Sunteți pe pagina 1din 8

SOLUŢII MODERNE DE PROTEJARE A TALUZURILOR

DRUMURILOR

Mihai Liviu DRAGOMIR 1


Melania Rozalia BOITOR ²

Rezumat română

Prezentul articol işi doreşte să pună sintetizeze diferitele modalităţi de realizare a consolidării
respectiv a protejării taluzurilor drumurilor. Este imperios necesar să se dea importanţă acestor fenomene
distructive, deoarece pot avea ca rezultat scurtarea duratei de viaţă unui drum, respectiv asupra modalităţilor
de intervenţie ulterioare. Metodele tradiţionale pot fi cu succes îmbinate cu cele moderne oferind totodată o
economie semnificativă dar şi o alternanţă placută vizual asupra mediului ambiant.
Cuvinte cheie: Taluz, Durata de viaţă, Scurgerea apelor, Consolidare,
Geosintetice, Stabilitate;

Rezumat engleză

This article whishes to make a synthesis over different ways to brancing and protecting the road
embankments. Is very important to give a lot of attention to all distructive phenomenons, because they can
have a very distructive consequences and the direct consequens is a short lifetime of the road. The
traditional methods can be succesfull combined with the modern methods because they can offer a
semnificative economy and a very beautiful landscape.
Key words: Embankments, Lifetime, Water flow, Brancing, Geosynthetics,
Stability;

Introducere

Existenţa căilor de comunicaţie implică existenţa zonelor în care drumul parcurge


zone destinate unor lucrări de consolidare şi terasamente aşa numitele umpluturi sau
săpături. În această manieră rezultă taluzurile tip rambleu sau debleu.
Terasamentele constituie elementul principal de rezistenţa al drumurilor.De
stabilitatea şi rezistenţa în timp a terasamentelor depinde în mare măsură calitatea căii
respective atât din punct de vedere al circulaţiei cât şi cel al economicităţii exploatării.
Viteza şi intensitatea mare a circulaţiei vehiculelor face ca terasamentul sa fie tot
mai mult solicitat la servicii dinamice care au un efect covârşitor asupra acestuia.
La o insuficientă stabilitate a terasamentelor apar imediat tasări neegale şi din
această cauză deformaţii sau distrugeri ale căii. Aceste fenomene apar când rambleul sau
terenul natural(patul drumului) a fost, fie insuficient compactat, fie neprotejat.
Protecţia defectuoasă sau inexistentă asupra terasamentelor nu face altceva decât
să creeze un disconfort şi nesiguranţă celor ce exploatează drumul respectiv.
Principalii factori generatori de degradări la nivelul taluzurilor sunt: apa, vântul şi ca
fenomen îngheţ-dezgheţul, fenomen ce apare datorită infiltrării apei în terasament înainte
de perioada friguroasă, şi nu numai, şi mai apoi o mărire a volumului rezultând degradări
locale multiple.
Pe lângă aceşti factori neantropici-naturali, influenţa factorilor antropogeni mareşte
sau chiar creşte riscul aparitiei degradărilor prin:
-nerespectarea tehnologiilor de realizare a taluzurilor în special cele cu înalţimi mari;
-umiditatea de compactare nepotrivită-nerespectarea încercării Proctor;

3)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
4)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
Prin protejarea-consolidarea taluzurilor drumurilor se înţelege direct şi protejarea-
consolidarea drumului propriu zis. Drumul ca să existe şi să fie util are nevoie de diferite
lucrări, fie terasamente de diferite înălţimi, fie supraterane-poduri.
Astfel, lucrarea de faţă îşi propune realizarea unei sinteze şi o eventuală punere în
oglindă a multiplelor soluţii de protejare-consolidare a taluzurilor drumurilor.

Soluţii utilizate în protejarea taluzurilor

Masivele de pămant şi cu precădere taluzurile sunt expuse tot timpul anului tuturor
fatorilor de mediu cum sunt vânt, umiditate, ploi şi îngheţ-dezgheţ. În vederea asigurării
unei protecţii împotriva spălarii şi eroziunii se execută unele lucrări de protejare şi
stabilizare. Aceste lucrări sunt necesare, deoarece în cazul antrenarii pământurilor din
taluzurile drumurilor acestea(drumurile) ar deveni impracticabile.
Dintre soluţiile utilizate din cele mai vechi timpuri şi până azi în cele ce urmează
vom prezenta câteva, insistând asupra celor moderne, specifice vremurilor noastre.

