Sunteți pe pagina 1din 33
REL COT “> CUPRINS Pag. Prevederi generale. . 43 Domeniul de folosice . M3 Materiales 143 Execularea_placajelor , 45 Curficea si Intretinerea placajelor + 48 Condit tehnice de calitale . : ce 49 Tehniea securitdjil muncii, prevenirea sl combaterea incendi 49 kutchoe/ Crtbactibe on tig (ae) {19 INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIL INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA $I EXECUTAREA CONSTRUCTILOR FUNDATE PE PAMINTURI SI CONTRACTII MARI (pucM) - (4s) INDICATIV P. 70—79 1978 INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII ul executly — DECIZIA Nr. 10 din 29 lanuarie 1979 PENTRU APROBAREA ,INSTRUCTIUNILOR TEHNICE PENTRU PROIECTAREA $I EXECUTAREA CONSTRUCTII- LOR FUNDATE PE PAMINTURI CU UMFLARI SI CONTRAC- TIL MARI (P.U.C.M.)", INDICATIV P. 70-79. Avind in vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 privind organizarea si funclionarea Institutului central de cerce- lare, proiectare si directivare in construc{ii, avigul CTE nr. 283 din 23 iulie 1978 gi referatul nr, 744.6 din 29 ianuarie 1979 al Ditectiei directivare, norme. normative, prescripti Biroul executiv al Consiliului sliin{itic al Institutului cen- tral de cercelare, proiectare si directivare in construclii emite urmatoarea DECIZIE: 1. Se aproba Instructiunile tehnice pentru proiectarea si executarea construcliilor fundale pe paminturi cu umflateri $i contractiv-mari (P-U.C.M.)", avind. indicativul B. 70-79. 2. Instrucliunile tebnice de Ja punctel 1 intré ir vigoare la data publicérii in Buletinul constructiilor. La aceeasi dald inceteazi valabilitatea ,Instructiunilor teh- hice pentru proiectarea si execularea construc(iilor pe pamirturi contractile” P. 70-73, aprobate cu ordinul 1GSC nr. 6/1973. Instructiunile tehnice aprobate prin prezenta decizie se vor publica si in coleclia de normative si instrucfiuni. PRESEDINTELE BIROULUI! EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU 155 NOTA DE PREZENTARE LA AINSTRUCTIUNILE TEIINICE PENTRU PROLECTAREA $1 EXECUTAREA CONSTRUCTULOR FUNDATE PE PAMINTURI CU UMFLATURI $1 CONTRACTII MARI (P UCM)" I. INTRODUCERE _ lm aceasté nota de prezentare se araté elementele penteu definirea 51 infelegerea justa a fenomenelor ce se produc in BUCM, astfel incit sa rezulle necesitalea respectarii stricte a prevederilor din ‘ fin HS & 2m cpCAzUe Mt WHS 22, 10m Fig.3. Varlafia umiditatilterenulul cu adincimea apet subterane 4H condifil ctimatice 161 areEe 44, Prezenla vegetal perene ling’ construclii agraveaz’ degradaite acestora, In foate cazurile, 5-a-constatat cd degravare seer eeiitor sint mull mai pronun(ate in vecinatatea arboriior cone asllorsituali aproape de cladiri, pentru e&,produc 0 wseare Tinportanta_a_pamir tol_limpul anufar, pri absorbtia— uumezeliy din Terenul —— 1S, Vorialia umidita(ii terenului in perioada de execulie ste lepatd In principal de factorul climatic. Majoritalea construc: «lor dnt executate inle-o perioads de timp relativ scurta, pe par (itor Sinai singur secon climatic. Varia\ii mult mai importante curs MITaLiL au loc in Limpul exploatariconstructiet, ast prin ate Milde acoperire al suprafelei terenului gi prin efectul ciclic erect fal ae factorul climatic, cit si prin procesele tehnologice Smet modifica temperatura gi umiditatea terenului de fundare, fn cazul constructiilor industriate 446, In cazul constructiilor industriale, este de notat c& unele rexiduurt chimice, rezultate din procese tehnologice (cum ar fi, sigetplu, solutiile de acid sulfuric) pot provoca umflareo tere: oe Tor care'nu prezintd in mod curent cresteri importante de volum ur Sporirea umiditatii, De asemeneo, procesele tehnologice, wer puternice de céldura sau de frig, pot conduce ta varial{i iiMvortante de umiditate gi respectiv la variafit de volum ale lere- riului de fundare argilos. 5, INDICELE DE CONTRACTIE-UMFLARE St VARIATIILE DE VOLUM ALE PAMINTURILOR ARGILOASE ACTIVE 5.1, Producerea fenomenelor. specifice pSminturilor cu um {hari si cortraclii_ mari este conditional de = prezenta unor paminturi foarte active in raport cv apay — existenfa unor modificiri insemnate de umiditale. 5.2. Indicalii privind activitatea paminturilor argiloase pot fi oblinute cu ajutorul diagramei din figura 4, in care sint presen: Lute uintetic informaliile referitoare la granulozitatea gi plastici- falea paminturilor argiloase. Forma si mirimea figurii geometrice — amprenta Ps, Pay Pane P, Pye din Vigura TA arald activitatea pamintului, Astfel ew cit un 162 Ny Suited ¢ Fig. 4. Amprentele difertetor pimninturt a pAmint este mai activ in raport cu apa, cu atit palrulaterul are o x arie mai mare. Indicalii privind modul de construclie al amprentei 3 sint date in anexa A. 3 5.3, Producerea unor umfliri gi contractii mari este conditio- 4 nata de starea pimintului gi de solicitarile aplicate. ay 3 5.4. Urmarirea variatiilor de umiditale gi a varialiilor de 3 volum rezultate se face cu ajulorul abacei starii, care are in ab- e scisi umiditatea exprimala In procente si in ordonald volumul i specific V exprimat de asemenea in procente, Pe aceasta abacd se reprezinta curba de umflare-contractie (fig. 5) (STAS 1913-12-73, Anexa 5). Modul de aledtuire a abacei starii este indicat in anexa B. = Probabilitatea producerii unor varialii de volum a pamintului poate fi apreciata cu ajutorul inegalitatii ay - v vo Ite unde V, ¢ este volumul specific respectiv indicele porilor corespun- zilor stiri naturale; Ve, e — volumul specific respectiv indicele porilor corespunzitor limitei superioare de plasticitate (Ws) Echivalentul grafic al inegalita{ii (1) este condifia ca punctul M (fig. 5), determinat plecind de ta volumele specifice V gi Ve. sa fie siluat deasupra dreptei 8 = 0,3. 