Sunteți pe pagina 1din 34

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

LUCRARE DE DIPLOM
- PARTEA II TEHNOLOGIE
HOTEL S+P+12E

CU PEREI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

ndrumator: Asist. Univ. Drd. Ing. Iulian

Spatarelu

Absolvent:

Le Ba Long

Bucuresti, Iulie 2012


BORDEROU GENERAL

1. Proiectarea compoziiei betonului


1.1. Stabilirea datelor iniiale 1.2. Stabilirea calitativ a materialelor componente 1.3. Stabilirea cantitativ a materialelor componente

2. Calculul si interpretarea gradului de maturizare al betonului 3. Alctuirea planului de panotaj pentru planeu 4. Descrierea etapelor tehnologice de realizare a structurii construciei
4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. Lucrri de tasare Lucrri de terasamente: spturi, umpluturi Lucrri de fundaii Realizarea subsolului Realizarea suprastructurii

PROIECTAREA COMPOZITIEI BETONULUI


Alegerea compozitiei betonului se va face in urma a 3 etape: Stabilirea datelor initiale minime; Stabilirea calitativa a materialelor componente; Stabilirea cantitativa a materialelor componente.

1.1 Stabilirea datelor initiale minime


A. Clasa betonului: rezistenta minima la compresiune determinata pe epruvete cilindrice cu diametru de 150mm si generatoare de 300mm sau pe epruvete cubice cu latura de 150mm clasa aleasa : C30/37 B. Clasa de expunere clasa 1 a mediu uscat, moderat: Constructii sau elemente de constructii situate in spatii inchise, ferite de actiunea directa a intemperiilor sau umiditatii cu exceptia unor scurte perioade in timpul executiei, respectiv constructii cu inchideri perimetrale si incalzite iarna C. Caracteristicile elementului: Tipul elementului : grinda; Dimensiunea minima a elementului : 300mm; Distanta minima intre barele de armaturi : 40mm; Grosimea stratului de acoperire cu beton : 15mm; D. Conditii de executie: Conditii de executie normale; Punere in opera cu ajutorul pompei; Transportul betonului : cu autoagitator; Umiditatea agregatelor: UN= 2,5% - umiditatea nisipului; UP= 1,5% umiditate pietriului; Gradul de omogenitate : II;

1.2 Stabilirea calitativ a materialelor componente


1. Consistena betonului - se stabilete in funie de: mediul de expunere, tipul betonului, tipul elementului i modalitatea de punere in lucrare. Clasa de consisten: T4; Tasarea: 12020 mm; 1. Cerinte de asigurare a durabilitatii betonului in conditiile de expunere a mediului Raport A/C maxim: 0.65; Dozajul de ciment, minim: 300kg/m3; Continut de aer inclus (%), minim: -; Agregate rezistente la inghet: -; Grad de impermeabilitate, min: -; Grad de gelivitate minim : -; 3. Stabilirea agregatelor a) Tipul agregatelor - Se aleg agregate provenite din concasarea rocilor naturale: ag = 2.7 g/cm3 b) Dimensiunea maxima a agregatelor dmax se stabilete in funcie de: - tipul elementului de beton - grinda: dmax 1/4 x dimensiunea minima a elementului = 1/4 x 300 = 75mm - distana minima dintre armaturi: dmax distana minim intre armturi 5 mm =40-5 = 35mm - transportul i punere in opera a betonului: dmax 1/3 x diametrul conductei de transport a betonului = 31 mm - grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii: dmax 1,3 c = 1.3 x 15 = 19.5 mm. Totusi, alegem 20mm maxim Dimensiunea maxima a agregatului se va alege dmax = 20mm. c) Stabilirea zonei de granulozitate Se determin in funcie de clasa de tasare si de dozajul minim de ciment . Se alege zona de granulozitate I, pentru o clasa de tasare T4 si un dozaj de ciment intre 300 si 450 kg/m 3 .

d) Stabilirea limitele zonelor de granulozitate:


Agregate (mm) 0 0.2 01 03 07 0 20 Limita inferioara (%) 3% 30% 46% 66% 95% Limita superioara (%) 10% 40% 65% 75% 100% Procent ales (%) 7% 36% 55% 72% 100%

4. Stabilierea cimentului in functie de mediul de expunere, de tipul elementului, de tipul betonului si de clasa betonului Mediul de expunere : 1a Tipul elementului : Grinda, dimensiune minima 350mm Tipul betonului : Beton armat Clasa betonului : C30/37. Cimenturi recomandate: CEM I 42,5 , CEM I 42.5 A; Se alege cimentul CEM I - 42.5; 5. Gradul de impermeabilitate - se stabilete in funcie de clasa de expunere si de clasa betonului. Se alege gradul de impermeabilitate: P4 6. Gradul de gelivitate Gradul de gelivitate se stabilete in functie de clasa de expunere si de clasa betonului. Se alege gradul de gelivitate: G150 7. Raportul apa-ciment maxim se alege in functie de clasa de expunere Raportul A/C maxim = 0,65.

1.3 Stabilirea cantitativ a materialelor componente


Stabilirea cantitativa a materialelor component se face pentru 1m3 de beton. Se presupune ca agregatele sunt perfect uscate, iar in final sa vor face corecii in funcie de umiditatea acestora. 1. Cantitatea orientativ de ap de amestecare

Cantitatea orientativa de ap de amestecare, pentru consistenta, (A), se determina in funcie de clasa betonului (C35/37) i de consistena sa (T4). Se alege A = 230 l/m3 Valoarea esta valabila in cazul utilizarii agregatelor de balastiera 0..31mm. Se va corecta prin sporire cu 5% in cazul agregatelor de concasare 0.20mm. A = A + 5% x A = 230 + 0.05 x 230 = 241.5 l/m3 A = 241.5 l/m3 2. Raportul A/C Se alege in functie de gradul de omogenitate al betonului (II), clasa betonului (C30/37) si marca cimentului (42.5). In cazul agregatelor de concasaj, valorile se vor mari cu 10%. Raport A/C maxim 0.47. 3. Cimentul Cantitatea de ciment se estimeaza dupa urmatoarea relatie: CI =

kg/m3, unde:

A = cantitatea orientativ de ap de amestecare = 241.5 l/m3 = valoarea cea mai mica a raportului apa ciment = 0.47 CI = = 513.83 kg/m3 Cantitatea obtinuta se compara cu valoarea minima a dozajului de ciment determinata in functie de mediul de expunere si clasa de tasare (C = 300kg/m 3) si se alege maximul : CI = 513.83 kg/m3

