Normativ C 26-1985 Normativ Pentru Incercarea Betonului Prin Metode Nedistructive

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL...
Page 1 of 67
NORMATIV PENTRU NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

Indicativ: C 26-85 nlocuieste: C 26-72, C 30-67, C 12-71
Cuprins * OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE * NCERCAREA BETONULUI CU SCLEROMETRUL SCHMIDT * NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE ULTRASONICE DE IMPULS * NCERCAREA BETONULUI PRIN METODA NEDISTRUCTIV COMBINAT * Anexa 1 - APARATE PENTRU NCERCAREA BETONULUI PRIN METODA RECULULUI LINIAR SI UNGHIULAR EXISTENTE N ROMNIA * Anexa 2- EXEMPLU DE CALCUL * Anexa 3 - COMPARAREA REZULTATELOR NCERCRILOR NEDISTRUCTIVE CU PREVEDERILE DE PROIECT * COMPLETARE LA NORMATIV PENTRU NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE NEDISTRUCTIVE Indicativ: C 26-85
I OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE

I.1. Prezentul normativ cuprinde totalitatea metodelor nedistructive, oficializate n R.S. Romnia, care permit estimarea rezistentelor betonului din lucrare. Ordinea de prezentare a metodelor este cea de la simplu la complex, de la metode mai aproximative, la metode mai exacte. Metodele nedistructive cuprinse n normativ sunt: - Metoda de duritate superficial a sclerometrului Schmidt (partea I-a); - Metoda ultrasonic de impuls (partea a II-a); - Metoda nedistructiv combinat (partea a IlI-a). I.2. Pentru fiecare metod sunt prezentate posibilittile de aplicare si precizia de estimare a rezistentei betonului n urm toarele cazuri: a) Cnd exist epruvete sau carote din betonul de ncercat si este cunoscut compozitia acestuia; b) Cnd exist doar epruvete sau carote, iar compozitia betonului este necunoscut sau nu poate fi garantat; c) Cnd exist doar date exacte si complete privind compozitia si maturitatea betonului de ncercat; d) Cnd exist doar date sumare asupra compozitiei betonului (marca sau clasa de proiect, eventual dimensiunea maxim a agregatului, etc) si asupra maturittii (data aproximativ a turnrii). Precizia fiecrei metode este descresctoare n ordinea de la a) la d). I.3. n Anexa 3 de la sfrsitul normativului este reluat metodologia de calcul a rezistentei caracteristice pe baza creia se poate verifica realizarea clasei de beton proiectate, cu ajutorul ncerc rilor nedistructive pe betonul din lucrare. De asemenea n aceiasi anex se gseste un tablou de echivalent ntre clasele si mrcile de betoane. Se accentueaz importanta alegerii metodei nedistructive celei mai adecvate, n functie de conditiile de ncercare existente, pentru a obtine n final rezistente estimate ct mai apropiate de cele reale. La fiecare metod prezentat snt' expuse n detaliu cazurile n care folosirea metodei este indicat sau contraindicat. [top]
I - NCERCAREA BETONULUI CU SCLEROMETRUL SCHMIDT

1. Prevederi generale 1.1. Prezentul normativ stabileste regulile de efectuare a m surtorilor si de interpretare a rezultatelor ncercrilor efectuate cu sclerometrul Schmidt, pentru determinarea rezistentei betonului din lucrare, prin metode nedistructive.
file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn... 7/18/2012
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 2 of 67
1.2. Metoda se bazeaz pe msurarea reculului pe care un corp mobil l sufer, n urma impactului cu suprafata betonului, din elementul de ncercat; acest recul este un indicator al durittii superficiale a betonului si poate fi folosit pentru estimarea rezistentei betonului, n limitele garantate de precizia metodei. 1.3. Domeniul de aplicare al metodei l constituie ndeosebi controlul pe faze (decofrare, transfer, livrare) n elemente de grosimi relativ mici si mijlocii, de vrste de regul sub 60 zile. 1.4. Informatiile obtinute se refer n principal la calitatea betonului, n primii 2-3 cm, de la suprafata betonului. 1.5. Cazurile n care ncercarea betonului cu sclerometrul Schmidt este contraindicat sunt: - elemente la care calitatea betonului din stratul de suprafat este diferit de cea din straturile profunde (supuse actiunilor agresive chimice sau fizice de suprafat, elemente multistrat etc); - elemente ce contin defecte interne sau de suprafat n zonele respective; - elemente la care vrsta betonului a depsit 6 luni, la care exist o diferent sensibil ntre duritatea stratului de suprafat carbonatat si cea a straturilor profunde; - betoane confectionate cu dozaje sub 200 kg/m3; - elemente subtiri, de mare flexibilitate (b < 10 cm) la care o parte din energia incident poate fi transferat elementului sub form de energie de deformare la ncovoiere* - elemente masive (b > 100 cm) la care este hazardat s se judece calitatea ntregului element dup calitatea unui strat superficial de 2 cm grosime; - elemente la care nu este asigurat accesul dect pe fata de tumare si la care nu exist posibilitatea nlturrii unui strat de cel putin 10 mm cu obtinerea unei suprafete fr rugozitti pentru ncercare; - elemente care stau ntr-o atmosfer ce influenteaz asupra durittii lor superficiale (de ex. bogat n CO2); - elemente realizate cu beton macroporos (cu structur a suprafetei deschis). 1.6. Elementele ce stau la baza preferrii metodelor de duritate superficial sunt: simplitatea ncercrii, costul redus al aparaturii, economia de energie, rapiditatea ncercrii. 1.7. Rezistentele betonului determinate n conformitate cu prevederile acestei norme sunt rezistente la compresiune cubice corespunztoare cuburilor de 14,1 cm sau 20 cm latur. 2. Aparatura de ncercare 2.1. Aparatura de ncercare este reprezentat de unul din sclerometrele tip Schmidt cu recul liniar, sau unghiular. n Anexa 1 se d o list a sclerometrelor de acest tip cunoscute n R.S.R. 2.2. Relatiile si graficele cuprinse n prezenta norm se refer la sclerometrul Schmidt tip N - tipul curent al seriei. Folosirea lor la un sclerometru Schmidt de alt tip este posibil numai dup transformarea msurtorilor efective n msurtori echivalente, pentru sclerometrul Schmidt tip N. 2.3. Modul de functionare al aparaturii este n principiu urm torul: sub actiunea unui sistem de resoarte, un echipaj mobil loveste, prin intermediul unei tije de percutie, betonul. n urma impactului echipajul reculeaz antrennd un cursor ce indic mrimea reculului pe o scar gradat. 2.4. Este necesar o verificare periodic a aparaturii. n perioada initial de utilizare a aparaturii ea poate fi fcut odat la 500 lovituri dar dup depsirea a 2 000 lovituri trebuie fcut la fiecare ncercare sau cel mult la 200 lovituri. 2.5. Verificarea aparaturii se face pe o nicoval etalon furnizat de productor. n timpul ncercrii, care are loc dup directia de sus n jos, nicovala trebuie s nu oscileze. Citirea de etalonare este cea indicat de proiectant: pentru tipul N-80 div. Se admit abateri de la valoarea de referint pn la 5%. n cazul existentei unor astfel de abateri este necesar corectarea rezultatului m surtorii conform relatiei (1.1). (1.1)
n care: Ncor - este msurtoarea pe beton corectat; Nef - msurtoarea efectiv pe beton; Net msurtoarea de etalonare. 2.6. La fiecare 2 000 lovituri se recomand curtirea si ntretinerea sclerometrului. n acest scop se demonteaz capacele anterioare, se curt sclerometrul la interior de praf si eventual se unge cu un film de ulei de mecanisme. O atentie deosebit trebuie acordat pstrrii aceluiasi coeficient de frecare pe suprafata cursor - tij de glisare a cursorului. 3. Tehnica de ncercare 3.1. Se stabilesc elementele de ncercat de beneficiarul ncerc rii sau de organul care solicit controlul. 3.2. Alegerea zorielor de ncercare pe element se face respectnd urm toarele recomandri: a) evitarea fetei de turnare si dac este posibil si a fetei opuse acesteia; b) evitarea zonelor cu defecte de suprafat (zone macroporoase, fisuri, rosturi) conf. pct. 1.5; c) evitarea zonelor ce corespund armturilor ndeosebi cnd acestea sunt apropiate de suprafata betonului (d < 3 cm); d) evitarea zonelor adiacente muchiilor pn la minimum 5 cm pe elemente; e) evitarea suprafetelor pe care exist incluziuni de corpuri strine (aschii de cofraj, pmnt, praf etc). 3.3. O zon de ncercare are o suprafat ntre 200-400 cm2 (ntre 14X14 cm si 20X20 cm). Pe ea se pot aplica cele 6-9 lovituri, necesare determinrii indicelui de recul mediu pe zon. 3.4. Pregtirea unei zone pentru ncercare const din: - ndeprtarea pojghitei de lapte de ciment separat la compactare existent; - ndeprtarea rugozittilor existente pe suprafata betonului n vederea asigurrii gradului de netezire corespunztor; - evidentierea porilor aparenti sau existenti sub pojghita de lapte de ciment pentru evitarea lor; - evidentierea eventualelor agregate mari detectate pe suprafat pentru evitarea lor. 3.5. Pregtirea suprafetei de ncercat se face prin frecare cu piatr de duritate mare (caeborundum). Grosimea stratului ndep rtat e bine s fie de minimum 1 mm. 3.6. Dup polizare suprafata se curt de praful rezultat prin suflare. 3.7. Numrul loviturilor ntr-o zon poate varia ntre 69. Dup prelucrarea selectiv a rezultatelor trebuie s rmn cel putin 5 msurtori valabile. 3.8. Distanta minim ntre punctele de ncercare ale aceleiasi zone este de 3 cm (ntre centre). 3.9. Distanta minim ntre punctele de ncercare si muchia elementului este de: - 50 mm pentru elementele turnate n cofraj de lemn sau metalic; - 30 mm pentru epruvete turnate n cofraj metalic. 3.10. Elementele la care conditiile de ntrire sunt diferite pe cele dou fete opuse se vor ncerca pe ambele fete. 3.11. Se recomand ca zonele de ncercare s fie alese pe suprafetele cofrate ale elementului. 3.12. ncercrile pe suprafete verticale nu au nevoie de corectii de unghi. ncerc rile pe alte suprafete cu sclerometrul tip N se corecteaz n functie de unghiul a conform tabelului 1.1. Tabelul 1.1.
CORECTIILE DE UNGHI N N 10 20 30 40 50 60 De jos n sus +90 -5,4 -4,7 -3,9 -3,1 -2,3 +45 -3,5 -3,1 -2,6 -2,1 -1,6 De sus n jos -45 +2,7 +2,5 +2,3 +2,0 +1,6 +1,3 -90 +3,5 +3,4 +3,1 +2,7 +2,2 +1,7
3.13. n timpul ncercrii sclerometrul trebuie mentinut riguros perpendicular pe suprafata de ncercare. 3.14. Armarea si declansarea sclerometrului trebuie fcut printr-o apsare lent, progresiv, fr zmucituri.. 3.15. Citirea aparatului se face pe scala acestuia, n numere ntregi, fr zecimale, dup declansarea loviturii, dar nainte de a elibera de presiune tija sclerometrului. 4. Prelucrarea msurtorilor directe 4.1. Msurtorile efectuate ntr-o zon constituie o multime creia i se calculeaz intervalul conform relatiei: N = Nmax - Nmin (1.2) 4.2. Dac intervalul N satisface inegalitatea: N 5div (1.3) atunci toate ncercrile pot fi considerate valabile si pot fi introduse n calculul mediei pe zon . 4.3. Dac intervalul N satisface inegalitatea: N > 5 div. (1.4) o prelucrare selectiv a rezultatelor este necesar. 4.4. n cazul prelucrrii selective se urmreste eliminarea rezultatelor care nu apartin multimii ce reprezint duritatea betonului. Ele pot reprezenta, fie duritatea agregatului, fie reculul din dreptul unui por. 4.5. Prima etap a procesului este asigurarea c nici o ncercare nu a fost fcut n dreptul unui por. n acest scop se calculeaz intervalul si se verific inegalitatea: N3 N1 2 (1.5) este aproape cert c valoarea minim (N1) reprezint ncercarea din dreptul unui por si ea trebuie eliminat. n cele de mai sus s-a presupus c rezultatele ncercrilor au fost ordonate dup mrimea lor n sirul N N , N . 3 1 2 4.6. Dac conditia (1.5) este ndeplinit si N este mai mare de 5, este cert c valorile maxime trebuie eliminate pn se ajunge la ncadrarea n intervalul N t5 (1.7) Numrul valorilor valabile rmase n calculul mediei trebuie s fie de cel putin 5.
4.7. Indicele de recul mediu pe zon se calculeaz cu rezultatele valabile, conform relatiei:
(1.8)
n care k" reprezint numrul ncercrilor valabile din zon. Valorile Nz se rotunjesc la jum tatea de diviziune (de ex. 32 sau 32,5). 4.8. Dac ncercrile nu au fost fcute pe suprafete verticale valorii medii (1.8) i se aplic corectia N dat n tabelul 1.1. 5. Stabilirea relatiei de transformare indice de recul-rezistent a betonului la compresiune 5.1. Relatia de transformare indice de recul-rezistent a betonului la compresiune se stabileste n functie de conditiile existente la locul de aplicare astfel: a) Cu ajutorul unui numr mare de epruvete (n 30), confectionate din betonul de ncercat, dar cu variatii ale raportului a/c, prin apa de amestecare, ale granulozittii agregatului prin fractiunea de fin (0 -1 mm) din agregate si n anumite limite ale gradului de compactare (cu conditia obtinerii unei suprafete nchise). n acest caz relatia de transformare indice de recul-rezistent la compresiune se stabileste exclusiv pe baza datelor experimentale; b) Cu ajutorul unui num r mic de epruvete sau carote (n 3) confectionate sau extrase din betonul de ncercat, de compozitie constant. n acest caz curba de transformare se alege din familia curbelor de transformare indice de recul-rezistent la compresiune teoretic posibile, pe baza rezultatelor experimentale; c) Pe baza compozitiei si maturittii cunoscute a betonului de ncercat. n acest caz relatia de transformare indice de recul-rezistent la compresiune se stabileste pe cale semiteoretic, cu ajutorul coeficientilor de influent ai compozitiei si maturittii betonului; d) Mixt cnd exist un numr mic de epruvete sau carote si date privind compozitia betonului de ncercat. n acest caz curba de transformare este o combinatie ponderat ntre curbele obtinute conform metodologiilor enuntate la punctele b) si c); e) Cnd nu exist nici epruvete sau carote, nici date am nuntite ale compozitiei betonului de ncercat, dar se pot colecta un numr de informatii auxiliare cum ar fi marca de proiect, data turn rii, etc care pot orienta asupra alegerii parametrilor pentru calculul semiteoretic prevzut la punctul c). 5.2. Stabilirea relatiei de transformare pe baza ncerc rii unui numr mare de epruvete (n 30) 5.2.1. Epruvetele preferate pentru ncercare sunt cuburi de 20 sau 14,1 cm latur. n cazul folosirii unor epruvete cu suprafata de impact convex se vor folosi corectii dependente de curba suprafetei. Valoarea corectiilor variaz ntre 2 - 4 diviziuni n functie de raza suprafetei. n cazuri exceptionale (agregat mai mic de 15 mm) se admite folosirea cuburilor cu latura de 10 cm. 5.2.2. naintea ncercrii nedistructive cubul se ncastreaz ntr-un dispozitiv rigid de mas mare n raport cu masa epruvetei pentru a facilita distributia energiei incidente numai ntre energia de deformare local a epruvetei si energia de recul a ciocanului. Cel mai utilizat sistem este blocarea epruvetei ntre platanele unei prese de compresiune si ncrcarea ei cu o fort de aproximativ 40 kN, dar care s nu depseasc 1/2 din forta de rupere a epruvetei. 5.2.3. Pe fiecare epruvet se aplic 6 - 9 lovituri necesare determinrii indicelui de recul mediu pe epruvet. Distantele ntre punctele de ncercare precum si dintre acestea si muchiile epruvetei trebuie s fie conform punctelor 3.8 si 3.9. Toate punctele de ncercare trebuie s se afle pe fetele cofrate ale epruvetei. 5.2.4. Dup ncheierea ncercrilor nedistructive la forta de 40 kN se continu ncercarea epruvetei pn la rupere. Viteza de ncercare va trebui astfel reglat nct ruperea epruvetei s se fac ntr-un timp mai mare de 1 minut (~2 daN/cm2/s). 5.2.5. Pe baza datelor experimentale se calculeaz indicele de recul mediu pe zon, conform prevederilor punctelor 4,14.7 si rezistenta la compresiune a epruvetei pe baza fortei de rupere si a sectiunii epruvetei: 5.2.6. Valorile indicelui de recul mediu si ale rezistentei la compresiune determin pentru fiecare epruvet ncercat un punct n planul N -R (indice de recul-rezistent la compresiune).