5.5. Cu cit un pamint este mai indesat si mai uscat cu alit umilirile poten{iale sint mai mari (fig. 6. a). Presiunile necesar afi aplicale pentru a impiedica umflarile sint de asemenea cu atit mei mari cu cit pamintul este mai indesat gi mai uscat (lig. 6. b). Pe abaci: poate fi urmaril de asemenea drumul de schimbare a starii alit pentru cazul cind pamintul este inedrcat (lig. 7) ctt si pentru cazul cind lipseste incarcarea (fig. 8). Este de observal cA pri umflarea liber nu se ajunge in general la saturatie ci la valori 5, = 0,8 + 0,9. Proiectia drumului modificarii starii pe axa W arata modificarea de umidilate iar proieclia pe axa V indica modi- ficarea de volum specific corespunzal 5.6. Incerciri in edometru permit sa se traseze drumul schi m- barii de stare sub acliunea modificdrilor de presiune sau umidi- tate (fig. 9). Ye Contorte eve Mee, 0-497 peste MM 100 +82, onl W, grofeade a portante ay 8 Ww Pwr, 3 Fig. 5. Limita de contractie si contractie volumlcd 7% @ 164 165 — a ee te” sh, Lae 100 com) A 4 “ Fig. 6 a. Influenfa stiril de umidilate gi indesare asupra umflérit tbere & 100 no ee Fig. 6. b. Intluen(a st&rii de umiditate gl fadesare asupra prestunit de vuentlare. 166 a ee BEES EE Fig.7. Drumul schimbiril de stare pentru plimintut tncSrcat view? ow 168 aan 6 6 owe we Fig. 9. aie hos & Ww: Prin umezire pamintul Linde si-si réalizeze starea de echilibru corespunzitoare presiunii aplicate. Prognozarea modificdrilor de volum poate fi facut {inind seam’ de pozita punctului corespun- zlor slarif inifiale si de faptul ca prin umezice se inde spre curba de echilibru corespunzatoare presiunii aplicate in zona unei stari de umiditate ridicate (s, < 1,0). 5.7. O oarecate indica{ie privind sensul procesulvi de modifi care a volumului va fi data de indicele de contraclie-umilare (STAS 9262-73): @) In care: Wie Vax — umiditatea de saturafie, respectiv volu- mul specific corespunzator presiunii apli- cate; wv — umiditatea — respectiy volumul specific stare naturala; Ws, Vis — umiditatea — respectiv volumul specific la ‘a de contractie. In ipoteza c modificdrile de stare a pamintului sint in do- meni porliunii drepte, inclinata la 45° a curbei de contractie W = V asa cd indicele de contractie-umflare capata expresia indi- cat in ultima parte a relaliei (2), Din acest punct de vedere se pot prezenta urihdtoarele situalii: Jeo == 0, posibile numai fenomene de conteac{ie O 1 in tot timpul anul In funcfie de informafiile de mai sus se stabilesc masurile necesare la proiectorea si executia constructiilor fundate pe PUCM. 3, ELEMENTE PENTRU ESTIMAREA ‘DEPLASARILOR PRODUSE DE PAMINTURILE CU UMFLARI $l CONTRAC- TH MARI 3.1, Slabilirea corect& a condiliilor de fundare si a masurilor constructive trebuie s8 se bazeze pe cunoasterea corespuncitoare S earacteristicilor de contractie umflare ale terenului si pe estl- Siarea corectd a deplasirilor pe care terenul le produce asupra fundatilor: Ttplasarile estimate ale (undaliilor, vor fi comparale cu deplasirile admisibile pentru fiecare tip de structura, conform STAS 3300—77. 192 3.2. Ridicarea, S., a Lalpii fundatiei, produsi . a, Su ei, produsi cau util trenl prin ‘umetiea Tose ponte estima print-un cal insumare a efectelor stratelor el ilizi falele tnceredrl edometrice dubles snares izing cexule Metoda Incercarii edometrice duble consti 1 stint a dou prove, recllte la aeclogt nivel si ia micd distan{t an de alta; probele sint supuse incercarii clasice de consolidare in edo- self, prima, tn condifile mentieri umiditafi naturale din ere, ea de a doua, tn condiiile inundarii complete. Dperafia de inundare este efectuata sub o ic seu (pronimaiv O48 GaN/om) deoarce ia ace ‘wesiane lus se produce inchiderea fisurilor, ia Gqurinla it proba de pining, ee ome aa Curba_e —log p, corespunzitoare probel_ nei Da Pa n date, se translateazi pe verticala astfel, incit si gincida eu curba probel inundate pe ramuea primard (ig. 1). aes Varialia indicelui porilor, Ae, oblinutd atunci cf Be, inci cind se EE ee ae a coat eee is probei neinundate, la indicele porilor corespunzator presiunii date burbs proSe/ inundese orbs probes’ aeindnctor. L09.P. Fig. 1. Verlajla ndleetul portlor func{le de tactecare in ex Cometic dub eames 193 , suprasarcina gi sucliunea de eckilibru, de de sarcina litogra ei neinundate este ulliaata pentru estimarea uma pe curba prokei ne suprafejei terenul s.