4. Agregate Cantitatea de agregate in stare uscat (Ag) se calculeaza cu ajutorul relatiei: Ag = ag (1 c A P) c densitatea cimentului = 3000 kg/m3; ag densitatea aparent a agregatului = 2700 kg/m3; P volumul de aer oclus, egal cu circa 2% respectiv 0.02 m3/m3; Ag = 2700 (1 0.2415 0.02) = 1531.5 kg/m3

5. Stabilirea cantitatii de agregat pe sorturi

n funcie de limitele zonelor de granulozitate alese, se stabilete o valoare pentru fiecare sort de agregat, cuprins intre limita maxim i cea minim, aceasta reprezentnd procentul de treceri in mas prin sita respectiv. Cantitatea de agregat pentru fiecare sort se calculeaz folosind relatia: Agi = Ag Unde: Ag - cantitatea total de agregat, in kg; pi - procentul de trecere prin sit i; pi-1 procentul de trecere prin sit i-1; Sort: 0 0,2 mm: 1531.5 0,2 1 mm : 1531.5 1 3 mm : 1531.5 3 7 mm : 1531.5 7 20 mm : 1531.5 = 107.205 kg/m3; = 444.135 kg/m3; = 290.985 kg/m3; = 306.3 kg/m3; = 382.875 kg/m3; [kg/m3]

Total = 1531.5 kg/m3

6. Corectarea cantitii de ap In funcie de umiditatea efectiv a agregatului, se calculeaz cantitatea suplimentar de ap provenit din umiditatea acestora: A = Agi = AN + AP Ag cantitatea de agregat din sortul i, n kg; ui umiditatea sortului i, n %; AN cantitatea de apa suplimentara adusa de nisip; AP cantitatea de apa suplimentara adusa de pietris; AN = AP = (107.205 + 444.135 + 290.985) = 21,058/m3 (306.3 + 382.875) = 10.337/m3

Cantitatea total suplimentar de ap: A = AN + AP = 21.058 + 10.337 = 31.395/m3 Cantitatea corectat de ap: I A = A A = 241.5 31.395 = 210.1 l/m3 AI = 210.1 l/m3 7. Corectarea cantitilor de agregat pe sorturi: Cantitaile de agregat, pe sorturi, se stabilesc astfel: 7

Agi = Agi (1 +

Agi - cantitatea de agregat corectata, pentru sortul i, n kg; Agi - cantitatea de agregat pentru sortul i, n kg; ui cantitatea efectiv a agregatului de sort i, n %; Sort: 0 0,2 mm: 107.205 0,2 1 mm: 444.135 1 3 mm: 290.985 3 7 mm: 306.3 7 20 mm: 382.875 = 109.885 kg/m3; = 455.238 kg/m3; = 298.259 kg/m3; = 310.894 kg/m3; = 388.618 kg/m3; Total : Ag = AIg = 1562.895 kg/m3 8 .Densitatea aparent a betonului: b = A + CI + AIg = 210.1 + 513.83 + 1562.90 b = 2286.83 kg/m3
I

2. CALCULUL I INTERPRETAREA GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

Se va calcula si interpreta gradul de maturizare al betonului pentru un element de tip grinda, realizat din beton de clasa C30/37, cu ajutorul unui ciment de tip CEM I-42.5R si avand raportul apa-ciment A/C = 0.47, dupa un interval de 20 zile.
Gradul de maturizare al betonului reprezint nivelul de ntrire atins de beton dup un anumit interval de timp de la punerea sa in lucrare. Este neceesar s se cunoasc ce rezisten a atins betonul dup un anumit interval de timp de la punerea sa n lucrare astfel nct atunci cnd elementul de beton e supus la anumite aciuni fizico-chimice rezistenele lui finale s nu fie afectate n mod defavorabil. n cazul decofrrii elementelor de beton cofrajele se pot ndeprta numai dup ce betonul a atins rezistena minim. 2.5 N/mm - pentru prile laterale ale cofrajului; 70% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi, cu deschidere de maximum 6.0m; 85% fa de clas pentru feele inferioare la plci i grinzi cu deschiderea de 6.0 m; Determinarea nivelului de ntrire a betonului dup un anumit interval de timp scurs de la punerea sa in lucrare se va realiza prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului Mi . M se definete prin diagrama suprafeei cuprins ntre curba de variaie a temperaturii () si ordonata (-10 C) pentru intervalul de timp dorit (t) i se exprim n (hC). Se consider ca temperatura de -10 C este valoarea sub care orice reacie de hidratare hidroliz n beton a ncetat. Temperatura betonului se msoara pe feele orizontale ale acestuia cu ajutorul nregistratoarelor automate de temperatur sau cu ajutorul termometrelor industriale. Citirile se fac la cel puin 5 min de la terminarea montrii la interval de 6-12 h. Se aproximeaz variaia curbilinie cu intervale mici de variaie liniar. Se cunosc: Temperatura la nceputul intervalului ti i ; Temperatura la sfrsitul intervalului ti+1 i+1 ; Temperatura medie pentru intervalul ti este: 'i = (i + i+1 ) / 2 [C] ; Gradul de maturizare al betonului pentru intervalul de timp va fi : Mi = ( 'i + 10) x ti [hC] ; Gradul efectiv de maturizare al betonului este: Mi x Ki unde Ki = coeficient de echivalare al gradului de maturizare al betonului evaluat la temperature real 'i i cel evaluat etalon la temperatura standard de 20 C ; Gradul efectiv de maturizare al betonului pentru intervalul de timp total tk este: M = ( 'i + 10) x tk x ki [hC] ; tk = t i [ h ];

Etape in calculul gradului de maturizare al betonului: 1. Se calculeaz temperatura medie pentru intervalul de timp ti: i = 2. Se determin valoarea coeficienilor de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la temperatura medie i, cu cel evaluat la temperatura etalon de +20 C. 3. Se calculeaz durata intervalului de timp ti.