c
5.2.7. Dup reprezentarea tuturor epruvetelor ncercate n planul N - R se traseaz curba fat de care punctele experimentale c prezint abaterile minime prin metoda celor mai mici ptrate.
Experienta a artat c folosirea unei curbe polinomiale, ce depinde de dou constante, de tipul: Rc = aNb (1.9) conduce la rezultate satisfctoare si are avantajul de a fi relativ usor de stabilit. 5.2.8. Precizia determinrii rezistentei betonului pe baza curbelor de transformare determinate cu ajutorul unui num r mare de epruvete se estimeaz cu relatia:
(1.10)
n care:
- este rezistenta obtinut prin ncercarea epruvtei i la pres
- rezistenta obtinut prin ncercarea nedistructiv cu sclerometrul a epruvetei i" folosind curba de transformare; k - numrul epruvetelor ncercate folosite pentru trasarea curbei de transformare. 5.3. Stabilirea relatiei de transformare pe baza ncerc rii unui numr mic de epruvete (n 3) 5.3.1. Epruvetele folosite pentru ncercri sunt cele turnate n mod curent pentru controlul distructiv al calittii betonului, cuburi de 20; 14,1 si n mod exceptional 10 cm latura. 5.3.2. Compozitia, umiditatea si maturitatea betonului din epruvete trebuie s fie aceleasi cu cele ale betonului din elementul de ncercat. 5.3.3. Epruvetele se ncearc nedistructiv si distructiv n aceleasi conditii cu epruvetele din seriile mari adic conform prevederilor punctelor 5.2.2. - 5.2.4. 5.3.4. Rezultatele ncercrilor se prelucreaz si se reprezint grafic conform prevederilor punctelor 5.2.55.2.6. 5.3.5. Se determin centrul de greutate al figurii format de punctele reprezentative ale ncercrilor efectuate pe epruvete. 15.3.6. Se alege din familia curbelor polinomiale: Rc = aN2,23 (1.11) pe cea care trece prin centrul de greutate determinat (v. fig. 1.1) 5.3.7. n mod alternativ se poate calcula raportul:
(1.12)
care reprezint coeficientul total de influent pentru epruvet i" si se calculeaz mprtind rezistenta obtinut prin ncercarea distructiv a epruvetei i" la rezistenta corespunztoare mrimilor nedistructive m surate pentru betonul de referint . Determinarea acestei ultime m rimi este explicitat n paragraful 5.4. 5.3.8. Se calculeaz coeficientul mediu de influent pentru toate epruvetele ncercate (C ) conform relatiei: i
(1.13)
5.3.9 Se calculeaz rezistentele betonului din lucrare
folosind relatia:
(1.14) n care: -reprezint rezistentele betonului de referint corespunztoare indicelor de recul msurati.
5.4. Stabilirea relatiei de transformare tinand seama de compozitia betonului ncercat 5.4.1. Se introduce notiunea de beton de referint, beton caracterizat prin urm torii factori de compozitie, umiditate si maturitate: - tip ciment Pa 35; - dozaj ciment 300 kg/m3; - natur agregat: silico-calcar; - maturitate: 900CXzile; - umiditate: corespunztoare pstrrii STAS (7 zile ap + 21 zile aer). 5.4.2. Relatia de transformare indice de recul rezistent a betonului la compresiune pentru betonul de referint are forma: - n sistem SI Rc = 0,01N2,23 (MPa) (1.15) - n sistem SI - adaptat Rc = 0,1N2,23 (daN/cm2) (1.16) Valorile rezistentei betonului de referint ce corespund diferitilor indici de recul pot fi regsite pentru betonul de referint n fig. 1.1 la curba C = 1,00 sau n tabelul 1.2 sub coloana C = 1,00. t t 5.4.3. Dac compozitia betonului de ncercat nu corespunde betonului de referint se calculeaz un coeficient total de influent al compozitiei betonului (C ) conform relatiei:
t
(1.17) n care: Cc este coeficientul de influent al tipului de ciment folosit, dat n tabelul 1.3; Cd - coeficientul de influent al dozajului de ciment folosit, dat n tabelul 1.4; Ca - coeficientul de influent al naturii agregatului egal cu unitatea pentru o clas larg de agregate de duritate similar agregatelor silico-calcare si n general supraunitar pentru agregate putin dure si subunitar pentru agregatele dure, urmnd a fi determinat experimental dac este necesar Cu - coeficientul de influent al umidittii betonului dat n tabelul 1.5. Se atrage atentia c pentru betoanele foarte ude (pstrate sub ap) relatia de transformare de forma general 1.15 sau 1.16 nu mai este valabil si ea trebuie redeterminat plecnd de la relatia general (1.18): Rc = aNb (1.18) cu ajutorul celor dou puncte caracteristice corespunztoare lui N = 20 div si N = 40 div, definite de tabelul 1.5; Cm coeficientul de influent al maturittii betonului, aceasta din urm fiind definit conform relatiei clasice:
n care: i este temperatura mediului de pstrare n 0C Ti numrul de zile de temperatur k vrsta betonului la data ncercrii Tabelul 1.2 REZISTENTELE BETONULUI PENTRU DIFERITI INDICI DE RECUL (MPa) N div 1 14 15 16 1 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 0,60 2 2,2 2,5 2,9 2 3,3 3,8 4,3 4,8 5,3 5,9 6,5 7,2 7,9 8,6 9,3 10,1 11,0 11,8 12,7 13,6 14,6 15,6 16,7 17,8 18,8 20,0 0,70 3 2,5 2,9 3,4 3 3,9 4,4 5.0 5,6 6,2 6,9 7,6 8,4 9,2 10,0 10,9 11,8 12,8 13,8 14,8 15,9 17,0 18,2 19,5 20,7 22,0 23,3 0,80 4 2,9 3,4 3,8 4 44 5,0 5,7 6,4 7,1 7,9 8,7 9.6 10,5 11,4 12,4 13,5 14,6 15,8 17,0 18,2 19,4 20,8 22,2 23,7 25,1 26,6 Ct 0,90 5 3,2 3,8 4,3 5 5,0 5,7 6,-t 7,2 8,0 8.9 9.8 10,8 11,8 12,9 14.0 15,2 16.5 17.7 19,1 20,4 21,9 23,4 25,0 26,6 28,3 30,0 1,00 6 3,6 4,2 4,8 6 5,5 6,3 7,1 8,0 8.9 9,9 10,9 12,0 13,1 14,3 15,5 16,9 18,3 19,7 21,2 22,7 24,3 26,0 27,8 29,6 31,4 33,3 1,10 7 4,0 4,6 5,3 7 6,1 6,9 7,8 8,8 9,8 10,9 12,0 13,2 H.4 15,7 17,1 18,6 20,1 21,7 23,3 25,0 26,7 28,6 30,6 32,6 34,5 36,6 1,20 8 4,3 5,0 5,8 8 6,6 7,6 8,5 9,6 10,7 11,9 13,1 14,4 15,7 17,2 18,6 19,9 22,0 23,6 25,4 27,2 29 2 31,2 33,4 35,5 37,7 40,0 1,30 9 4,7 5,5 6,2 9 7,2 8,2 9,2 10,4 11,6 12,9 14,2 15,6 17,0 18,6 20,2 22,0 23,8 25,6 27,6 29,5 31,6 33,8 36,1 38,5 40,8 43,3 1,40 10 5,0 5,9 6,7 10 7,7 8,8 9,9 11,2 12,5 13,9 15,3 16,8 18,3 20,0 21,7 23,7 25,6 27,6 29,7 31,8 34,0 36,4 38,9 41,4 44,0 46,6
39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 1 49 50 Tabelul 1.3
21,2 22,4 23,7 25,0 26,5 28,1 29,5 30,8 32,2 33,7 2 35,2 36,8
24,7 26,2 27,7 29,2 30,9 32,8 34,4 36,0 37,6
28,2 21,9 31,6 33,4 35,4 37,5 39,3 41,1 43,0 44,9
31,8 33,7 35,6 37,5 39,4 42,2 44,2 46,3 48,3 50,5 5 52,7 55,2
35,3 37,4 39,5 41,7 44,2 46,9 49,1 51,4 53,7 56,1 6 58,6 61,3
38,8 41,1 43,5 45,9 48,6 51,6 54.0 56,5 59,1 61,7 7 64,5 67,4
42,4 44,9 47,4 50,0 53,0 56,3 58,9 61,7 64,4 67,3 8 70,3 73,6
45,9 48,6 51,4 54,2 56,5 61,0 63,8 66,8 69.8 72,9 9 76,2 79,7
49,4 52,4 55,3 5S,4 61.9 65,7 68,7 72,0 75,2 78,5 10 82,0 85,8
3 41,0 42,9
4 46,9 49,0
VALORI COEFICIENT Cc Tip ciment Pa 35, SR 35 1,00 P 40 0,95 M 30 0,87 F 25 0,60* Aluminos *) Valoarea valabil la vrsta foarte mari (T 10 ani) Tabelul 1.4 VALORI COEFICIENT Cd Dozaje Kg/m3 Cd Cc
100 150 200 250 300
0,66 0,76 0,85 0,93 1,00
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...
Page 10 of 67
350 400 450 600
1,06 1,12 1,17 1,22 1,32
Tabelul 1.5 VALORI COEFICIENT Cu Cu N = 20 Saturat (sub ap) STAS la 28 zile (7 zile ap + 21 zile aer liber) Aer cu umiditate 60% Tabelul 1.6 VALORI COEFICIENT Cm Maturitate beton 0Cxzile 210 900 5400 10800 5.4.4. Rezistenta betonului din lucrare (R ef) se determin conform relatiei: Ref = Rref . Ctcomp (1.20) Acest calcul este usurat de Tabelul 1.2 care d direct rezistenta betonului din lucrare (R ef) pentru diferite valori ale coeficientului total de influent sau de curbele corespunztoare din fig. 1.1. 5.4.5. Precizia determinrii rezistentei betonului din lucrare pe baza compozitiei sale este n general mai slab dect precizia determinrii rezistentei cu ajutorul unui numr mare sau chiar mic de epruvete de etalonare din betonul de ncercat. 5.5. Stabilirea relatiei de transformare cnd se dispune de un num r mic de epruvete si de compozitia betonului 5.5.1. Se determin coeficientul total de influent experimental (C exp) prin ncercarea epruvetelor, de care se dispune, nedistructiv si t distructiv si prin aplicarea prevederilor punctelor 5.3.75.3.8. 5.5.2. Se determin coeficientul total de influent al compozitiei betonului (C comp) conform prevederilor ptc. 5.4.3.
t
Umiditatebeton
N = 40 1,12 1,00 0,95
1,52 1,00 0,95
Cm 1,07 1,00 0,92 0,88
5.5.3. Se compar cei doi coeficienti de influent astfel determinati si dac diferenta lor respect conditia:
Page 11 of 67
(1.21)
se calculeaz media ponderat a celor doi coeficienti conform relatiei: (1.22)
valoarea astfel obtinut pentru coeficientul total de influent fiind considerat drept valoare final si folosit n calculul rezistentelor efective ale betonului din lucrare conform relatiei: Ref = Rref . Ct (1.23) Acest calcul este si el facilitat de folosirea Tabelului 1.2 sau a graficului din fig. 1.1. 5.5.4. Dac diferentele dintre cei doi coeficienti de influent, experimental si calculat pe baza compozitiei betonului sunt mai mari de 25% trebuie efectuat o analiz critic comparativ pentru a elimina valoarea eronat. De regul aceast analiz conduce la elimmarea valorii C comp dar exist si cazuri cnd vicii de identificare sau confectionare a probelor au determinat eliminarea valorii
t
Ctexp. 5.5.5. Precizia metodei nedistructive de determinare a rezistentei betonului este n acest caz superioar celei corespunztoare cazurilor cnd exist numai corpuri de prob sau numai compozitia betonului e cunoscut. 6. Prelucrarea statistic a rezultatelor ncercrilor cu sclerometrul Schmidt . 6.1. Se poate face numai n cazurile n care exist corpuri de prob din betonul de ncercat. 6.2. Se calculeaz rezistentele betonului din lucrare corespunztoare fiecrei zone ncercate conform prevederilor cap.5. 6.3. Se calculeaz rezistenta medie a tuturor zonelor (i)n care au fost fcute ncercri nedistructive conform relatiei:
(1.24)
n care: "k" reprezint numrul zonelor ncercate. 6.4. Se calaileaz abaterea medie patratic a rezistentelor determinate n lucrare prin metode nedistructive conform relatiei:
(1.25)
6.5. Se calculeaz rezistenta caracteristic a betonului din lucrare (Rcar) cu relatia: (1.26) n care: t este coeficientul ce depinde de numrul zonelor ncercate si de nivelul de ncredere acceptat pentru calculul rezistentei caracteristice egal n general cu 90%. n cazul unui numr suficient de mare de zone (k 15) se poate accepta drept valoare a lui t": t = 1,66 (1.27)
- un.coeficient ce reflect corelatia dintre cmpul de distributie al rezistentelor determinate prin metode nedistructive si cel al
rezistentelor determinate prin metode distructive. El trebuie determinat pentru fiecare caz n parte cu ajutorul ncercrilor paralele nedistructive si distructive pe corpuri de prob si rezult ca valoare a raportului:
Page 12 of 67
(1.28)
n care: SDP este abaterea medie ptratic a rezistentelor determinate prin ncercri distructive pe corpuri de prob SNP abaterea medie ptratic a rezistentelor determinate prin ncercri nedistructive pe aceleasi corpuri de prob 7. Indicatii speciale 7.1. n cazul msurtorii durittii superficiale cu alte aparate dect sclerometrul Schmidt tip N se recomand stabilirea unei relatii de transformare a citirilor efectuate n citiri echivalente pentru sclerometrul Schmidt tip N. n acest scop este necesar efectuarea unor msurtori paralele cu cele dou sclerometre pe minimum 10 corpuri de prob distribuite n intervalul 0,70 M - 1,20 M n care K este marca de proiect a betonului. Cu titlul orientativ se dau urm toarele relatii stabilite pentru diferite Sclerometre de tip Schmidt: - Tipul L NN = NL + 5,5 (1.29) - Tipul M NN = 1,15NM (1.30) - Tipul P(v) NN = 0,61NPv (1.31) 7.2 Echipa de ncercare este format din 2 persoane: - un operator; - un nregistrator. Este recomandabil ca unul din aceste cadre, de preferint operatorul s fie un cadru cu pregtire superioar cu antrenament si atestare n domeniul folosirii ncercrilor nedistructive la determinarea rezistentei betonului. 7.3. Rezultatele ncercrilor se nscriu ntr-un buletin de ncercare care va trebui s contin: - data efecturii ncercrii si temperatura aerului la locul ncercrii; - obiectivul si elementele ncercate; - toate rezultatele ncercrilor individuale directe din fiecare zon, rezultatele eliminate; - citirea de etalonare a aparatului si seria lui; - corectiile de etalonare si unghi; - mediile pe zon; - compozitia si maturitatea betonului inclusiv marca de proiect; - valorile coeficientilor de influent partiali si totali utilizati n calcul; - rezistentele medii pe zon; - rezistentele medii pe element; - observatiile si concluziile conductorului ncercrii. 7.4.. La efectuarea ncercrilor de duritate superficial pe santier se vor respecta msurile generale de protectia muncii pe santier si
Page 13 of 67
n plus se.va interzice nchiderea sclerometrului prin declansarea n mn, Sclerometrul va fi oprit n pozitia cu arcul de recul destins (lovitura declansat). [top]
II - NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE ULTRASONICE DE IMPULS

