1. Care este scopul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ?

-au ca scop prevenirea consecințelor nefavorabile ale acțiunii factorilor naturali asupra terenurilor
și asigurarea folosirii pământului în condiții de eficiență și productivitate sporită, prin îndiguiri,
desecări, irigații, amendamente calcaroase, asolamente, plantații,etc.

2. Prezentaţi categoriile de lucrări de îmbunătăţiri funciare.

-Principalele amenajări de îmbunătăţiri funciare sunt: de irigaţii, de desecare şi

drenaj, de combatere a eroziunii solului şi ameliorarea terenurilor alunecate,

înfiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, amenajări pedoameliorative, silvice.

3.Care sunt elementele componente (construcţii, instalaţii şi dotări aferente) care

alcătuiesc lucrările de îmbunătăţiri funciare

- Amenajări de irigaţii, Amenajări de desecare şi drenaj, Amenajări de combatere a

eroziunii şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecari, Îndiguiri şi regularizări ale
cursurilor de apă, alunecări, Amenajări pedoameliorative, Amenajări silvice.

4.Definiţi hidraulica, ca ştiinţă

Hidraulica este ştiinţa care se ocupă cu studiul legilor de echilibru şi de mişcare a lichidelor, cu
aplicarea legilor generale de mişcare şi repaos a lichidelor care au un câmp larg de aplicaţie în
domeniul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

5. Care sunt partile componente ale hidraulici si care este obiectul lor de studiu

Hidraulica se împarte în doua parti distincte si anume:

- hidrostatica, care studiaza legile de echilibru ale lichidelor în repaus;
- hidrodinamica care se ocupa cu studiul miscarii lichidelor

6. Prezentati Clasificarea miscarii lichidelor

a) în funcţie de cauza care produce mişcarea, acesata poate fi liberă sau sub
presiune,
b) -Din punct de vedere al variaţiei în timp, mişcările lichidelor pot fi: permanente şi
nepermanente,
c) -În funcţie de variaţiile secţiunii transversale şi a pantei de-a lungul albiilor,
mişcarea poate fi uniformă sau neuniformă.
d) -În funcţie de structura fizică a mişcării (structura internă) aceasta poate fi de
tip laminar sau turbulent.
 7. Prezentati ecuatile de baza ale hidraulici
Ecuatia de continuitate – este prima ecuatie de baza a hidrodinamicii si ea rezulta din
aplicarea principiului conservarii masei, în cazul miscarii lichidelor
Q=wv
. Ecuatia lui Bernoulli= suma celor trei înaltimi, de pozitie, de presiune si cinetica este
constanta pentru toate particulele unui fir de curent.
Aceasta constanta se noteaza cu H si se numeste sarcina hidrodinamica

8. Definiti hidrologia ca stiinta si precizati partile componente

Hidrologia – este stiinta care se ocupa cu studierea resurselor de apa de la suprafata scoartei
terestre a globului pamântesc. Ea studiaza proprietatile si dinamica apelor, legile care dirijeaza
distributia lor, modificarile variatiilor cantitative si calitative, în timp si spatiu, precum si
influenta
reciproca cu ceilalti factori naturali.

Hidrologia se împarte în trei parti principale:

- hidrologia generala
-Hidrografia
-hidrometria

9. Principali factori ai circuitului apei in natura

Între circuitului apei în natura si exploatarea agricola exista o legatura directa, aceasta fiind
determinata de: precipitatiile atmosferice, infiltratia, evaporatia si transpiratia, scurgerea

10. Definiţi circuitul apei în natură şi importanţa lui practică

-Circuitul apei este un proces complex prin care apele din natură trec succesiv prin diverse
stadii: de evaporaţie, de nori, de precipitaţii, de infiltraţie şi de scurgere. Acest proces se
repetă la nesfârşit sub influenţa directă a energiei solare, a curenţilor de aer şi a gravitaţiei.
Astfel, apele existente la suprafaţa uscatului, mărilor şi oceanelor se află într-un echilibru
relativ, datorită faptului că se gasesc într-un circuit continuu: hidrosferă, atmosferă,
hidrosferă, denumit circuitul apei în natură

11. Definiţi bazinul hidrografic şi elementele lui componente

Fiecare râu sau lac îşi colectează apele de pe o anumită suprafaţă care poartă numele de

bazin de recepţie sau bazin hidrografic. Componente: suprafaţa bazinului hidrografic ,

lungimea bazinului, lăţimea medie a bazinului, altitudinea medie a bazinului, panta medie a
bazinului.
 12. -Hidrogeologia este ştiinţa care studiază geneza, dinamica şi proprietăţile fizice,
chimice şi biologice ale apelor subterane, corelaţia dintre legile de mişcare specifice
apei subterane cu apele de suprafaţă.