1.Înierbări si plantări de arbori şi arbuşti

Se pretează, în special, din pricina aspectului vizual foarte placut, creându-se


practic o integrare armonioasă între drum si mediu.
Astfel înierbările presupun aşternerea unui strat vegetal nou peste taluzul existent
profilat, strat în care se seamănă iarbă, fie în granule de gel pentru păstrarea unei
umidităţi până la încolţire şi după sau dacă nu se dispune de acest sistem mai nou se
seamănă clasic, evident primăvara sau toamna.
Fixarea cu arbori şi arbuşti se face, în special, în zonele inundabile şi cele unde bat
vânturi puternice. Totodată, se pretează foarte bine pe taluzuri de înălţimi mari, deci mai
instabile, în vederea prevenirii alunecărilor de teren. În consecinţă se aleg specii cu
rădăcini pivotant-trasante cum ar fi câteva din speciile de mai jos:
Corn (cornus alba), Păducel(crataegus monogyna), Cătină roşie(tamarix tetraudra),
Tisă(taxus baccata), Călin(viburnum opulus), ş.a conform STAS 2104-92, 5382-91, 6053-
78.

2.Protejări cu piatră sau dale de beton

Acest tip de protecţie se utilizează la taluzuri cu înclinare de până la 2:3. Ca şi


modalităţi de realizare amintesc, aşezarea pietrei brute sau cioplite pe suprafaţa taluzului
fie pe un pat de balast sau nisip. În cadrul proiectului Autostrada TRANSILVANIA, pe
zonele de taluz unde s-a adoptat acest tip de protejare s-a utilizat urmatorul sistem, şi
anume: pe taluzul profilat, prevăzut la picior cu o mască drenantă s-a aşternut un geotextil,
care la îmbinări şi din loc în loc era prevăzut cu elemente de fixare (pentru a nu fi antrenat
de vânt sau la fixarea pietrei). Peste geotextil s-a început repartizarea, de jos în sus, a
pietrei brute, creându-se astfel pe lânga o consolidare a taluzului din pricina greutăţii
pietrei şi o protecţie împotriva diverşilor factori meteo.
Protejarea cu dale de beton turnate monolit sau prefabricate cu latura de 0.5-1.0m
este o metoda utilizată, însă, în prealabil se va recurge la realizarea unui pat de nisip sau
balast ca strat de rupere a capilarităţii.
Aceste pereuri, realizate din dale de beton sau piatră rostuită se utilizează cu
precădere în zonele inundabile sau cele ce intră în contact îndelungat cu apa. Astfel foarte
des le gasim în zona podurilor-sferturile de con- sau acolo unde nivelul anual al
precipitaţiilor este unul ridicat. Din motive economice şi de aspect totodată se evita acest

1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
tip de protejare/consolidare in faţa unor soluţii actuale care reuşesc să îmbine mai placut
mediul înconjurător cu drumul propriu zis.

3.Cleionaje

În mod practic cleionajele reprezintă o reţea, realizată din diferite materiale, de la


nuiele la elemente de beton prefabricat, cu scopul de a estompa tendinţa unor taluzuri de
a forma făgaşe sau să fie spălate de ape. Prin forma geometrică adoptată, cleionajele se
opun tendinţei distrugătoare a apei si vântului deoarece crează inclusiv spaţii în care se
pot planta iarbă sau arbuşti, mărind astfel rezistenţa masivului la diferiţii agenţi externi.
Prin utilizarea cleionajelor prefabricate se elimină o cantitate semnificativă de manoperă,
care descurajează în general utilizarea acestei soluţii simple de stabilizare.

4.Geosintetice

Aceste elemente constructive au luat naştere în urma cu peste şase decenii. Cu


toate acestea de atunci şi până astăzi au fost şi sunt într-o continuă îmbunătăţire pentru a
răspunde cât mai bine cerinţelor la care sunt supuse.
Având în vedere modul de obţinere şi anume din diferite fibre textile sau sintetice se
pot adapta foarte uşor în orice fel de situaţie cu un răspuns bun la multiplele solicitări la
care sunt supuse.
În acestă clasa a geosinteticelor există şase grupe de materiale şi anume:
 Geosaltele
 Geotextile
 Geomembrane
 Geogrile
 Geocompozite
 Geocelule