4. Se calculeaz gradul efectiv de maturizare al betonului, evaluat pentru intervalul de timp ti: M K. 5. Se calculeaz gradul efectiv de maturizare al betonului evaluat pentru intervalul total de timp : tK = ti ; Gradyl efectiv de maturizare este egal cu M K

Ziua

Ora

7 1 12 16 8 2 12 17 7 3 13 17 8 4 12 16 7 5 12 18 9 6 14 16

Temperatura in beton [C] Masurata Medie i i' 18 21 24 26.5 29 22.5 16 19 22 24 26 23.5 21 24 27 26 25 17.5 10 12 14 16 18 15 12 13.5 15 16 17 14 11 12.5 14 16.5 19

ki

i' + 10C 31 36.5 32.5 29 34 33.5 34 36 27.5 22 26 25 23.5 26 24 22.5 26.5

Interval de timp ti [h] 5 4 16 4 5 14 6 4 15 4 4 15 5 6 15 5 2

Grad de maturizare efectiv [hC] Simplu 158.1 168.484 546 115.072 183.6 501.83 220.32 163.584 404.25 81.312 100.672 360 110.685 151.008 341.28 104.625 51.516 Cumulat 158.1 326.584 872.584 987.656 1171.256 1673.086 1893.406 2056.99 2461.24 2542.552 2643.224 3003.224 3113.909 3264.917 3606.197 3710.822 3762.338

1.02 1.154 1.05 0.992 1.08 1.07 1.08 1.136 0.98 0.924 0.968 0.96 0.942 0.968 0.948 0.93 0.972

10

7 7 11 18 8 8 12 19 7 9 12 18 9 10 13 17 8 11 12 18 8 11 13 18 9 12 14 16 8 12 11 17 7 13 12 18 9 14 13 19 7 15 11 17

12 18 22 18 23 27 15 19 21 12 16 20 16 20 26 18 22 27 21 26 30 19 24 28 20 25 30 19 23 27 17 24 30

15.5 15 20 20 20.5 25 21 17 20 16.5 14 18 18 18 23 22 20 24.5 24 23.5 28 24.5 21.5 26 24 22.5 27.5 24.5 21 25 22 20.5 27

0.964 0.96 1 1 1.01 1.1 1.02 0.976 1 0.972 0.948 0.984 0.984 0.984 1.06 1.04 1 1.09 1.08 1.07 1.208 1.09 1.03 1.136 1.08 1.05 1.19 1.09 1.02 1.1 1.04 1.01 1.172

25.5 25 30 30 30.5 35 31 27 30 26.5 24 28 28 28 33 32 30 34.5 34 33.5 38 34.5 31.5 36 34 32.5 37.5 34.5 31 35 32 30.5 37

15 4 7 14 4 7 12 5 6 15 4 4 15 4 6 14 5 5 15 5 2 16 3 6 14 5 6 15 4 6 12 4 6

368.73 96 210 420 123.22 269.5 379.44 131.76 180 386.37 91.008 110.208 413.28 110.208 209.88 465.92 150 188.025 550.8 179.225 91.808 601.68 97.335 245.376 514.08 170.625 267.75 564.075 126.48 231 399.36 123.22 260.184

4131.068 4227.068 4437.068 4857.068 4980.288 5249.788 5629.228 5760.988 5940.988 6327.358 6418.366 6528.574 6941.854 7052.062 7261.942 7727.862 7877.862 8065.887 8616.687 8795.912 8887.72 9489.4 9586.735 9832.111 10346.19 10516.82 10784.57 11348.64 11475.12 11706.12 12105.48 12228.7 12488.89

Concluzii: 1. Gradul critic de maturizare al betonului care odata atins asigura faptul ca temperaturile negative nu vor produce deteriorari ale elementului de beton si nu vor influenta negativ dezvoltarea rezistentelor este Mk = 925 hC. Acesta se calculeaza in functie de marca cimentului (CEM I 42.5R) si raportul A/C (0.47).
Gradul critic de maturizare a fost depasit in ziua a 2-a, dupa ora 17:00;

11

2. Decofrarea feei interioare a grinzii, pentru grinzi cu deschiderea mai mare de 6 m se face cnd betonul atinge un nivel de ntarire = 85%. Gradul de maturizare corespunztor nivelului de ntrire de 85% este M = 10150 hC a fost depit n ziua a 15-a la ora 7:00. 3. Gradul de maturizare atins dup 15 zile este de 12488.89 hC
=92%, ceea ce inseamna ca rezistenta betonului in acest moment este : fck = 92/100*37 = 34.04 N/mm2

12

3. ALCTUIREA PLANULUI DE PANOTAJ PENTRU PLANEU


1. Calculul cofrajelor Sarcini si incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt folosite cofrajele. Incarcarile care actioneaza asupra cofrajelor se grupeaza in incarcari verticale si orizontale Incarcarile verticale includ: a) Greutatea proprie a cofrajelor si elementelor care sustin cofrajele, determinata pe baza greutatii tehnice a materialelor din care sunt alcatuite. In cazul folosirii materialelor lemnoase, greutatile tehhnice se vor considera cu urmatoarele valori: - pentru cherestea in cofraje : 750 daN/m3 - pentru cherestea in elemente de sustinere: 600 daN/m3 - pentru placaje : 850 daN/m3 b) Greutatea betonului proaspat: - beton greu simplu : 2400 daN/m3 - beton greu armat : 2500 daN/m3 - beton usor : 700-1900 daN/m3 c) Incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si din aglomerarea cu oameni - pentru calculul cofrajelor : 250 daN/m2 - pentru calculul elementelor orizontale de sustinere a cofrajelor (grinzi): 150 daN/m2 - pentru elementele verticale de sustinere (popi): 100 daN/m2 d) Incarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor care transporta incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate, actionand asupra cofrajului si elementelor orizontale de sustinere: - pentru un muncitor care transporta greutati : 130 daN - pentru transportul cu tomberonul de 0.175 m3sub fiecare roata: 280 daN - incarcarea datorata vibrarii betonului :120 daN Pentru dimensionarea elementelor componente ale cofrajelor cat si pentru calculul deformatiilor incarcarile actioneaza diferentiat: Denumirea elementelor Cofrajele placilor precum si elementele de sustinere orizontala a acestora : grinzi Elementele de sustinere verticale ale cofrajelor : popi Incarcari luate in considerare Dimensionare Calculul deformatiilor a+b+c+d a+b

a+b+c 13

a+b

Dimensionarea elementelor componente ale cofrajului se efectueaza tinande seama de urmatoarele caracteristici ale materialelor si deformatii elastice admisibile rezistenta admisibila la incovoiere a placajului : 130 daN/cm2 modulul de elasticitate al placajului : 70 000 daN/cm2 sageata admisibila intre punctele de reazem ale elementului respectiv interaxul riglelor scheletului : l/200

Pentru alcatuirea si calculul cofrajelor la placi, grinzi si pereti se vor utiliza panouri modulate de lemn cu placaj TEGOFILM, avand urmatoarele dimensiuni:
Tipul de panou Dimensiuni Lungime (mm) Latime (mm) Nr. lonjeroane Alcatuire Nr. traverse Nr. distantieri

P1 2400 300 P2 2400 400 P3 2400 600 P4 1200 300 P5 1200 400 P6 1200 600 P7 600 300 P8 600 400 2. Reguli pentru cofrarea planeului: 1. n cadrul unui panotaj, se vor utiliza, pe ct mai mari.