13. Enumeraţi consecinţele eroziunii solului.

-Modificarea proprietăţilor chimice ale solului

-Modificarea proprietăţilor fizice şi hidrofizice ale solului

-Reducerea producţiilor agricole

-Reducerea suprafeţei arabile

-Distrugerea aşezărilor omeneşti,

-Colmatarea lacurilor de acumulare

-Îngreunarea exploatării terenurilor

-Înrăutăţirea regimului apelor de suprafaţă şi subterane

-Poluarea cursurilor de apă prin eroziune

14. Precizaţi care sunt principalele forme de eroziune.

-Eroziunea în suprafaţă

-Eroziunea în adâncime

12. Enumeraţi factorii declanşatori ai eroziunii.

-Precipitaţiile, Relieful, Solul. Vegetaţia. Factorii social - economici (antropici)

 13. Enumeraţi consecinţele eroziunii solului.

-Modificarea proprietăţilor chimice ale solului

-Modificarea proprietăţilor fizice şi hidrofizice ale solului
-Reducerea producţiilor agricole
-Reducerea suprafeţei arabile
-Distrugerea aşezărilor omeneşti,
-Colmatarea lacurilor de acumulare
-Îngreunarea exploatării terenurilor
-Înrăutăţirea regimului apelor de suprafaţă şi subterane
-Poluarea cursurilor de apă prin eroziune

14. Definiţi procesul de eroziune şi mecanismul acestuia.

Eroziunea solului reprezintă procesul de desprindere, antrenare, transport şi depunere a

particulelor de sol sau rocă la distanţe mari în raport cu locul lor de origine. O mare parte
din aceste particule prin procesul de antrenare ajung în final în râuri, fluvii, mări şi
oceane. Procesul de eroziune se produce sub influenţa a doi agenţi principali în mişcare –
apa şi aerul – a căror surse cinetice inepuizabile constau în energia radiaţiei solare şi în
energia gravitaţională.
15. Clasificaţi formele de eroziune a solului.

-Din punct de vedere istoric: Eroziunea geologică veche, Eroziunea geologică actuală

-În funcţie de intensitate şi ritm de desfăşurare: Eroziunea accelerată

- În funcţie de agentul care o produce, eroziunea se clasifică în

- eroziunea prin apă, pluvială sau hidrică;

- eroziunea prin vânt sau eoliană.

-Din punct de vedere al modului în care este îndepărtat solul :

- eroziunea de suprafaţă

- eroziunea de adâncime

- După modul de manifestare şi specificul consecinţelor asupra solului şi terenului,

eroziunea accelerată se clasifică în:

- eroziune prin picături sau impact;

- eroziunea prin scurgere care se poate subâmpărţi

în: eroziune de suprafaţă sau plană;
eroziune prin şiroire;

eroziune în adâncime sau prin ravinare.

- eroziuni speciale:

eroziunea prin irigaţie neraţională;

eroziunea prin valuri, care acţionează asupra malurilor râurilor şi fluviilor,

falezelor mărilor şi oceanelor, taluzurilor;
eroziunea glacială sau prin gheţari, care în mişcare produc o
frecare ce macină în permanenţă patul de rocă pe care alunecă.
 16. Prezentaţi şi caracterizaţi succint factorii favorizanţi ai eroziunii solului.

Cei mai dinamici, cei mai activi factori care cauzeaza aparitia, dezvoltarea procesului
de eroziune sunt cei climatici reprezentai de precipitaii, vant si temperatura. Astfel, precipitaiile
atmosferice influeneaza eroziunea solului cu deosebire prin ploile toreniale si prin zapada in
timpul topirii acesteia.

17. Precizaţi care este principala măsură în prevenirea şi combaterea eroziunii solului

Lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii solului trebuie aplicate în complex pentru a
determina o eficienţă maximă a terenurilor agricole, şi care trebuie să conducă la:

 - reducerea pierderilor de sol prin eroziune

 - îmbunătăţirea regimului hidrologic al scurgerilor pe versanţi
 - creşterea fertilităţii solului
 - crearea condiţiilor pentru efectuarea lucrărilor cu mijloace mecanizate
 - creşterea producţiei agricole
 - protejarea poluării mediului

18. Ce reprezintă organizarea teritoriului şi pe ce principii se bazează.

 Organizarea teritoriului se aplică în interiorul fiecărei categorii de folosinţă în

funcţie de condiţiile de relief şi condiţiile pedoclimatice.
Principiile şi metodele de ameliorare integrală a unei zone naturale prin măsuri
antierozionale sunt stabilite în cadrul unui proiect de organizare a teritoriului şi care
trebuie să se precizeze:

 - categoriile de folosinţă în funcţie de condiţiile de relief şi pedoclimatice;

 - organizarea interioară, în cadrul fiecărei categorii de folosinţă, forma şi
dimensiunile solelor, amplasarea reţelei de drumuri, sortimentul de culturi şi
asolamentele, precum şi măsurile de combatere a eroziunii solului pentru fiecare
porţiune de teren în pantă.

19. Care este unitatea teritorială de lucru în cadrul asolamentului de câmp ?

- Sola

20. Precizaţi şi caracterizaţi sintetic tehnicile pentru combaterea eroziunii solului pe

terenurile arabile.
 -Pentru terenurile cu folosinţă arabilă se repartizează suprafeţe de teren cu pantă
redusă, cu soluri fertile, profunde şi slab sau moderat erodate. Panta maximă pentru
care se poate rapartiza terenul arabil este de 20-22 % şi numai în zonele unde se
aplică asolamente de protecţie poate ajunge la 30%.

21. Elementele componenete din ecuatia universala a eroziunii solului

E = K · Lm · in · S · C · Cs, unde:
E = Cantitatea de sedimente rezultată în urma eroziunii de suprafață ca medie
anuală;
K = coefficient de agresivitate climatică;
L = lungimea versantului, pe unități omogene de relief;
i = panta versantului, pe unități omogene de relief;
S = coeficient de erodabilitate;
C = coeficient care exprimă influența culturilor asupra eroziunii;
Cs = coeficient pentru influența masurilor şi lucrărilor antierozionale asupra
eroziunii solului.

