DETERMINARI ASUPRA

IMBRACAMINTILOR ASFALTICE
PENTRU DRUMURI
Autori: Popescu Irina Adela
Pluta Gabriel Claudiu
Coordonator: Prof. Univ. Dr. Ing. Georgescu Ivona
Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanica

1. Introducere

Lucrarile de drumuri, pentru constructie, modernizare,

consolidare si reabilitare trebuie sa aiba ca rezultat un
drum:
frumos
confortabil
sigur
durabil
Pentru adoptarea celor mai bune solutii sunt necesare:
investigatii profunde facute de o intreaga echipa de specialisti
laboratoare de specialitate in vederea obtinerii de catre
constructor decizii tehnice optime

2. Prepararea mixturilor asfaltice

Dispozitive de preparare:

instalatii prevazute cu dispozitive de predozare gravimetrica

a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica
a bitumului si filerului
dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul
bituminos.

Cum se prepara?

predozatoarele instalatiei de preparare se regleaza prin

incercari astfel incat curba de granulozitate a amestecului
de agregate naturale sa corespunda celei calculate in
laborator, cu tolerantele admise
agregatele folosite se incalzesc in uscator, se resorteaza
pe ciururile instalatiei si se cantaresc conform dozajelelor
stabilite
se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece,
dozate separat
se introduce apoi bitumul incalzit, dozat in prealabil si se
continua amestecarea.

Proprietati

temperaturile mixturilor asfaltice, ale agregatelor si bitumului,

se stabilesc in functie de tipul liantului
executate la cald se transporta cu autobasculante astfel
incat pierderile de temperatura sa fie minime
asternerea mixturilor asfaltice se efecteaza numai mecanic,
cu repatizatoare finisoare cu sistem de nivelare automat
si care asigura o precompactare

Compozitia

Pentru obtinerea unei mixture asfaltice este necesar sa se

elaboreze o reteta in urma unui studiu facut in laborator.
In componenta unei mixturi asfaltice vom gasi:
bitum
filer
agregate

2.1. Bitumul

Bitumul este un produs natural sau artificial de consistenta

fluida sau semisolida, de culoare inchisa, format din
amestecuri complexe de substante organice.
Proprietati:
adezivitatea bitumului
punctul de inmuiere - metoda inel si bila
ductilitatea bitumului
determinarea penetratiei

a) determinarea penetratiei
b) metoda inel si bila

2.2. Filerul de calcar

Filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor
calcaroase cu continut de carbonat de calciu peste 90%.
Umiditatea filerului:

unde:

m - masa fierului umed, [g];

m1 - masa filerului uscat, [g].
Rezultatul este media aritmetica a trei determinari. Abaterea
admisa intre determinari este de maxim 0.1%. Conform STAS
umiditatea maxima pentru filer aprovizionat este de 2%.

2.3. Agregate

Agregatele naturale sunt:

materiale de origine minerala
provin din sfaramarea naturala sau artificiala a rocilor.
Pentru folosirea lor la constructia drumurilor se vor supune
unor incercari complexe de laborator in urma carora se
vor determina domeniile in care pot fi folosite.

3. Determinarea compozitiei mixturii

10

Se foloseste metoda cu centrifuga de extractie.

Se aplica pentru:
elaborarea retetelor de mixturi asfaltice
verificarea mixturilor realizate pe santier si a straturilor rutiere
bituminoase.
Determinarea compozitiei mixturilor asfaltice prin metoda cu
centrifuga de extractie consta in separarea liantului (bitumul) de
agregatele minerale cu ajutorul unui solvent (cloroform,
benzen, etc.) prin centrifugare.
Se foloseste de asemenea metoda Soxhlet de extractie pentru
determinarea concentratiei de bitum, insa metoda cu centrifuga
de extractie prezinta avantajul unui rezultat mai bun si a
economiei de timp.

Centrifuga de extractie

11

Metoda Soxhlet de extractie

12

Formule de calcul
Continutul de bitum (B) exprimat in procente se determina cu
relatia:
(m1 m) (m 2 m)
B=
100
[%]
m1 m
unde:

m - masa capsulei de portelan goala, [g];

m1 - masa capsulei de portelan cu mixtura, [g];

m2 - masa capsulei de portelan cu agregat mineral (dupa
extractie), adaugata masa partilor fine recuperate din
amestecul solvent-liant, [g].

13

Formule de calcul
Continutul de agregate minerale exprimat in procente se
calculeaza cu formula:
A=

m2 m
100
m1 m

[%]

Compozitia granulometrica a agregatului mineral dupa

extractie se determina pe agregatul mineral recuperat , tinand
cont de cantitatea de parti fine recuperate din amestecul de
solvent-liant care se va adauga la trecerile pe sita de 0.09 mm.