2 3 3 2 3 3 2 3

2 2 2 2 2 2 2 2

3 6 6 1 2 2 -

posibil, panourile cu dimensiunile cele

2.Panourile de cofraj se vor rezema obligatoriu pe 2 laturi opuse, nefiind admise rezemrile in consol. 3.n cadrul unui ochi de plac, rezemrile panourilor pe grinzile extensibile se vor dispune, pe ct posibil, dup o singur direcie astfel nct pe grind sa reazeme ct mai multe panouri. 4.Pe fiecare direcie a ochiului de placa se va realiza cte un rost de decofrare. Acest rost va avea laimea de 5 cm, n cazul in care lungimea laturii pe care este perpendicular, este multiplu de 5 cm i laimea de 10 cm, , n cazul in care lungimea laturii pe care este perpendicular, este multiplu de 10 cm. 5.Rosturile de decofrare vor fi continue de la un capt la cellalt al ochiului de plac . 6.Dac reazemele panourilor sunt dispuse paralel cu derecia rostului cu grosimea de 10 cm, vor fi montate dou grinzi extensibile alturate, astfel nct lonjeroalele se vor rezema cu toata seciunea lor pe grinzi extensibile. 7.Suprafaa ochiului de plac ce nu poate fi acoperit cu nici unul dintre panourile setului, se numete zon de completare. 14

8. Zona de completare va fi de form patrat sau dreptunghiular avnd limea de maxim 50 cm si lungimea, mai mic dect lungimea ochiului de plac cu care este paralel. 9.Zona de completare va fi dispus ct mai central i la intersecia rosturilor de decofrare astfel nct sa nu fie scindata de acestea. Dac zona de completare va avea limea mai mic de 30 cm, aceasta se va acoperi cu un placaj. 10. Grosimea placajului cu care vor fi acoperite rosturile i zona de completare va fi obligatoriu mai mic dect jumtate din stratul de acoperire al primului rnd de armturi. 11.Fiecare ochi de plac ca fi panotat n dou variante: dispunerea panourilor cu lungimea paralel cu latura scurt a ochiului de plac. dispunerea panourilor cu lungimea paralel cu latura lunga a ochiului de plac. Varianta optim fiind cea care furnizeaz numarul cel mai mic de grinzi extensibile. n cazul n care numrul de grinzi extensibile este egal, se va alege varianta cu numrul cel mai mic de panouri. Dac si numrul de panouri este egal, se va alege varianta cu zona de completare cea mai mic. 12.n procesul de panotare se vor dispune panourile cu laimi mai mari spre exterior.

15

4. DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A STRUCTURII DE REZISTEN A CONSTRUCIEI

4.1. Cofrarea pereilor din beton armat Pereii din beton armat fiind elemente verticale de suprafat, necesit o cantitate mare de cofraj si implicit un consum mare de manopera si materiale.Pentru reducerea maxima a acestora din urma s-au conceput mai multe sisteme de cofrare.In urma unei analize tehnico-economice s-a hotrt s se utilizeze sistemul de cofrare cu panouri mari preansamblate, dar datorit greutii mari se manipuleaz numai cu ajutorul macaralei. Principalele operaiuni tehnologice de cofrare sunt: - montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei de lucru si a balustradei de elementele nivelului inferior; - rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela peste dulapii de completare si verticalizarea lui; - pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui; - montarea panoului interior de cofraj, simultan cu distantierii si tirantii; - calarea cofrajului; - strngerea tiranilor i corectarea verticalitii panourilor;

16

Cofraj cu panou mare a placa cofranta; b montant; c - moaza 1 panou mare de cofraj; 2 talpa de aliniere si decofrare; 3 sprait; 4 platforma de lucru; 5 placuta de rezemare; 6 tirant; 7 distantier;

17

Cofraj cu panou mare metalic a plac cofrant; b element orizontal de rigidizare; c element vertical de rigidizare; d platforma de lucru; e - calaj 1 planseu prefabricat; 2 monolitizare; 3 termoizolatie; 4 perete structural; 5 grinda; 6 podina de lucru; 7 tensor; 8 distantier; 9 titant; 10 cutie pentru gol; 11- tirant superior; 12 dulap completare; 13 panou de cofraj Condiii de calitate Calitatea cofrajelor este apreciat dup gradul de ndeplinire a trei categorii de condiii: tehnice, funcionale i economice. Nerespectarea lor, indiferent care, influenteaz negativ calitatea i costul elementelor sau structurilor realizate. 18

Condiii tehnice s se asigure redarea corect a formei, dimensiunilor i poziiei relative in structura a elementelor; suprafaa plcilor cofrante s fie riguros conform cu calitatea cerut a suprafeei elementelor de beton; s reziste, fr a se deforma peste limitele admise, la solicitrile fizico-mecanice la care sunt supuse; s fie etanse, pentru evitarea pierderilor de ap i de parte fin din amestec (ciment, nisip 0-0.2 mm etc); plcile cofrante s aib o rezistent destul de mare la uzur pentru a nu fi usor degradate, n timpul montrii armturii, turnrii i compactrii betonului, curairii, circulaiei etc.; starea suprafetelor plcilor cofrante s nu favorizeze aderena betonului la ea; materialele din care se realizeaz, placa cofrant, s nu atace chimic i s nu fie atacate de beton.