22. Lucrari antierozionale

Amenajari de combatere a eroziunii si de ameliorare a terenurilor afectate de alunecari, prin

care se previn, diminueaza sau opresc procesele de degradare a terenurilor. Aceste amenajari
cuprind lucrari pentru protectia solului, regularizarea scurgerii apei pe versanti, stingerea
formatiunilor torentiale, stabilizarea nisipurilor
 Organizarea teritoriului arabil cuprinde măsuri prin care se stabilesc:

i. - numărul şi suprafaţa asolamentelor

ii. - amplasarea judicioasă a solelor, parcelelor şi drumurilor de
exploatare Asolamentele ca formă de organizare a teritoriului arabil se
stabilesc pe ferme, şi pot fi

clasificate astfel:

- asolamente pentru culturi de câmp

- asolamente legumicole

- asolamente mixte

- asolamente de protecţie

23. Precizați și caracterizaţi sistemele antierozionale de amplasare a culturilor pe versanţi

-Sistemele agrotehnice de prevenire şi combatere a eroziunii solului în anumite condiţii

trebuie completate cu sistemul de amplasare a culturilor pe versanţi, care influenţează în
mod hotărâtor pierderile de apă şi sol în timpul precipitaţiilor torenţiale şi implicit
producţia culturilor terenurilor agricole

24. Care sunt lucrările hidrotehnice pe terenurile arabile şi ce rol au?

-Pe terenurile arabile în pantă, unde pericolul de eroziune este foarte mare şi măsurile
agroameliorative nu sunt suficiente se poate interveni cu lucrări speciale cum sunt:
uniformizarea
- modelarea versanţilor, agroterasarea şi terasarea versanţilor, lucrări de reţinere a
scurgerilor (valuri de pământ) şi de evacuare (canale de coastă, debuşee).

25.Enumeraţi şi caracterizaţi succint metodele de combatere a eroziunii solului pe păşun

-Producţiile foarte scăzute ce se obţin de pe astfel de păşuni şi spălările masive de sol ce
au loc au determinat necesitatea aplicării unor măsuri complexe, ce s-au dovedit deosebit
de eficace în ameliorarea paşunilor degradate şi anume: măsuri de organizarea teritoriului,
măsuri pentru îmbunătăţirea covorului ierbos şi lucrări speciale pentru reţinerea apei pe
versanţi.

26.Rolul lucrarilor hidrotehnice speciale

Amenajarile de îmbunatatiri funciare sunt lucrari de constructii hidrotehnice

complexe si pedoameliorative, de prevenire si înlaturare a actiunii factorilor de risc –
seceta, exces de apa, eroziunea solului si inundatiile – pe terenurile cu destinatie agricola
sau silvica având ca scop obtinerea unor recolte mari si stabile prin regularizarea regimului
apei din sol, în conditiile unor tehnici de cultura moderne, precum si introducerea în
circuitul economic a terenurilor neproductive

27.Prezentaţi caracteristicile lucrărilor hidrotehnice speciale.

Lucrările de modelare – nivelare, Lucrările de dirijare a scurgerilor de suprafață,

Lucrări de terasare,

28.Care este scopul şi obiectivele organizării teritoriului în plantaţiile viticole ?

Organizarea teritoriului şi stabilirea măsurilor antierozionale trebuie să aibă la bază studii

amănunţite ale cadrului natural, cu referire specială la necesităţile impuse de
specificul acestei
culturi în alegerea terenului, amplasare, soiuri etc.
Terenul ales pentru această folosinţă agricolă urmează a fi împărţit în unităţi
teritoriale şi de lucru, care să asigure posibilitatea mecanizării lucrărilor agricole din
plantaţia de viţă de vie.
Organizarea teritoriului constă în împărţirea şi delimitarea unităţilor teritoriale şi de lucru,
stabilirea amplasamentului reţelei de drumuri de circulaţie a zonelor de întoarcere şi de
umbrire
29.Prezentaţi şi caracterizaţi unităţile teritoriale şi de lucru în plantaţia viticolă .
Parcela, este cea mai mică unitate teritorială a plantaţiei, reprezentând elementul de
bază pentru organizarea antierozională a teritoriului, fiind delimitată de poteci pe
linia de cea mai mare pantă (alei tehnologice), debuşee, zone de întoarcere sau de
drumuri de legătură (deal- vale), iar în lungul curbelor de nivel, de drumuri
tehnologice.

Tarlaua este unitatea teritorială de lucru cu mijloace mecanizate şi cuprinde 3-6

parcele sau mai multe, fiind delimitate pe laturile scurte, de zone de întoarcere (pe
linia de cea mai mare pantă), iar pe cele lungi, de drumuri (pe curba de nivel) şi au
laţimi diferenţiate, mai ales în funcţie de panta terenului.

Trupul viticol este unitatea teritorială a unei plantaţii viticole cuprinzând mai multe
tarlale şi este mărginit de alte folosinţe sau limite obligate, inclusiv cele de
organizarea teritoriului (drumuri, poteci, zone de întoarcere, plantaţii silvice de
protecţie, construcţii, etc.).

Masivul viticol cuprinde întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie care aparţine unui
anumit teritoriu şi poate cuprinde mai multe trupuri separate de hotare naturale (văi,
ravene) sau diferite folosinţe ale terenului. Suprafaţa unui masiv viticol poate să fie
de 1000 – 2000 ha.