-¥ OHTA yy 8 He ew : AH, — reprezinta grosimea stratului elementar de argilé a ‘vind indigele porilor inifial ey, pentru care um~ flarea estimala este Ae. n — numarul de straturi in cate se imparte zona ac- iva de umflare H.. , H, — se ia egali cu minim 3 m de la cota terenului tq, — umflarea specifica a stratului é. 3.3. Valoarea S, a tasirii fundatiei, ca rezultat a contrac{is terenului, prin pierderea umiditalii, se poate determina cu for- mula: J) AME caeme unde: AHi — grosimea stratului elementar i; cq — contractia specifica a stratului é im, —coeficientul de lucru al terenului, se ia egal cu 1.3: n* — numacul de straturi in care este impar|ita zona activi de contraclie Ha a terenului de fundare. a i Ta Limita inferioard a zonei active de contracfie, se determin’ experimental, sau se poate lua egal cu 3 m in cazul terenurilor cu suprafata neacoperita. | i ra ificd 4 se objine prin raportarea reduceri tnatfiall probel Be pamind, supuss searit in edometru. sub dk verse presiuni, la indlfimea inifiala a probei. 4. MASURI LA PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR Adiavimea de funaare 4.1. Adincimea minima de fundare se stabilegte in functie de nivelul hidrostatic, distingindu-se urmatoarele cazuri: 194 — cazul I, cind nivelul hidrostatic subleran este la adincime mare de iQ m; —caiul II, cind nivelul hidrostatic subteran este la adinci- mea mai micd de 2m: — cazul III, cind nivelul hidrostatic subleran este la adin- cimea intermediara (intre 2 si 10 m). Ti cazul 11, tn care nivelul hidrostatic subteran se_menfine constant 1a adincime mai mica de 2 m, pamintul la o cota de fun- dare sub 1,40 m nu mai poate prezenta variafii de volum, tntrucit umiditatea lui se menfine constant, 4.2. Pentru orice fel de constructie cu caracter definitiv, ce face obiectul prezentelor instructiuni telnice, adincime minima de fundare D— se recomanda_a fi D = 2,00 m, si nu mai micd de 1,50 m, pentru terenurile de fundare din cazurile I si 1117 ~ D = 1,60 m, pentru terenurile de fundare din cazul II (con- form condifiilor hidrogeologice, pet.4.1.). In cazul in care sub adincimea de fundare aleasé conform recomandarilor de la pet.4.2. se afl paminturi contractile de natura organic’ (ex.: cu continut ridicat de humus), proiectantul va ana- liza daca nu este justificat tehnic si economic depasirea parliala sau totald a acestor straturi. Deasemeni_ cind este justificat tehnic si economic adincimea de fundare se va alege in sau cit mai aproape de orizontul C al solului bogat in calcar, care esle practic stabil la variafii de volum. In studiul geotehnic pentru proiectare trebuie si se pecizeze pozilia orizontului C, 4.4, Tn caz c& proiectantul stabileste, pentru unele pa construcfiei, fundarea la adincimi diferite, se vor prevedea rosturi de tasare, cdulindu-se totodata.ca diferentele de adincimi intre Fundafiile alaturate si fie cit mai mici (pind la 0,50 m). ale Gradarea méisuritor ce se adopta 4.5, Masurile ce se adopt Ia proiectarea constructiilor fun- date pe PUCM (tabelul 1), se aleg In functie de adincimea de fundare stabilit8, de importanta’ si destinalia constructiei, de caracteris- licile de contractie-umflare ale terenului de fundare gi de elementele de la pet.3. 195 Tabelul T ‘etode pentra fundarea cadrilor pe teense consttlle din UCM ven unor condi stabile de umitate prin membrane impermesbi 1 Moni no latent 2, Contra sau preveniren yarlailtor de volum prin: pe teren, spall de expansive, aco srvetuit prin pevedere de cgiieil stb enlu 3 aenataies pnitoritr prin stabilize, eject say noe SF Fear fa adincime sub zona afetaté de varaiie de volume Tn acest sens, masurile din prezentele insteueliuni tehnice sint gradale pentriy urmatoarele cazurl: a ee tundarea constructitlor 1a adincimea, minim’ indicata fa pet 4.2. 2,00 m pentru cazutite L, 11 1,50 m pentru cazul 11); y/ furdarea 1a o adincime mai micd decit cea previzuté la pet 42. (mésuri constructive speciale). "LG. Alegerea misurilor constructive, speciale, (Pct 5.b) se face de proiectant avind in vedere potentialu’ de contraclie umllare Al pimintului si capacitatea portant a terenului, pe baza urmi: toarelor criteri — importanta sniricea prestunilor rmirimea gi structura de reisten{a a construc: — pivelul hidrostatic subteran al amplasamentulul (pet.4.1)5 — grosimea si potentialul de contractie-umflare (pet.2.3.) a pémtaturilor care alcdtuiese terenul de fundares : vmiria{ia umiditaii pamintulul de fundere, tn perioada execafiel #1 exploatarit construcliel (pet.6.8 ‘din pola de prezen- tare); * gradul de asigurare admis al constructiel (gead {sau 1). “47, Din punct de vedere al gradului de asigurare ‘impotriva degradaritor, constrveliile se pot realiza: - voor asigurare de gradul 1 cind prin masurile ¢ jaw se urmaresle ca toate elementele componente § construelia tn ansam- UIUT a Us poatd prelua eforturile suplimentare Wforlele transversale, 198 momente incovoietoare si de risuéire), provenite din tasiel = ridi- ‘cari sau impingeri rezuitate din contractia sau_umflarea terenulul fard a perielita structura de revisten|i, a impiedica exploatarea construcjiet si a pune in pericol vieli omenesti: meu asigurare de gradul IT, cind masurile ce se iau au drept scop limitarea degradirilor astel inet acestea sf nu_pund in pericol Vieti omenesti, constructia pozte fi eventual, scoasa temporar din functiune, necesitind cheltuteli de reparalie. 