Polyfelt Ges.m.b.H.

Jürgen Gruber

Geosintetice in constructia de cai ferate

Intretinerea infrastructurii caii ferate

cu materiale geosintetice

Jürgen Gruber, M.Sc, Railway and Geotechnical Engineer j.gruber@polyfelt.com

INTRODUCERE

Stabilitatea si siguranta sunt de o importanta vitala in constructia de cai ferate. Din aceasta cauza
cerintele tehnice si de caliate ale materialelor sunt foarte mari. In cazul liniilor de cale ferata,o deviatie in
plan orizontal sau vertical de cativa mm poate fi critica si poate conduce la riscul deraierii trenurilor.

Materialele geosintetice fac fata acestei provocari combinand cinci functii relevante in constructia de cai
ferate : separatie, filtrare, drenaj, ranforsare si protectie.
Caracteristicile tehnice unice ale geosinteticelor ajuta la prevenirea degradarii caii de rulare, conducand
la reducerea riscului de accidente si minimizand costurile de intretinere si reparatii.

Datorita caracteristicilor de exceptie ce sunt cerute la calea ferata, trebuie acordata o atentie deosebita
selectiei geosinteticului ce va fi utilizat.

Romania
Tel/Fax 04021 2554178; Mobil: 0730 – 709914; email: bizumarius@yahoo.com
Sos. Dudesti-Pantelimon, nr 42, Bucuresti; www.polyfelt.ro
1. CERINTELE IN CONSTRUCTIA DE CAI FERATE

Datorita cresterii vitezelor de circulatie si a incarcarii pe osie din ultimile decenii, au crescut si cerintele
asupra infrastructurii caii de rulare. In comparatie cu constructia de drumuri, la calea ferata o deviatie de
cativa mm poate conduce la daraieri. Suprastructura si calea de rulare au fost imbunatatite de-a lungul
timpului in detrimentul infrastructurii care a ramas la acelasi nivel tehnic ca acum 100 de ani.
Pentru a evita reparatii scumpe si dese, infrastructura trebuie protejata la suprasarcina. Deasemenea
capacitatea portanta si elasticitatea patului de balast trebuie garantate pe o perioada lunga de timp.

2. PROBLEME CAUZATE DE INCARCARILE DINAMICE

2.1 REDUCEREA CAPACITATII PORTANTE A SOLULUI SI A STRATULUI DE BALAST

Datorita impactului dinamic, in zona de contact dintre stratul de baza macrogranular (balast) si sol apar
fenomene de instabilitate.
Acest strat macrogranular va patrunde in sol, la inceput in cantitati mici dupa care in timp in cantitati din
ce in ce mai mari. In acelasi timp particulele de sol coeziv vor patrunde in spatiile libere ramase si le vor
umple. Aceasta inlocuire de materiale se numeste eroziune prin contact mecanic. Acest proces are multe
in comun cu fenomenul de filtrare. (Fig.1)

Fig.1. Efectele eroziunii de contact

Rezultatul este o deformatie plastica care provoaca tasari nepermise si deplasari mari ale caii de rulare.
(Fig.2.) Deasemenea datorita patrunderii particulelor fine de sol in stratul portant, acesta se
contamineaza si elasticitatea patului de balast scade substantial. CAPACITATEA PORTANTA A
PATULUI CAII DE RULARE NU MAI ESTE GARANTATA.

2
 Fig.2. Structura tipica dupa incarcari
dinamice ciclice permanente

2.2. DEGRADARI PRODUSE DATORITA RIDICARII NIVELULUI DE INGHET

Datorita lentilelor de gheata ce apar in structura patului caii ferate se produce ridicarea nivelului de inghet
ceea ce poate conduce la schimbari importante in alinierea celor doua fire de cale.
Gradul de ridicare a nivelului de inghet este diferit pentru fiecare zona climaterica si depinde de conditiile
hidraulice si de parametrii solului. Pentru Europa Centrala, degradarile produse de ridicarea nivelului de
inghet nu sunt o mare problema, dar fara masuri adecvate impotriva consecintelor inghetului se poate
ajunge la situatii dezastruoase. Daca inghetul patrunde in structura, apa existenta va ingheta si isi va
modifica volumul cu cca. 9%. In solurile coezive apa va urca spre apa inghetata datorita gradientului de
potential termic in sens contrar fortei de gravitatie. Aceasta apa de adancime ingheata si formeaza mari
lentile de gheata. Acest fenomen provoaca o ridicare a caii. In perioada de dezghet fenomenul este
invers, dezghetul producandu-se de sus in jos. Apa in forma lichida nu poate fi drenata datorita straturilor
inghetate de dedesupt. In acest fel solul este expus la o umiditate crescuta care provoaca modificari de
consistenta ale solurilor coezive.
Rezultatul este pierderea unei parti a capacitatii portante.