14

Compozitia granulometrica a agregatelor

minerale si reteta de amestec a agregatelor

DISTRIBUTIE GRANULOMETRICA BADPS25

Reteta nr. 6.1424/04.10.2007
100
90

90

80

78.8
73

70
61
57.2

60
50
40
30

15

0
0.01

32

30

20
10

100100
100
97.8
90

20
7
4.7
2
0.1

6.3
5

17.3
12.6 14
10
1

35
26.0
20

45
39.0

42

28

10

100

Caracteristici fizico-mecanice ale mixturii

preparate in laborator cu cinci dozaje de
bitum

16

Reprezentarea grafica a caracteristicilor

fizico-mecanice
Indice de curgere

Absorbtie

6.00

4.0

1/10mm

5.00
4.00
3.00

2.93

3.40 3.66

4.30
4.00

3.8
3.2

3.0

2.7
2.2
1.9

2.0

2.00
1.00

1.0

0.00
5.6

5.8

6.0

6.2

6.4

6.6

0.0

6.8

5.6 5.8 6.0 6.2 6.4 6.6 6.8

Densitate aparenta

8.50
8.00

2.400

7.50
2.300

7.00
6.50

17

5.8

6.0

6.2

6.4

6.5

Stabilitate 7.50 7.90 8.10 7.60 7.20

5.8

6.0

6.2

6.4

6.5

Densitate aparenta 2.328 2.364 2.360 2.340 2.331

4. Determinarea masei volumice aparente

18

densitatea aparenta este data de masa unitatii de volum a

mixturii asfaltice compacte, inclusiv golurile umplute cu aer
aparatura utilizata: etuva termoreglabila 2000C, balanta
hidrostatica 4.5 kg, clasa de precizie III
Efectuarea determinarii:
cu epruvete sub forma de cuburi si cilindri Marshall
confectionate in laborator
cu epruvete sub forma de placute sau carote prelevate din
imbracamintea bituminoasa; se usuca in prealabil in etuva la
temperatura de 105-1100C pana la masa constanta
se vor efectua determinari pe epruvete cu pori fini si epruvete
cu pori mari.

4.1. Epruvete cu pori fini

Densitatea unitara aparenta (a) se calculeaza cu formula:
a=mu/[(m1-m2)/ w]
[g/cm3]
unde:

mu - masa epruvetei dupa uscare, cantarita in aer, [g];

m1 - masa epruvetei dupa 1h de mentinere in apa, cantarita in
aer, [g];

m2 - masa epruvetei dupa 1h de mentinere in apa, cantarita in
apa, [g];

w - densitatea apei, [g/cm3].

19

4.2. Epruvete cu pori mari

Densitatea unitara aparenta (a) se calculeaza cu formula:
a=mu/{[(m1-m2)/ w]-[(m1-mu)/ p]}
[g/cm3]
unde:

mu - masa epruvetei dupa uscare, cantarita in aer, [g];

m1 - masa epruvetei dupa 1h de mentinere in apa, cantarita in
aer, [g];

m2 - masa epruvetei dupa 1h de mentinere in apa, cantarita in
apa, [g];

w - densitatea apei, [g/cm3];

p - densitatea parafinei, [g/cm3].

20

5. Determinarea absortiei de apa

Absorbtia de apa:
este cantitatea de apa absorbita de golurile accesibile din
exterior ale unei epruvete din mixtura asfaltica, la mentinerea
in apa, sub vid
se exprima in procente din masa sau volumul initial al
epruvetei
Se vor folosi aceeasi aparatura si mod de determinare ca
cele din cazul determinarii masei volumice aparente.

21

Balanta hidrostatica

22

6. Determinarea stabilitatii si fluajului cu

aparatul Marshall
Stabilitatea reprezinta rezistenta maxima sub sarcina epruvetei
Marshall la temperatura de 600C, iar fulajul este deformatia
corespunzatoare a aceleasi epruvete in timpul incercarii de
stabilitate.

23

7. Concluzii

24

Pentru elaborarea unei retete de mixtura asfaltica este

necesar sa se studieze, pe linga filer si bitum, si
agregatele naturale care intra in compozitie.
Complexitatea de determinari care se pot face in laborator
depinde de gradul laboratorului adica de modul de dotare
al acestuia din punct de vedere tehnic cat si de modul
de instruire al personalului angajat.

8. Bibliografie

25

Indrumator pentru laboratoarele de drumuri, edit INEDIT 1998

SR 599/2004 Lucrari de drumuri, tratamente bituminoase
lucrari de calitate
SR EN 12697-34/2006 Mixturi asfaltice, metode de incercare
pentru mixturi asfaltice preparate la cald

26

27