4.8. Se recomanda ca proiectantul si. foloseascd experienta locala referitoare 1a comportarea construcliilor existente fundate pe lerenul activ respectiv, pentru toate obiectivele ce urmeazd a se tealiza in continuare. ‘Masuri constructive in cazul Junddrit ta 0 adincime miinimd indicat 4.9. In cazul fundarii la adincimea minima indicata la punctul 4.5.2. §1 pentru construclii fara condilii speciale de exploatare, pentru prevenirea degradarilor sint suficiente de regula urmatoarele misuci: ‘af Sectionarea clidirii si fundatiel in tronsoane de mastmum 30 m, prin rosturi de tasare b/ Conductele_purtatoare de_apa ce intra si ies din_cladiri vor fi prevazute cu racorduri el eee ctange Ta Travefsarea 2idu- rilor sau, fundatiilor. Este indicat ca in interiorul eladirilo \ it, in subsoT, respectiv vA primul {iilor (rd subsof, astTel ce trebuie efectuat pet imediat cum se, depiste ~-cf-Se recmiianida {rotuare elange in jur din jurul construc{iilor va—avea”tatimea minima se va ageza pe urrstrat de pamint stabilizat in grosime ¢ previaut cu pantade 5 % spre exlerior. El trebuie si putind tt confecttonat_ din asfa F Sau belon, rostuile cu mortar de ciment sau_mai Elangeitatea in timp tecesita 0 bund compactare a st pamint stabilizat, conform prevederilor de la pet 5.5,” onductele si fie, mon- I construc: ic bituminos. ui de is7 —eantrolal le dezvoltate in suprafa{a ‘de exemplu ul se pastreazi tumai tn 70- Penleu_constructile, deavol le clidiri agrozootehnice,, tro ui nate creulobie rest, conatrucliile se incadreaza cu un strat de pamint stabilizat, tn grosime de 20...20 cm si o lajime de circa 1,8 m, menfinindu-se panta transversalé de 5 spre exterior. dl Eva feelor superficie si amenajas a supafele lui i Alor, cu pante de scurgere spre exterior: \eetByncures pelo de Pe acoperis Gebais ate in burlane Ja rigole impermeabile, speciale prevazute in acest scop, cu debusee asigurate si preferabil direct in refeaua de canalizare. age tin, misurile de sistematizare verticalé trebuie si se evite stagnarea apelor superticiale la distan{e mai mici de 10 m in jurul fiecérei construc{ii. : manda evitarea planta Se seu mentinerii de arbori orna- mentafi, pomi fructiferi, arbusti sau ptante perene tn aproplerea constructiilor, cu.un_spatiuintre cladire si copac de cca.2—5 m in funcfie de importanja constructiei, natura arborilor sr potemt— alul_de construclie umflare al terenului “Dupa intensitatea~fenomenelor~de~asecare diferitele speci de arbori pot fi considerate ca find: “+ foarte periculoase: plopul, arinul, selcimul, salcia, ulmul; + pericutoase: arlarul, imésteacdnul, frasinul, fagul, ste- jarul si tufanul; pufin periculoase: laricele, bradul, pinul. Exislenla unor gridini interioare, previzule de obicei cu bazine de apa sau fintini {ignitoare constituie un rise important in cazul PUCM. Dez’ rimavara sail Toamina), umpierea golurilor efectu! fe imedial, Gane pamint local sau ‘Dreterabil stapiteat~ tne compactateconteen= AndteatiHor-de-ta-pet.0.95, 8.7 v1 vedere ci efectele existen{ei vegetatiei se Trebuie avut in vedere getatiel se marifesta uneori dupa un timp indelungat (6—12 ani) de dezvoltaree arborilor. 7 Existen{a arborilor conduce in general la tasari diferentiate, mmaxine in Inediata vecoataleg {cunehtuluitneort sau semnatat ‘deptasiri pe orizontala pind la 5 cm, . Hr Brocesle pot ti acelerae sau Mri, functie de perioadele mai secetoase sau mai umede. 198 Tn afara de efectul de asecare arborii pot provoca tasiri sau deplasiri pe otizontala datoritd.impingerilor” datorale weir prin crestere a diamelrului trunchiului sau radscinilog i ainexeleclidirilor (scar terase etc.) vor fi fundate de regul’ dercteasi adincime cu constructiile respective, pentru we degradarea lor, In functie de tendintete si posibilitatile de deformare a tere. rujul prin contraclie sau umilare, se va sludia fie legarca rigida indenecseh (Ae construclil. fie separarea lor completi i trateree independenta 17 Urmétirea comportir sri, inclinri, metodele din: = STAS 2745—69 ,Terenut construc{iilor prin metode topogr: 4 wlnstructiuni tehnice pentru determinarea tasi- or Civile si industriale prin metode topogratice cu urmatoarele complelari: poe $i migcarii constructiilor (depla se va efectua conform prevederilor si dupi fundare. Urmarirea tasirii lehnics i apr urmérirea comportirii rele or constfucfiifor,"inctusivTelul, rivmarul si posite repe- coor fespective, Ta toate-oblectivele la care sau slebil mee Constructive speciale (pct-4.10), pentru celelalte concier edindu-se conform reglementitilor lehnice susmenfionste G Tn timpul executiei constructiei, sarcina efectuatii torilor revine_constructorulu, pro- masura- lar dupa darea in exploatare ea | revine-teneTiciarului de dotatie, File indicat ca tntreaga actiune a urmaviil_ migcdrilor con: de ello fie preluaté de Ia inceput de etre o unitate Giverined senchaciatitate, prio’ grija veneliciaruiut sau a. proieceeiik general, Misurl constructive tn cazul fundérit la 0 adincime cuprinsd 4m zone de variafie sezonierd a umiditayit soutiedg ¢azul fundarit ta o adtiicime mai micd decit cea pre- Inara sald PELA-2. In special pe PUCM cu contractiinals fonts Sint neces nq STAS 2252/73) pe lings: masurile de la pert se Sint necesare unele misuri constructive speciale ve se hice de 199 ari tabilitatii rolectant (pet.4.6.) in vederea asigurdrii rezistentel, Frexploatdrii normele a (uturor,construciitlor fundate pe PUCM. Jeeste masuri constructive speciale sint urmatoarele: ‘af Reducerea umflérit (erenului prin marirez presiunii efec: tive pe talpa fundatiei, pind lao valoare cel putin egala cu prestune? eee stabilits conform STAS 1913'12—73, care ins nu. va depasl Kapacitatea portanta a terenului, stebilité conform S115 