8 constituie n = 750 rot/min şi respectiv Ώ = 78,5
rad/s.
De asemenea au fost alese dimensiunile constructive de bază cum ar fi:
înălţimea axei de rotaţie h =200 mm şi respectiv după STAS a fost ales pentru această
înălţime diametrul statoric Da =349 mm. În conformitate cu aceste valori
au fost determinate diametrul interior statoric D = 250 mm, diametrul exterior
rotoric D2 = 249 mm; întrefierul δ = 0.5 mm; lungimea pachetului statoric l = 150
mm precum şi diametrul interior rotoric D j =80 mm.
Numărul de crestături statorice pentru stator Z1 = 72, şi respectiv pentru rotor Z2 =
58 care a fost alese din şirul standard în dependenţă de Z1 .
Curentul nominal I1n =37,71 A care a fost obţinut în calcule diferă de cel obţinut la
calculul caracteristicilor de funcţionare analitic I 1 = 38A ceea ce este admisibil.
Randamentul η = 88% şi factorul de putere cosφ = 0.84 alese iniţial din
agenda tehnică , la verificare sau obţinut cu o eroare 0 %.

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 21
 Puterea nominală obţinută P2n =3,07 kW diferă de cea dată în condiţiile iniţiale
cu o eroare de 4% . Pierderile obţinute pentru regimul nominal de funcţionare sunt:
pierderile în fier PFe = 375,7W ; pierderile mecanice Pmec = 77,3W.

BIBLIOGRAFIE

1. Proiectarea masinilor electrice asincrone. Sub redactia prof. Kopilov I.P. Traducere
din l. rusa de prof. T.Ambros. - Chişinău: Universitate, 1994. - 211 p
2. Проектирование электрических машин: Под редакцией И. П. Копылова. -
Москва: Энергия, 1980, - 495 с.
3. Асинхронные двигатели серии 4А, Справочник, Москва, Энергоиздат, 1982.
4. Игнатов В. А., Вилбанов К.Я., Асинхронные электродвигатель итегрального
изготовления. М. Энергоиздат, 1988 – 301 с.
5. Alexandru Fransua, Măgureanu Răzvan, Maşini electrice şi acţionări electrice;
elemente de execuţie. Editura tehnică. Bucureşti , 1986 – 545 p.
6. Cioc, I., Nica C.: Proiectarea masinilor electrice. Bucuresti, EDP, 1992.
7. Ambros T., Proiectarea maşinilor asincrone . Ch., Universitas, 1992. 211 p.
8. Ambros T., Maşini electrice. V.1., Universitas, Chişinău, 1992, p. 478
9. Ambros T., Maşini electrice. V.2., Universitas, Chişinău, 1994, p. 337
10.Bălă C., Maşini electrice. Editura didactică şi pedagogică, B., 1979, p 467
11.Boţan N., Maşini şi acţionîri elctrice. Editura tehnică, Bucureţti, 1992, p. 134
12.Dicţionar politehnic rus moldovenesc. Redacţia principală a enciclopediei sovetice
moldoveneşti, 1983, p.704
13. Livinţ P., Electrotehnică şi maşini electrice. Editura tehnică, Ch., 2003, p. 331
14. Александров К. К., Электротехнические чертежы и схемы. Энергоатомиздат,
Москва, 1990, с. 287

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 22
15. Атабеков В. Б., Монтаж электрических сетей и силового
электрооборудования. Высшая Школа, Москва, 1977, с. 332
16. Васин В. М., Дипломное проектирование для специалъности
электрооборудование промышленных предприятий и устоновок. Высшая
Школа, Москва, 1977, с. 139

Coala

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 23