30.Definiti elemnetele reţelei de circulaţie din plantaţiile viticole.

Este alcătuită din drumuri de exploatare şi poteci (alei tehnologice) şi trebuie să asigure
transportul în condiţii optime a recoltei şi a diferitelor materiale, să permită legături
directe cu sediul fermei precum şi cu centrele de depozitare şi de prelucrare a
strugurilor.
31.Ce lucrări antierozionale simple se recomandă în plataţiile viticole ?

i. lucrări antierozionale simple

ii. lucrări hidrotehnice speciale

32.În ce constă organizarea teritoriului în plantaţiile pomicole ?

Organizarea teritoriului în plantaţiile pomicole ridică în general probleme asemanătoare cu

cele
din plantaţiile viticole. Apar totuşi unele deosebiri în ceea ce priveşte marimea şi denumirea
unităţilor teritoriale pentru plantaţile obişnuite sau semiintensive.

33.Prezentaţi lucrările antierozionale în plantaţiile pomicole?

Lucrările antierozionale (agrotehnice, amenajări hidrotehnice) diferă într-o anumită măsură în
plantaţile pomicole în comparaţie cu plantaţile viticole. Datorită faptului că pomii se plantează
la distanţele mai mari (între rânduri şi pe rând), aceasta permite pe de o parte aplicarea unor
măsuri
agrotehnice specifice şi utilizarea suprafeţei dintre rânduri pentru culturi intercalate în fâşii,
benzi înierbate etc., iar pe de altă parte amenajări hidrotehnice speciale (agroterase, canale de
coastă, terase), cu dimensiuni sau tipuri determinate de specificul culturii (ex. - terase
individuale).

34.Precizaţi tipurile de terase după înclinarea platformei.

b. terase cu platforma orizontală;

c. terase cu platforma înclinată spre aval (în sensul pantei terenului);
d. terase cu platforma înclinată spre amonte (în sens invers pantei terenului);
e. terase cu platforma înclinată pe ax longitudinal
Capitolul 6

1. Definiţi procesul de eroziune a solului în adâncime

Eroziunea în adâncime se caracterizează prin aceea
formele ei au adâncimi mai mari decât ale eroziunii de
suprafaţă şi au un caracter permanent. Fenomenul de
eroziune se poate concentra în anumite porţiuni ale
terenului, limitate la liniile de concentrare a scurgerii,
dând naştere astfel la eroziunea în adâncime, care
modifică reţeaua hidrografică.

2. Precizaţi și caracterizaţi formele de eroziune în adâncime.

Rigolele de siroire au adâncimi de 0,2 – 0,5 m, talvegul aproape paralel cu suprafata

terenului si sectiune transversala care permite trecerea utilajelor agricole pentru efectuarea
lucrarilor solului. Frecvent, rigolele nu au legatura directa cu reteaua hidrografica,
prezentânduse ca niste santuri mici, izolate, amplasate neregulat pe versanti.
Ogasele sunt forme mai evoluate, provenind din dezvoltarea rigolelor în adâncime, lungime
si latime în timpul unor ploi succesive sau a unei ploi torentiale. Ele se prezinta sub forma
unor santuri asezate, în general, pe linia de cea mai mare panta a versantilor, putând fi
izolate de reteaua de scurgere sau formându-se pe talvegurile retelei hidrografice vechi.
Sectiunea ogaselor este neregulata sau adeseori în forma de “V”, cu adâncimea de 0,5 – 3,0
m si latimea 0,5 – 8,0 m.
Ravenele sunt forme avansate ale eroziunii în adâncime, iau nastere prin dezvoltarea ogaselor
si prin schimbarea profilului de fund a acestora, cu aspectul unei vai ramificate. Pot avea
adâncimi mai mari de 3 m, ajungând chiar la zeci de metri (20-30 m), iar latimea între 8
- 50 m, ajungând în cazuri mai rare chiar la 100 m.
Torentul constituie faza cea mai înaintată a eroziunii în adâncime, dimensiunile lui depăşind pe cele
ale ravenei. Torentul este un curs de apă cu pante repezi şi neregulate, sec în cea mai mare parte a
anului, dar cu viituri violente şi de scurtă durată, datorită ploilor mari sau topirii zăpezilor; are o
putere foarte mare de eroziune şi transport de materiale; produce pagube foarte mari.

3. Prezentaţi procesele care determină dezvoltarea unei ravene

Procesele care determină dezvoltarea unei ravene sunt surparea pamantului datorita
umezirii lui la baza(lungime), surparea malurilor abrupte(latime) si eroziunea de
fund(adancime).
4. Care sunt parţile componente ale formaţiunilor torenţiale

Partile componente caracteristice ale unei formatii torentiale sunt bazinul de

receptie,reteaua de scurgere si conul de dejectie.
5. Precizaţi şi caracterizaţi elementele componente ale unei formaţiuni torenţiale.