Cu toate acestea, există urmatoarea întrebare şi anume, sub acţiunea pământului şi


al factorilor de mediu exteriori aceste geocompozite, nu se degradează?
Răspunsul este nu, nu se degradeaza, deoarece s-a recurs la materiale plastice în
vederea realizării acestor geocompozite evitându-se astfel riscul degradării rapide al
acestora.
Dintre polimerii de sinteză utilizaţi în domeniul geotextilelor s-au ales cu precădere
polimerii termofuzibili şi anume: poliesterul, poliamida, polietilena şi polipropilena.
Proprietăţile acestor materiale plastice sunt oarecum comune şi anume:
 Rezistenţă bună la factorii agresivi din atmosferă-apă sărată, acizi, umiditate,
solvenţi ş.a;
 Puţin sensibile la fluaj, fără variaţii în comportarea mecanică la temperaturi
ridicate;
 Greu inflamabile şi bună inerţie chimică;

Cu toate acestea au şi câteva dezavantaje cum ar fi:sensibilitatea la anumiţi acizi,


instabilitatea la raze ultraviolete, pot avea o comportare casantă la temperaturi sub nivelul
-10⁰C, sensibile la diferiţi solvenţi în speţă cei din industria petrolieră.

1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
4.1 GEOSALTELE

a. Biodegradabile

Sunt reprezentate prin două sisteme, unul vertical-Greenstakes- şi unul de


suprafaţă-sistemul Pavimant.
Ţăruşii biodegradabili de 15 cm lungime au o capacitate de fixare cu 45%mai mare
decât a celor din oţel iar sistemul pavimant, presupune o reţea biodegradabilă de fibre,
iută sau cocos, realizate sub formă de plasă cu ochiuri inchise sau deschise, fiind
foarte eficiente în protejarea anticorozivă a terasamentelor.
Avantajul suplimentar al acestor sisteme este reprezentat de factorul mediu. Mediul,
în lucrările de infrastructură este de multe ori neglijat, însă prin utilizarea acestor
sisteme alternative, biodegradabile nu doar că este protejat dar conferă şi un aspect
vizual placut utilizatorilor drumului respectiv.

Greenstakes Pavimant K

Pavimant Pavimant P-P/C-C

1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
b. Sintetice
Acest sistem constructiv, este compus din suprapunerea judicioasă a trei straturi de
microgeogrile, care mai pot avea în componenţă şi un geotextil. Acest geotextil poate fi
sau nu preînsămânţat, în vederea unei înierbări rapide şi eficiente. Acest sistem de
geosaltele sintetice este eficient în stabilizările de suprafaţă, fixarea vegetaţiei pe taluze,
atenuarea efectului ploilor şi atenuarea tentinţei de eroziune.
Sistemul existen pe piaţă este Tenax multimat în trei variante: simplu, cu geotextil
biodegradabil preînsămânţat-P şi ranforsat suplimentar cu o geogrilă din poliester de înaltă
tenacitate-R. Acesta din urmă măreşte rezistenţa la tracţiune până la 200 KN/m putând fi
astfel utilizat la stabilizarea taluzurilor foarte lungi şi abrupte.

TenaxMultimat TenaxMultimat P TenaxMultimat R

4.2 GEOTEXTILE
Sinsteme constructive obţinute prin ţesere, neţesere, tricotare sau extrudare. La
bază sunt multiple categorii de fibre, textile sau sintetice, care prin diferite procese
tehnologice, filetare sau etirare, dau naştere unor materiale cu structură neomogenă
cristalin heterogenă ce influenţează comportarea pe termen lung a geotextilului.
Sunt livrate sub formă de rulouri (covoare) de dimensiuni cuprinse între 2.1-5.2 m
lăţime şi 100-150 m lungime având următoarele caracteristici de bază:
 Strat drenant sau de etanşare;
 Filtru sau continuator(se evită astfel fisurile de suprafaţă);
 Rezistenţe mecanice sporite la tracţiune, rupere/sfâşiere;

Geotextil neţesut Geotextil ţesut din polipropilenă

1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
4.3 GEOGRILE

Reprezintă foi continue de polietilenă, poliester sau polipropilenă fiind eficiente în


ranforsarea unor structuri de pământ şi nu numai. Acestea se pot realiza sub formă de
filme fie sub formă textilă. Domeniul de temperatură în care acestea funcţionează este
cuprins între -50⁰C şi +80⁰C fiind insensibile la soluţii apoase de săruri, acizi sau gaze
naturale şi reprezintă de asemenea si stabilitate biologică nefiind un mediu nutritiv pentru
microorganisme.
Ca roluri pe care le îndeplinesc aceste geogrile sunt: ranforsare, separare, cu
condiţia ca solul sa nu fie unul coeziv ci să fie cu material granular ce poate să intre între
golurile geogrilei. Terasamentele reprezintă principalul domeniu de utilizare al geogrilelor
îmbunătăţind capacitatea portantă a acestora.