Conditii functionale 1. 2. 3. 4. s aib dimensiunile modulate; s permit o asamblare uoara; s permit o demontare rapid i n ordinea cerut de decofrare; s asigure nlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus de manoper; 5. greutatea lor s se incadreze n limita de 30 40 kg, pentru cele manipulate de ctre un singur muncitor i de 60 -70 kg, pentru cele manipulate de ctre doi muncitori; 6. s corespund din punct de vedere al normelor de tehnica securittii muncii. Conditii economice. realizarea cofrajelor s conduc la un consum ct mai redus de materiale, energie i manopera i la un cost ct mai mic; s asigure un numr ct mai mare de refolosiri; s necesite un consum de manoper ct mai redus pentru montarea i demontarea lor; s permit o curtire, ungere, manipulare, depozitare i reparare ct mai uoar i la un pre ct mai redus.

19

4.2.MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armturilor presupune poziionarea lor corect n cofraje, fixarea, mbinarea i nndirea lor cu respectarea normelor de proiectare si executie. Armturile care urmeaz s fie montate se pot gsi sub forma de plase i ca elemente independente. Tehnologia de montaj este specific fiecrui element de construcie sunt unele reguli generale care trebuie respectate la orice montaj: 1. Se va respecta distana minim i maxim dintre armturi 2. Se vor respecta diametrele minime admise. 3. Se va respecta acoperirea minim cu beton a armturii. (se vor folosi obligatoriu distantieri). 4. Inndirea armturilor se va face prin sudare sau suprapunere cu respectarea indicatiilor prevzute n norme. La perei se vor prevedea cel puin 3 distantieri /m 2; 5. nlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va face astfel incat : - aria de armtur s rezulte egal sau cel mult 5% mai mare dect cea din proiect; - diametrul nou ales va fi cu cel mult 25% mai mare sau mai mic dect cel prevzut in proiect; - nlocuirea tipului de oel se va face numai cu avizul proiectantului; 6. Controlul calitii lucrrilor i consemnarea constatrilor n procesul verbal de lucrri ascunse. Montarea armturilor se va ncepe numai dup terminarea i controlul calitii cofrajelor. Verificrile care se vor efectua la lucrrile de armare sunt: numrul, diametrul, pozitia i tipul oelului armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; diametrul, modul de fixare i distana dintre etrieri; lungimile de petrecere la nndiri, poziionarea i executarea lor ; lungimile de ancorare; calitatea sudurilor dac exist; numrul i calitatea legturilor dintre bare; dispozitivele de susinere a poziiei armturilor; acoperirea cu beton i modul de asigurare al realizrii ei; pozitia, modul de fixare i dimensiunile pieselor inglobate; Amarea peretilor const in: executarea cofrajului unei fee a peretelui ; trasarea cu cret pe cofraj a poziiilor barelor orizontale i verticale; se monteaz carcasele de la capetele diafragmei precum i cele intermediare;

20

se monteaz cteva bare orizontale care se leag de barele verticale ale carcaselor; se monteaz barele verticale care se leaga de barele orizontale existente; se monteaz restul de bare orizontale si se leag de cele verticale; se monteaz distantierii; se execut cofrajul pe fata rmas liber a peretelui; se verific pozitia armturilor;

PREGATIREA TURNARII BETONULUI


Const in executarea unor verificri i luarea tuturor msurilor necesare in vederea asigurrii turnrii betonului fr ntreruperi neprevzute i n condiii care s garanteze obinerea calitii stabilite.

PRINCIPALELE VERIFICARI
1) Terenul de fundare s corespund prevederilor din proiect (verificarea se face de proiectantul geotehnician) ; 2) Dimensiunile n plan i cotele de nivel ale spturilor s corespund cu cele din proiect ; 3) Existena stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime n cazul fundaiilor din beton armat ; 4) Corespondena cotelor cofrajelor, att in plan ct i ca nivel, cu cele din proiect ; 5) Orizotalitatea i planeitatea cofrajelor plcilor i grinzilor ; 6) Verticalitatea cofrajelor stlpilor i diafragmelor i corespondena acestora n raport cu elementele nivelurilor inferioare ; 7) Existenta msurilor pt.meninerea formei cofrajelor i asigurarea etaneittii lor ; 8) Rezistena i stabilirea elementelor de susinere ; 9) Realizarea armrii conform detaliilor din proiect, solidarizarea armturii i asigurarea acoperirii cu beton ; 10) Existena conform proiectului a pieselor ce rmn nglobate n beton .

OPERATIILE OBLIGATORII CARE SE VOR EXECUTA


1) Curtirea cofrajului i armturilor ; 2) Suprafaa betonului turnat anterior i intrit de la rostul de turnare se va trata corespunztor nainte de reluarea turnrii ; 3) Curirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; 4) Cofrajele de lemn , betonul vechi si zidriile vor fi bine udate cu ap de mai multe ori ; 21

5) Dac se constat rosturi ntre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele vor fi astupate ;

MASURI CE SE VOR LUA IN VEDEREA UNEI BUNE DESFASURARI A TURNARII


1) asigurarea apei necesare udrii suprafetelor care vor veni n contact cu betonul proaspt i curirii mijloacelor de transport a betonului ; 2) Asigurarea energiei electrice necesar transportului betonului i compactrii lui ; 3) Asigurarea cilor de transport pt. muncitori ; 4) Asigurarea utilajelor i dispozitivelor pt.transportul turnarea i compactarea betonului ; 5) Asigurarea forei de munc necesare transportului, turnrii i compactrii betonului . In urma efecturii verificrilor i msurilor menionate, se va proceda la consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse, care va fi ataat crii constructiei..