1. Prevederi generale 1.1. Prezentul normativ stabileste regulile de efectuare a m surtorilor si de interpretare a rezultatelor ncerc rilor efectuate prin metoda ultrasonic de impuls pe epruvete, elemente si structuri din beton, beton armat si beton precomprimat n scopul determinrii: a) Propriettilor elasto-dinamice ale betonului; b) Defectelor din elemente sau structuri; c) Rezistentelor mecanice ale betonului ndeosebi rezistenta la compresiune n lucrare; d) Modificarea structurii betonului n timpul ntririi sub actiunea agentilor chimici sau fizici agresivi, sau sub actiunea solicitrilor mecanice; e) Omogenitatea betonului n lucrare. 1.2. Metoda se bazeaz pe msurarea timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton, ntre emit tor si receptor, prin transmisie. Din aceast msurtoare se deduce de regul n prima etap, citeza de propagare longitudinal a ultrasunetelor n beton si ulterior, dac aplicatia o cere, rezistenta betonului, tinnd seam de compozitia sa. 1.3. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este indicat n urmtoarele cazuri: a) La controlul calittii betonului ndeosebi cnd acesta este turnat n elemente masive sau prezint defecte aparente sau ascunse; b) La urmrirea ntririi betonului ndeosebi n fazele initiale ale acestui proces, cnd au loc modificri importante ale vitezei de propagare; c) La determinarea degradrilor structurale ale betonului n timpul solicitrilor sau actiunilor fizice sau chimice agresive; d) La determinarea gradului de compactare al betonului n lucrare; e) La elemente la care exist posibilitatea existentei unei diferente sistematice ntre calitatea betonului n stratul de suprafat si n profunzime. 1.4. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este contraindicat n urmtoarele cazuri: a) n zonele cu mari aglomerri de armtur mai ales cnd aceasta este orientat paralel cu directia de propagare emittor-receptor; b) La determinarea rezistentei betonului n zone care acesta prezint degradri structurale; c) La betoane de compozitie complet necunoscut; d) La betoane confectionate cu dozaje ridicate (D 400 kg/m3). 2. Principiul metodei 2.1. Un emittor de ultrasunete alimentat corespunztor produce impulsuri ultrasonice care se propag prin beton. Un receptor de ultrasunete capteaz aceste impulsuri si le transform ntr-un semnal electric. Un bloc electronic permite msurarea timpului de propagare scurs ntre momentul emisiei si momentul receptiei impulsului. 2.2. n functie de modul de amplasare a palpatorilor emittor si receptor pe suprafata betonului se disting urm toarele tehnici de ncercare: a) prin transmisie direct, cnd emittorul si receptorul sunt situati coaxial pe dou fete opuse ale elementului (fig. 2.1 a);
Page 14 of 67
b) prin transmisie diagonal, cnd emittorul si receptorul sunt situati pe fete diferite ale betonului, dar necoaxial (fig. 2.1. b si c); c) prin transmisie la suprafat, cnd emittorul si receptorul sunt situati pe aceiasi fat a elementului (fig. 2.1. d). 2.3. Viteza de propagare longitudinal (V ) se calculeaz cu relatia: L VL = L/T (km/s) (2.1) n care: L este distanta emittor-receptor n linie dreapt, n mm T- timpul de propagare al impulsurilor n beton, n s. n cele ce urmeaz pentru usurinta exprimrii si notrii, vom folosi de regul termenul vitez de propagare si notatia (V) pentru termenul riguros vitez de propagare longitudinal si notatia (VL). 2.4. Pentru ca viteza msurat s fie riguros o vitez de propagare longitudinal n mediu infinit, trebuie ca toate dimensiunile corpului (a, b, c) s satisfac relatia: a, b, c 2 (2.2) n care: - este lungimea de und a ultrasunetului folosit egal cum se stie cu:
= VL / n (2.3)
n care: n - este frecventa oscilatiilor utilizate. Eroarea care se face n definirea vitezei longitudinale; n cazul nerespectrii riguroase a conditiei (2.2) poate fi neglijat pn la limit: a, b, c 1,2 (2.4) Dup care corectiile ce se aplic devin prea importante pentru a fi neglijate. n cazul n care una din dimensiunile elementului, transversal pe directia de propagare, verific relatia: b sau c (2.5) viteza care se msoar este o vitez longitudinal n plci (VP), legat la beton, de viteza longitudinal n medii infinite (VL) prin relatia: VP 0,96 VL (2.6) n cazul n care ambele dimensiuni transversale ale elementului verific relatia: b si c 0,2 X (2.7) Viteza care se msoar este o vitez a undelor de dilatare (VD), legat la beton de viteza longitudinal n medii infinite (VA) prin relatia: VD 0,9 VL. (2.8) . n domeniul situat ntre cel definit de relatiile (2.4) si (2.7) exist un regim tranzitoriu n care viteza de propagare msurat depinde de raportul dintre dimensiunile transversale a corpului si lungimea de und a ultrasunetului. Viteza de propagare msurat n tehnica de suprafat pe fata de turnare a betonului este mai mic de regul cu 4 - 6% dect viteza de propagare msurat prin transmisie direct, pe fete cofrate, din cauza propriettilor particulare ale stratului din vecintatea suprafetei de turnare. 3. Alegerea si pregtirea locurilor de ncercare 3.1. Alegerea elementelor de ncercat se face de beneficiarul ncercrii, de proiectant, de expert sau de o comisie de expertizare.
Page 15 of 67
3.2. Numrul sectiunilor examinate pe fiecare element depinde de obiectul examenului nedistructiv. - Pentru controlul omogenittii se apreciaz ca suficient o retea de puncte cu distanta ntre sectiuni de 50 cm; - Pentru examenul defectoscopic se apreciaz ca necesar o retea principal, cu distanta ntre sectiuni de 30 cm, posibilitti de ndesire suplimentar, prin retele secundare; - Pentru controlul prin sondaj a calittii betonului n elemente se apreciaz ca necesare minimum 3 sectiuni, situate n zonele de solicitare maxime ale elementului si pe ct posibil distribuite n lungul acestuia. 3.3. Numrul punctelor de ncercare ntr-o sectiune depinde de latura sectiunii si de numrul de fete accesibile pentru ncercare. n general el variaz, pentru examenele prin sondaj a rezistentei betonului, ntre 3 - 6. 3.4. Numrul punctelor de ncercare pe epruvete este de minimum 3, pentru cuburile de 20 cm latura si cilindrii de 15X30 cm. 3.5. Se va evita alegerea punctelor de ncercare pe fata de turnare si chiar pe cea opus acesteia. Se vor prefera ncercrile pe fetele laterale, cofrate ale elementului. 3.6. Se va evita alegerea directiei de ncercare paralel cu directia armturilor principale de rezistent, ca si amplasarea punctelor de ncercare n zone cu mari concentrri, indiferent de orientarea acestora. 3.7. Distanta minim a punctelor de ncercare fat de muchiile elementului este de 10 - 12 cm pentru elemente. ncercrile pe epruvete vor avea punctele de ncercare prevzute n ax (egal deprtate fat de muchii). 3.8. Suprafata de beton pe care urmeaz a fi aplicat traductorul trebuie s fie perfect plan, lipsit de rugozitti si de incluziuni de corpuri strine, inclusiv de praf. n acest scop se recomand prelucrarea suprafetelor de beton prin frecare cu o piatr de carborund si suflarea suprafetei, dup ncheierea prelucrrii, pentru nlturarea prafului. Suprafata prelucrat trebuie s depseasc suprafata palpatorului. ' 3.9. Distanta minim ntre punctele de emisie si receptie ale unei m surtori, utilizate la determinarea rezistentei betonului, trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: a) L 2 (2.9) n care: - este lungimea de und a ultrasunetelor utilizate. Pentru betonoscoape cu transductori de 50 kHz la betoane obisnuite relatia (2.9) presupune un spatiu de cea 16 cm. b) L 6 n care:
max (2.10)
max
- este diametrul maxim al agregatului utilizat la prepararea betonului.
3.10. Dimensiunea minim a elementului normal pe directia de ncercare trebuie s ndeplineasc conditia: a 2 (2.11) pentru ca viteza de propagare m surat s corespund vitezei longitudinale. Pentru betonoscoape cu transductori de 50 kHz, la betoane obisnuite, relatia (2.11) presupune o dimensiune de cca 16 cm. Dac una din dimensiunile transversale ale elementului ndeplineste conditia (2.11), iar cealalt dimensiune conditia: b (pentru 50 kHz cea 8 cm) (2.12) se poate admite nc, fr a comite o eroare mai mare de 1,5 - 2%, c viteza msurat este cea corespunztoare undelor longitudinale. Dac ambele dimensiuni transversale ndeplinesc conditia (2.12) dar nu ndeplinesc conditia (2.11) se poate admite nc, cu o eroare mai mic de 3%, c viteza msurat este cea corespunztoare undelor longitudinale. 3.11. La examinarea stlpilor monoliti este util ca ncercrile s se fac pe ambele directii ale stlpului din sectiunea transversal. 3.12. Evitarea ncercrilor n dreptul etrierilor este necesar.
Page 16 of 67
n acest scop se poate folosi fie metoda pachometrului pentru localizarea etrierilor, fie o identificare vizual , combinat cu o dat de proiect (distanta dintre etriei), fie exclusiv datele de proiect, din examinarea crora se poate alege o distant ntre sectiuni hs", multiplu fractionar al distantei din proiect ntre etrieri. hs = (5/4)he (2.13) care asigur ca cel putin 3 din 4 sectiuni s se situeze n afara etrierilor. ncercrile n dreptul etrierilor sunt falsificate ndeosebi la punctele marginale ale sectiunii. 3.13. Trasarea si marcarea locurilor de ncercare se face cu instrumente adecvate pentru a se obtine o precizie a trasrii de 1 cm. Sunt suficiente de regul n acest scop urmtoarele instrumente: lat si nivel (poloboc) sau furtun cu ap, (fir cu plumb) echer si metru, iar pentru marcaj cret forestier sau creion dulgheresc. La trasarea elementelor de mare serie, cum snt cele ce reprezint productia fabricilor de prefabricate, se pot folosi cu un spor al productivittii muncii, sabloanele. 4. Aparatura si tehnica de m surare 4.1. Aparatele cu ultrasunete folosite la determinarea nedistructiv a rezistentei betoanelor se recomand s aib transductori de frecvent proprie cuprins ntre 40 - 100 kHz. n afara acestor limite, contributia dispersiei fizice si geometrice, la rezultatul msurtorii, poate ajunge important. 4.2. n cazul alimentrii la retea, aparatele trebuie s fie capabile s suporte variatii de tensiune de cel putin + 10% si -15%. n cazul alimentrii la baterie, bateria s asigure o autonomie de functionare de cel putin 4 ore. 4.3. Aparatul de msurare a timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton trebuie s fie capabil s asigure o precizie de msurare a timpului de cel putin 1%. n intervalul 20 s 1000 s. 4.4. Instrumentele de msurare a spatiului trebuie s asigure o precizie de msurare a acestuia dup cum urmeaz: a) 0,5% n conditii de laborator pe epruvete; b) 1% n conditii de santier pe elemente. 4.5. Aparatul trebuie s dispun de un mijloc de verificare a m surtorii de tirnp de propagare efectuate. Sistemul cel mai uzitat n acest scop este unul extrem, ce foloseste o bar de calibrare sau de etalonare. 4.6. Eliminarea timpului de propagare corespunztor propagrii n transductori se face printr-o msurtoare cap la cap (n contact direct emittor-receptor). Unele aparate au posibilitatea eliminrii acestui timp de la nceput, n timp ce altele presupun extragerea lui din fiecare msurtoare. 4.7. ntreaga aparatur de ncercare trebuie s-si mentin performantele n urmtoarele conditii: - temperatur ntre -10C si +45oC; - umiditate pn la 90%. 4.8. Tehnica de ncercare presupune aplicarea unui strat de mediu cuplant pe suprafata transductorilor. Stratul cuplant trebuie aplicat n grosimea minim necesar expulzrii complete a aerului dintre transductor si beton, sau poate fi aplicat n exces, dar n acest caz trebuie s fie suficient de fluid pentru a putea expulza excesul, prin presarea transductorului pe beton. Mediile cuplante recomandate pentru beton n functie de rugozitatea suprafetei sunt: vaselina tehnic , vaselina siliconic, plastilin. 4.9. naintea nceperii m surtorilor, inclusiv a reglajului de zero, aparatul trebuie lsat n functie un timp pentru a intra n regim termic de echilibru. Acest timp este de 1 - 2 minute la aparatele cu tranzistori si de 10 - 15 minute la aparatele cu tuburi electronice. 4.10. Reglajul de zero trebuie fcut la o amplitudine a semnalului comparabil cu cea care va fi utilizat ulterior la ncercrile pe beton. El se face prin mentinerea n contact direct a celor doi transductori emit tor si receptor. 4.11. Msurtoarea timpului de propagare a impulsului n beton presupune urmtoarele etape: - aplicarea transductorilor, prevzuti cu mediu cuplant, pe suprafata betonului n zonele marcate, nivelate si cur tate, si mentinerea lor
Page 17 of 67
n contract ferm cu betonul, sub o tensiune minim de ordinul a 10 kgf; - amplificarea semnalului receptionat pn la o amplitudine care permite identificarea clar a momentului sosirii semnalului, de ordinul 2,5 - 3 cm ; - msurarea timpului de propagare scurs ntre momentul emisiei si momentul receptiei semnalului acustic prin aducerea n coincident a unui semnal de referint, cu momentul sosirii semnalului acustic (fig. 2.2). unele msurtori ca cele referitoare la determinarea constantelor elasto-dinamice ale materialului reclam o amplificare suplimentar a semnalului receptionat, pn la amplitudinea maxim permis de aparat, fr aparitia zgomotului de fond, care s perturbe msurtoare (fig. 2.3). Asemenea msurtori conduc la valori n medie cu 1 3% mai mici ale timpului de propagare msurat. Ele nu sunt recomandate n schimb n m surtorile legate de determinarea rezistentei betonului, ntruct rezultatul unei astfel de m surtori depinde de lungimea traiectoriei impulsului n beton. 5. Influente ale conditiilor de ncercare 5.1. Rezultatele msurtorii timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton pot fi influentate de unele conditii de ncercare ca: starea suprafetei betonului, temperatura betonului n timpul ncerc rii, frecventa undelor longitudinale transmise, dimensiunile probelor si armtura existent n elemente. 5. Influente ale conditiilor de ncercare 5.1. Rezultatele msurtorii timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton pot fi influentate de unele conditii de ncercare ca: starea suprafetei betonului, temperatura betonului n timpul ncerc rii, frecventa undelor longitudinale transmise, dimensiunile probelor si armtura existent n elemente. 5.2. Influenta suprafetei se manifest prin introducerea unui strat cuplant de grosime variabil, n functie de rugozitatea suprafetei, ntre transductor si beton. Influenta sa asupra rezultatului msurtorii este cu att mai mare cu ct rugozitatea suprafetei este mai mare, viteza n stratul cuplant mai mic, viteza n beton mai mare si distanta emittor-receptor mai mic. Pentru reducerea influentei sale se recomand o bun prelucrare a suprafetei, distante emittor-receptor relativ mari (peste 30 cm), o nsemnat si uniform distribuit presiune pe transductor n timpul msurtorii, medii cuplante caracterizate prin viteze de propagare, sau impedante acustice mari. 5.3. Un alt aspect al influentei suprafetei betonului l constituie alegerea ntre suprafetele laterale cofrate, suprafete de fund cotrate sau suprafete de turnare ale elementului. Aceste suprafete determin viteze de propagare diferite la msurtori . Suprafetele laterale snt cele mai omogene si mai reprezentative pentru calitatea betonului din masiv. Suprafata de turnare este caracterizat printr-o vitez de propagare mai sczut, ca urmare a efectului separrii la suprafat a unui strat bogat n fractiuni fine de agregat si lapte de ciment, sub actiunea fenomenului de segregare. Ea va fi evitata pe ct posibil, n ncercrile cu ultrasunete. n cazul n care acest lucru nu este posibil se va asigura, n tehnica prin transmisie direct sau diagonal o grosime de beton de minimum 15 cm, iar n tehnica de suprafat o lungime de ncercare de minimum 40 cm. Suprafetele de fund ocup o pozitie intermediar ntre suprafetele laterale si cele de turnare. 5.4. Msurtorile de vitez de propagare efectuate ntre + 5C si + 30C pot fi considerate independente de temperatur . n afara acestui interval influenta temperaturii asupra m surtorii numai poate fi neglijat si n functie de umiditatea betonului se recomand aplicarea corectiilor din tabelul 2.1. Tabelul 2.1 CORECTIILE DE TEMPERATUR ALE VITEZEI DE PROPAGARE V
L
Corectia % Temperatur 0C Beton uscat n aer Beton saturat n ap
+60 +40 +20 0
+5 +2 0 -0,5
+4 +1,7 0 -1
Page 18 of 67
< -4
-1.5
-7,5
Se remarc faptul c pe msur ce temperatura creste, viteza de propagare scade, iar pe m sur ce temperatura scade, viteza de propagare creste, corectiile urmrind s anuleze aceste variatii. 5.5. Lungimea traiectoriei, influenteaz rezultatele msurtorilor pe distante mici, cnd se creaz o preferint pentru propagarea rapid n lungul agregatelor mari, ce sunt caracterizate prin viteze de propagare mari. Aceast influent se poate evita prin depsirea considerabil a limitei prezentate n relatia (2.10) de la pct. 3.9. De asemenea, pe distante mici trebuie evitate msurtorile n camp apropiat conform relatiei (2.9) pct. 3.9. O alt influent a lungimii traiectoriei se manifest n domeniul distantelor mari, atunci cnd este folosit tehnica de msurare la amplitudinea maxim. n acest caz pe msur ce distanta emittor-receptor, creste scade amplitudinea semnalului receptionat si deci sosirea lui este apreciat mai trziu. n vederea evitrii acestui neajuns se recomand msurtorile la amplitudinea constant (standard). Influenta dimensiunilor transversale a" si b" ale epruvetei rmne destul de mic nc pn la limita a si b (pentru 50 khz de cca 8 cm) (2.14) astfel, nct, dac se admit erori de vitez pn la 3% corectiile pot fi neglijate. Se atrage atentia c asemenea erori antreneaz totusi erori de estimare a rezistentei, datorate numai acestui factor, pn la 12%. Dac se coboar sub limitele relatiei (2.14) se intr ntr-un domeniu de tranzitie ntre conditiile de propagare n mediu infinit si cele n plci sau bare. ntruct atingerea conditiilor ideale de propagare n bare sau plci presupune: a si b 0,2 (pentru 50 khz de cca 8 cm) (2.15)ea nu se realizeaz practic niciodat, n cazul betonului. Singura solutie ce se impune este evitarea domeniului m rginit superior de relatia (2.14). 5.6. Frecventa proprie a transductorilor exercit dou tipuri de influente. Una indirect prin modificarea limitei rezultate din relatia (2.14) n cadrul dispersiei geometrice si a conditiilor de cmp ndeprtat, si alta direct datorit dispersiei fizice. n scopul limitrii influentei dispersiei fizice se recomand pentru betoane utilizarea domeniului de frecvent al transductoarelor ntre 40 -100 kHz. 5.7. Viteza de propagare msurat n beton, n vecintatea barelor de armtur, poate fi influentat de existenta acestora, ca urmare a propagrii partiale a impulsului prin arm tur. Aceast preferint si are originea n viteza de propagare superioar n armtur fat de cea din beton (n mod obisnuit de 1,2 - 1,8 mai mare). 5.8. Armturile transversale pe directia de msurare reprezint cazurile cele mai frecvente ntlnite, n ncercrile pe stlpi si grinzi. n cazul unei msurtori axate fat de planul barelor de armtur ca n fig. 2.4, viteza de propagare adevrat n beton (V ) rezult n B functie de viteza aparent m surat, netinnd seama de existenta armturilor (V), din relatia (2.16).
(2.16)
relatie n care: Va este viteza de propagare n armtur; La = ireprezint lungimea traseului impulsului parcurs prin armtur; L- distanta emittor-receptor.
Page 19 of 67
5.9. ncercrile au artat c formula (2.15) desi teoretic corect nu se verific integral n practic ntre cauzele acestor neconcordante putnd fi citate: stratul de beton ce nconjoar armtura nglobat, alinierea barelor, efectul dispersiei fizice, etc. Pe baza ncerc rilor efectuate, valorile factorilor de corectie k , din relatia (2.17):
T
VB = kTV (2.17) n care: VB - este adevrata vitez de propagare n beton; V - viteza de propagare m surat. sunt date n tabelele 2.2 - 2.4 pentru betoane caracterizate prin diferite viteze de propagare. Pentru betoane ce au viteze de propagare intermediare se va interpola liniar. Se remarc c aceste valori sunt totdeauna mai apropiate de unitate, dect cele prevzute de relatia teoretic (2.16), iar corectii semnificative nu apar dect de la bare cu diametrul mai mare de 20 mm si pentru trasee cumulate n arm turi mai mari de 1/4 din parcursul total al impulsului. 5.10. armtura paralel cu directia de propagare a impulsului are o influent asupra rezultatului m surtorii numai dac distanta a" ntre dreapta emittor-receptor si axa arm turii (fig. 2.5 a) ndeplineste-conditia (2.18):
(2.18)
inegalitate n care: L este distanta emittor-receptor; Va viteza de propagare n armtur; VB viteza de propagare n beton. Dac armtura are o influent asupra rezultatului m surtorii, adevrata vitez de propagare n beton VB se calculeaz cu relatia (2.19): VB = kL V (2.19) n care: kL este coeficientul de corectie datorat influentei armturilor longitudinale; V viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice m surat.
Tabelul 2.2 VALORI kT VB = 3500 m/s
Page 20 of 67
La / L 6 0 0,10 0,25 0,50 Tabelul 2.3 1 1 1 0,97 10 1 1 1 0,96 16 1 1 1 0,95
mm
20 1 0,99 0,97 0,94 25 1 0,98 0,96 0,93 30 1 0,97 0,95 0,92
VALORI kT VB = 4000 m/s
La / L 6 0 0,10 0,25 0,50 Tabelul 2.4 1 1 1 0,99 10 1 1 1 0,98 16 1 1 1 0,97
mm
20 1 1 1 0,96 25 1 0,99 0,98 0,95 30 1 0,98 0,96 0,94
VALORI kT VB = 4500 m/s
La / L 6 0 0,10 0,25 0,50 1 1 1 1 10 1 1 1 0,99 16 1 1 1 0,98
mm
20 1 1 1 0,97 1 0,96 25 1 30 1 0,99 0,98 0,95
Valorile coeficientului de corectie kL pentru betoane caracterizate prin diferite viteze de propagare snt date n tabelele 2.5 - 2.7. Pentru betoane caracterizate prin viteze intermediare se va interpola liniar. Corectiile sunt neglijabile de la distanta a" n general mai mari de 0,2 L. 5.11. La elemente armate pe dou sau trei directii, dac ncercrile se fac cu una din directiile de armtur, influenta la 45 fat de cele dou directii de armare rectangulare. n acest caz pentru betoane caracterizate prin viteze de propagare longitudinale superioare valorii de 3700 m/s, armtura nu influenteaz rezultatul msurtorii. Tabelul 2.5 VALORI kL VB = 3500 m/s
La / L 6 10 16
mm
20 25 30
Page 21 of 67
0 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 Tabelul 2.6
0,69 0,76 0,83 0,91 0,98 1
0,68 0,75 0,82 0,90 0,97 1
0,66 0,73 0,80 0,88 0,95 1
0,64 0,72 0,79 0,87 0,94 1
0,63 0,70 0,78 0,86 0,93 1
0,61 0,69 0,77 0,85 0,93 1
VALORI kL VB = 4000 m/s
La / L 6 0 0,05 0,10 0,15 0,20 Tabelul 2.7 0,80 0,86 0,92 0,98 1 10 0,77 0,84 0,91 0,97 1 16 0,75 0,82 0,89 0,96 1
mm
20 0,73 0,80 0,87 0,95 1 25 0,71 0,78 0,85 0,93 0,99 30 0,69 0,76 0,83 0,91 0,98
VALORI kL VB = 4500 m/s
La / L 6 0 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,89 0,93 0,98 1 1 1 10 0,87 0,92 0,97 1 1 1 16 0,84 0,90 0,96 1 1 1
mm
20 0,82 0,88 0,94 0,99 1 1 25 0,80 0,86 0,92 0,98 1 1 30 0,78 0,84 0,90 0,97 1 1
6. Determinarea propriettilor elasto-dinamice ale betonului 6.1. Propriettile betonului ce pot fi msurate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls, n exclusivitate sau n combinatie cu alte metode nedistructive, sunt: modulul de elasticitate dinamic (E ) si coeficientul Poisson dinamic ( ).
d d
6.2. Msurtoarea timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice prin beton, pentru aceste aplicatii, trebuie fcut prin folosirea amplificrii semnalului receptionat la amplitudinea maxim si estimarea pe ecranul tubului catodic a momentului sosirii primului front de unde (punctual de tangent al semnalului cu linia orientat de referint). 6.3. Dimensiunile probelor pe care se fac ncercrile este recomandabil s ndeplineasc s toate directiile conditia: a, b sau c 2 (2.20)
Page 22 of 67
Nu se admit pentru ncercare probe ce nu ndeplinesc conditia: a, b sau c (2.21) 6.4. Modulul de elasticitate dynamic se calculeaz cu formula: (2.22)
n care: este coeficientul Poisson dinamic d
- greutatea specific aparent