depis! APsTerenul de Tundare. Principit fundamentale de calcul Presiunea orizontala de umflare, care in cozul argilelor supra. conetidute poate fi chiar mai mare decit presiunea verticala de convo tats manifests prin tmpingeri_ asupra fefelor laterale, ale Tndattilor si perejilor exteriori sau asupra lucrarilor de suliner® Th cavul lucrarilor de sustinere de Uipul zidurilor de sprijin uyoare, este interzis s4 se utilizeze ca material de umpliiurt Spatele luerarli, argile cu umflaturi si contractil marl, deoarece SPaiete Mdompactarii pamintului, presiunea orizontala de umflare Lepald valori mat mari deci presiuriea verticalé de umase. | Tmpingerea laterala dal de acest tip de material are valor’ variabile de la zero in timpul perioadei de uscaciune, 1a valor, vorisine care pot depasi fmpingerea din greutalea proprie <1 supe rani car osrioada de umezealé. Unit autori-recomanda in astfe Je cazuri Iuarea in considerare a unor coelicien|i de mpingsrs ‘activa de 0,8 + 1,0. Tn unele cazuri pentru 9 se scoate umplutura de sub efectul verialiilor de umiditate se pot folosi folii de material impermeabil Yispuse pe supratale laluzului sipaturi si la o mic& adincime st suprafaja lerenului. ; b/ Prevederea unor structuri sau a unor masurl constructive label 2) care si permitd preluarea Tmpingerilor sau deplesirilor Atapercme cauzate. de umezire, respectis, uscarea terenulul de fundare: are centuri de beton armat, continue-pe intreaga lungime perefilor exteriori si interior, portanti sau autopor'anti amplasalt perfieeare nivel al construcliei, inclusiv 1a nivelul soclulut, a cladirite numai parler; de forma in plan apropiaté de paral centuca superioata poate fi inlocultd cu armarea zidariei la collar pee 1,50...2,00 m lungime pe fiecare lalurd, care si depageascd in orice caz golurile uzilor si ferestrelor. 200 Centurile se armeaza de reguld simetric, avind minimum 4912 penteu ofel OB 37. Pentru centuri cu kilimea mai mare de 32 em, sint necesare minimum 6 512. Calculul se va efectua pe baza sensului predominant al defor- terenului — in funcfie de condifiile din momentul execu- Uirit fundaliei (anotimp plotos sau secetos). Efectele deformarilor neuniforme vor fi considerate ac\ivni temporare, de lunga durata. Proiectarea unor construcii pulin sensibile 1a deformarea neuniforma a terenului de fundare, in cazurile in care este necesar © asigurare de gradul 1 (pet.4.6.). in acest sens se pot proiecta fie constructii cu structurd foarte rigid (care s& poata prelua in bune condilii eforturile suplime tare ce apar in suprastructura), fie construc{ii flexibile (care si se adapteze la deformaiile specifice ale terenului), Structura trebuie proiectata astfel incit s& asigure rigidilatea, respectiy flexibilitatea construcfiei atit in plan vertical cit si in plan orizontal — Tmbindrile clementelor de rezisten\4 din beton armat prefabricat trebuie proiectate gi realizate cu luarea in considerare fa efectelor deformarii neuniforme a terenului. Calculele se yor efectua pe baza celot mai dafavorabile ipoteze rivitoare la contraclia sau umflarea terenului, funclie de condi- fille de umiditate rezultate din studiile geotebnice si din momentul execuliei fundatiei. Efectele deformarilor neuniforme vor fi consi derate ac{iuni temporare de lunga duratd. Se va verifica compatibilitatea dintre deforma{iile (in ambele sensuri) ale terenului activ si deformaliile admisibile ale structu- rilor prefabricele (conform STAS 3300—77). 4.11, Adoptarea unor sisteme indirecte de fundare, care si depigeacel stralurile le paar contractile: yentriu a se evita execularea unor volume marl de sipiluid 4 betoane in fundalil (de exemplu la unele construc{ii agrozootel- hice dezvoltate pe suprafele mari), este indicat inlocuirea funda- ior continue cu fundafii izolate, pe care reazima construclia prin intermediul unor grinzi de fundare. Se evita astfel deschiderea Unui front mai'mare de contact cu almosfera care modifica apre- ciabil umiditatea pamintului activ din sapaturd. Trebuie prevazut un spafit inlre suprafaja terenului si tolpa grinzii de fundatie egal cu valoarea posibila a umflarii pimintului (circa 10—18 cm) care si se umple cu nisi, gréunjos,-Hmpiedieindy-se totodata-accesul direct al apei, respectiv asigurindu-se evacuarea ei. 201 4.12. Subsolurile, rezervoarele, precum si alte constructit sublerane fundate cu PUCM cu potential decontraclie-umflare, vor pulea fi hidroizolate in cuva, de la nivelul terenului natural $i in acest caz trebuie calculate la suprapresiune deoarece apa acu- Inulat3 in fisurile terenului provenite din contraclie, dupa 0 peri- ada seceloasi, creeaza presiuni hidrostatice echivalente cu pinzele de acumulare sezonier’. Tabetul 2 METODE CONSTRUCTIVE PENTRU A ACOMODA STRUCTURA LA MISCARILE DIFERENTIALE ALE TERENULUI UH os 4 14) LI = 2+ 2 Consteuctie | Metode construct Tasarea sau migcarea lotalé (em) 0-05 0 normal 2 dh TAlpt miei gt adtnei Dale si grinzl mono- Ntizate ev strueturs, Rosturi verticale in riduri. 10-50 5-10 Hexibite Rosturt tnlee unitaftle structurale. Dale gt grinzi_armate Ia Incovolere sau a culate. Structurk metaltes feliculard. >s >10 Independents | Grinzt-centartse- arate de teen : i mer fezemare tn 3. pune: te, c de diameteu L, H — lungimes respectiv tnalfimea construct. 