2.3. DEGRADARI DATORATE TASARILOR

Datorita problemelor descrise mai sus, vor apare tasari diferentiate, avand ca rezultat modificarea cotei
caii de rulare. In acest mod se vor modifica si pantele transversale ceea ce va duce la pierderea unei
parti din capacitatea de drenare a apei. Se va acumula apa de ploaie conducand la saturarea solului.
Rezultatul va fi o pierdere a capacitatii portante si o ridicare a nivelului de inghet.
Extinderea retelei de cale ferata forteaza firmele de constructii specializate sa utilizeze materiale rationale
din punct de vedere tehnico-economic. Aceasta inseamna utilizarea noilor materiale de constructii si a
noilor metode de construtie cum este si tehnologia ce utilizeaza materiale geosintetice.

3. UTILIZARI ALE MATERIALELOR GEOSINTETICE

Functiunile pe care le indeplinesc materialele geosintetice sunt urmatoarele:

 SEPARARE
 FILTRARE
 DRENAJ
 RANFORSARE

3
 PROTECTIE
3.1. SEPARARE

Geotextilele trebuie sa separe doua straturi de sol cu caracteristici fizice diferite ca, granulometrie,
consistenta, densitate. Amestecarea celor doua materiale sub incarcari din trafic dinamice si statice,
trebuie impiedicata in permanenta. In constructia de cai ferate, geosinteticele pot indeplinii si functia
de filtrare si drenaj.

CERINTE PENTRU GEOTEXTILE :

 Mecanice :
o Nu trebuie sa apara degradari in timpul instalarii, realizarii constructiei si dupa terminarea
constructiei
 Hidraulice :
o Geotextilul trebuie sa impiedice migrarea particulelor fine de sol sub incarcari dinamice si
statice
 Performante pe termen lung
o Sa reziste la imbatranire si aiba rezistente chimice ridicate

Geotextilele se folosesc ca straturi de separatie in constructia de cai ferate atunci cand :

 stabilitatea din punct de vedere al capacitatii de filtrare intre sol si fundatie nu poate fi dovedita
 solul este slab, saturat cu apa si avand o capacitate portanta mica

In general se folosesc geotextile netesute. Ca o regula generala, geotextilele se folosesc intre sol si
findatia caii cu scopul de a preveni amestecarea acestor doua tipuri de sol (Fig. 3.). In acest mod
fundatia isi poate indeplinii rolul pentru care a fost proiectata.

Fig.3. Fundatie clasica cu geotextile

3.2. FILTRARE

Materialul geotextil trebuie sa retina particulele fine de sol atunci cand apa trece dintr-un sol cu
granulatie fina intr-unul macrogranular. Rolul lui este de a oferi stabilitate hidraulica filtrului pe toata
perioada de operare.

4
 CERINTE PENTRU GEOTEXTILE :

 Stabilitatea mecanica a filtrului :

o Previne spalarea particulelor fine prin indeplinirea criteriilor de filtru pentru o anumita
dimensiune a porilor.
 Stabilitatea hidraulica a filtrului :
o Ofera trecerea unui debit de apa, prin eliberarea presiunii apei, indeplinind criteriile de
filtru pentru permeabilitatea ceruta.
 Performante pe termen lung
o Previne colmatarea filtrului geotextil
o Rezista la imbatranire si la elementele chimice din sol

3.3. DRENAJUL

Materialul geotextil trebuie sa dreneze lichidele si gazele din sol (drenaj si ventilatie). Functia sa este de a
drena apa si de a elimina gazele in planul sau.

CERINTE PENTRU GEOTEXTILE :

 Mecanice :
o Pastrarea grosimii necesare a geotextilului in timpul suprasarcinilor.
 Hidraulic : stabilitatea mecanica a filtrului :
o Prevenirea patrunderii particulelor fine in interiorul geotextilului, cauzand reducerea
permeabilitatii in plan orizontal.
 Stabilitatea hidraulica a filtrului:
o Permite debite mari in planul geotextilului cu pierderi minime de presiune
 Performante pe termen lung :
o Previne colmatarea filtrului geotextil
o Rezista la imbatranire si la elementele chimice din sol

Ca aplicatie potrivita, unde functiunile de filtrare si separare ale geotextiluilui sunt utilizate este
drenajul lateral la calea ferata. Pentru a preveni colmatarea tuburilor de drenaj sau a pietrisului pentru
drenaj, acestea se invelesc in geotextil (Fig.4). Aceasta separare de straturi duce la o mai buna
eliminare a apei fara pierdere de presiune prin sistemul de drenaj.