g acceleratia gravittii VL viteza de propagare longitudinal msurat la amplitudinea maxim 6.5. Dac nu exist valori experimentale pentru coeficientul Poisson dinamic la betoane nt rite (t > 14 zile) se pot adopta urm toarele valori orientative: betoane pstrate n aer: 0,25 d betoane pstrate n aer: d 0,28 n aceste conditii valorile factorului ce depinde de d din relatia (2.22): (2.23)
devin pentru: - betoane pstrate n aer: f(d) = 0,83 - betoane pstrate n ap f(d) = 0,78 Variatia factorului f( d) n functie de d este dat n fig.(2.6). 6.6 Betoanele tinere de vrst sub 7 zile sunt caracterizate prin valori mai mari ale coeficientului Poisson dinamic dect cele indicate la punctul 6.5, valori ce pot ajunge pn la 0,30 - 0,35. 6.7. Modulul de elasticitate dinamic este echivalent modulului de elasticitate static al corpurilor ideal elastice. n cazul betonului, el este echivalent modulului de elasticitate static, dedus prin nc rcri foarte mici, aplicate un timp foarte scurt, ncerc ri ce suprim deformatiile plastice si vscoase ale betonului. ntre modulul de elasticitate static Est dedus n conditiile standard de ncercare (la 0,3 Rpr) si modulul de elasticitate dinamic E d exist o relatie de forma: (2.24) n care coeficientul de echivalare are valori cuprinse ntre 0,85 - 0,95, n functie de compozitia betonului ncercat.
6.8. Determinarea, modulului de elasticitate dinamic prin metode ultrasonice de impuls prezint avantajul principal de a pune n evident propriettile betonului din lucrare, fiind singura metod capabil s fac acest lucru. 6.9. Coeficientul Poisson dinamic poate fi calculat cu ajutorul unor msurtori combinate de vitez longitudinal de propagare (V ) si L frecvent proprie de vibrare longitudinal (fL). Dac frecventa proprie longitudinal, msurat cu ajutorul unei metode de rezonant,
Page 23 of 67
este frecventa fundamental a epruvetei, factorul f(vd) definit prin relatia (2.23) poate fi calculat cu ajutorul relatiei:
(2.25)
n care : L este lungimea epruvetei ncercate ce trebuie s ndeplineasc conditia : (2.26) a fiind latura sectiunii transversale. Dac valoarea lui f(vd) este cunoscut, deducerea lui vd se reduce la rezolvarea unei ecuatii de gradul 2. Aceast rezolvare poate fi simplificat de graficul din fig. 2.6 sau de Tabelul 2.8. Tabelul 2.8 RELATIA NTRE f(vd) SI vd
vd 0 0,05 0,10 0,15 0,18 0,20 0,22 0,25 0,27 0,30 0,32 0,35 0,37 0,40 0,45 0,50
f(vd) 1 0,995 0,975 0,950 0,922 0,900 0,877 0,833 0,800 0,742 0,698 0,625 0,566 0,467 0,264 0
6.10. ntre coeficientul Poisson dinamic si coeficientul Poisson static exist o relatie de forma general: (2.27 ) unde coeficientul de corelatie depinde de efortul la care se determin coeficientul Poisson static. Pentru betonului, valoarea Iui este cuprins ntre 0,75 si 0,85. Rpr n cazul
Page 24 of 67
7. Omogenitatea betonului din lucrare 7.1. Informatiile furnizate de metodele ultrasonice sunt reprezentative ndeosebi pentru variatiile de omogenitate, datorate compactrii betonului, raportul a/c, prin variatiile apei de amestecare si granulozit tii agregatului. Ele nu sunt suficient de sensibile la variatiile de calitate datorate dozajului si calittii cimentului si sunt prea sensibile pentru variatiile de umiditate ale betonului de la zon la zon. 7.2. Elementul multimii, supus prelucrrii statistice, n vederea aprecierii omogenittii betonului din lucrare, este rezultatul individual al msurtorilor de vitez de propagare. Acest rezultat reprezint media propriettilor elasto-dinamice ale betonului, n lungul traiectoriei impulsului. 7.3. Prelucrarea statistic a rezultatelor msurtorilor vitezei de propagare, presupune gruparea preliminar a tuturor msurtorilor, efectuate pe aceeasi baz de msur (cu variatii admise de 5 cm). 7.4. Rezultatele msurtorilor pe aceeasi baz de msur se prelucreaz statistic conform metodologiei clasice : - Calculul vitezei medii de propagare conform relatiei :
(2.28)
unde k" - reprezint numrul msurtorilor efectuate, iar Vi viteza de propagare msurat ntre perechea de puncte i". - Calculul abaterii relative (2.29) - Calculul abaterii medii ptratice Sv a tuturor msurtorilor efectuate pe aceeasi baz conform relatiei: a fiecrei msurtori conform relatiei:
(2.30)
- Calculul coeficientului de variatie Cv al msurtorilor, efectuate pe aceeasi baz, conform relatiei: (2.31)
7.5. Rezultatele msurtorilor efectuate pe diferite baze se nsumeaz pentru a da omogenitatea total a betonului din lucrare conform regulei: (2.32)
n care p" reprezint numrul bazelor de dimensiuni diferite, pe care s-a fcut msurtoarea, iar m" sunt coeficienti de echivalare pentru baza comun. 7.6. Dac se adopt ca referint baza de 20 cm atunci msurtori fcute pe alte baze trebuie multiplicate cu urm torii coeficienti m. Tabelul 2.9 Baza (cm) Factor m
10 20
0,7 1,0
Page 25 of 67
30 40
1,3 1,5
7.7. Aprecierea direct, pe baza msurtorilor vitezei de propagare, a omogenittii betonului din lucrare (din punct de vedere al compactrii, constantei raportului a/c si a granulozittii agregatului) se poate face conform urmtoarei clasificri: Clasa I: omogenitatea foarte bun: Clasa II: Omogenitatea corespunztoare Clasa III: omogenitate slab: 7.8. Pentru obtinerea unei echivalente ntre coeficientii de variatie ai rezistentelor folosi relatia: (2.33) si cei ai vitezelor de propagare , se poate
n care coeficientul ia valoarea: (2.34)
Echivalarea permite mai degrab definirea unui interval n care, n mod probabil, se afl valoarea coeficientului de variatie al rezistentelor. Mrimea acestui interval creste pe m sur ce coeficientul de variatie al vitezelor creste. 7.9. Omogenitatea betonului n lucrare poate fi calculat, n functie de necesitate pe element, pe ansamblul elementelor de acelasi tip, sau pe un ntreg obiectiv. 8. Determinarea defectelor ascunse ale betonului Defectele ascunse ale betonului, ce pot fi identificate cu ajutorul ultrasunetelor, sunt: a) goluri; b) fisuri sau rosturi de turnare; c) adncimea stratului de beton degradat prin incendiu nghet sau actiuni agresive; d) cuiburi de segregare sau betoane poroase. 8.1. Goluri Existenta golurilor mari (peste 10 cm diametru) este pus n evident, n msurtorile cu ultrasunete, printr-o variatie brusc a timpului de propagare citit la aparat, fr ca aceasta s fie justificat de obicei, de aspectul exterior al suprafetei. Aceast variatie este urmarea faptului c impulsul ntlnim un gol l ocoleste, pe drum fizic minim. Dimensiunea minim a golului m", n sens transversal pe directia de ncercare (diametrul), conform schemei din fig. 2.7 se poate determina n mod orientativ cu formula (2.35):
(2.35)
n care : l este distanta ntre punctele de aplicare a transductorilor pe beton, m surat n linie dreapt si exprimat n cm; t1 - timpul citit la aparat pentru sectiunea din dreptul golului, n s;
Page 26 of 67
t0 - timpul mediu al citirilor la aparat ntre punctele situate la aceeasi distant ntre ele, pentru sectiunile fr goluri ale elementului, n
s
n vederea precizrii formei si mrimii golului se recomand s se foloseasc ncercrile pe mai multe directii, ca si suprapunerea peste reteaua primar a unei retele secundare, mai amnuntite. 8.2. Fisuri sau rosturi de turnare Determinarea fisurilor, a pozitiei si adncimii lor, ca si a rosturilor de turnare se face admitnd, ca si n cazul golurilor, c impulsul ocoleste fisura sau rostul, pe drumul fizic cel mai scurt. ncercrile trebuie orientate perpendicular pe planul de fisurare. se recomand ca emittorul si receptorul s fie aplicate la distante relativ mici ntre ele (20-30 cm) pentru a mri precizia determinrii. adncimea rostului sau fisurii h" (fig. 2.8) se determin cu formula (2.36):
(2.36)
n care hf rezult n cm, dac l este exprimat tot n cm, iar notatiile din formul l, t , t au aceeasi semnificatie ca n relatia (2.35). 1 0 n cazul n care planul fisurii este paralel cu fetele opuse accesibile ale elementului ncercat (fig. 2.9) se poate face determinarea adncimii fisurii, efectund o serie succesiv de msurtori ntr-un plan perpendicular pe planul fisurii (fig. 2.9) pornind de la fata fisurat spre cea opus (de la punctele 1 la 4). Adncimea fisurii este egal, n acest caz, cu distanta de la fata fisurat, la punctele n care, prezenta fisurii nu se mai face simtit n propagarea impulsului ultrasonic. Aceast metod va fi preferat celei descrise n fig. 2.8 ori de cte ori exist conditii pentru aplicarea ei. 8.3. Adncimea stratului de beton degradat. adncimile a" ale straturilor de beton degradat de foc, nghet, sau actiuni agresive (fig. 2.10) se determin orientativ cu forrnula (2.37).
,n cm (2.37)
n care: v1 - este viteza de propagare n betonul degradat, n m/s; v2 - viteza de propagare n betonul nedegradat, n m/s; l0 - distanta emittor-recepior, la care propagarea indirect a impulsului ntre emittor si receptor prin betonul degradat si nedegradat ncepe s fie mai rapida, dect propagarea pe drumul direct de la suprafata betonului numai prin beton degradat (fig.2.11). n cm. determinarea mrimilor l , v , v se face cu ajutorul unui grafic (fig.2.12), n care sunt nscrisi timpii de propagare m surati la diferite 0 1 2 distante emittor-receptor. Graficul este format dintr-o linie frnt al crei punct de frngere determin pe abscis distanta l", iar nclinarea fat de axa ordonatelor determin vitezele v1 si v2.
(2.38) determinarea adncimii straturilor degradate de o actiune superficial, n grinzi si mai ales n stlpi, se poate face si prin folosirea unei metode mixte, compus din elemente distructive si nedistructive. se execut pe suprafata elementului, la o distant suficient de mare de muchii, pe dou fete opuse, o serie de goluri, de adncimi variabile, din 2 n 2 cm si avnd un diametru suficient de mare pentru a introduce cu usurint vrful emittorului electromagnetic sau al receptorului magnetostrictiv pn ia fundul gurii. se efectueaz apoi msurtori succesive ale timpului de propagare ntre perechile de g uri, de adncime cresctoare din 2 n 2 cm (fig.2.12). n momentul n care timpul de propagare msurat corespunde betonului nedegradat, adncimea stratului degradat a" rezult din formula:
Page 27 of 67
a = (b-l)/2, [cm] (2.39) n care: b - este dimensiunea elementului ncercat n lungul directiei de propagare, n cm ; l - distanta ntre emittor si receptor la care viteza este corespunztoare betonului nedegradat, n cm. formula 2.39 presupune o degradare a betonului prin nghet egal pe ambele fete pe care se fac m surtorile (fig.2.12). Dac numai o fat este degradat, gurile se execut numai la acea fat si adncimea stratului degradat este dat n relatia: a = b-l (2.40) n cazul betonului degradat prin nghet, toate metodele pentru determinarea adncimii stratului degradat se vor aplica numai dup dezghetarea betonului. 8.4. Cuiburi de segregare Cuiburile de segregare sunt regiunile n care betonul prezint un aspect evident macroporos, ca rezultat, fie al unei slabe compactri, fie al separrii fractiunilor de agregate ce intr n compozitia betonului, fie al actiunii simultane a ambilor factori. Adncimea a a stratului de beton segregat se determin cu formula : , n m (2.41)
n care : t este timpul de propagare msurat n dreptul zonei segregate, n secunde, v1 viteza de propagare n betonul segregat, determinat printr-o msurtoare de suprafat cu o distant ntre emittor si receptor suficient de mic pentru ca propagarea s se fac direct, n m/s, v2 viteza de propagare n betonul nesegregat, determinat n zonele n care betonul nu prezint fenomene de segregare, n m/s, b distanta emittor-receptor, n m. Formula presupune o vitez n betonul nedegradat v , net diferit de viteza n betonul degradat v . 1 2 9. Determinarea degradrilor structurale, produse de solicitrile seismice, n elementele constructiilor de beton armat 9.1. Seismele produc n elementele structurilor de beton armat ncovoieri pe dou directii, torsiune, fort tietoare, forte axiale deci practic toate tipurile de solicitri. Toate aceste solicitri pot produce degradri structurale ale betonului. 9.2. Determinarea zonelor degradate structural presupune: - determinarea extinderii acestor zone; - determinarea intensittii degradrilor structurale; - determinarea orientrii degradrilor. 9.3. Prin zone degradate structural se nteleg acele zone ale elementelor de beton armat n care, ca urmare a solicitrilor seismice, sau produs deformatii ireversibile de tipul microfisurilor sau fisurilor, deformatii ce influenteaz capacitatea portant ulterioar a elementului. Aceste zone se ntlnesc la elementele n care solicitrile de compresiune au atins un nivel att de ridicat nct se produce o microfisurare urmat de o fisurare n mas a zonei respective. Unii cercettori consider aceste zone ca fiind n domeniul post-elastic al betonului. 9.4. Elementele n care apar zone degradate structural si pentru care este important localizarea acestor zone, Ia solicitri seismice, sunt n ordinea frecventei: a) grinzi, b) diafragme: c) grinzi.
Page 28 of 67
9.5. Din punct de vedere al orientriii fisurilor si microfisurilor n zonele degradate, exist dou situatii: a) cu orientare haotic (dup toate directiile); b) cu orientare ordonat preferential (dup o directie). 9.6. Identificarea zonelor degradate n elementele de beton se face cu metoda ultrasonic de impuls. 9.7. Principiul determinrii, const n msurarea timpului de propagare ntre emittor si receptor folosind tehnica transmisiei directe sau diagonale n zone presupuse degradate si nedegradate ale unui element de beton armat investigat. 9.8. Cu ajutorul timpului de propagare msurat si a distantei emittor-receptor (L) se calculeaz o vitez de propagare longitudinal (V ). L 9.9. n cazul zonelor degradate, viteza calculat are un caracter conventional ntruct n realitate timpul de propagare crescut, msurat n aceste zone, rezult din cresterea drumului parcurs de impuls prin ocolirea fisurilor si microfisurilor (fig. 2.13). 9.10. ori de cte ori este posibil se recomand alegerea punctelor de ncercare pe dou directii rectangulare, n sectiunea transversal a elementului. acest lucru este de regula posibil pentru stlpi (fig. 2.14 a) si practic imposibil pentru diafragme (fig.2. 14b). grinzile se ncearc si ele, de regul, pe o directie din cauza prezentei plcilor, dar ncercarea poate avea loc prin transmisie diagonal dac planul degradrilor o cere (fig. 2.14 c). ncercarea pe dou directii are avantajul determinrii zonei degradate, indiferent de orientarea fisurilor si microfisurilor si permite precizarea directiei preferentiale de microfisurare si fisurare n element. 9.11.Numrul punctelor de ncercare pentru determinarea zonelor degradate ntr-un element este n general peste 20. El poate fi limitat, ntr-o anumit msur, de examinarea vizual a elementului, dac aceast examinare ofer indicii privind existenta unei zone degradate structural. n acest caz examinarea va fi concentrat n zona cu degradri vizibile precum si n zonele adiacente. 9.12. Punctele pentru stabilirea extinderii zonei degradate ntr-o sectiune se aleg cu o echidistant de 10...15 cm, pe ambele directii de ncercare din sectiune, cu grija necesara pentru evitarea influentei arm turilor si a efectului de perete. 9.13. Distantele ntre sectiuni pe lungimea (nltimea) elementului pot fi variabile, fiind mai mici n zona presupus a degradrilor structurale si m rindu-se pe msura ndeprtrii de aceste zone. Distantele minime ntre sectiuni sunt de ordinul 1520 cm. 9.14. Palpatorii se amplaseaz astfel nct traiectoria impulsului s fie perpendicular pe directia preferential de microfisurare. 9.15. Precizia msurtorii timpului de propagare, ce trebuie asigurat, este de minimum 1% . Precizia msurtorii distantei n linie dreapt ntre emittor si receptor este de minimum 1%. 9.16. Mediul cuplant folosit la m surtori va fi adecvat strii, n particular rugozittii, suprafetei fiind preferat vasilina sau, pe suprafete rugoase, plastilina. 9.17. Suprafetele de ncercare vor fi prelucrate prin frecare cu piatr de polizor pentru asigurarea unui bun contract acustic ntre palpator si beton. 9.18. Punctele de ncercare vor fi alese n afara zonei de influent a armturilor, care este mai extins n zonele cu beton degradat dect n zonele cu beton nedegradat. 9.19. Exist posibilitti de determinare a zonelor degradate structural si folosind tehnici de suprafat dar acestea cer o experient mult mai ndelungat din parte a operatorului, pentru a interpreta corect rezultatele m surtorilor dect tehnicile bazate pe transmisie direct, ca cele prevzute mai sus. 9.20. Pentru zonele puternic degradate, cu planuri preferentiale de fisurare, exist posibilitatea folosirii si altor tehnici nedistructive cum ar fi metodele radiografice. 9.21. Mrimile ce se compar n vederea stabilirii extinderii n suprafat si adncime a zonelor degradate sunt vitezele de propagare longitudinale ale impulsurilor ultrasonice. 9.22. Msurtorile pe o directie, permit aprecierea cu suficient precizie a extinderii degradrilor, ntr-un plan normal pe directia de propagare a ultrasunetelor (directia emittor-receptor). Aceste msurtori mai permit o apreciere orientativ a dezvoltrii degradrilor structurale n profunzime (paralel cu directia emittor-receptor) prin amplitudinea saltului pe care l realizeaz viteza de propagare, n
Page 29 of 67
zona respectiv. 9.23. Msurtorile pe dou directii, permit aprecierea zonelor cu degrad ri structurale, n ambele planuri perendiculare pe directia de propagare deci pe ambele directii ale sectiunii, att extinderea ct si profunzimea acestor zone. 9.24. Criteriul fundamental de delimitare a zonelor ce includ degrad ri structurale este bazat pe compararea vitezelor de propagare msurate nuntru si n afara zonelor degradate. Premizele unei interpretri corecte a rezultatelor ncercrilor presupun: a) eliminarea msurtorilor n zone influentate de defecte de turnare; b) eliminarea msurtorilor influentate de prezenta armturii. 9.25. Eliminarea msurtorilor n zone influentate de defectele de turnare se face prin examinarea vizual a elementului ncercat, pe toate fetele accesibile si marcarea defectelor identificate pe schita elementului. 9.26. Eliminarea msurtorilor influentate de arm turi se face prin evitarea zonelor cu mare concentratie de arm turi, evitarea ncercrilor paralele cu directia de armare si examinarea critic a rezultatelor ncercrii, n vederea eliminrii valorilor neobisnuit de ridicate. 9.27. Prima etap a procesului presupune calculul unei medii a celor mai mari 6 valori ale vitezei de propagare msurare conform relatiei:
, [m/s] (2.42)
9.28. A doua etap a procesului presupune delimitarea zonelor n care vitezele de propagare msurate ndeplinesc conditia: , [m/s] (2.43) Rezult astfel o prim aproximare a zonelor n care ar putea fi prezentate degrad ri structurale n urma solicitrii seismice. 9.29. A treia etap presupune o recalculare a valorii vitezei medii de propagare, ce caracterizeaz elementul n zonele nedegradate, pe baza rezultatelor etapei preliminare adic lund n considerare toate msurtorile efectuate n afara zonei degradate structural, conform relatiei:
, [m/s] (2.44)
n care: N - numrul punctelor situate pe ntreg elementul n afara zonelor degradate si care ndeplineste conditia: N 6 (2.45) n cazul cnd pe un anumit element nu se gsesc cele 6 puncte n zone nedegradate se admite completarea cu puncte pe elemente din acelasi lot de turnare. 9.30. A patra etapa presupune o reverificare a extinderii zonelor degradate structural, definite de data aceasta de multimea punctelor de msurare care ndeplinesc conditia: , [m/s] (2.46) 9.31. Procesul ar putea continua n aproximatia a doua ce implic o recalculare a valorii medii 2.44 pe baza noilor zone si o redefinire a zonei degradate structural conform relatiei (2.46) dar rareori acest lucru se dovedeste necesar. 9.32. rezultatele se prezint sub forma unor zone hasurate sau posate pe suprafata desfsurat a elementului sau n sectiunea sa transversal (fig. 2.15). Extinderea lor mpreun cu saltul vitezei ofer o imagine a efectului solicitrii asupra solutiei de remediere ce trebuie adoptat. 9.33. n vederea determinrii zonelor degradate structural se poate folosi n cazul fisurilor cu orientare preferential si metoda radiografic, alegnd directia de iradiere paralel cu planul fisurilor. Aceast solutie nu este ns competitiv nici tehnic, nici
Page 30 of 67
economic. 10. Determinarea rezistentei mecanice a betonului 10.1. Determinarea rezistentei la compresiune a betonului, prin metode ultrasonice de impuls, este indicat n cazurile n care variatiile de rezistent sunt provocate de o compactare neuniform sau insuficient a betonului, de nerespectarea raportului A/C prin variatia apei de amestecare, de conditii neobisnuite de ntrire (temperaturi sczute beton nghetat sau tratamente termice) si n buna msur de granulozitatea agregatului si calitatea cimentului. 10.2. Determinarea rezistentei la compresiune a betonului prin metoda ultrasonic are la baz msurarea vitezei longitudinale de propagare a ultrasunetelor. n acest scop este necesar ca dimensiunile piesei, ntr-o sectiune perpendicular pe directia de ncercare, s fie cele descrise la pct. 3.10. 10.3. Msurile prin care se asigur o precizie mai mare a determinrii rezistentei betonului prin metode nedistructive de impuls sunt: a) cunoasterea datelor tehnologice reale cerute de metod privind compozitia (dozaj, granulozitate, adaosuri etc) si p strarea (umiditate, vrst) betonului ncercat, precum si cunoasterea cauzelor care au condus la nerealizarea mrcii de proiect; n cazul cnd exist dubii privind corectitudinea acestor date, se va apela Ia metodele descrise la pct. c - extrageri de carote; b) existenta unor epruvete turnate o dat cu betonul din lucrare si pstrate n aceleasi conditiuni, pe care s fie fcute ncercrile distructive si nedistructive pentru verificarea si corectarea pozitiei curbei de transformare vitez-rezistent" ; c) folosirea metodelor de ncercare nedistructiv combinate ntre ele, sau combinate cu metode distructive prin extrageri de carote, al cror diametru ndeplineste conditiile punctului 9.2, pe care s fie fcute ncercrile de etalonare a curbei de transformare vitez rezistent". 10.4. ncercrile pentru determinarea rezistentei betonului cu ajutorul ultrasunetelor nu vor fi f cute pe: - elemente comprimate, n care eforturile unitare ( ) au depsit limita de 0,65 Rc; ) au depsit limita Rt, chiar dup
- elemente ntinse, n lungul directiei eforturilor de tensiune, dac eforturile unitare n beton ( suprimarea cauzei care a provocat solicitrile.
Restrictiile de mai sus sunt necesare pentru ca rezultatele msurtorilor s nu fie influentate de microfisurile sau fisurile ap rute n beton. 10.5. La ncercarea elementelor de beton armat pe santiere, se vor avea n vedere recomand rile cuprinse n capitolul 5 Influente ale conditiilor de ncercare" din prezentul normativ. 10.6. Determinarea rezistentei betonului cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls se bazeaz pe faptul c, dependenta ntre viteza de propagare longitudinal a ultrasunetelor v" si rezistenta la compresiune a betonului R ", se poate aproxima cu o relatie de tip
c