Bazinul de receptie reprezinta suprafata de teren de pe care se colecteaza apele si

materialele transportate la viituri. El este situat în partea superioara a formatiunii eroziunii
în adâncime si constituie locul ei de origine.
Reteaua de scurgere este compusa din formatiunile eroziunii în adâncime, obsinuit din
ogase si ravene. Acestea reprezinta portiunea din punctul întâlnire a apelor colectate din
bazinul de receptie si pâna la conul de dejectie.
Conul de dejectie este locul de depunere al materialului transportat de apa, care poate
provoca mari distrugeri ale obiectivelor înâlnite pe traseul sau, prin inundare si acoperire cu
diverse materiale. Sunt situatii în care conul de dejectie lipseste, iar apele încarcate cu
materiale diverse sunt evacuate direct în colector.
6. Care sunt tipurile de lucrări transversale pentru amenajarea ravenelor

Tipurile de lucrari transversale pentru amenajarea ravenelor sunt cleionajele, fascinajele,

garnisajele, pragurile si barajele.
7. Ce sunt şi care este rolul pragurilor şi barajelor

Pragurile si barajele sunt lucrari transversale care se executa în mod obisnuit în partea
mijiocie sau inferioara a retelei de scurgere a formatiunilor torentiale.
Au rolul de a transforma reteaua de scurgere într-o zona de depuneri, pentru a proteja
obiectivele importante din aval.
8. Care sunt lucrările silvice pentru combaterea eroziunii în adâncime.

Lucrarile silvice pentru combaterea eroziunii in adancime sunt perdele de protectie, perdele

forestiere antierozionale si plantatii in masiv.

9. Precizaţi rolul perdelelor antierozionale şi de protecţie.

Rolul acestora este de a retine si repartiza uniform zapada, de a împiedica topirea brusca a
acesteia si de a retine o parte din apele ce se scurg pe versanti.

Capitolele 7, 8, 9

1. Care este legătura dintre climă şi producerea excesului de apă ?

Având un relief distribuit în trepte concentrice si o asezare la limitele de manifestare a unor

tipuri climatice diferite (continental, excesiv continental, maritim) clima tarii noastre
 prezinta o mare variatie ceea ce impune o diversitate de masuri hidroameliorative. În funcţie
de distribuţia şi variaţia principalelor elemente climatice, pe teritoriul ţării deosebim mai
multe zone în care cauzele excesului de umiditate se manifestă diferit.

2.Prezentaţi cauzele excesului de apă şi factorii favorizanţi.

- precipitaţiile căzute pe suprafaţa amenajată; - precipitaţiile căzute pe suprafeţele învecinate

şi care se scurg pe suprafaţa amenajată; - apele din pânza freatică; - infiltraţiile prin dig şi pe
sub dig; - excesul de apă provenit din irigaţii, amenajări piscicole, etc.; - inundaţiile.

Factorii favoritizanti sunt geomorfologia, hidrografia si hidrologia si solul.

3.Ce efecte determină excesul de apă asupra plantelor ?

Excesul de apa afecteaza plantele prin lipsa aerului la nivelul radacinii ,sistemul
radicular creşte superficial şi este mai redus ca volum. Aceasta face ca în
perioadele secetoase, când excesul de umiditate dispare, rădăcinile să nu mai
poată procura apa care se află mai în profunzime.Este redus randamentul
culturii.

4.Ce efecte determină excesul de apă asupra solului ?

Excesul de apa asupra solului are efectul de scaderea a temperaturii din sol, solurile se
incalzesc mai greu. Se produce si evacuarea oxigenului care duce la impiedicarea refacerii
fondului nutritiv din sol.

5.Ce efecte determină excesul de apă asupra tehnologiilor de cultură?

Excesul de apa duce la abateri importante in tehnologiile de cultura. E nevoie de mai multe
trecereri pentru maruntirea terenului si acestea duc la sporirea gradului de tasare. Nu se poate
pregati un pat germinativ de calitate in aceste conditii si asta afecteaza asolamentul si duce la
excluderea unor plante mai pretentioase. Excesul de apa poate compromite cultura daca
apare in timpul germinatiei. Excesul de umiditate favorizează apariţia şi extinderea unor boli
şi dăunători care necesită tratamente fitosanitare mai numeroase şi face să crească şi
cheltuielile de producţie.

6.Care sunt efectele eliminării excesului de apă ?

- îmbunătăţirea aerisirii solului.

- îmbunătăţirea regimului termic

- este influenţată favorabil şi creşterea plantelor

- dispariţia unor buruieni specifice

- se previn unele boli şi dăunători

- creşterea producţiei
7.Enumeraţi studiile necesare proiectării şi necesitatea lor.

Studiile climatice se refera la datele climatice care servesc la întocmirea studiilor

hidrologice, la caracterizarea generala a zonei, la aprecierea posibilitatilor de dezvoltare a
culturilor agricole.
Studiile topografice constau în harti si planuri care redau forma, dimensiunile si alte detalii
planimetrice si nivelitice pentru suprafata propusa amenajarii.
Studiile hidrologice si hidraulice trebuie sa prezinte elementele regimului de scurgere al apelor
atât pe versantii limitrofi amenajarii precum si pentru suprafata interesata în lucrari.
Studiile hidrogeologice ajuta la analiza apei freatice si a afectelor ei asupra excesului de
umiditate.

Studiile pedologice furnizeaza date care constituie documentarea de baza pentru stabilirea
masurilor de protectie, ameliorare si folosirea rationala a solurilor în scopul sporirii
productiei agricole.
Studiile geotehnice se refera la caracterizarea pamanturilor sub aspect geotehnic.

Studiile agro-economice fac posibila aprecierea celor mai eficiente metode de valorificare
mai buna a terenului agricol.
Studiul resurselor locale de materiale de constructie au ca rezultat metodele de amenajare a
terenului si deci tipurile de materiale de constructie ce se vor utiliza.