202, Masuri constructive in co2ut tucrdritor de drumuri, ci ferale Jundate pe PUCM. 4.13, La lucririle de drumuri i cai ferate problemele ce se pun in cazil PUCM sint cele legate de: — stabilitatea taluzelor si — capacilatea portanta a platformei La taluze degradarea are loc de obicei prin formarea unor cruste cripate care se desprind progresiv si alecteaz zone din ce in ce mai profunde. Sint frecvente de asemenea ruperi de picior sau de adincime alunci cind apa se infiltreaza prin fisuri de contraclie sau, cind argila de la baza taluzului devine saturata ca urmare a unui drenaj deficient. In cazul cind argila absoarbe apa sau este supusé efec- tului unor cicluri de uscare-umezire rezisten{a la taiere scade foarte mult, pind la valori de ordinul N/cm*, In astfel de cazuri taluzele de echilibru ajung sa aiba inclinari de 8° gi 10°. La aceste valori se ajunge daca in calculele de stabilitate se conteazi chiar pe rezis- ten{a rezidual4, care in cazul argilelor active poate fi chiar 0,3 sau chiar 0,1 din rezistenta de vir. Tn unele cazuri taluze inifial stabile se degradeaza dupa citeva cifiva ani, probabil ca urmare a atingerii unei noi situalid de echilibru a presiunilor interstifiale, care prin descircare au i negative. Adesea procestl se accelereazd e. De fapt ruperea trebuie atribuitd unei proiectari bazatd pe valori prea optimisle pentru rezisten{a la taiere si ca urmare a amorsarii unei cAderi progresive. 4.14, Tratarea obignuit const& in tmbunatalirea condifi de drenaj atit Ta piciorul eft si la partea superioard a taluzului, protectia suprafefei impotriva eroziunii i a patrunderii apei infiltrafie in fisuri prin inierbare, asternerea unor materiale granu- Tare (textile nelesute) sau tocretarea si adoptarea unor pante dulci ale taluzelor de ordinul a 1/3 la 1/4, Tratarile menfionate trebu- tese realizale imediat dupa taluzare pentru cé altfel aparitia fisu- rilor poate conduce la formarea unei cuse de blocuri de argila insta- bile gi refractare la tratéri ullerioare, 15. In cea ce priveste drumul_ propriu-zi porta ca orice constructie foarte usoara la care greutatea ef proprie f 203 ‘nu compenseazé presiunea de umflare dezvoltal de pimintut argilos. Ca gi la cladiri situafia din timpul construc{is fneazi comportarea definitiva. Dacd imbricdmintea este impermeabili si construcfia a avut loc ta sfirgitul verii cind sucliunea pAmintului este ridicata, are loc ulterior un proces de migratie a apet din zonele Invecinate mai ‘umede spre zona centralé pind la atingerea unei noi stari de echi- libru. Cresterea umidita|ii in zona central’ conduce la umflarea pamintului gi ta aparifia de fisuri caracteristice longitudinale. 4.16, Pentru proiectare este necesar si se dispund de urma- toarele date: — evaluarea profilului de umiditate a terenutui — prognoza distributiei de echilibru a umiditat struirea goselei gi a variafiilor de volum aferente; determinarea volumutui specific V (Jensita{ii g) gi umidi- t54ii optime ws; — modulul de deformatie (M) si indicele de capacitate portant’ (ICP), corespunzitori stiri de regim a lerenulu 4.17, Pentru a micgora tendin{a de umilare a terenului poate recunge la inlocuiten argilel pe Qia0,8m-ou-paiulat nai Dulin acti sau-cu-pAmint stabitiat oft repataren periodic aniy-s Tmibrcimin{ii. In general tfebuie avul in vedere cd masurile suplimentare necesare pentru diminuarea efectelor argilelor active conduc la costuri suplimentare (20 + 40%). "Tot pentru diminuarea efectelor umflarilor si contrac{iile se preferd Imbracdminjile flexibile care pot fi reparate mai usor. 4.18. O alla masura eficienta este construirea in etape, intre care se lasi un timp suficient pentru stabilizarea condiliilor de umiditate, 4.19. © problema esenfiala este dirijarea apelor de suprafala si drenarea platformei pentru a evita stagnarea apei si umflarile aferente. 4.20, In general se recomanda evitarea folosirii paminturilor contractile la realizarea rambleelor. Alunci_cind nu se dispune de alle materiale se poate recurge la Imbundtatirea paminturilor in special prin stabilizarea cu var. In tot cazul compactarea pamin- conditio- dupa con- 204 rilor conti licit_ mai mari apro- fe de umiditatea de echilibru diminuindw- in felul acesta vari- pi afiile de volum aferente modificirilor de umiditale. Pentru orientare in fig. 2 se arata gradul de compactare necesar ie de condifiile climatice gi indicele de plasticitate a p5- minturilor ({,). Condititle cele mai defavorabile din grafic cores- pund unor zone climatice cu perioade de secetd mai mari ca 3 luni. Trebuie mentionata ins cd aceste recomandari se refera la rambeele pe care se realizeazi grinzile sau Lalpile cladirilor gi nu sint apli- cabile pentru drumuri cu trafic grew. 100 5 kd, S90 © Yoh $ E Seo} ot q So Nie 22 a 90 ° bp 2 Varlaia geadulul de compactare necesar in func{le de conde Fig 2, Vara raul de compat nc q Masuri constructive pentru tucrari hidrotehnice executate pe PUCM 4.20 Datorita excesulul de api piminturile argitoase foarte active manifesta in general fenomene de umflare. Cauzele principale ale degradarilor sint: ~4 infiltra{iile de apa prin rosturile gi fisurile tmbracdmin- itor; ! t ruperea taluzelor ca urmare a infiltrafiei apei prin fise- rile de contracties + deforma| nu are apa. prin contraclie 1a uscare atunci cind canalul 205 4.21. Printre misurile uzuale sint: locuirea unui strat de 0,50—0,80 m cu mat anu Jar inert; prevederea de imbracaminti i site frebteveseren de Umbrichminfi asfaltice sau folit_impermes- + saturarea terenului inainte de executarea lucrtii ; protecia zonelor marginale. 