exponential de forma: (2.47) n care a" exprimat n daN/cm2 si b" n s/km, sunt factor ce urmeaz a fi determinati, tinnd seama de faptul c relatia vitezrezistent" nu este n general univoc (unei aceeasi rezistente pot s-i corespund viteze de propagare diferite, dac anumiti factori din compozitia betonului ce se ncearc sunt diferiti). 10.7. Curba caracteristic (2.47), necesar pentru transformarea vitezei longitudinale de propagare m surate n rezistent la compresiune, depinde de o serie de date ce privesc compozitia, sau p strarea betonului ncercat. Ea se determin cu ajutorul urmtoarelor mijloace: - prin datele cuprinse n registrul de turnri al lucrrii; - prin informatii, scrise sau verbale, furnizate de executant sau dirigintele lucr rii; - prin examinarea betonului ca aspect exterior si n sp rturi. 10.8. Pentru determinarea curbei de transformare vitez-rezistent" a unui beton dat, se consider un anumit beton standard de referint definit prin urmtoarele elemente: - dozajul de ciment 300 kg/m3;
Page 31 of 67
- tipul cimentului Pa 35; SR 35; - natura agregatelor silico-calcare de ru; - granulozitatea agregatelor tip c (fig. 2.16); - umiditatea betonului: corespunztoare pstrrii conform STAS 1275-70 la 28 zile (7 zile sub ap + 21 zile n aer), - maturitatea betonului 900oC x zile - adaosuri fr Corectarea curbei de transformare, necesar pentru mbunttirea preciziei, se face cu ajutorul: - ncercrilor de etalonare nedistructive si distructive, pe corpuri de prob (cuburi de prob de 20 cm latura) turnate si pstrate n aceleasi conditii cu betonul din lucrare. - Extragerilor de carote si ncercrilor lor prin metode nedistructive si distructive. Carotele trebuie s respecte conditia (2.14). Daca aceast conditie nu e respectat se va ncerca betonul din lucrare, n locul n care urmeaz a fi extras carota. Dac pe santier exist posibilitatea ca n paralel cu desfsurarea lucrrilor s se toarne un numr mare de cuburi (peste 20) confectionate cu diferite rapoarte A/C sau diferit compactate, atunci curba de transformare vitez -rezistent se obtine n conformitate cu prevederile capitolului 11. 10.9. Ecuatia de transformare (2.47) a betonului standard este perfect determinat prin pozitia a dou puncte caracteristice, corespunztoare la dou viteze de propagare, una mai mic, de 3200 m/s si una mai mare de 4200 m/s, plasate n planul de coordonate R - V si caracterizate prin urmtoarele valori: c V1 = 3200 m/s VL = 4200 m/s daN/cm2 daN/cm2 (2.48)
Relatia de transformare a betonului standard este dat prin valorile rezistentelor corespunztoare diferitelor viteze de propagare n tabelul 2.10, pe coloana 6, avnd indicativul C = 1,00. t Tabelul 2.10 TRANSFORMAREA VITEZEI DE PROPAGARE N REZISTENT LA COMPRESIUNE Rezistenta la compresiune Rc n daN/cm2 Viteza de propagare V [m/s] 0,60 Pentru valorile coeficientului de influent Ct total 0,70 0,80 0,90 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,50
3000 3050 3100 3150 3200 3250 3300 3350
38 40 42 44 47 49 52 55
45 47 49 52 55 57 61 64
51 54 56 59 62 68 70 74
58 60 63 67 70 74 78 83
64 76 70 74 78 82 87 92
70 74 77 81 86 90 96 101
77 80 84 89 94 98 104 110
83 87 91 96 101 107 113 120
90 94 98 104 109 115 128 139
96 101 105 111 117 123 131 138
Page 32 of 67
3400 3450 3500 3550 3600 3650 3700 3750 3800 3850 3900 3950 4000 4050 4100 4150 4200 4250 4300 4350 4400 4450 4500 4550 4600 4650 4700 4750 4800 4850 4900 4950
58 61 65 68 72 76 81 85 90 95 100 106 113 119 126 133 140 148 155 162 169 178 187 196 206 217 229 241 255 269 283 298
68 71 76 80 84 89 95 99 105 111 117 124 132 139 147 155 164 172 181 189 197 207 218 229 241 253 267 281 298 314 330 348
78 82 86 91 96 102 108 114 120 126 134 142 150 159 168 178 187 197 206 216 226 237 245 262 275 290 305 322 340 358 378 398
87 92 97 103 108 114 122 128 135 142 150 159 169 179 189 200 211 221 232 243 254 266 280 294 310 326 343 362 383 403 425 447
97 102 108 114 120 127 135 142 150 158 167 177 188 199 210 222 234 246 258 270 282 296 311 327 344 263 381 402 425 448 472 497
107 112 118 125 132 140 149 156 165 174 183 195 207 219 231 244 257 271 284 297 310 326 342 360 378 398 419 442 468 493 519 547
116 122 130 137 144 152 162 170 180 190 200 212 226 230 252 266 281 295 310 324 338 355 373 392 413 434 457 482 510 538 566 596
126 122 140 148 156 165 176 185 195 205 217 230 244 259 273 289 304 320 335 351 367 385 404 425 447 471 495 523 553 582 614 646
136 143 151 160 168 178 189 199 210 221 234 248 263 279 294 311 328 344 361 378 395 414 435 458 481 507 533 563 595 627 661 696
146 153 162 171 180 191 203 213 225 237 251 266 282 299 315 333 351 369 387 405 423 444 467 491 516 453 572 603 638 672 708 746
Page 33 of 67
5000
314
366
418
471
523
575
628
680
732
785
10.10. Pentru toate betoanele confectionate cu agregate silico-calcare de ru, se admite coeficientul b" al relatiei (2,47) constant si egal, cu 1,06 s/km. n acest fel, pentru definitivarea curbei de transformare vitez-rezistent" a acestor betoane, este suficient un punct al curbei. 10.11. Pentru betoanele cu elemente caracteristice diferite de cele ale betonului standard relatia de transformare se calculeaz astfel: - se determin valoarea coeficientului de influent Ct, total cu formula: , (2.49) unde: Cd - este coeficientul de influent al dozajului; Cc - este coeficientul de influent al tipului de ciment; Ca - este coeficientul de influent al naturii agregatului; Cg - este coeficientul de influent al fractiunii fine a agregatului ; C - este coeficientul de influen al dimensiunii maxime a agregatului; Cu - este coeficientul de influent al umidittii betonului Cm - este coeficientul de influent al maturittii betonului; Cp - este coeficientul de influent al adaosurilor. Valorile coeficientilor de influent C C sunt date n tabelele 2.11 - 1.18. p d Pentru adaosul plastifiant lignosulfonat de calciu: Cp = 1,00 (2.50) Coeficientul de influent al naturii agregatelor se ia egal cu unitatea : Ca = 1,00 (2.51) pentru agregatele de ru silico-calcare neconcasate. Tabelul 2.11 COEFICIENTUL DE INFLUENT AL DOZAJULUI Coeficientul de influent Cd
Dozaj Kg/m3
100 150 200
0,46 0,61 0,75
Page 34 of 67
250 300 350 400* 450* 500* 550* 600* 700*
0,88 1,00 1,10 1,20 1,29 1,38 1,46 1,53 1,63
*) La dozajele notate cu asteriscuri, folosirea metodelor ultrasonice nu este indicat , ca urmare a erorilor mari ce pot interveni n determinarea rezistentei betonului. Utilizarea lor n asemenea cazuri are caracter de exceptie Tabelul 2.12 COEFICIENTUL DE INFLUENT AL TIPULUI DE CIMENT Coeficientul de influent Tipul de ciment Cc P 50 P 400 Pa 35, ST 35 M 30 F 25 1,14* 1,07 1,00 0,92 0,85
*) Valoarea este valabil pentru vrsta de 28 zile. La vrsta de 3 zile valoarea este 1,40. Pentru vrste intermediare se va interpola. La vrste mai mari de 28 zile, coeficientul continua s scad tinznd ctre valoarea limit 1,10. Tabelul 2.13 COEFICIENTUL DE INFLUENT AL FRACTIUNII FINE Procentul de fractiuni 0-1 mm 6 12 18 30 42
Coeficientul de influent Cg
0,96 1,00 1,04 1,12 1,20
Page 35 of 67
54 Tabelul 2.14
1,28
COEFICIENTUL DE INFLUENT AL DIMENSIUNII MAXIME A AGREGATULUI Dimensiunea maxim mm 70-80 30 15 7 3 1 Tabelul 2.15 COEFICIENTUL DE INFLUENT AL UMIDITTII BETONULUI Coeficientul de influent Modul de pstrare Cu Pstrare n aer Pstrare conform STAS 1275-70 (7 zile n ap + 21 zile n aer) Pstrare n ap 1,04
Coeficientul de influent C 0,94 1,00 1,05 1,12 1,25 1,71
1,00 0,80
Tabelul 2.16 COEFICIENTUL DE INFLUENT AL MATURITTII BETONULUI Coeficientul de influent Cm
Factor de maturitate f
100 250 500 900 3000
0,73 0,87 0,95 1,00 1,08
Page 36 of 67
6000 15000 20000 NOT : Prin factor de maturitate f se ntelege produsul temperatura de ntrire n grade Celsius. Tabelul 2.16
1,14 1,18 1,20
, n grad centigrad X zile, n care t este vrsta betonului n zile i
COEFICIENTUL DE INFLUENT AL ADAOSULUI DE CLORUR DE CALCIU (CaCl2) Coeficientul de influent Cp 1,00 1,19 1,40
Procent de adaos % 0 2 4 NOT : n toate tabelele, pentru valorile intermediare, se interpoleaz .
n cazul n care betonul este confectionat cu agregate concasate sau agregatele nu sunt de tip silico-calcar, determinarea coeficientului C se face pe cale experimental prin ridicarea unei curbe de transformare vitez-rezistent", pe baza datelor obtinute prin ncercri distructive si nedistructive efectuate pe aceleasi epruvete (pentru detaliu vezi capitolul 11). Cu titlu orientativ se dau valori deduse pentru agregate concasate de diferite proveniente n tabelul 2.18. Tabelul 2.18 COEFICIENTI DE INFLUENT Ai NATURII AGREGATULUI Coeficientul de influent Ca 1,00 1,06 1,10 1,09 0,82 1,70 0,91
Proportie Tip agregat % Cuart de ru Andezit concasat Andezit concasat Granit concasat Calcar concasat Baritin concasat Balast concasat 100 75 100 100 100 100 100
Page 37 of 67
10.12. Valoarea factorului a" al relatiei (2.47), pentru beton oarecare, este dat de relatia: a = as x Ct (2.52) n care as = 2,65 daN/cm2 este valoarea coeficientului pentru betonul standard. 10.13. Calculul rezistentelor corespunztoare diferitelor viteze de propagare, msurate la un beton caracterizat printr-o valoare dat a coeficientului Ct, se efectueaz pe baza relatiei (2.47) sau a tabelului 2.10. 10.14. Dac pe santier se dispune de epruvete turnate o dat cu betonul pus n oper si pstrate n aceleasi conditii, sau de carote care satisfac conditia (2.14), aceste se ncearc att nedistructiv cu ultrasunete, ct si distructiv la pres. Se calculeaz pentru fiecare epruvet i" raportul:
(2.53)
n care,
este rezistenta dedus din ncercarea la pres a epruvetei i", iar
este rezistent cubic dedus din ncercarea cu are semnificatia unui
ultrasunete a epruvetei i" obtinut considernd compozitia betonului standard (C = 1,00). Raportul t coeficient de influent total experimental pentru epruveta i". Se calculeaz valoarea medie:
(2.54)
pentru toate cele n" epruvete disponibile. Pentru mbunttirea valorii acestei medii se pot folosi criterii de eliminare selectiv . Se compar valoarea experimental cu valoarea coeficientului de influent total dedus prin calculul, pe baza compozitiei
cunoscute a betonului. Una din urmtoarele situatii poate avea loc:
a)
(2.55)
n acest caz se apreciaz c datele experimentale verific datele de calcul si nu sunt necesare corectii.
b)
(2.56)
n acest caz se apreciaz c o corectur a datelor de calcul este necesar si c drept coeficient final de transformare se poate adopta valoarea : (2.57)
c)
(2.58)
n acest caz se apreciaz c exist o discordant flagrant ntre datele de calcul si cale experimentale si trebuie c utate cauzele acestei discordante. Dup cum ele se identific n partea experimental sau n partea de calcul, se elimin una din cele dou valori suspectate. Dac nu se identific n nici o parte, se renunt la coeficientul de calcul. Asemenea verificri sunt necesare si dac corectitudinea datelor privind prepararea betonului, folosite n calculele de transformare este ndoielnic.
Page 38 of 67
10.15. Precizia determinrilor. 10.15.1. Prin precizia determinrilor, n sensul prezentelor instructiuni tehnice, se ntelege intervalul n care sunt cuprinse cel putin 90% din abaterile rezistentelor calculate pe baza m surtorilor de vitez de propagare, fat de rezistentele reale ale betonului, determinate prin ncercarea la pres. 10.15.2. n cazul cnd se dispune de toate datele referitoare la compozitia si conditiile de p strare ale betonului ncercat, cerute de metod, precum si de cuburi de contraprob sau de carote pentru efectuarea ncercrilor si determinrilor artate la pct. 10.3, precizia metodei trebuie considerat ca fiind cuprins, ntre +15 - 20%. 10.15.3. n cazul existentei tuturor datelor exacte referitoare la compozitia si conditiile de p strare ale betonului ncercat, cerute de metod, ns a lipsei cuburilor de contraprob sau carotelor, precizia metodei este cuprins ntre +20 30%. 10.15.4. n cazul lipsei tuturor informatiilor privind conditiile de preparare si p strare ale betonului ncercat, precum si a cuburilor de contraprob, sau a carotelor, precizia este cuprins ntre + 30 - 40% si chiar peste aceste limite, n functie de posibilittile conductorului ncercrii de a suplini lipsa informatiilor prin interpretarea pe baza experientei proprii a datelor, pe care le poate culege de la locul ncercrii. n aceast situatie se va alege, drept curb de transformare vitez-rezistent, curba ce corespunde valorilor medii posibile ale parametrilor necunoscuti din compozitia betonului (tip si dozaj de ciment, granulozitatea si natura agregatelor etc). 11. Determinarea rezistentei la compresiune a betonului n fabricile de prefabricate 11.1. La determinarea rezistentei betonului cu ajutorul metodelor ultrasonice de impuls n fabricile de prefabricate, vor fi avute n vedere recomandrile cuprinse n capitolul 10, punctele 1-4 si capitolul 5 Influente ale conditiilor de ncercare". 11.2. Determinarea relatiei de transformare vitez de propagare - rezistent la compresiune" se va face separat pentru fiecare tip de beton produs n fabric. n acest scop, pe corpuri de prob, vor fi fcute succesiv ncercri nedistructive cu ultrasunete si apoi ncerc ri distructive (ruperi Ia pres), conform STAS 1275-70. Corpurile de prob, necesare acestor ncercri, vor fi confectionate dintr-un beton similar celui turnat n elementele prefabricate si vor fi pstrate n aceleasi conditii de ntrire ca si elementele prefabricate ce urmeaz a fi ncercate. 11.3. La confectionarea corpurilor de prob necesare pentru obtinerea curbei de transformare vitez-rezistent" se variaz ntre limite extreme acei factori care dau n mod obisnuit, n procesul tehnologic al fabricii, variatii de rezistent ale elementelor prefabricate si anume: raportul A/C prin variatia apei de amestecare, gradul de compactare al betonului turnat, regimul de tratare termic . Dac sunt posibile eventuale variatii de dozaj de ciment sau de granulozitate a agregatelor, ele se vor accepta numai ntre limitele n care ele au loc efectiv n procesul tehnologic. Ele nu pot s depseasc +20 din valorile nominale. 11.4. Pe lng corpurile de prob mentionate la punctul 11.3, se vor putea face ncercri de verificare pe cuburile rezultate din productia curent a fabricii, pentru a se obtine informatii suplimentare asupra preciziei metodei si a factorilor care provoac n mod curent variabilitatea calittii betonului n productie. 11.5. ncercarea cu ultrasunete a corpurilor de prob (cuburi de 20 cm latur), se va face conform prevederilor generale cuprinse n capitolul 3, n cel putin 3 puncte pe ambele directii normale pe directia de turnare. Alegerea punctelor de msurare trebuie s permit obtinerea unor informatii reprezentative pentru ntregul beton cuprins n corpul de prob. Se vor evita ncercrile, pe fata de turnare. Pe baza rezultatelor, obtinute se calculeaz, viteza de propagare medie corespunztoare betonului din corpul de, prob. ncercrile distructive se fac prin ruperea cubului Ia pres, ca o vitez de ncrcare care s asigure ruperea cubului n timp mai mare de un minut. 11.6. Rezultatele astfel obtinute se nscriu ntr-o diagram avnd n ordonat rezistenta la compresiune si n abscis viteza de propagare. Punctele experimentale trebuie s fie suficient de numeroase si destul de bine rspndite pe un interval larg de msurare pentru a permite trasarea sigur a curbei de transformare vitez de propagare - rezistent la compresiune". Se recomanda ca numrul epruvetelor folosite la trasarea unei curbe de transformare s nu fie mai mic de 3040, iar diferentele maxime ntre vitezele de propagare msurate s depseasc 800 m/s. Curba de transformare astfel stabilit se consider curb definitiv pentru calculul rezistentei la compresiune a betonului, pe baza msurtorilor de vitez de propagare a ultrasunetelor, pentru categoria de betoane pe care o reprezint. 11.7. Dac punctele reprezentative deduse cu ajutorul ncercrilor nu sunt destul de numeroase, sau nu sunt rspndite suficient de uniform pe ntregul interval, se traseaz curba de tranformare vitez de propagare -rezistent la compresiune" pentru betonul ncercat n conformitate cu prevederile capitolului 10. Pe aceeasi diagram se reprezint valorile obtinute experimental. Se adopt drept curb definitiv de transformare vitez-rezistent" curba ce trece prin centrul de greutate al punctelor experimentale mentionate si are o ecuatie exponential de tipul relatiei (2.46). 11.8. n timpul aplicrii metodelor, ultrasonice de impuls la controlul calittii productiei n fabrici, este obligatorie verificarea, de cel
Page 39 of 67
putin odat pe lun, pe un set de cel putin 6 epruvete, a constantei factorilor care au dos la stabilirea relatiei vitez de propagare rezistent la compresiune" si ori de cte ori se schimb reteta de preparare sau tratament termic. n cazul n care se constat abateri sistematice ce depsesc n plus sau n minus valoarea de 15%, este necesar refacerea curbei de transformare. 11..9. Precizia determinrii rezistentei betonului cu ajutorul ncerc rilor ultrasonice de impuls, la elementele executate n fabricile de prefabricate, trebuie considerat n general cuprins ntre +15 - 20%. Aceast precizie poate fi mai mic atunci cnd sunt de asteptat variatii necontrolate importante ale dozajului sau cnd obiectul productiei l formeaz betoane confectionate cu dozaje de peste 400 kg/m 3. 12. Prelucrarea statistic a rezultatelor 12.1. Prelucrarea statistic a rezultatelor ncercrilor nedistructive cu ultrasunete are un caracter informativ si nu poate fi folosit dect drept criteriu orientativ de calitate al betonului ncercat. 12.2. Mrimea care constituie obiectul prelucrrii statistice este rezultatul individual al unei m surtori de vitez de propagare. 12.3. Prelucrarea statistic se poate referi la rezultatele ncercrilor pe un element de constructie, pe o structur sau pe un grup de structuri. Pentru o mai just apreciere a rezervelor de capacitate portant a ansamblului structurii, este recomandabil ca prelucrrile statistice s se fac pe elemente de constructie si numai n final rezultatele s fie nsumate si comparate pe ntreaga structur. 12.4. Numrul minim al sectiunilor sau al zonelor ncercate pentru o prelucrare statistic pe element este de 3, iar num rul minim al punctelor de ncercare 9. Aceste sectiuni trebuie s fie distribuite n mod ct mai uniform n lungul elementului ncercat, cuprinznd n orice caz zonele susceptibile de a prezenta deficiente locale de executie, precum si zonele cu solicitri maxime. 12.5. Prelucrarea statistic a rezultatelor ncercrilor prin metoda ultrasonic de impuls, presupunnd curbe de distributie gaussian (simetrice), se face n urm toarele etape : a) calculul vitezei de propagare medii pe element ( )
(2.59)
n care: Vi - este viteza de propagare msurat n punctul i n m/s; n - numrul punctelor de ncercare pe element, b) Calculul abaterii absolute (2.60) c) Calculul abaterii medii ptratice a vitezelor Sv a fiecrei viteze:
(2.61)
d) Calculul coeficientului de variatie al vitezelor C v: (2.62)
Aceasta reprezint mrimea statistic final a prelucrrii msurtorilor directe. Dac se doreste transformarea ei n valori echivalente ale coeficientului de variatie al rezistentelor betonului se va utiliza relatia: (2.63)
Page 40 of 67
relatie n care valorile experimentale deduse pentru
au variat ntre 3,2-4,8, n functie de neomogenitatea betonului, fiind mai
ridicate pentru betoanele neomogene. Cnd aceast neomogenitate nu este cunoscut apriori, se recomand adoptarea valorii medii a intervalului de variatie: (2.64) 12.6. Aprecierea pe baze statistice a omogenittii betonului din lucrare, din punct de vedere al msurtorilor cu ultrasunete, se poate face orientativ pe baza Tabelului 2.19. 12.7. Calculul rezistentelor caracteristice R K a unei multimi de msurtori cu ultrasunete se poate face conform relatiei: (2.65) Tabelul 2.19 OMOGENITATEA BUTONULUI Valori Omogenitatea betonului CR CR > 12% 12% CR 20% CR > 20% n care: - este rezistenta medie a betonului pentru punctele examinate; CR - coeficientul de variatie al rezistentelor calculat fie conform relatiei (2.63) fie din transformrile directe ale vitezei de propagare n rezistente; t - coeficient ce depinde de nivelul de ncredere cerut si de numrul de puncte examinat si este dat n tabelul 2.20. Tabelul 2.20 VALORI ALE COEFICIENTULUI t Numrul punctelor n 9 10 15 20 25 30 40 Nivelul de ncredere 95% 1,823 1,812 1,753 1,725 1,708 1,687 1,645 90% 1,383 1,372 1,341 1,325 1,316 1,300 1,282 Foarte bun Satisfctoare Slab
Page 41 of 67
13. Interpretarea rezultatelor ncercrilor cu ultrasunete 1. ncercri pe stlpi si diafragme 13.1.1. Elementul supus interpretrii este rezistenta medie a betonului ntr-o sectiune orizontal n stlp sau diafragm . 13.1.2. Pe baza datelor experimentale se calculeaz rezistenta medie pe sectiune din stlp ce are valoarea minim R
min
a tuturor sectiunilor ncercate pe un stlp si rezistenta medie
13.1.3. Dac ambele conditii (2.66) sunt ndeplinite
(2.66) n care Rb - este rezistenta prescris de proiectant, rezultatele ncercrilor nedistructive, cu acordul proiectantului sunt considerate corespunztoare. 13.1.4. Dac ambele conditii (2.67) sunt ndeplinite
(2.67) rezultatele ncercrilor nedistructive sunt considerate necorespunztoare. n acest caz proiectantul va decide asupra caracterului si oportunittii msurilor de remediere. 13.1.5. Pentru situatiile intermediare, inclusiv cazurile cnd una din conditiile prev zute de relatiile (2.66) sau (2.67) nu sunt ndeplinite, se recomand expertizarea lucrrii. 2. ncercri pe grinzi 13.2.1. Elementul supus interpretrii statistice este rezistenta medie a betonului n zona comprimat, ntr-o sectiune normala pe axul grinzii. 13.2.2. Pe baza datelor experimentale se calculeaz rezistenta medie minim pe sectiune din grind R
min
a tuturor sectiunilor ncercate ntr-o grind si rezistenta
13.2.3. Dac ambele conditii (2.68) sunt ndeplinite: a) Pentru elementele sub procentul maxim de armare, cu plac comprimat si axa neutr n plac.
(2.68) b) Pentru restul grinzilor:
(2.69) rezultatele ncercrilor nedistructive, cu acordul proiectantului, pot fi considerate corespunztoare. 13.2.4. Dac ambele conditii (2.70) sunt ndeplinite:
Page 42 of 67
(2.70) rezultatele ncercrilor nedistructive se declar necorespunztoare, n acest caz proiectantul va decide asupra oportunittii si caracterului masurilor de remediere. 13.2.5. Pentru situatiile intermediare, inclusiv cazurile cnd una din conditiile prev zute de relatiile (2.68); (2.69) sau (2.70) nu sunt ndeplinite, se recomand expertizarca lucrrii. 3. ncercri pe plci 13.3.1. Elementul supus interpretrii este rezistenta medie a betonului ntr-o sectiune normal a plcii, paralel cu liniile de rupere. 13.3.2. Pe baza rezultatelor experimentale se calculeaz rezistenta medie minim a anei sectiuni din placa R min. 1.3.3.3. Dac ambele conditii (2.71) sunt ndeplinite: a tuturor sectiunilor din plac ncercate si rezistenta
(2.71) rezultatele ncercrilor, cu acordul proiectantului, pot fi considerate corespunz toare. 13.3.4. Dac ambele conditii (2.72) sunt ndeplinite
(2.72) rezultatele nedistructive se declar necorespunztoare. n acest caz proiectantul va decide asupra oportunittii si caracterul msurilor de remediere. 13.3.5. Pentru situatiile intermediare, inclusiv cazurile cnd una din relatiile (2.71) sau (2.72) nu sunt ndeplinite, se recomand expertizarea structurii. [top]
III NCERCAREA BETONULUI PRIN METODA NEDISTRUCTIV COMBINAT