Biaxiale Monoaxiale Biaxiale

4.4 GEOMEMBRANE

Au cu precădere o utilitate largă în domeniul construcţiilor civile, datorită grosimii


reduse ce permite realizarea unor pături etanşe în vederea hidroizolării unor elemente
expuse acţiunii apei. De asemenea la lucrările de artă sunt folosite tot ca şi membrană
hidroizolantă având o bună comportare în timp.
În domeniul rutier sau feroviar se pretează ca şi pătură de rupere a ascensiunii apei
în corpul drumului sau a căii ferate datorită etanşeităţii ce o caracterizează.

Hidroizolaţii cu geomembrană de polietilenă

1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
4.5 GEOCOMPOZITE

Reprezintă asocierea judicioasă a doua câte doua geosintetice şi anume: geotextil-


geomembrană sau geotextil-geogril.
Mixul geotextil-geogril reprezintă un bun strat de filtrare, separare, drenare,
continuizare dar mai puţin utilizat pentru ranforsări.
Combinaţia geotextil-geomembrană prezintă o flexibilitate sporită, reduce
adâncimea de excavaţie la anumite lucrări, creşte rezistenţa la eroziune/coroziune,
rezistenţe mecanice mari putând realiza cu ajutorul lor ranforsarea mecanică a unor
straturi şi separarea acestora.
Geocompozitele bentonitice, au în sistemul constructiv un strat de bentonită sodică
fiind stabilizată cu aditivi, acest lucru făcând-o eficientă în impermeabilizări, respectiv
şnurul de etanşare(lavioseal) în contact cu apa mărindu-şi volumul asigură etanşarea.

4.6 GEOCELULE

Reprezintă structuri constructive din benzi de propilenă extrudate continuu fără


suduri, având o înălţime de 75mm şi un diametru de 200-300mm rezultând panouri de 3.5
sau 5m pe 10m. Prin sistemul de goluri de diferite forme geometrice, care însă permit o
mare flexibilitate în vederea montajului, se realizează o reţea tip fagure care se va
consolida odată cu umplerea golurilor sale, materialul de umplutură fiind chiar un strat
vegetal ce se poate şi înierba rezultând astfel şi un aspect foarte plăcut.
Prin numeroasele avantaje pe care le prezintă, cum ar fi: rezistenţe la eroziune,
coroziune, bună stabilitate, posibilitatea realizării oricărei forme dorite şi a unei instalări
facile, aceste geocelule pot fi utilizate cu maximă siguranţă având certitudinea unor
rezultate pozitive în scopul propus.

Concluzii
1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN
Prin protejarea şi consolidarea taluzurilor drumurilor se vrea de fapt asigurarea unei
durate mai mari de viaţă a unui drum.
Sistemele de realizare sau cele alese din faza de proiect depind exclusiv de clasa
tehnică a drumului respectiv şi de importanţa pe care beneficiarul CNADNR, o acordă unui
proiect. Din punct de vedere economic în mod cert înierbările/plantaţiile de arbori şi arbuşti
sunt urmate de protejarea cu piatră brută sau pereu, apoi cleionaje din elemente
prefabricate şi abia la urma geosinteticele.
Dacă însă s-ar face o analiză de rentabilitate în timp a soluţiilor adoptate, ar ieşii la
iveală faptul că geosinteticele fie chiar asociate cu soluţii tradiţionale dau cel mai bun
raspuns în timp.
Menţinerea viabilităţii şi a duratei de viaţă a drumului, primează în faţa oricărei
soluţii, însă deşi aşa este normal criteriul „cel mai mic preţ” va scoate la iveală faptul că
soluţiile de multe ori adoptate nu sunt actuale.
În cadrul marilor proiecte,cum este şi Autostrada Transilvania, am sesizat, fiind
prezent acolo în 2007, că s-au utilizat şi soluţii moderne cum sunt geotextilele si
geocelulele însă îmbinate cu cele clasice.

BIBLIOGRAFIE

1. G.Robert-Tessier-Guide de construction et d’entretien des chausses-AQTR (Asociation


Quebecoise du transport et des Routes) 1989;
2. R.Allegret-Cours de projet de trace et des terrassements-texte-Ed.Eyrolles-61Bvd
Saint-Germain,Paris.
3. R.Bereziuc-Drumuri forestiere-EDP Bucureşti 1971;
4. M.Iliescu-Geosintetice-Ed.Dacia 1994;

1)
Drd. Ing., Facultatea de Construcţii, UTCN
2)
Prep.Ing.,Facultatea de Construcţii, UTCN