4122. In orice caz este indicat executarea rapid a tmbricd- mini imediat dupSsipare, 1rd a ldsa ca sf se ajungt la condi ade uscare. 4.23, La rezervoarele de apa din beton simplu micile fisuri sau permeabilitatea belonului poate si permita umezirea terenului si deci Tmpingeri asupra peretilor sau dalelor. 5 evita acest Tapt in paminturile argiloase active struc- turile vor_Wrehul_armale al sepatate-de lerenul tnconjuralor prin strate din material granular prevazind condifii de drenare sau de impermeabit:zere. ~ 5. MASURI PRIVIND ORGANIZAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR DE FUNDATII EXECUTATE PE PUCM 5.1. Inainte de inceperea sipaturilor 1a fundafii, este absolut necesar ca suprafala terenului sa fie curajata si nivelatd, cu pante de_scurgere_spre-eatériog, spré_ani_se_permite stagnarea apelor din precipitalii_ si scurgerea lor in sipdlurile de tundatie; aceste lucrari se vor prevedea in proiect, ca lucrdri de baza. ara intreruperi si in timp cit iat scurt, pentru a se importante de-urnidvtate-a pamnintaTut"ac tate a pamintulul activ, in timpul-execuliel. 5.3, Ultimul strat de pamint, de circa 30 cm e, din Tiuni_esal fundatie de umiditate. Tn cazul este obligat si solicite prezen{a proiectantului 4 perea turndrii betonului in funda(fi, pentru a veriftca masura in Zare ipotezele luale in considerare in proiectare corespund cu situa tiareatide pe leren. 5.4, Dac tolusi se produc cr&pituri pe suprafaja terenulul la cota de-fundere, inainte de turrarea belonul z se_va procedala—. matarea-tor, Tie cu Taple de ciment (daca crdpaturile sint mici) “Fie cu pimirY stabttizat-treatizat conform pet. 5.6.) si apoi la com- pactarea-suprefeter-de-fundare (conform Fe B 3) proved ‘precedala de 0 : nitu_a_se amiditalea chifibru stabilita conform punclului 8 din Nota de optima de prezenitare. ‘Aceste operafii necesita mull atenfie gi trebuie urmate ime- diet de turnarea belonului in fundalie. ‘Masurile prescrise fa acest punct se vor aplica gi inainte de realizarea umpluturilor stb nardoseli (pet. 5.5.) 5.5. Umpluturile sub pardoseli se vor executa fie din pamine turi lipsite de potential de conteactie-umflare — daca se dispune de un astfel de material in zona — fie din PUCM stabilizate (con- ui-5:6.); In Toate eazurtte, -umptuturite-vor tt-bine in’ siraturi de 15...20 cm grosime, fiind interzisa utilizarea In acest scop aMetertatefor drenante. Solutia de realizare a umpluturilor va fi, in mod obligatoriu menfionata in proiectul de execufie. ‘Pentru controtut fedlizarit_ umpluturitor de orice fel, se va proceda conform STAS 1913/13-73, aceste lucrari fiind prevazute in project ca lucrari de baz’. 5.6. Stabilizarea PUCM, fol care se reali- zeazi in scopul de a se reduce umflarea relativa a pamintului sub limita care-I face insensibil la variatiile de umiditate U. < 90%, se poate efectua fie prin metode chimice, fie prin degresare cu nisip. Pentru stabilizarea prin metode chimice, se recomanda uti rea prefului de var nestins, in propor{ie fe 3...6% (din greutatea Sariatutul tah dar ears tds i Perce esta: meerearie Mind find tn functie de ‘natura si umiditated naturala a pamintulut activ res- pectiv. Stebilizarea prin degresare cu_nisip necesita un_procent Fe 20.40% nisip grauinfos care deasemenea se stabilesle_prin 207 Ja umptut Incercérile pentru stabilirea propor{iilor optime de praf de var riestins sau de ‘nisip graunfos consti din efectuarea in labora- lor unor amestecurr-de proba din PUCACce urmeazd a Trstabill Ti se" determi zat; carora jelerminaumflarearetativa (conform STAS 1913/42-73}-si-dHagrama Proctor (conform STAS 1913/13-73). Pe baza acestor incerciri de laborator, proiectantul va te umiditafit optime tw, si a yoTumutul specTlic (densit’tii aparente) in stare uscata_necesare—a_it_realizate de exeeutant pe_santier, men{tonind aceste valori_in_profect, odata_cu_procentele de praf nestins, Te je misip graunfos. ia~propriv-zisi de stabilizarea a PUCM consta din amestecarea cit mai omogeni a pimintului respectiv cu_praful o-4ae-nestine sane ormstpur graunfor, 1 proporite sta und {aie rerutate Gin Tocereat, or preserie-de-proestantPunetes in-operi-a paminturilor stabilizate se face in_siraturi orizontale _-2-cnr grosime alinata, bine compactate conform prevede~ rilor de fa pet. 7 In toate cazurile, pentru asigurarea calitaii Iucrarilor, toate operatiunile trebuie realizate intr-un timp-ctt_mai_scurt..inclusiv compactarea pamintului-stabilizat-pus-in-opers,-pentru-ca umidi- tateamaterfalului si nu se modifice cu mai mult de 4-2% fala de umiditatea preserisi in proiect. ae 5.7. La executarea lucrarilor de terasamente gi fundalii se vor respecta urmatoarele reglementari tn vigoare: —Norme republicane de protectia muncii, aprobate~ de Ministerul Muncit si Ministerul Sandtafii cu ordinul ne. 34/1975 si 60/1975. — Norme de protectia muncii in construc{ii-montaje, aprobate de Ministerul Construc{itlor .Industriale cu ordinul nr. 7/N/1970. Tabelul 1 5 & i g|sjala|* a|a| sis warn] 2 |e] 3] 8 ‘acm alelele re id Z|. Telelele | 2| s* lel ele] s 8 ra Shona] 2) 2] 3] 8 3 e882 