1. Prevederi generale 1.1. Obiectul prezentelor norme l constituie, determinarea prin folosirea unei combinatii de metode nedistructive a rezistentei la compresiune a betonului din lucrrile de beton simplu, beton armat, sau beton precomprimat. 1.2. Metoda se bazeaz pe legtura care exist ntre combinatia celor dou mrimi fizice msurate: viteza longitudinal a ultrasunetelor si indicele de recul pe de o parte, si rezistenta betonului la compresiune, pe de alt parte. Aceast corelatie tine seama de unele date ale compozitiei betonului ncercat. 1.3. Folosirea metodei nedistructive combinate prezint urmtoarele avantaje: - n raport cu alte metode nedistructive: precizia determinrii rezistentei este de regul superioar metodelor nedistructive simple; nu oblig la cunoasterea maturittii betonului; este mai putin influentat de variatiile necontrolate ale dozajului si tipului de ciment sau ale granulozit tii agregatului dect metoda ultrasonic.
Page 43 of 67
1.4. Metoda nedistructiv combinat se recomand a fi folosit n urmtoarele cazuri: - determinarea rezistentei betonului n structuri si elemente de constructii pe santiere sau n fabrici de prefabricate; - determinarea omogenittii betonului precum si a zonelor n care s-a turnat un beton necorespunztor n elemente de constructie - determinarea gradului de compactare, prin determinarea rezistentei betonului; - urmrirea ntririi betonului n conditii normale, accelerate sau ntrziate. 1.5. Metoda nedistructiv combinat prezint o egal eficient n determinarea rezistentelor betonului indiferent de marca betonului examinat. 1.6. Metoda nedistructiv combinat nu se recomand a fi aplicat n urmtoarele cazuri: - n zonele cu defecte locale de turnare, ascunse sau aparente (segreg ri, rosturi, goluri); - n zonele fisurate sau microfisurate; - n zonele n care nu exist o concordant ntre calitatea betonului din stratul de suprafat si cel de adncime (exemplu turnri n mai multe straturi de betoane cu calitti diferite, betoane degradate superficiale etc); - n zonele cu aglomerri de armturi, ndeosebi cnd acestea sunt paralele cu directia de ncercare cu directia de ncercare cu ultrasunete sau foarte apropiate de aria pe care au loc ncerc rile cu sclerometrul; - la mai putin de 6-8 cm de muchia elementului de constructie ; - la betoane de marc sub B 50. 2. Aparatura de ncercare 2.1. Aparatura de ncercare pentru metoda nedistructiv combinat este compus din: - aparatura pentru msurarea vitezei de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton; - aparatura pentru msurarea durittii superficiale a betonului cu ajutorul indicelui de recul. 2.2. Aparatura pentru msurarea vitezei de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton trebuie s fie caracterizat prin: performantele prezentate n Partea a II-a a prezentelor norme. 2.3. Aparatura pentru determinarea durittii superficiale a betonului este un sclerometru Schmitd, de tip normal (N), bazat pe estimarea durittii, prin msurarea reculului liniar al unui sistem de resoarte. Indicatiile aparatului si modului de functionare trebuie verificate conform celor prev zute n Partea a I-a capitolul 2 a prezentelor norme. 3. Modul de lucru 3.1. Alegerea elementelor si zonelor de ncercat se face pe baza indicatiilor proiectantului lucr rii sau ale beneficiarului ncercrii, sau ale unei comisii alctuite n acest scop. 3.2. n elementul de ncercat se aleg cel putin 3 sectiuni diferite pentru examinare. n fiecare sectiune trebuie s existe cel putin 3 perechi de puncte de ncercare cu ultrasunete si o zon de 20 X 20 cm cu ce! putin 6 puncte de ncercare cu sclerometrul. Rezultatele obtinute ntr-o sectiune sunt reprezentative pentru volumul de beton cuprins ntre 2 sectiuni paralele cu cea de ncercare, situate Ia 10 cm de aceasta. Dac betonul pe nltimea stlpuiui apare ca neomogen, num rul sectiunilor de ncercare va fi m rit n mod corespunztor. 3.3. Alegerea perechilor de puncte n sectiune pentru ncerc rile cu ultrasunete si prelucrarea suprafetei betonului n dreptul acestor puncte trebuie s se fac n conformitate cu prevederile Prtii a II-a a prezentului normativ. 3.4. Alegerea zonei si a punctelor de ncercare n sectiune pentru m surtorile cu sclerometrul, precum si prelucrarea suprafetei betonului n aceste zone se vor face n conformitate cu prevederile P rtii a I-a a prezentului normativ.
Page 44 of 67
3.5. La determinarea timpului de propagare (T p) al impulsului din beton se va tine seama de corelatia de zero (To) a aparatului (timpul de propagare al impulsurilor de la emittor la receptor n pozitia vrf la vrf) si de corelatia de etalonare (Tet) conform relatiei: , (3.1) relatie n care: Tm - este timpul de propagare efectiv msurat. 3.6. Msurarea timpului de propagare (T ) se va face n conformitate cu prevederile punctului 4.11 din Partea a II-a. m 3.7. Determinarea vitezei de propagare longitudinal a impulsului (V) se face cu relatia: (3.2)
n care: L - este distanta ntre emittor si receptor msurat cu o precizie de 1%. Dac L este introdus n cm, iar T n microsecunde p pentru ca rezultatul s fie exprimat n m/s, trebuie multiplicat cu 104. 3.8. Msurarea indicelui de recul inclusiv aplicarea corectiilor de unghi se va face n conformitate cu prevederile capitolului 3 din Partea a I-a a prezentului normativ. 3.9. Prelucrarea selectiv a rezultatelor ncercrilor se face n conformitate cu prevederile capitolului 4 din Partea a I-a, a prezentului normativ. 3.10. Att ncercrile cu ultrasunete, ct si cele cu sclerometrul vor evita s foloseasc ca suprafat de ncercare suprafata de turnare a betonului. Dac acest lucru nu este posibil este de asteptat ca valorile rezistentelor la compresiune, determinate pe baza ncercrilor nedistructive combinate, s fie cu cca. 20% mai mic dect cele reale. 3.11. Rezultatul unei singure m surtori cu sclerometrul sau cu ultrasunete, nu poate constitui un element de calcul direct n metoda combinat. Pentru msurtorile cu ultrasunete, valoarea de calcul o constituie de regul media a cel putin 3 m surtori apropiate, situate n aceeasi sectiune, si n mod exceptional o singur msurtoare din sectiune. Pentru msurtorile cu sclerometrul, valoarea de calcul o constituie media a cel putin sase m surtori reprezentative pentru aceeasi zon, care ntrunesc criteriile impuse de capitolul 4 din Partea a I-a a prezentului normativ. 3.12. Att msurtorile de vitez de propagare n beton ct si cele de indice de recul pe beton se corecteaz n raport cu rezultatele ncercrilor de etalonare pe bare, nicovale, sau alte dispozitive etalon. 3.13. Lucrul n afara intervalelor de temperatur +5C +30C, impune corectii de temperatur pentru msurtorile nedistructive, n conformitate cu prevederile punctului 5.4 din Partea a II-a. 3.14. Vor fi evitate ncercrile pe epruvete ale cror dimensiuni transversale b" sau h" nu ndeplinesc conditiile prevzute de punctele 3.9. si 3.10 din Partea a II-a a prezentului normativ. 4. Determinarea rezistentei betonuloi 4.1. Determinarea rezistentei betonului prin metoda nedistructiv combinat este de o acurateta ridicat, ndeosebi cnd variatiile de rezistent sunt provocate de o compactare inegal sau insuficient a betonului, de nerespectarea raportului A/C prin variatia apei de amestecare, de o maturizare n conditii necorespunztoare, sau de variatii ale umidittii betonului. Metoda nedistmetiv combinat este de asemenea suficient de eficient n cazurile cnd calitatea cimentului sau a agregatelor, inclusiv granulozitatea lor, au fost necorespunztoare. Metoda este mai putin eficient n cazul unor variatii mari, necontrolate ale calittii de ciment, ea fiind totusi, si n acest caz, superioar metodelor nedistructive simple. 4.2. Determinarea rezistentei betonului la compresiune prin metoda nedistmetiv combinat pretinde cunoasterea urm toarelor date n legtur cu prepararea betonului: - tipul si dozajul de ciment (kg/m3); - natura si granulozitatea agregatului folosit.
Page 45 of 67
4.3. Tipul de ciment este luat n considerare la determinarea rezistentei betonului cu ajutorul coeficientului de influent al cimentului (Cc). Valorile acestui coeficient sunt date n tabelul 3.1. 4.4. Dozajul de ciment folosit la preparare este luat n considerare, la determinarea rezistentei betonului, cu ajutorul coeficientului de influent al dozajului (Cd). Valorile acestui coeficient sunt date n tabelul 3.2. Pentru dozaje intermediare se interpoleaz liniar. 4.5. Natura agregatului folosit la prepararea betonului este luata n considerare la determinarea rezistentei betonului cu ajutorul coeficientului de influent al naturii agregatului (Ca). Pentru betoanele cu urmtoarele agregate se recomanda valorile: - agregat de ru de tip silico calcar Ca = 1,00 - agregat usor de granulit simplu sau amestecat cu agregat de ru Ca = 1,00 - agregat greu de baritin sau amestecat cu agregat de ru Ca = 1,00 + 0,9p (3.3) n care ,,p" este procentul n volume din volumul total al agregatului, ocupat de agregatul greu. Tabelul 3.1 VALORI ALE COEFICIENTULUI DE INFLUENT AL CIMENTULUI
Tipul de ciment P 50 P 40 Pa 35, ST 35 M 30 F 25 Tabelul 3.2
Cc 1,09 1,04 1,00 0,96 0,90
VALORI ALE COEFICIENTULUI DE INFLUENT AL DOZAJULUI Dozaj kg/m3 200 300 400 500 600 700
Cd 0,88 1,00 1,13 1,25 1,31 1,35
Pentru betoanele cu alte agregate coeficientul Ca se va determina experimental.
Page 46 of 67
4.6. Granulozitatea agregatului este luat n considerare cu ajutorul a doi parametrii: a) dimensiunea maxim a agregatului cruia i corespunde coeficientul de influent al dimensiunii maxime (C), dat n tabelul 3.3. Tabelul 3.3 VALORI ALE COEFICIENTULUI DE INFLUENT AL DIMENSIUNII MAXIME Dimensiunea maxim C mm 7 15 30 70-80 1,09 1,03 1,00 0,96
b) fractiunea fin a agregatului (01 mm) cruia i corespunde coeficientul de influent al fractiunii fine (Cg ) dat n tabelul 3.4. Tabelul 3.4 VALORILE COEFICIENTULUI DE INFLUENT AL FRACTIUNII FINE Fractiunea 0-1 mm Cg % 6 12 18 24 30 36 42 48 Tabelul 3.5 REZISTENTELE BETONULUI DE REFERINT (R ) ref n 16 VL 3000 3100 3200 40 45 50 47 52 57 53 58 65 59 65 72 65 72 78 78 84 92 93 98 106 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 0,97 1,00 1,03 1,06 1,09 1,11 1,13 1.15
Page 47 of 67
3300 3400 3450 3500 3550 3600 3650 3700 3750 3800 3850 3900 3950 4000 4050 4100 4150 4200
56 62 65 68 71 74
63 69 73 76 79 82 85 87 91 94 98 101 103 106
71 76 80 83 87 90 93 96 100 102 105 107 111 115 119 122
77 83 87 91 93 97 100 103 107 110 114 117 121 125 130 135 140 145
84 92 95 98 102 105 109 112 116 120 125 129 134 138 144 149 154 159
98 102 105 109 113 117 121 126 131 136 141 157 152 157 162 167 172
106 110 114 119 123 128 132 138 143 149 154 159 164 170 176 182 188
115 120 124 129 134 139 144 150 155 161 167 172 178 186 193 201 209
125 131 136 141 146 151 156 162 168 175 182 189 196 205 214 224 233 146 151 156 162 167 175 182 189 196 205 214 224 233 243 253 167 174 181 189 197 206 214 224 234 245 255 265 274 196 206 215 226 259 237 268 247 277 257 288 267 298 277 308 288 318 298 341 364 388 412 435 457 332 354 377 401 425 448 322 344 367 391 415 438 311 324 357 380 404 428 301 325 347 370 394 418 290 314 338 360 383 407 280 304 328 350 373 397
Tabelul 3.5 continuare n 24 VL 4250 4300 4350 4400 4450 4500 4550 4600 4650 4700 164 169 179 185 196 205 215 224 218 227 236 245 243 253 263 273 282 290 263 273 283 292 300 308 318 284 294 306 312 321 330 339 348 308 317 326 334 343 352 362 372 382 393 328 338 347 355 364 373 384 396 406 416 351 360 369 378 386 399 406 420 431 440 374 484 393 403 410 423 434 445 456 468 398 408 417 426 435 447 458 470 480 490 412 431 440 450 461 472 482 493 505 518 445 453 463 474 485 496 507 520 530 542 467 478 488 498 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52
Page 48 of 67
4750 4800 4850 4900 4950 5000
425 435
450 460 470 480
477 486 497 508 518 528
501 513 522 532 543 555
554 538 549 560 569 579
554 565 575 585 596 607
4.7. Luarea n considerare a tuturor parametrilor de compozitie a betonului, care pot influenta corelatia dintre m rimile nedistructive msurate si rezistenta betonului, se face cu ajutorul coeficientului de influent total C , dat de relatia:
t
(3.4) relatie ce presupune valabilitatea principiului suprapunerii efectelor sau al independentei actiunii celor cinci parametri. 4.8. Pe baza msurtorilor nedistructive efectuate se calculeaz rezistenta R corespunztoare unui beton a crui compozitie este ref data de valorile unitare ale coeficientului de influent din tabelele 3.13.4, deci preparat cu: - ciment portland obisnuit Pa 35, dozaj 300 kg/m3; - agregat de ru silico-calcaros Calculul rezistentei R
max
= 30 mm, fractiune (01 mm) 12%.
ref
se face cu ajutorul curbelor de egal rezistent din planul vitez de propagare - indice de recul, reprezentate
n graficul din fig. 3.1. sau pe baza valorilor din tabelul 3.5. Att n grafic ct si n tabel, se intr cu valorile msurate ale vitezei de propagare si ale indicelui de recul, iar la intersectia lor se citeste rezistenta betonului de referint. 4.9. Se calculeaz rezistenta efectiv a betonului ncercat cu relatia: (3.5) 4.10. Pe santiere sau n fabricile de prefabricate se dispune uneori de un num r de corpuri de prob (cuburi de 20 cm latur) sau de carote. n acest caz, valoarea teoretic a coeficientului C din relatia (3.4), poate fi verificat experimental, ncercnd distructiv si t nedistructiv, cu metede combinate, corpurile de prob (cuburi si carote) sau betonul, din care urmeaz a fi extrase carotele. cu ajutorul valorilor vitezei de propagare si indicele de recul, astfel obtinute, se determin valoarea (r ) pentru fiecare epruvet i" ref i ncercat. se determin prin ncercare la pres, rezistenta efectiv a epruvetei i" la compresiune. folosind cele dou valori ale rezistentei se calculeaz coeficientul experimental de influenti al epruvetei i'" ( ).
(3.6)
n care: Rexp-i reprezint rezultatul ncercrii distructive pe corpul de prob, i". Se calculeaz, media valorilor experimentale pentru toate epruvetele ncercate, conform, relatiei:
(3.7)
n care: k" - reprezint numrul epruvetelor de care s-a dispus.
Page 49 of 67
4.11. Se compar valoarea
cu valoarea calculat
si se pot ivi urmtoarele situatii
Cazul a)
(3.8.)
n acest caz se consider c valorile experimentale verific datele de calcul si oricare din valorile de calcul sau experimentale pot fi adoptate drept valori definitive. n principiu o corectare a rezultatelor n acest caz nu este obligatorie.
Cazul b) 9;
(3.9)
n acest caz exist o diferenta ntre valorile de calcul si cele experimentale, care se ncadreaz n precizia specific metodelor combinate si dac nu exist nici un motiv special de a prefera una din cele dou valori, valoarea cea mai sigur pentru calculul final este : (3.10)
Cazul c)
(3.11)
n acest caz exist o evident discordant ntre rezultatele de calcul si cele experimentale si este necesar o analiz amnuntit a cauzelor, care au dus la aceste diferente, n vederea elimin rii rezultatului eronat. Dac o asemenea analiz, nu duce la nici o concluzie se recomand eliminarea valorii . Un exemplu de calcul este dat n Anexa 2. 4.12. Precizia metodelor nedistructive combinate (prin precizia se ntelege intervalul de abateri n care sunt cuprinse 9% din rezultatele experimentale), trebuie considerat, n cazul n care elementele necesare ale compozitiei betonului sunt corect cunoscute, de (15-20)%. n cazul n care pe lng compozitie se dispune de corpuri de prob sau carote, este de asteptat ca precizia metodei s fie de (1015) %. ncercrile pe carote se prelucreaz conform instructiunilor tehnice pentru ncercarea betonului prin extrageri de carote C 5478. n cazul n care compozitia betonului este necunoscut, sau gresit cunoscut si nu exist epruvete sau carote erorile pot atinge (2535)%. 5. Determinarea rezistentelor betonului Ia compresiuni n structurile de beton armat ce au fost supuse seismelor 5.1. Particularitti n determinarea rezistentelor betonului la structurile, avariate de seism 5.1.1. Determinarea rezistentei betonului, n structurile ce au fost supuse seismelor, se face n zonele ce nu au fost degradate structural prin solicitare indiferent dac se afl n zona ntins sau comprimat a unui element. 5.1.2. Metoda recomandat pentru determinarea rezistentelor betonului din lucrare, n cazul obisnuit al structurilor supuse seismelor (mai vechi de 1 an) este metoda nedistructiv combinat, bazat pe msurarea vitezei longitudinale de propagare si a indicelui de recul (SONREB). Se atrage atentia c folosirea exclusiv a metodelor de duritate superficial, n asemenea cazuri, poate conduce Ia erori grosolane, de supraevaluare a rezistentei reale a betonului. 5.1.3. n vederea aplicrii corecte a metodei combinate este necesar curtirea complet a tuturor straturilor de finisaje, aplicate peste beton, indiferent de grosimea lor, pn se ajunge la suprafata vie a betonului. Suprafata de beton armat pentru ncercare trebuie s fie perfect plan. n cazurile n care, ea rezult rugoas, dup nlturarea finisajelor, trebuie prelucrat prin frecare. 5.1.4. n vederea obtinerii unei precizii ridicate a rezultatelor, determinate prin metoda nedistructiv combinat, este recomandabil s se extrag 1-3 carote din lucrare care s fie ncercate distructiv. 5.1.5. Diametrul minim al carotelor recomandate, este dependent de diametrul maxim al agregatelor utilizate, conform relatiei :
Page 50 of 67
, [mm] (3.12) 5.1.6. n structur, pe locul unde urmeaz s se extrag carotele, se fac ncercri nedistructive prin metode combinate, nainte de extragerea carotelor. 5.1.7. Rezultatele ncercrilor se reprezint n planul vitez de propagare - indice de recul, pe care sunt reprezentate curbele de egal rezistent ale betonului de referint. 5.1.8. Se calculeaz pentru fiecare carot i" raportul:
(3.13)
n care:
- rezistenta cubic dedus din ncercarea nedistructiv a carotelor;
- rezistenta betonului de referinta, dedus pe baza msurtorilor nedistructive, cu ajutorul tabelului 5. 5.1.9. Se calculeaz.valoarea medie a carotelor extrase, conform relatiei:
(3.14)
n care: n" - numrul carotelor extrase. 5.1.10. se calculeaz rezistenta efectiv a betonului din lucrare ( (3.15) in care: - rezistenta betonului de referint, determinat pe baza msurtorilor nedistructive efectuate conform tabelului 5. ) cu ajutorul unei relatii de forma:
5.1.11. Precizia determinrii rezistentei betonului din lucrare prin metode nedistructive combinate n cazul existentei carotelor, depinde de numrul si dimensiunea acestora si de informatiile suplimentare privind marca betonului de proiect si eventual compozitia si maturitatea betonului ncercat. Ea poate fi considerat cuprins n general ntre (12...16)%. 5.1.12. n cazul inexistentei unor carote se vor culege maximum de informatii privind marca proiectat si eventual realizat pe epruvete, precum si compozitia si maturitatea betonului ncercat. Cele mai importante date necesare pentru metoda combinat sunt: - tip si dozaj ciment; - natur si granulozitate agregate. 5.1.13. Pe baza informatiilor culese, a destinatiei structurii si elementelor a perioadei de executie, se calculeaz un coeficient total de influent teoretic al compozitiei betonului. La aceasta se adaug un coeficient de influent al vrstei, pentru constructiile mai vechi de 1 an, care are drept scop diminuarea influentei stratului carbonatat. Valoarea admis pentru acest coefficient de vrst, este: Cv = 0,9 (3.16) 5.1.14. Rezistenta betonului din lucrare, la constructiile mai vechi de 1 an, se calculeaz cu relatia: (3.17) 5.1.15. Valoarea coeficientului Cv pentru constructiile mai noi de 1 an, se ia astfel:
Page 51 of 67
A < 6 luni: Cv = 1,00 (3.18) 6 luni < A< 1 an: Cv = 0,95 (3.19) 5.1.16. Valoarea coeficientului total de influent, pentru cldirile de locuinte executate n perioada 19341940, se poate lua din experienta INCERC, egal cu: (3.20) valoare ce poate fi, n rare cazuri, usor acoperitoare. Pentru perioade mai noi, asemenea precizri nu se mai pot face, din, cauza diversificrii mrcilor de betoane. 5.1.17. Precizia determinrii rezistentei betonului n structurile avariate de seisme, prin metoda nedistructiv combinat atunci cnd nu exist carote, dar se dispune de un num r substantial de informatii privind compozitia betonului de ncercat, este de (15...20)%. Cnd aceste informatii lipsesc cresterea erorilor este n functie de experienta si abilitatea conduc torului ncercrii, n aprecierea compozitiei betonului de examinat, care constituie si principala surs de erori a rezultatelor obtinute. Cnd se dispune att de carote ct si de informatii asupra compozitiei betonului precizia determin rii rezistentei betonului n lucrare este de (10...15)%. 5.1.18. n cazuri speciale cnd exist dubii asupra corespondentei ntre calitatea betonului din interiorul elementului si duritatea stratului superficial este indicat folosirea metodei ultrasonice de impuls simple, n locul metodei combinate. Aceast metod este de asemenea indicat la ncercarea betoanelor de m rci foarte slabe sub B 100. 5.1.19. n cazurile n care vrsta constructiei examinate este mai mic de 6 luni si nu se dispune de aparatur pentru ncercri cu ultrasunete se admite folosirea exclusiv a metodei de duritate superficial numai pentru determinarea rezistentei betonului n lucrare. 6. Determinarea rezistentei caracteristice a betonului 6.1. Se poate face numai n cazurile n care exist corpuri de prob n numr suficient (n 15) din betonul de ncercat. 6.2. Se calculeaz rezistentele medii pe sectiune ale elementelor ncercate conform prevederilor cap.4. 6.3. Se calculeaz rezistenta medie a tuturor sectiunilor ncercate nedistructiv din acelasi element sau din ntreaga structur , dup
obiectul examinrii, conform relatiei (3.21):
(3.21)
n care k" reprezint numrul sectiunilor ncercate. 6.4. Se calculeaz abaterea medie patratic a rezistentelor medii pe sectiune determinate nedistructiv n lucrare, conform relatiei:
(3.22)
6.5. Se calculeaz rezistenta caracteristic a betonului din lucrare (Rcar) cu relatia : (3.23) n care : t este un coeficient ce depinde de numrul sectiunilor ncercate n element sau structur, dup caz, si de nivelul de ncredere acceptat pentru calculul rezistentei caracteristice egal n general cu 90%. n cazul unui numr mare de sectiuni (k 15) se adopt valoarea t : t = 1,66 (3.24)
Page 52 of 67
- este un coeficient ce reflect corelatia dintre cmpul de distributie al rezistentelor determinate prin metode nedistructive si cel al
rezistentelor determinate prin metode distructive. El trebuie determinat pentru fiecare caz n parte cu ajutorul ncercrilor paralele nedistructive si distructive pe corpuri de prob si este dat de valoarea raportului: (3.25)
n care : SD.P - este abaterea medie patratic a rezistentelor determinate distructiv pe corpuri de prob; SMC.P - abaterea medie patratic a rezistentelor determinate nedistructiv prin metode combinate pe aceleasi corpuri de prob . [top] ANEXA 1
APARATE PENTRU NCERCAREA BETONULUI PRIN METODA RECULULUI LINIAR SI UNGHIULAR EXISTENTE N ROMNIA
1. Sclerometru Schmidt tip N Felul reculului: liniar Domeniu de folosire : betoane obijnuite n elemente obijnuite Modul de msurare : citire pe scal Energia socului : 2,2 J Masa : 1 kg Gabarit : = 54 mm, L = 280 mm 2. Sclerometru Schmidt tip NR Felul reculului: liniar Domeniu de folosire : betoane obijnuite n elemente obijnuite Modul de msurare : nregistrare pe hrtie cerat Energia socului : 2,2 J Masa : 1,4 kg Gabarit : = 136 mm, L = 280 mm 3. Sclerometru Schmidt tip L Felul reculului: liniar Domeniu de folosire : betoane obijnuite n elemente subtiri Modul de msurare : citire pe scal Energia socului : 0,7 J Masa : 0,8 kg Gabarit : = 54 mm, L = 260 mm