4.3 .REGULI GENERALE DE BETONARE


1.Transportul betonului Transportul betonului presupune deplasarea acestuia de la locul de preparare la locul de punere n lucrare. Indiferent de distana i de miljocul de transport folosit, operaia de transport se va face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii: - pstrarea intact a compozitiei; - asigurarea omogenittii, respectiv evitarea segregrii interioare sau exterioare; - limitarea duratei de transport; - reducerea la maximum a manoperei si a incarcarilor descarcarilor. Pstrarea intact a compoziiei Aceast conditie presupune ca mijloacele de transport sa fie etanse pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment si pe de alta parte, pe timp de arsita sau ploaie, n cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata cu folii sau prelate din cauciuc, astfel nct sa se evite

22

schimbarea caracteristicilor betonului ca urmare a modificarii continutului de apa din amestec. Asigurarea omogenitatii si evitarea segregarii interioare sau exterioare In timpul operatiilor de transport, datorita socurilor sI vibratiilor ce depasesc anumite limite se produce nvingerea frecarii vscoase si ruperea coeziunii dintre componentii betonului. Ca rezultat apare tendinta de segregare a granulelor si de dirijare a lor n jos, fenomen care afecteaza n special granulele mari de agregat. Acest fenomen este numit segregare interioara. In cazul caderii de la naltimi mai mari de 1,5 m a betonului (scurgerea prin jgheaburi prea lungi, aruncarea cu lopata la distante mari, etc.) granulele mari au tendinta sa se desprinda de masa betonului si sa se rostogoleasca mai repede ca ceilalti componenti. Acest fenomen se numeste segregare exterioara. Pentru a preveni fenomenele de segregare interioara si exterioara transportului, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: pe timpul

transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator; transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Limitarea duratei de transport a betonului Aceasta conditie este obligatorie pentru a se asigura nceperea prizei betonului dupa punerea n lucrare a sa. Durata maxima posibila de transport (considerata din momentul ncheierii prepararii betonului si ncarcarii sale n mijlocul de transport si pn la sfrsitul descrcrii acestuia) depinde n special de compoziia betonului (cantitatea de apa, tipul si cantitatea de ciment, existenta unor aditivi etc.) si de factori externi (temperatura si tipul mijlocului de transport). Durata de transport nu poate depsi valoarile orientative prezentate mai jos, pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 dect daca se utilizeaza aditivi ntrzietori de priza si intarire. Durate maxime transport cu autoagitatorul Ciment 32,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 50 minute; Ciment 32,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 70 minute; Ciment 42,5 temp. beton (100< t < 300 ) max. 35 minute; Ciment 42,5 temp. beton ( t < 100 ) max. 50 minute; 23

Transportul betonului de la locul de preparare la locul de punere n lucrare se poate mparti n: a) transportul pna la obiect; b)transportul n cadrul obiectului. Transportul pn la obiect Generalitati Transportul pana la obiect se face pe orizontala, de regula la distante mai mari de 1000 m, cu mijloace de transport auto. Betonul de lucrabilitate L3 sau L4 (tasare 515 cm) se va transporta cu autoagitatoarele, iar betoanele de lucrabilitate L2 (tasare de la 1.4 cm) se pot transporta cu autobasculante (nerecomandat) cu ben amenajate corespunzator. Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 (tasare 59 cm) si cu autobasculanta (nerecomandat), cu conditia ca la locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea (amestecarea) amestecului. In cazul transportului cu autobasculante (nerecomandat), durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul de mai sus. In cazul n care nu se poate respecta durata maxima de transport (n general pentru distante mai mari de 8 km), se procedeaz la transportul cu autobetoniera a amestecului uscat (toti componentii betonului mai putin apa se amesteca la o statie de prepararea betonului si apoi amestecul uscat se descarca n toba autobetonierei). La obiect, se introduce n toba de agitare cantitatea exacta de apa (conform retetei determinate anterior) si se amesteca la timpul stabilit. Se pot utilize si compozitii cu cimenturi lente si cu aditivi ntrzietori de priza si intarire. In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, nainte de turnare, sa fie cuprinsa ntre (530)0 C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 300C sunt necesare masuri suplimentare cum ar fi stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere n lucrare si tratare a betonului si folosirea unor aditivi ntrzietori eficienti. Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de transport, depaseste o ora precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca 1 m 3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute dupa care se vor goli complet de apa. In cazul acesta transportul pana la obiect se va face cu autoagitatorul: a. recipient dublu tranconic (toba) cu 16 rotatii pe minut; b. la intrare are placute elicoidale si betonul este miscat in permanenta, diminuandu-se tendinta de segregare; se mareste timpul (TIP); c. cand se ajunge la element se descarca prin spate betonul respectiv; d. distanta maxima de tranposrt 12 km; e. transporta orice consistenta de beton; 24

4.4.TURNAREA BETONULUI
Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru , care va fi permanent la locul de turnare . 1) Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ; 2) La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant; 3) Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amenajate fara a se adauga apa ; 4) Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ; 5) descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea ; 6) Betonul se va raspandii uniform in straturi cu grosimea stabilita in fct de conditiile de compactare(in cazul vibrarii 3050 cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii)

25

7)turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; 8)se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; 9)Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ; 10)Nu se vor produce socuri sau vibratii in armature care pot impiedica aderenta intre beton si armature ; 11)In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui ; 12)Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe armature ; 13)In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii .

Turnarea betonului in pereti


Inainte de incepera turnarii se va verifica daca betonul de la baza peretilor a fost bine spalat si nu exista impuritati.dupa aceea se poate permite fixarea capacului de vizitare de la baza stalpului. Betonarea trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli : -inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 1 m ; -betonarea se va face fara intreruperepe toata inaltimea stalpului ; -turnarea se va face in straturi orizontale 30..50 cm. Atunci candse realizeaza compactarea cu ajutorul pervibratorului se va avea in vedere ca distanta buteliei fata de cofraj trebuie sa fie de cel putin doua ori diametrul buteliei si cel mult jumatate din raza ei de actiune. Betonul se toarna in straturi longitudinale cu grosimea de 3050 cm compactate , de preferat prin vibrare.La introducere betonul va fi dirijat cat mai vertical si spre centrul cofrajului.In cazul diafragmelor cu grosimea de min 12 cm si inaltimea de max 3 m betonul se poate turna direct pe la partea superioara utilizand bene cu furtun , burlane ,palnii sau pompa de beton.In celelalt cazuri este nacasara prevederea unor ferestre de turnare.Se acorda atentie deosebita zonelor cu armaturi dese unde pot aparea segregari. Modul de compactare: cu vibratorul de interior(pervibratorul) Un vibrator de interior este compus din urmatoarele parti: 1-capul vibratorului sau butelia 2-excentricul care produce oscilatiile 3-electromotor 4-cablu de alimentare 26