Alte studii(studii experimentale, studii ecologice)

8.Care este principala cauză a excesului de umiditate şi prin ce se caracterizează

Principala cauza a excesului de umiditate sunt precipitatiile care se caracterizeaza prin

durata, cantitate si intensitate.

9.În ce condiţii apa freatică produce exces de umiditate în sol

Dacă franjul capilar al pânzei freatice ajunge în zona superioară a stratului radicular de sol, acesta
poate produce exces de umiditate cu atât mai intens cu cât ajunge mai aproape de suprafaţa terenului.
Adâncimea de la care apa freatică poate produce exces de umiditate în sol se poate identifica cu
adâncimea critică, aceea de la care nu se pot forma depuneri de săruri în sol sau debitul capilar nu
depăşeşte 1 mm/zi.

10.Definiţi starea de exces de apă a solului

Starea de exces de apa inseamna depasirea apei accesibile pentru plante.

11. Precizaţi tipurile de profile utilizate în lucrările de drenaj

-profil pedologic

-profil agronomic

-profil hidrologic

12. Care sunt caracteristicile pedologice care interesează în drenaj

Caracteristicile pedologice importante pentru drenaj :textura, permeabilitatea

solului,retinerea apei in sol.

13.Prezentaţi schematic şi descrieţi elementele care alcătuiesc reţeaua de drenaj de

suprafaţă.

- canale de colectare a apei (CC) în exces, care delimitează între ele suprefeţe de teren numite parcele;
- canale de intercepţie a apelor exterioare, de scurgere de pe terenurile înalte, limitrofe (canale de
centură, CCC) sau de infiltraţie din cursurile de apă îndiguite (canale de infiltraţie, CCI); - canale de
evacuare, care primesc apa canalelor de colectare sau de intercepţie şi o conduc spre emisar (CE).
Acestea se pot diferenţia în: - canale de evacuare secundare (CES); - canale de evacuare principale
(CEP).
14.Care este durata admisibilă a excesului de apă pe terenurile agricole ?

Culturile agricole suporta excesul de umiditate o durata foarte scurta de timp fara
diminuarea productiei: 5 - 6 ore pentru legume, 8 – 12 ore pentru cereale, 24 – 36 ore
pentru pomii fructiferi.

15.Prezentaţi relaţia de calcul a debitului total de evacuat dintr-un sistem de drenaj.

Debitul total de evacuat dintr-o amenajare de drenaj rezulta din însumarea debitelor pe surse
de exces de umiditate care se manifesta simultan. Sunt insumate debitul rezultat din
precipitatii cazute pe suprafata analizata sau în zona înalta limitrofa, debitul rezultat din apa
freatica, debitul produs prin infiltratii laterale din cursul de apa îndiguit, debitul rezultat din
irigatii si debitul rezultat din alte surse.

16.Care sunt elementele de dimensionare a canalelor de dreanj ?

Elementele de dimensionare a unui canal de drenaj sunt forma sectiunii transversale a

canalelor de drenaj, adancimea canalelor, panta canalelor de drenaj, Viteza apei în
canale de drenaj si inclinarea taluzurilor.

17.Precizați care sunt metodele de dimensionare ale canalelor de drenaj .

Metodele de dimensionare ale canalelor de drenaj sunt dimensionarea analitica si

dimensionarea grafica.

18.Definiţi drenajul de suprafaţă.

Drenajul de suprafata reprezinta totalitatea lucrarilor hidroameliorative al caror scop este

prevenirea si combaterea excesului de umiditate produs la suprafata terenului si în stratul
superficial de sol.
19.Care sunt principiile de trasare pe plan a canalelor colectoare ?
Principiile de trasare pe plan a canalelor colectoare sunt:
- sa traverseze, pe cât posibil, zonele depresionare ale reliefului, mai ales acelea cu diferente
de nivel mai mari fata de terenul din jur;

- daca, respectând o anumita distanta între canale, pe spatiul dintre acestea exista depresiuni,
se va asigura descarcarea acestora în cel mai apropiat canal prin intermediul unor rigole
(canale provizorii, vaduri) cu taluze dulci (1/3 – ¼) pentru a putea fi traversate de catre
masinile agricole;

- se va asigura realizarea unor parcele de forma geometrica regulata (dreptunghi, trapez,

paralelogram) cu laturi lungi – constituite din canale – paralele;

- pe cât posibil, suprafetele delimitate de canale (parcele) trebuie sa fie egale între ele pentru
asigurarea organizarii eficiente a proceselor de munca în agricultura. Suprafata unei parcele
este cuprinsa între 20–90 ha.

20.Care este scopul sistemelor de drenaj subteran ?

 Drenajul subteran se practica ori de câte ori în profilul solului se creaza starea de exces de
apa fie datorita unui nivel ridicat al apei freatice, fie datorita infiltratiilor din precipitatii pe
soluri cu permeabilitate scazuta. În ambele situatii solul se afla la capacitatea totala de
saturatie, când circa 85 % din spatiile goale sunt pline cu apa.

21.Definiţi criteriile de drenaj subteran pentru regimul permanent de scurgere.

Criteriile de drenaj precizeaza elementele tehnice ale drenajului care pot asigura în stratul
activ de sol un regim hidrosalin optim.

22.Prezentaţi tipurile de reţele de drenuri absorbante.

a. simplă, unilaterală b. simplă, bilaterală c. compusă, bilaterală d. compusă, unilaterală e. herring
bonne („brăduţ”)

23.Prezentaţi şi caracterizaţi tipurile de tuburi pentru drenaj subteran orizontal.