Fig.4. Realizarea unui dren lateral cu geotextil

3.4. RANFORSARE

5
Utilizarea geosinteticelor duce in final la imbunatatirea calitatii solului si implicit la cresterea stabilitatii
structurii. In acest caz functia pe care trebuie sa o indeplineasca geosinteticul este de a imbunatatii
comportarea la eforturi din forfecare a fundatiei caii de rulare, printr-un mecanism de legare (legatura)
geosintetic-sol. In acest fel intraga fundatie este ranforsata.
CERINTE PENTRU GEOSINTETICE:

 Mecanice :
o Preluarea eforturilor prin descarcarea lor in sistemul multistrat format din geosintetic si
straturile pe care le armeaza.
 Hidraulic :
o Creste stabilitatea prin modificarea conditiilor hidraulice limita
o Imbunatatirea stabilitatii prin consolidare accelerata.
 Performante pe termen lung :
o Deformatii mici sub sarcina constant ape termen lung
o Rezista la imbatranire si la elementele chimice din sol

Datorita incarcarilor din trafic statice si dinamice, vor apare deformatii elastice care vor induce
tensiuni in materialul geosintetic. Efectul rezultat este o distributie uniforma a tensiunilor din incarcari
din trafic pe intraga suprafata a fundatiei. Rezulta ca fundatia va fi mai putin solicitata si se poate
reduce grosimea straturilor ce o compun. (Fig.5)

Fig.5. Datorita proprietatilor de ranforsare, geosinteticele conduc la o reducere a

grosimii straturilor din fundatie – reducerea imediata a costurilor

Geogrilele si geocompozitele sunt utilizate in principal la lucrari de ranforsare. La acest tip de

aplicatie un aspect foarte important il reprezinta conlucrarea (legatura) dintre sol si geosintetic,
datorita faptului ca fortele se transmit prin intermediul frecarii. Pentru solurile coezive, geocompozitele
au un avantaj mare in fata geogrilelor datorita funtiunilor in plus pe care le ofera – separare, filtrare,
drenaj.

4. CERINTE PENTRU GEOSINTETICE UTILIZATE LA CALEA FERATA

6
Caracteristicile necesare unui geosintetic pentru a fi utilizat la calea ferata, sunt date de EN
13250 :2001.
Acest standard european specifica caracteristicile relevante ale geotextilelor si geotextile+produse cu
care conlucreaza, si deasemenea sunt specificate metodele de testare propice pentru a determina
aceste caracteristici.
Un aspect important in afara caracteristicilor mecanice sau hidraulice il reprezinta durabilitatea
geosinteticelor. Durabilitatea poate fi exprimata prin rezistenta la conditiile atmosferice, rezistenta la
degradarile chimice, rezistenta la microorganisme, la fenomenul de hidroliza, rezistenta la acizi si
baze. Un anumit nivel al durabilitatii este o cerinta importanta pentru functionarea pe termen lung a
materialului.
Specificatiile din standarde trebuie sa defineasca care functii si conditii sunt relevante. Producatorul
de material trebuie sa puna la dispozitie datele necesare bazate pe metodele de testare descrise in
standard.

5. CONCLUZII

Siguranta si stabilitatea sunt de o importanta vitala in constructia de cai ferate  ; din aceasta cauza
cerintele asupra materialelor utilizate sunt foarte mari.
Cresterea incarcarii pe osie si a vitezei a condus la aceste cerinte de-a lungul ultimilor decenii.
Lucrari de imbunatatire a parametrilor fundatiei caii de rulare, sunt destul de rare.

Caracteristicile unice ale geosinteticelor ajuta la prevenirea degradarilor caii, si deasemenea reduc
riscurile de accidente, minimizeaza costurile de intretinere si de reparare necesare.

Numai geosinteticele cu caracteristici adecvate pot indeplini standardele inalte de calitate din calea
ferata.
Materialele geosintetice trebuie sa dovedeasca ca au urmatoarele caracteristici :

- Rezistente mecanice mari si aderenta mare

- Capacitatea adecvata de retentie a particulelor fine in special sub incarcari dinamice.
- Comportament optim la suprasarcina
o Capacitatea de a prelua tensiunile fara sa cedeze
o Flexibilitate la neuniformitatile din teren
- Permeabilitate ridicata la apa datorita optimizarii dimensiunilor porilor si a omogenitatii distributiei
porilor
- O capacitate mare de descarcare a apei rezultand o reducere a presiunii apei din pori.
- Deformatii mici la incarcari constante de lunga durata si rezistente bune pe termen lung

6. REFERINTE

Göbel, C., Lieberenz, K., Richter, F. 1996. „Der Eisenbahnunterbau“, Eisenbahn-Fachverlag

Heidelberg Mainz

Hillig, J. 1996. „Geotechnische Anforderungen an den Eisenbahnbau“, Eisenbahningenieur 2/96: 24-

32

Lieberenz, K., Göbel, C. 1995. „The use of geocomposite materials in enhancing load bearin capacity
of railroad structures“, Techtextil-Symposium 1995, Germany

Raymond, G.P. “Durability of geotextiles in railway rehabilitation”, Department of Civil Engineering,

Queen’s University, Kingston, Canada

Wehr, H. 1986 “Separation Function of Non-Woven Geotextiles in Railway Construction”, Third

International Conference for Geotextiles, 1986, Vienna, Austria

7
EN 13250:2001 Geotextiles and geotextile-related products – Characteristics required for use in the
construction of railways