Rotirea excentricului se face cu ajutorul unui electromotor alimentat cu un current de joasa tensiune(42V) care poate fi incorporate in butelie sau poate fi amplasat in exterior.electromotorul este alimentat la un convertizor.In afara de vibratoarele electrice pot exista si vibratoare pneumatice si cu combustie interna. Pozitia de lucru a vibratoarelor este cea verticala.Ele se introduc repede in beton (pt a nu antrena aer in masa betonului)si se extrag lent(5-8 cm/sec).In timpul vibrariei ,buteliei i se imprima o miscare lenta de ridicare si coborare pe o inaltime de cca un sfert din lungimea ei.Este interzisa atingerea cu vibratorul a armaturilor , pieselor inglobate si a tecilor pt armaturile postintinse.Grosimea stratului vibrat nu va depasii din lungimea buteliei ,iar apropierea vibratorului de cofraj sau tipar se va face la o distanta de 5 cm.In cazul in care elemental se realizeaza din mai multe straturi , vibratorul se va scufunda in stratul anterior turnat pe o adancime de 5-15 cm pt.a antrena si scoate apa de la suprafata acestuia. Distanta dintre doua pozitii succesuve va fi de 1,4R,unde R este raza de actiune a vibratorului stabilita experimental astfel : -se toarna betonul intr-o cutie de lemn cu inaltimea egala cu lungimea buteliei ; -se introduce vibratorul in mijlocul cutiei si lateral se aseaza pe fata betonului o serie de tije de otel 25 si lungime de 1m

Nivelarea suprafetelor libere ale betonului:

27

Dupa terminarea compactarii si inainte de inceperea prizei, suprafata betonului turnat ( a ultimului strat daca elmentul se realizeaza din mai multe straturi compuse) se niveleaza.Intrucat supa compactare betonul continua sa se taseze este necesar ca nivelul stratului de beton nivelat sa fie cu 2-3 mm deasupra grosimii prevazute in proiect.O data cu nivelarea fetei betonului se cor corecta si eventualele neregularitati in ceea ce priveste orizontalitatea si dimensiunile partilor vizibile ale elementului de beton armat.In cazul peretilor nivelarea ultimului strat se realizeaza cu scule de diferite forme(mistrii,drisce,fretoane).

4.5. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE


n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, ( n special ) zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii . Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva : uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului . Protecia betonului este o msur de prevenire a efectelor: antrenrii ( scurgerilor ) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare); diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului ; temperaturii sczute sau ngheului ; eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton-armtur ( dup ntrirea betonului ) . Principalele metode de tratare/protecie sunt : meninerea n cofraje ; acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed ; stropirea periodic cu ap ; aplicarea de pelicule de protecie . Durata tratrii Durata tratrii depinde de : 28

a) Sensibilitatea betonului la tratare , funcie de compoziie. Cele mai importante caracteristici ale compoziiei betonului, care influeneaz durata tratrii betonului, sunt : raportul ap/ciment, tipul i clasa cimentului, tipul i proporia aditivilor . Betonul cu un coninut redus de ap ( raport A/C mic ) i care are n compoziie cimenturi cu ntrire rapid ( R ) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai repede dect un beton preparat cu un raport A/C ridicat i cu cimenturi cu ntrire normal sau lent, durata tratrii diferind n consecin. De asemenea, avnd n vedere c, funcie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite, sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I., n cazul folosirii aceluia i raport A/C se recomand prelungirea duratei de tratare pentru primul caz . b) Temperatura betonului n general, cu ct temperatura exterioar este mai sczut cu att timpul necesar de tratare este mai mic. Temperatura betonului dup turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul i clasa cimentului, dimensiunile elementelor structurale i proprietile de izolator ale cofrajului . c) Condiiile atmosferice n timpul i dup turnare Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant, umiditate i viteza vntului, care pot accelera uscarea prematur a betonului . d) Condiiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii Cu ct condiiile de expunere sunt mai severe cu att este necesar ca durata de tratare s fie prelungit . Durata de tratare depinde de urmtorii parametri : agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ; condiiile de mediu n timpul tratrii betonului ; sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment); pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general redus raportul ap/ciment . n tabelul 1. se prezint durata orientativa (in zile) a tratarii betonului functie de dezvoltarea rezistenei betonului, temperatura betonului i condiiile de mediu n timpul tratrii. n tabelul 2. se prezint aprecieri asupra dezvoltrii rezistenei betonului funcie de raportul ap/ciment i clasa de rezisten a cimentului .

29

Tabelul 1. Durata orientativ (n zile) a tratrii betonului Dezvoltarea rezistenei betonului Temperatura betonului n timpul tratrii ( C ) Condiii de mediu n timpul tratrii Elemente expuse indirect razelor solare, umiditate sub 80% Elemente expuse razelor solare sau vntului cu vitez medie, umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o vitez mare a vntului sau la o umiditate sub 50% Tabelul 2 Viteza de dezvoltare a rezistenei rapid medie lent Raport Clasa de rezisten ap / ciment a cimentului 42,5 R 0,5 42,5 R 0,5 0,6 32,5 R - 42,5 R 0,5 toate celelalte cazuri rapid lent

medie

10

15

10

15

10

15

10

Durata tratrii exprimat n tabelul 1. are un caracter orientativ, aceasta stabilinduse pentru fiecare caz n parte, funcie de consideraiile prezentate n prezentul cod . n tabelul 1. sunt prezentate recomandri privind durata tratrii betonul pentru cimenturi de tip I ( Portland ) i pentru temperaturi de 5 C, 10 C i 15 C. Durata de tratare depinde n mod substanial de temperatura betonului; de exemplu la 30 C durata tratrii poate fi aproximativ jumtate din durata tratrii betonului la 20 C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metod de reducere a timpului de tratare . Betonul preparat cu cimenturi coninnd i alte componente dect clincher ( tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5 etc. ) sau coninnd anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament dect betonul preparat cu ciment de tipul I , la acela i raport ap/ciment. n aceste cazuri se recomand, fa de condiiile date n tabel, ca durata tratrii s creasc n medie cu dou zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II , III , IV sau V.