Tuburile din ceramica. Se obtin prin arderea pastei de argila la circa 900 0C pentru a obtine
materiale hidrostabile. Au diamentrul interior de 50 – 250 mm. Pîna la diametrul de 150 mm
au lungimea de 33 cm iar la diametre mai mari, 80 cm. Forma sectiunii transversale este
circulara, circulara cu o talpa, exagonala sau ortogonala. Uneori, longitudinal, tuburile
prezinta mici santuri, eventual si perforatii, pentru favorizarea patrunderii apei în interior.

Tuburile din beton. Se pot folosi numai daca terenul în care se pozeaza nu prezinta
agresivitate pentru beton (continut mare de acizi humici, sulfati, CO2, etc). Se pot obtine
tuburi de beton rezistente la coroziunea apelor cu un continut ridicat de saruri prin presarea
succesiva a unui amestec dens de ciment portland, marca 400 – 500 si nisip (ciment/nisip =
1/3; apa/cimet = 3/10).

Tuburi de mase plastice. Avantajele tuburilor din mase plastice pentru drenaj sunt: greutate
specifica mica ceea ce determina cheltuieli mici de transport si manipulare; rezistenta mare
la actiunea chimica a apelor puternic mineralizate; posibilitatea tehnologica de pozare cu
mare productivitate, inclusiv de folosire la pozare cu masini care nu sapa transee, etc.

24.Definiţi filtrul pentru drenuri şi prezentaţi rolul lui.

Filtru se poate defini ca o masa poroasa prin care poate trece apa, separându-se de
suspensiile din ea. Are rol filtrant, reflectat prin optirea particulelor de sol cu dimensiuni
mici si rol hidraulic, materializat prin micsorarea rezistentei de intrare a apei în dren

25.Care este obiectivul principal al drenajului subteran agricol

Obiectivul principal al drenajului agricol îl constitue prevenirea manifestarii umiditatii

excessive în zona de crestere a radacinilor plantelor, unde direct sau indirect produce daune
culturilor agricole.
26.Ce este norma de drenaj şi de ce elemente depinde

Norma de drenaj(adâncime de drenaj) este Adâncimea la care trebuie menţinută pânza freatică .
Elementele tehnice principale ale drenajului subteran: adîncimea de pozare şi distanţa dintre drenuri
sunt strîns legate între ele, împreună determinând realizarea normei de drenaj cerută de culturile
agricole.
 27.Definiţi adâncimea de pozare a drenurilor .
Adancimea de pozare este o valoare care trebuie sa asigure realizare normei de drenaj, sa
asigure protectia drenului la inghet si sa corespunda adancimii maxime a utilajului.

28.Definiţi sistemul de drenaj subteran şi precizaţi elementele sale

Un sistem de drenaj este un ansamblu de lucrari care colecteaza direct excesul de apa din
sol si de la suprafata lui si prin interermediul unor elemente de ordin superior îl evacueaza
de pe suprafata amenajata. Este formata din drenuri subterane absorbante, drenuri
subterane colectoare si canale de drenaj.

29.Precizati care este scopul necesității filtrelor la drenurile absorbante

Scopul necesității filtrelor la drenurile absorbante este de a separare supensiile din apa.

30.Prezentați tipurile de materiale filtrante folosite in drenajul subteran

Se folosesc materiale filtrante granulare, materiale filtrante organice sau materiale filtrante
sintetice.

Capitolele 10 si 11

1. Ce efecte determină producerea secetelor asupra culturilor agricole ?

Secetele asupra culturilor agricole determina repercursiuni nefavorabile asupra productiei

agricole si securitatii alimentare a populatiei.
2. Definiţi irigaţia ca tehnică ameliorativă.

Irigatiile constituie ansamblul lucrarilor de îmbunatatiri funciare prin care se asigura

aprovizionarea controlata cu apa a solului, în cantitati suplimentare fata de cele primite în
mod natural prin precipitatii, la nivelul cerintelor plantelor, în vederea obtinerii productiilor
mari si calitativ superioare.
3. Definiţi plafonul minim şi prezentaţi relaţiile de calcul.

Plafonul minim (pmin)– reprezinta limita inferioara a umiditatii usor accesibile plantelor
(corespunde la o suctiune de 1 atm) si ca urmare apa usor accesibila este cuprinsa între
capacitatea de apa în câmp si plafonul minim. Relatiile de calcul sunt dupa caracteristicile
solului, textura si structura.
4. Ce reprezintă consumul de apă al culturilor agricole şi între ce limite variază în România ?
 Consumul de apa sau evapotranspiratia (ET) reprezinta cantitatea de apa extrasa de plante
din sol pentru acoperirea transpiratiei, la care se adauga evaporatia directa a apei de la
suprafata solului. El variaza intre 2500-7000 m3/ha
5. Definiţi regimul de irigaţie şi prezentaţi elementele sale.

Prin regimul de irigatie a unei culturi se întelege ansamblul de masuri si criterii tehnice prin
care se determina cantitatea si momentul aplicarii apei de irigatiei, în raport cu
caracteristicile solului, conditiile hidrogeologice, clima, particularitatile culturii si ale
agrotehnicii acesteia. Elementele sale sunt bilantul apei în sol; norma de irigatie; norma de
aprovizionare; norma de spalare; momentul aplicarii udarii; intervalul dintre udari; schema
udarilor; debitul specific de udare (hidromodulul de irigatie), graficul necoordonat si
coordonat al udarilor.