s| -@ [2[3l3l3 a ‘2 2 S( °F 188 a8 elale glelale vent = [ale ‘Tabelul 2 LA MARE ADINCIME AZUL _APEL 210 2 2(8\ | « r\ 8 z\> 5 ala % 2 es 3 0.23 0.21 324 = =0som. Tabelul 3 INCERCAREA EDOMETRICA DUBLA 7 T1711 8 go 8l2 | sl algalale - Pa ee i a \ sl \ 2 a|+ g =) 9) 5/8] 8 i i i ttt 3 3 | tates naturald. si pe probe inundate, din acelasi material, ANEXA 1 EXEMPLU DE CALCUL Fie fundaia continu a unei constructii, avind dimensiunile date ig fig Ty Presiunea uniform repartizata pe talpa fundaliet este de 8,0 t/m*. Terenul de fundare este constituit dintr-un strat omogen de argild activa eu urmatoarele caracterist — greulatea volumetric’ in- stare naturala, — ‘modulul de elasticitate, E = 1 500 t/m* — greutatea specific’, y. = 2,70 Um? Prin Incereiri de laborator s-a stabilit curba de contractie ‘dats tatig, 2, gi curba de relinere a apei, datd in fig. 3. Rea: data In Mig: Gril edometrice duble, efectuate pe probe cu umidi- y= 1,95 Um? prezentate in fig. 4. a : * Gaal ee 3 te Jel [ozs fo Fig. 1. Cenut une! fundafit continue aut ca 20 3 wi Fig. 2. Curba de contrac{le, Pre |_| Pr wie Fig. 3. Curba de refinere a apel. 70 213 ° a} ie as a ey aequags 1 2 9455 190 0.940 1000 Faye (EL? Fig. 4, Rezullatele tnceretllor edometriee duble, Pentru estimarea umflarii probabile a terenului de fundare sa avul in vedere 0 adincime de 3,0 m a zonei active pe care se fesimt variatiile de umiditate. In cuprinsul zonei active s-au con- siderat 4 strate elementare de 0,5 m grosime (fig.1). 2) Cazul apei subterane ta mic adincime Considerind nivelut apei sublerane 12 5,0 m adincime de 1a supratafa terenului gi valorile inifiale ale umiditatii, wa date, fig. 1 pentru calculul distribuliet finale ee echitibru a umidittit ten, s-au slabilit diagramele de variafie cu adincimea a efortului din sarcina litologicd, o,.. gi din incdrcarea transmis de fundatie o. Utilizind curba' de contractie si curba de relinere a apel, sa slabilit, pentru fiecare strat elementar, valoarea finala de cchilibru a’ umiditatii, w,, ulilizind procedenl prezentat, in § 8 din Nota de prezentare. Calculele sint prezentate sistematizat in tabelul 1. Varialia de umiditate, AIV, a fost apoi transformata in va- rialie specifica de volum AVIV pentru fiecare strat elementar. Considerind ci pamintul este puternic fisurat si deci modificdrile 214 de volum prin umflare sint egale pe cele trei directii, rezult umflare maxima: S.= 1 0,794 =0,265 m b) Cazul apet sublerane la mare adincime Umiditatea finali de echilibru este dictatd, in acest caz, de bilan{ul dintre precipitalii si evapotranspiralie, exprimat prin indicele climatic, /m, Considerind c& amplasamentul fundatiei ana- Tizate se afl8 intr-o zona cu clima semumeda, avind Im = —10, din graficul dat in fig. 12 din Nota de prezentare, rezult3 o secliune de echilibru pF = 3,75, si, din curba de relinere a apei, o umid tate de echilibru w, = 32 Varialia specific’ de volum corespunzitoare fiecdrui_ strat elementar s-a determinat in acelasi mod ca gi In cazul precedent, faleulele find prezentate in tabelul 2. Umilarea suprafelei, rezulta, in acest caz, s. 166 m 1 - vz 0.50 = ) Utilizarea incercirit edometrice duble ‘Asa cum s-a ardtat in §2 al prezentelor Instrucfiuni umflarea maxima a terenului de fundare poate fi estimata si prin metoda fincercérii edometrice duble. Calculele efectuate pe baza curbelor compresiune-porozitate din fig. 4, sint prezentate in tabelul 3. ‘Umflarea estimata prin aceastd metoda este S, = 0,164 m, cu 0,101 m mai micd decit valoarea estimata pe baza distributiei de echilibru a umiditaii, atunci cind nivelul apei subteran se afl la adincimea de 5,0 m. Cu valoarea umilarii maxime probabile, S., estimata prin- tr-una din metodele prezentate, se pot evalua solicitérile date de aceast umflare asupra construcli Astle! considerind un raport alt ntre lungimea zonei centrale a fundajici, afectatd de umflare, si lungimea funda din fig. 17 din Nota de prezentare, rezult& un coeficient Im = 50. ‘Momentul corespurzator umflarii S., este, pentru cazul examinat ‘M = 1500 -0,6%+50-S, = 6298,75 Ss avind valorile: 1404,17 tm, pentru cazul a, 879,59 tm, pentru cazul b gi 868,99 tm pentru cazul c. pase Snineerogee ts 1 Reena eee a ‘ ce a 4m Elemente, Rontrac{it mach. «= - 192 Mi BUC ees ooo” sees rene B.ANEXAL pee eccntt 216 t 1 4 INSPECTORATUL GENERAL DE STAT PENTRU INVESTITH—CONSTRUCTIL ORDIN Nr. 31 REFERITOR LA APROBAREA \NORMATIVULUL CADRU PRIVIND DOTAREA LABORATOARELOR DE CONSTRUCTII- MONTAJ* In baza Decretului nr. 264 din 90 iulie 1975, privind Infiin- {area, organizarea gi funclionarea Inspectoratului General de Stat pentru Investifii-Constructtis tind in vedere art. 63, Jit f din Legea ne 8/1977 prin care Inspectoratului General de Stat pentry Inveslilii-Construclii_ ti Tesine sarcina de a propune sau emile Horne ‘metodologice privind roving sete aparaturé de verificare a calitAtt constructiilor, a doltvartimentelor de control tehnic de calitate din organizaliile de constructii-montaj; . seed in vedere referatul nr. 7999/21.X1L1978 al Inspectiei de Stat in Constructii, Se emite urmatorul Art. 1,— Se aproba laboratoarelor de construc(ii- ormativul cadru privind dotarea jontaj". ‘Art, 2. — Prezentul normatiy cadru intr cu data de 30 iunie 1979. in vigoare ineepind p. INSPECTOR GENERAL DE STAT, Ing. D. MOSORA ait