30

n cazul n care betonul este supus intens la uzur sau structura va fi expus n condiii severe de expunere, se recomand creterea duratei de tratare cu ( 3 5 ) zile . Not : n lipsa unor date referitoare la compoziia betonului, condiiile de expunere n timpul duratei de serviciu a construciei - pentru a asigura condiii favorabile de ntrire i a reduce deformaiile din contracie - se va menine umiditatea timp de minimum 7 zile dup turnare (cu excepia recipienilor pentru lichide ) . n cazul recipienilor pentru lichide meninerea umiditii va fi asigurat (1428) zile, n funcie de anotimp i condiiile de expunere . Protecia betonului se va realiza cu diferite materiale ( prelate, strat de nisip, rogojini etc. ). Materialul de protecie trebuie meninut permanent n stare umed . Stropirea cu ap va ncepe dup ( 212 ) ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de ( 26 ) ore n aa fel nct suprafaa s se menin permanent umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile de calitate similare cu condiiile de la apa de amestecare . n cazul n care temperatura mediului este mai mic de +5 C, nu se va proceda la stropire cu ap ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecie. n general, n momentul n care se obine o rezisten a betonului de 5 N/mm2 nu mai este necesar protecia. Peliculele de protecie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale . Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen atta timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii pastei de ciment . Betonul ce ar urma s fie n contact cu ape curgtoare va fi protejat de aciunea acestora, printr-o deviere provizorie de cel puin 7 zile sau prin sisteme etane de protecie ( palplane sau batardouri ) .

DEFECTE ADMISIBILE Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din baton i beton armat: defecte de suprafa (pori segregri, denivelri), avnd adncimea de maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din surafaa feei elementului pe care sunt situate;

31

defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se ncadreaz n limitele menionate pot s nu se nscrie n procesul verbal care se ntocmete, dar vor fi n mod obligatoriu remediate conform normativului C149/87 pn la recepionarea lucrrii.Defectele care depesc limitele specificate se nscriu n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i vor fi remediate conform soluiilor stabilite de proiectant i/sau expert dup caz.

4.6.NORME DE SECURITATE I PROTECIA MUNCII


Generaliti Normele de protecia muncii sunt elaborate n scopul mbuntirii condiiilor de munc, nlturrii cauzelor care pot provoca accidente de munc i mbolnviri profesionale. Ele se bazeaz pe procedee tehnice moderne, cercetri tiinifice i organizarea corespunztoare a muncii. Aplicarea normelor de protecie a muncii este obligatorie pentru toate unitile din economie, avnd activiti cu specific de construcii-montaj. De asemene, este obligatorie pentru ntreg personalul muncitor din antiere, precum i pentru cel din alte uniti care vine pe antier. Sunt norme de protecia muncii comune care au un caracter general i norme de protecia muncii specifice anumitor activiti de construcii montaj. a. Norme generale de protecia muncii l. nainte de nceperea lucrului, ntregul personal muncitor trebuie s aib fcut instructajul de protecia muncii. 2. Personalul muncitor care urmeaz s execute lucrrile de construcii -montaj, s nu fie bolnav, obosit sau sub influena buturilor alcoolice i s fie dotat cu echipament de lucru i protecie corespunztoare lucrrilor ce le are de executat. 3. Sculele, dispozitivele i utilajele prevzute a se utiliza, s fie n bun stare, de lucru sau funcionare. 4. S fie mprejmuite pasarelele, scrile i platformele de lucru, precum i zona din raza de aciune periculoas a utilajelor de ridicat. 5. Gropile, puurile de foraj, golurile (curi interioare, casa scrii etc.) se vor mpejmui. 6. Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scnduri de bord, avn d n vedere eventualele sarcini pe care acestea va trebui s le suporte. 32

7. Se va atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, att ziua ct i noaptea, n toate locurile periculoase. 8. Se interzice executarea concomitent de lucrri la dou sau mai multe niveluri diferite, aflate n puncte pe aceeai vertical, fr msuri de protecia muncii corespunztoare. 9. Se interzice intrarea personalului muncitor, la locurile periculoase, datorit existenei unor gaze nocive. 10. Manipularea mecanizat pe orizontal i vertical a diferitelor ncrcturi, se va putea face cu luarea urmtoarelor msuri: legarea i fixarea ncrcturilor se va face numai de personal instruit i autorizat; s nu se foloseasc dispozitive de legare uzate peste limitele admise; s execute legarea ncrcturilor astfel nct acestea s nu se poat deplasa, aluneca sau roti, dup ce sunt ridicate; s urmreasc transportarea (deplasarea) ncrcturii astfel ca acestea s fie la o distan de cel puin 1 m fa de obiectele nconjurtoare; s nu se circule pe sub ncrctura ridicat; supravegherea ncrcturii se va face pn cnd aceasta este cobort i aezat corect, la locul desinat; este interzis staionarea sau circulaia personalului muncitor pe ncrctur. 11. Se interzice aplecarea personalului muncitor n afara construciei, pentru a prelua ncrctura, sau a o deplasa din crligul mijlocului de ridicat. 12. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n perioada de timp nefavorabil (vnt cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redus etc.); 13. Toate utilajele i mainile de construcie, acionate cu motoare electrice, vor fi legate la pmnt. 14. Nu este permis a se executa lucrri de sudur, la temperaturi interzise de prescripiile tehnice specifice acestor lucrri. 15. Executarea pe timp de noapte a unor lucrri, se poate face cu luarea unor msuri: iluminarea corespunztoare pe ntreaga zon de lucru; dotarea personalului cu echipament reflectorizant; vopsirea crligului macaralei, etc. n culori reflectorizante; orice micare (manevr) a mijlocului de ridicat va fi nsoit de semnalizare acustic; personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte. 16. Pentru iluminarea local a locurilor de munc se va utiliza tensiunea de 24 voli, pentru condiii normale i 12 voli, pentru lucrri cu umezeal excesiv. 17.Se interzice aruncarea sculelor, materialelor etc. de la nlime. 18. n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie specific (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie etc.).

33

b. Norme specifice de protecia muncii

Norme de turnare i compactare a betonului o nainte de nceperea turnrii betoanelor, se va controla modul de execuie a cofrajelor, schelelor i podinelor de lucru i soliditatea acestora. o n cazul turnrii betonului la o nlime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i bordur de margine. o La turnarea betoanelor pentru elemente de construcie cu o nclinare mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguran. o Se interzice personalului muncitor, accesul n zona de turnare unde este pericol de cdere a betonului. o Se interzice personalului muncitor s staioneze sub ben. o La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmtoarele msuri: manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor cruia i s -a fcut att instructajul tehnic, ct i ce de protecia muncii; se interzice utilizarea vibratoarelor defecte; vibratoarele care se defecteaz n timpul turnrii i compactrii vor fi imediat deconectate de la sursa de curent i trimis la reparaie; personalul muncitor va purta cizme i mnui electroizolante, iar carcasa vibratorului se va lega la pmnt; n timpul ntreruperii lucrului sau deplasrii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reeaua electric.

34