Page 53 of 67
4. Sclerometru Schmidt tip LR Felul reculului: liniar Domeniu de folosire : betoane obijnuite n elemente subtiri Modul de msurare : nregistrare pe hrtie cerat Energia socului : 0,7 J Masa : 1,2 kg Gabarit : = 136 mm, L = 260 mm 5. Sclerometru Schmidt tip M Felul reculului: liniar Domeniu de folosire : betoane obijnuite n constructii masive Modul de msurare : citire pe scal Energia socului : 29 J Masa : 7,1 kg Gabarit : = 90 mm, L = 680 mm 6. Sclerometru Schmidt tip P Felul reculului: unghiular Domeniu de folosire : betoane de rezistente inferioare (5-20 MPa) Modul de msurare : citire pe scal Energia socului : 0,9 J Masa : 2,1 kg Gabarit : = 230 mm, L = 65 mm 7. Sclerometru Schmidt tip PT Felul reculului: unghiular Domeniu de folosire : betoane si materiale de rezistente foarte sc zute (0,5-5 MPa) Modul de msurare : citire pe scal Energia socului : 0,9 J (pe suprafata de impact m rit) Masa : 2,4 kg Gabarit : = 230 mm, L = 100 mm [top]
ANEXA 2
EXEMPLU DE CALCUL
Page 54 of 67
S se determine rezistenta betonului n stpii unui complex industrial, la care s-au obtinut prin ncercri nedistructive rezultatele din tabelul 1.a. Tabelul 1.a
V m/s Elementul Sectiunea ind. 4020 I 4040 3960 4080 S1 II 4100 4070 4120 III 4120 4060 Compozitia betonului ncercat a fost: - ciment P 50 dozaj 330 kg/m3, - agregat de ru fractiunea 0-1 18 %, dimensiunea maxim 15 mm 4100 4080 4010 med. ind. 32;33 34;34 32;39 32;31 32;33 34;34 36;33 34;32 33;35
n med. daN/cm2 daN/cm2
32
250
200
31,5
230
188
34
290
233
De asemenea, la ncercrile efectuate pe corpuri de prob (cuburi de 20 cm latur) din acelasi beton s-au obtinut urmtoarele rezultate : Tabelul 2.a
V m/s Epruveta ind. 4020 Cub 1 4080 4060 4010 Cub 2 4020 4000 4100 Cub 3 4150 4090 4110 4010 4050 med. ind. 31;32 33;34 32;31 30;32 33;32 30;31 33;34 33;32 33;36
n med. daN/cm2 daN/cm2
32
250
200
31,5
230
188
34
290
233
Page 55 of 67
Rezolvare : a) n conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni tehnice partea a lll-a pct. 4 se calculeaz:
b) n conformitate cu aceleasi prevederi se calculeaz rezistenta betonului de referinta corespunztor rezultatelor nedistructive pe cuburi folosind graficul din fig. 3.1. Se obtin rezultatele nscrise n coloana 7 a tabelului 2 a, a cror medie este :
c) Se calculeaz R folosind datele din tabelul 2.a, coloana 6 cu relatia ref
d) Se calculeaz coeficientul experimental mediu:
e) Se calculeaz abaterea coeficientului
n raport cu datele experimentale:
Rezultatele se ncadreaz n clasa 4.11-a si se consider c datele experimentale au verificat premizele de calcul. Conform instructiunilor, prelucrarea poate fi continuat cu oricare din valorile sau . Solutia cea mai recomanilabil este de a se folosi valoarea:
f) Se calculeaz rezistentele betonului de referint corespunztor valorilor vitezei de propagare si indicelui de recul mediu pe sectiune pentru betonul din lucrare (tabelul 1- coloana 7). g) Se calculeaz rezistentele reale ale betonului din lucrare cu relatia:
si se obtin rezultatele din tabelul 1 - coloana 8, care corespund unei rezistente medii a betonului ncercat din stlpi, de:
apropiat de cea obtinut pe corpurile de prob si peste marca de proiect B 250 . Precizia metodei n acest caz trebuie estimat la (10 - 15} % [top]
ANEXA 3
COMPARAREA REZULTATELOR NCERCRILOR NEDISTRUCTIVE CU PREVEDERILE DE PROIECT
Page 56 of 67
1. Prevederile de proiect stabilesc clasele de betoane conform tabelulul 1 coloana 1. Marca echivalent (aprox.) Rc [MPa] 3 5,0 7,5 10,0 15,0 20,0 25,0-30,0 35,0 40,0 50,0 50,0 60,0-70,0 80
Rezistenta caracteristic Clasa de beton Rcar [MPa] 1 Bc 3,5 Bc 5,0 Bc 7,5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 25 Bc 30 Bc 35 Bc 40 Bc 50 Bc 60 2 3,5 5,0 7,5 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 50,0 60,0
2. ncercrile nedistructive permit fie calculul rezistentei caracteristice (1.26; 2.65; 3.23) care se compar cu datele corespunztoare din coloana 2 a Tabelului 1 fie calculul rezistentei medii pe sectiune, pe zon sau pe element, care se compar cu datele corespunztoare din coloana 3. [top]
COMPLETARE LA NORMATIV PENTRU NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE NEDISTRUCTIVE Indicativ: C 26-85 INTERPRETAREA REZULTATELOR NCERCRILOR NEDISTRUCTIVE
Prezenta completare cuprinde regulile de interpretare a rezultatelor ncerc rilor nedistructive cu ultrasunete sau prin metoda combinat, pe elemente de beton armat. ncercrile de duritate superficial cu sclerometrul Schmidt avnd caracter orientativ nu ridic probleme de interpretare. Prezentele reguli detaliaz sau completeaz regulile cuprinse n cap. II pct. 13 din normativul C 2685. 1. Generalitti 1.1. Elementul supus interpretrii este rezistenta medie pe o sectiune normal ntr-un stlp, rezistenta medie pe o sectiune orizontal sau nclinat ntr-o diafragm, rezistenta medie pe sectiune normal ntr-o plac, rezistenta medie n zona comprimat sau pe o sectiune ntr-o grind. 1.2 Pe baza rezistentei mediipe sectiune se va calcula si rezistenta medie pe element lund n considerare toate sectiunile . De
asemenea, la interpretarea rezultatelor se va lua n considerare valoarea minim a rezistentei medii pe sectiune, obtinut pe un element (Rmin). 2. Interpretarea rezultatelor ncercrilor cu ultrasunete
Page 57 of 67
A. EXIST NUMAI DATE DE TURNARE 2.1. ncercri pe stlpi 2.1.1. Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc rezistentele medii pe sectiune si pe element pentru a fi declarate satisf ctoare sunt: (1.1) (1.2) n care: Rb este marca prescris prin proiect Rk este clasa prescris prin proiect 2.1.2. n cazul ndeplinirii conditiilor: (1.3) (1.4) rezultatele sunt necorespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportnittii si caracterului msurtorilor de consolidare. 2.1.3. Pentru situatiile ntermediare ntre cele prevzute la pct. 2.1.1. si 2.1.2., proiectantul va analiza situatia concret din sucrare si va lua o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare posibilittile de conlucrare ale elementelor si de redistribuire a eforturilor. 2.2. ncercri pe diafragme 2.2.1. Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc rezistentele medii pe sectiune si element pentru a fi declarate satisfctoate sunt: (1.5) (1.6) 2.2.2. n cazul ndeplinirii conditiilor: (1.7) (1.8) rezultatele sunt necorespunztoare si proiectantul pe baza avizului CTE al institutiei sale urmeaz s se pronunte asupra oportnittii si caracterului msurtorilor de consolidare. 2.2.3. Situatiile intermediare ntre cele prev zute la punctele 2.2.1 si 2.2.2 implic din partea proiectantului o analiz a situatiei concrete din lucrare si va lua o hotrre pe baza comparrii nivelului solicitrilor efective din element pe cel al rezistentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare a elementelor si de redistribuire a eforturilor. 2.3. ncercri pe grinzi 2.3.1. Pentru grinzi sub procentul maxim de armare cu plac la partea comprimat si ax neutr n plac, conditiile de acceptare sunt: (1.9) (1.10) 2.3.2. Pentru restul grinzilor conditiile de acceptare sunt:
Page 58 of 67
(1.11) (1.12) 2.3.3. Dac sunt ndeplinite conditiile: (1.13) (1.14) rezultatele ncercrilor sunt necorespunztoare indiferent de tipul grinzii si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurtorilor de consolidare. 2.3.4. Dac rezultatele ncercrilor se situeaz ntre limitele prevzute la punctele 2.3.1. sau 2.3.2. pe de o parte si cele prev zute la punctual 2.3.3. pe de alta proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va lua o hotrre pe baza comparriii nivelului eforturilor efetive din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare a elementelor si redistribuire a eforturilor. 2.4. ncercri pe plci 2.4.1. Rezistentele medii pe sectiune si cele medii pe element trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: (1.15) (1.16) pentru a fi declarate satisfctoare, Rb fiind rezistenta prescris n proiect. 2.4.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si pe element ndeplinesc conditiile: (1.17) (1.18) atunci rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul pe baza avizului CTE al institutiei sale urmeaz s se pronunte asupra oportnittii si caracterului m surtorilor de consolidare. 2.4.3. Pentru situatiile intermediare ntre cele prev zute la punctele 2.4.1 si 2.4.2 proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului solicitrilor efective din element pe cel al rezsitentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de redistribuire a eforturilor. 2.5. ncercri pe fundatii solicitate static 2.5.1. Rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe fundatie trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii pentru a fi declarate satisfctoare: (1.19) (1.20) 2.5.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe element ndeplinesc conditiile: (1.21) (1.22) rezultatele sunt necorespunztoare si proiectantul pe baza avizului CTE al institutiei sale urmeaz s se pronunte asupra oportnittii si caracterului msurtorilor de consolidare.
Page 59 of 67
2.5.3. Pentru situatiile intermediare ntre cele prev zute la punctele 2.5.1 si 2.5.2 proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului solicitrilor efective din fundatie cu cel al rezistenselor determinate. A. EXIST SI CORPURI DE PROB SAU CAROTE FOLOSITE LA VERIFICAREA RELATIEI DE TRANSFORMARE 2.6. ncercri pe stlpi 2.6.1. Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc rezistentele medii pe sectiune (R min) si cele pe element (1.23) (1.24) n care: Rb este marca prescris prin proiect Rk este clasa prescris prin proiect 2.6.2. n cazul n care rezistentele medii pe sectiune si element ndeplinesc conditiile: (1.25) (1.26) rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte conform avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurtorilor de consolidare. 2.6.3. Pentru situatiile intermediare ntre cele prev zute la punctele 2.6.1 si 2.6.2 proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va lua o hotrre pe baza comparriii nivelului solicitrilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare si de redistribuire a eforturilor. 2.7. ncercri pe diagrame 2.7.1. Dac rezistentele medii pe sectiune si pe element ndeplinesc conditiile: (1.27) (1.28) rezultatele pot fi considerate satisfctoare. 2.7.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si pe element ndeplinesc conditiile: (1.29) (1.30) rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte conform avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurtorilor de consolidare. 2.7.3. Pentru situatiile intermediare ntre cele prev zute la punctele 2.7.1 si 2.7.2 proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului solicitrilor efective din element pe cel al rezisitentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare ale elementelor si de redistribuire a eforturilor. 2.8. ncercri pe grinzi 2.8.1. Pentru grinzi al cror procent de armare se afl sub procentul maxim de armare si care au plac la partea comprimat a sectiunii, iar axa neutr cade n plac, conditiile de acceptare sunt: (1.31) sunt urmtoarele:
Page 60 of 67
(1.32) 2.8.2. Pentru restul grinziilor conditiile de acceptare sunt: (1.33) (1.34) 2.8.3. Dac sunt ndeplinite conditiile: (1.35) (1.36) rezultatele ncercrilor se declar necorespunztoare, indiferent de tipul grinzii si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii msurilor de consolidare. 2.8.4. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 2.8.1 sau 2.8.2 pe de o parte si 2.8.3 pe de alta proiectantul urmeaz s analizeze situatia concret din lucrare si s adopte o hotrre pe baza comparrii nivelului solicitrilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare ale elementelor si de redistribuire a eforturilor. 2.9. ncercri pe plci 2.9.1. Rezistentele medii pe sectiune si cele medii pe element trebuie s ndeplineasc conditiile : (1.37) (1.38) pentru a fi declarate satisfctoare. 2.9.2. Dac sunt ndeplinite conditiile : (1.39) (1.40) rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 2.9.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 2.9.1 si .2.9.2, proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comportrii nivelului efortuilor efective din element cu cel al rezistentelo admisibile determinate, lund n considerare si posibilittile de redistribuire a eforturilor. 2.10. ncercri pe fundatii solicitate static 2.10.1. Rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe fundatie trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii pentru a fi declarate satisfctoare : (1.41) (1.42) 2.10.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe element ndeplinesc conditiile : (1.43)
Page 61 of 67
(1.44) rezultatele se declar necorespiinztoarc iar proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 2.10.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile pnuctelor 2.10.1 si 2.10.2, proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va lua o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din fundatie cu cel al rezistentelor determinate. 3. Interpretarea rezultatelor ncercrilor prin metoda combinat A. EXISTA NUMAI DATE DE TURNARE 3.1. ncercri pe stlpi 3.1.1. Conditiile ce trebuie s Ie ndeplineasc rezistentele medii pe sectiune (Rmin) si medii pe element (1.45) (1.46) n acest caz rezultatele se declar satisfctoare. 3.1.2. Dac rezistentele medii pe sectiune (R min) si medii pe element (1.47) (1.48) rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra caracterului si oportunittii msurilor de remediere. 3.1.3. Pentru toate situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.1.1 si 3.1.2 proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare posibilittile de conlucrare ale elementelor si de redistribuire a eforturilor. 3.2. ncercri pe diafragme 3.2.1 Rezistentele medii pe sectiune (Rmin) si medii pe element trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii pentru a putea fi declarate satisfctoare : (1.49) (1.50) 3.2.2. Dac sunt ndeplinite conditiile : (1.51) (1.52) rezultatele se declar ne corespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE - al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.2.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.2.1 si 3.2.2 proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare posibilittile de conlucrare a elementelor si de redistribuire a eforturilor. 3.3. ncercri pe grinzi , ndeplinesc conditiile : sunt :
Page 62 of 67
3.3.1. Pentru grinzi armato sub procentul maxim si care au plac la partea comprimat, iar axa neutr cade n plac, conditiile de acceptare sunt : (1.53) (1.54) unde: Rb este marca prescris prin proiect Rk este clasa prescris prin proiect 3.3.2. Pentru rostul grinzilor conditiile de acceptare sunt : (1.55) (1.56) n cazul ndeplinirii conditiilor : (1.57) (1.58) rezultatele vor fi declarate necorespunztoare indiferent de tipul de grind, iar proiectantul urmeaz s se pronunte .asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare pe baza avizului CTE al institutiei sale. 3.3.4. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.3.1 sau 3.3.2 pe de o parte si 3.3.3 pe de alta, proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului. eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare posibilittile de conlucrare a elementelor si de redistribuire a eforturilor. 3.4. ncercri pe plci 3.4.1. Dac rezistentele medii pe sectiune (R min) si pe element ndeplinesc conditiile : (1.59) (1.60) rezultatele se declar satisfctoare. 3.4.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si pe element ndeplinesc conditiile : (1.61) (1.62) rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul urmeaz ca pe baza avizului CTE al institutiei sale s se pronunte asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.4.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.4.1 si 3.4.2 proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate. 3.5. ncercri pe fundatii solicitate static 3.5.1. Rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe fundatie trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii pentru a fi declarate satisfctoare:
Page 63 of 67
(1.63) (1.64) 3.5.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si medii pe fundatie ndeplinesc conditiile : (1.65) (1.66) rezultatele se declar nesatisfctoare iar proiectantul urmeaz s se pronunte, pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.5.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.5.1 si 3.5.2 proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va lua o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor .efective din fundatie cu cel al rezistentelor determinate. B. EXIST SI CORPURI DE PROB SAU CAROTE PENTRU VERIFICAREA RELATIEI DE TRANSFORMARE 3.6. ncercri pe stlpi 3.6.1. Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc , rezistentele medii pe sectiune si media pe element n acest caz sunt : (1.67) (1.68) ntr-o asemenea situatie rezultatele se declar satisfctoare. 3.6.2. Dac rezistentele medii pe sectiune (R min) si rezistentele medii pe element (1.69) (1.70) rezultatele se declar necorespunztoare si proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale, asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.6.3. Pentru situatiile intermediare intre prevederile punctelor 3.6.1 si 3.6.2 proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare ale elementelor si redistribuire a eforturilor. 3.7. ncercri pe diafragme 3.7.1 Conditiile ce trebuie ndeplinite de rezistentele medii pe sectiune si pe element snt n acest caz : (1.71) (1.72) n acest caz rezultatele se declar satisfctoare. 3.7.2. Dac snt ndeplinite conditiile : (1.73) (1.74) ndeplinesc conditiile :
Page 64 of 67
rezultatele se declar ne corespunztoare, iar proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si a caracterului m surilor de consolidare. 3.7.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.7.1 si 3.7.2, proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate, lund n considerare si posibilittile de conlucrare a elementelor si redistribuire a eforturilor. 3.8. ncercri pe grinzi. 3.8.1. Pentru grinzi armate sub procentul maxim de armare si care au placa comprimat, iar axa neutr n plac conditiile de acceptare sunt : (1.75) (1.76) unde: Rb este marca prescris prin proiect Rk clasa prescris prin proiect 3.8.2. Pentru restul grinzilor conditiile de acceptare sunt: (1.77) (1.78) 3.0.3. In cazul ndeplinirii conditiilor (1.79) (1.80) rezultatele se declar necorespunztoare, iar proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.8.4. Pentru situatiile intermediare intre prevederile punctelor 3.8.1 si 3.8.2 pe de o parte si 3.8.3 pe de alta proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate lund n considerare si posibilittile de conlucrare ale elementelo redistribuire a eforturilor. 3.9. ncercri pe plci 3.9.1. Dac rezistentele medii pe sectiune (R min) si pe element (1.81) (1.82) rezultatele se declar satisfctoare. 3.9.2. Dac sunt ndeplinite conditiile : (1.69) (1.70) rezultatele se declar necorespunztoare, iar proiectantaul urmeaz sa se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra ndeplinesc conditiile :
Page 65 of 67
oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.9.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.9.1 si 3.9.2 proiectantul va examina situatia concret din lucrare si va adopta o hotrre pe baza comparrii nivelului eforturilor efective din element cu cel al rezistentelor determinate. 3.10. ncercri pe fundatii solicitate static 3.10.1. Rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe fundatie trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii pentru a fi declarate satisfctoare: (1.85) (1.86) Tabelul 1
TABEL CU VALORILE RAPOARTELOR
Metoda ultrasonic Element Satis. Stlpi 0,85 ( 0,9) Diafragme 0,80 ( 0,85) Grinzi T 0,75 ( 0,8) Grinzi I Compozitie Necor. <0,60 ntre (<0,70) Indecis Epruvete Carote Satis. 0,80 ( 0,85) 0,75 ntre (<0,65) ( 0,80) 0,70 ntre (<0,65) ( 0,75) 0,75 ntre ( 0,9) Plci 0,70 ( 0,75) Fundatii (solic. staticc) 0,75 ( 0,85) (<0,65) ( 0,80) 0,65 ntre (<0,60) ( 0,70) 0,70 ntre (<0,60) ( 0,80) Necor. <0,60 ntre (<0,65) ( 0,87) Indecis
Metoda combinat Compozitie Satis. 0,82 Necor. <0,60 ntre (<0,70) Indecis Epruvete Carote Satis. 0,77 ( 0,82) 0,72 ntre ( 0,82) (<0,65) ( 0,77) 0,67 ntre ( 0,77) (<0,60) <0,55 (<0,6 0) <0,50 ntre ( 0,72) (<0,55) ntre ( 0,72) 0,72 ( 0,77) 0,62 ( 0,68) 0,67 ntre ( 0,80) (<0,55) ( 0,72) Necor. <0,55 ntre (<0,65) Indecis
<0,55
<0,55 ntre (<0,60)
0,77
<0,55
<0,50 ntre (<0,60)
<0,55
<0,50 ntre (<0,60)
0,72
<0,55
<0,50 ntre (<0,60)
0,85
<0,55
<0,50 ntre (<0,60)
0,77 ( 0,82)
<0,50 ntre (<0,60)
<0,50
<0,45 ntre (<0,55)
0,67
<0,45 ntre (<0,50)
<0,55
<0,50 ntre (<0,55)
0,72
<0,50
<0,45 ntre (<0,50)
Tabelul 2
TABEL CU VALORILE RAPOARTELOR
Page 66 of 67
Metoda ultrasonic Element Compozitie Satis. Stlpi 1,13 ( 1,20) Diafragme Necor. <0,80 ntre (<0,94) ( 1,13) (<0,86) Indecis Epruvete Carote Satis. 1,06 Necor. <0,80 ntre ( 1,16) Indecis
Metoda combinat Compozitie Satis. 1,09 Necor. <0,80 ntre (<0,94) Indecis Epruvete Carote Satis. 1,02 ( 1,09) 0,96 ntre ( 1,09) (<0,87) ( 1,03) 0,89 ntre ( 1,00) (<0,80) ( 0,96) 0,96 ntre ( 1,09) (<0,80) ( 1,03) 0,82 ntre ( 0,96) (<0,73) ( 0,89) 0,89 ntre ( 1,06) (<0,73) ( 0,96) Necor. <0,73 ntre (<0,86) Indecis
1,06 ( 1,13)
<0,73 ntre (<0,86)
1,00 ( 1,06)
<0,73 ntre (<0,80)
1,02
<0,73
<0,67 ntre (<0,80)
Grinzi T
1,00 ( 1,06)
<0,73 ntre (<0,86)
0,95 ( 1,00)
<0,67 ntre (<0,80)
0,96
<0,73
<0,67 ntre (<0,80)
Grinzi I
1,06 ( 1,13)
<0,73 ntre (<0,86)
1,00 ( 1,06)
<0,67 ntre (<0,80)
1,02
<0,73
<0,67 ntre (<0,67)
Plci
0,93 ( 1,00)
<0,67 ntre (<0,86)
0,86 ( 0,93)
<0,60 ntre (<0,73)
0,89
<0,67
<0,60 ntre (<0,67)
Fundatii (solic. staticc)
1,00 ( 1,13)
<0,73 ntre (<0,80)
0,93 ( 1,06)
<0,67 ntre (<0,73)
0,96
<0,67
<0,60 ntre (<0,67)
3.10.2. Dac rezistentele medii pe sectiune si rezistentele medii pe fundatie ndeplinesc conditiile : (1.87) (1.88) rezultatele se consider nesatisfctoare iar proiectantul urmeaz s se pronunte pe baza avizului CTE al institutiei sale asupra oportunittii si caracterului msurilor de consolidare. 3.10.3. Pentru situatiile intermediare ntre prevederile punctelor 3.10.1 si 3.10.2 proiectantul va analiza situatia concret din lucrare si va lua o hotr\re pe baza comparrii nivelului eforturilor din fundatie cu cel al rezistentelor determinate. O prezentare concentrat a tuturor conditiilor formulate n prezenta completare a normativului C 26 - 85 este dat n tabelul 1 pentru referinta marc a betonului si n tabelul 2 pentru referinta clas a betonului. 4. Alte completri sau modific ri ale Normativului C 26 -85 4.1. Temperaturile la care se fac toate tipurile de ncerc ri nedistructive prezentate n normativ snt temperaturi pozitive, iar ziua de ncercare trebuie s fie precedat de cel putin 3 zile cu temperaturi de asemenea pozitive. 4.2. Tabelul 1 din Anexa 3 a Normativului C 26 - 85 care stabileste echivalenta ntre m rcile si clasele de betoane se nlocuieste cu tabelul 3 dat mai jos. Tabelul 3 ECHIVALAREA DINTRE MRCILE SI CLASELE DE BETON
Page 67 of 67
Marca B 50 B 150 B 300 B 500
Clasa Bc 3,5 Bc 10 (Bc 22,5) Bc 40
Marca B 75 B 200 B 400 B 600
Clasa Bc 5 Bc 15 Bc 30 Bc 50
Marca B 100 B 250 B 450 B 700
Clasa Bc 7,5 Bc 20 Bc 35 Bc 60
Not: Cu avizul proiectantului B 350 se poate echivala cu Bc 25 cruia i corespunde de fapt marca B 330.

Normativ C 26-1985 Normativ Pentru Incercarea Betonului Prin Metode Nedistructive

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ C 26-1985 Normativ Pentru Incercarea Betonului Prin Metode Nedistructive

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL...

NORMATIV PENTRU NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE NEDISTRUCTIVE

I OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE

I - NCERCAREA BETONULUI CU SCLEROMETRUL SCHMIDT

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 2 of 67

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 3 of 67

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 4 of 67

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 5 of 67

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 6 of 67

- este rezistenta obtinut prin ncercarea epruvtei i la pres

5.3.9 Se calculeaz rezistentele betonului din lucrare

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 7 of 67

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 8 of 67

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INSTAL... Page 9 of 67

24,7 26,2 27,7 29,2 30,9 32,8 34,4 36,0 37,6

100 150 200 250 300

0,66 0,76 0,85 0,93 1,00

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

350 400 450 600

1,06 1,12 1,17 1,22 1,32

N = 40 1,12 1,00 0,95

1,52 1,00 0,95

Cm 1,07 1,00 0,92 0,88

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

se calculeaz media ponderat a celor doi coeficienti conform relatiei: (1.22)

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

II - NCERCAREA BETONULUI PRIN METODE ULTRASONICE DE IMPULS

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

- este diametrul maxim al agregatului utilizat la prepararea betonului.

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

Corectia % Temperatur 0C Beton uscat n aer Beton saturat n ap

+60 +40 +20 0

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

Tabelul 2.2 VALORI kT VB = 3500 m/s

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

La / L 6 0 0,10 0,25 0,50 Tabelul 2.3 1 1 1 0,97 10 1 1 1 0,96 16 1 1 1 0,95

VALORI kT VB = 4000 m/s

La / L 6 0 0,10 0,25 0,50 Tabelul 2.4 1 1 1 0,99 10 1 1 1 0,98 16 1 1 1 0,97

VALORI kT VB = 4500 m/s

La / L 6 0 0,10 0,25 0,50 1 1 1 1 10 1 1 1 0,99 16 1 1 1 0,98

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

0 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 Tabelul 2.6

0,69 0,76 0,83 0,91 0,98 1

0,68 0,75 0,82 0,90 0,97 1

0,66 0,73 0,80 0,88 0,95 1

0,64 0,72 0,79 0,87 0,94 1

0,63 0,70 0,78 0,86 0,93 1

0,61 0,69 0,77 0,85 0,93 1

VALORI kL VB = 4000 m/s

VALORI kL VB = 4500 m/s

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

n care: este coeficientul Poisson dinamic d

- greutatea specific aparent

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

n care coeficientul ia valoarea: (2.34)

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA I EXPLOATAREA INST...