6. Ce este norma de udare şi cum se determină ?

Norma de udare (m) - reprezinta cantitatea de apa aplicata la o singura udare, pe un hectar
de teren, ocupat cu a anumita cultura, exprimata în m 3/ha. Aceasta se detemina cu ajutorul
unor formule se calcul, norma neta si norma bruta.
7. Ce este hidromodulul de irigaţie şi ce importanţă are ?

Debitul specific de udare sau hidromodulul de udare (qu) reprezinta debitul exprimat în l/s
ha fiind aplicat fiecarui hectar cultivat din amenajare.- se uniformizează consumul maxim
de apă pe amenajare, data şi durata udărilor, precum şi debitul maxim de dimensionare al
amenajării

8. Care este rolul irigaţiei în tehnologia agricolă ?

Rolul irigatiei in tehnologia agricola este de a inlatura consecintele daunatoare ale secetelor.

9.Care sunt principalii indici hidrofizici care reflectă accesibilitatea apei pentru plante ?
Acesti indici sunt - capacitătea de apă în câmp şi a coeficientului de ofilire, care prin
modificarea lor contribuie la micşorarea intervalului umidităţii active, deci, la reducerea apei
accesibile plantelor; astfel, se înrăutăţesc condiţiile de dezvoltare a plantelor.
10.Enumeraţi factorii care influenţează consumul de apă al culturilor agricole.
Consumul de apa al plantelor este influentat de regimul termic, umiditatea aerului şi regimul
eolian.
11.Prezentaţi relaţia bilanţului apei din sol pentru perioada de vegetaţie.
Bilanţul apei în sol reprezintă diferenţa dintre intrările şi pierderile de apă ale terenului
considerat şi serveşte la determinarea necesarului de apă ce trebuie distribuit culturilor prin
irigaţii, astfel încât umiditatea din sol, în perioada de vegetaţie, să nu scadă sub plafonul
minim.

12. Precizaţi care sunt elementele prin care relieful influenţează alegerea metodei de udare.
Dacă panta generală a terenului este mai mică de 0,7‰, se recomandă udarea prin
aspersiune, udare localizată şi eventual, submersiunea (dacă sunt condiţii favorabile cultivării
orezului). Când panta este cuprinsă între 0,07% şi 3 %, pot fi aplicate toate metodele de udare
dar, la pante peste 1,5-2,0%, udarea prin scurgere la suprafaţă trebuie admisă cu precauţie. În
cazul când panta terenului depăşeşte 3%, sunt recomandabile aspersiunea cu intensitatea bine
reglată, udarea localizată şi udarea prin scurgere la suprafaţă, însoţită de măsuri speciale
pentru prevenirea eroziunii la aplicarea udărilor. Când microrelieful terenului este bine
exprimat şi pentru nivelare sunt necesare terasamente care depăşesc 1.000 m3 /ha, se preferă
udarea prin aspersiune sau udarea localizată.

13. Precizaţi şi caracterizaţi însuşirile solului necesare pentru alegerea metodei de udare.

Dintre însusirile solului, la alegerea metodei de udare, prezinta interes textura, viteza de
infiltratie a apei în sol, capacitatea de înmagazinare a apei în sol, rezistenta la eroziune si
potentialul de salinizare a solului.
Textura mijlocie este favorabila aplicarii tuturor metodelor de udare.

Viteza de infiltratie cu valori mai mari de 10-4 cm/s impune aplicarea udarii prin aspersiune
cu norme mici si udare localizata.
Capacitatea de înmagazinare a apei în sol redusa, obliga la alegerea prin aspersiune sau a
udarii localizate.
Rezistenta solului la eroziune. Solurile cu rezistenta mare la eroziune permit aplicarea
oricareia dintre metodele de udare iar în cazul solurilor usor erodabile sunt recomandabile
udarea prin aspersiune cu picaturi mici si udarea localizata.
Potentialul de salinizare a solului. În cazul solurilor cu potential mare de salinizare se aleg
aspersiunea cu norme de udare mari si udarea prin submersiune. Daca potentialul de
salinizare este redus, pot fi aplicate oricare dintre metodele de udare.
 14. Care sunt componentele sistemului de irigaţie ?

În alcătuirea unui sistem de irigaţii sunt cuprinse: lucrări de captare şi aducţiune a apei, lucrări de
amenajare a suprafeţei de irigat şi lucrări anexe pentru întreţinerea şi exploatarea sistemului.

15.Ce reprezintă plotul de irigaţie ?

Plotul de irigatie este unitatea de impartire a suprafetei de irigatie.

16.Cum se apreciază calitatea apei de irigat ?

Indiferent de provenienta, apa de irigatie trebuie sa aiba însusiri fizico-chimice care, analizate
în raport cu caracteristicile factorilor naturali si social economici în cadrul carora se
realizeaza irigatia, sa permita folosirea ei.

17.Definiţi metoda de udare şi enumeraţi metodele de udare .

Prin metoda de udare se întelege modalitatea de distributie a apei de irigatii la plante, pe

terenurile amenajate în acest scop. Metodele de udare sunt udare prin scurgere la
suprafata, udare prin aspersiune, udare prin submersiune si udare localizata (subterană,
prin picurare, prin rampe perforate).

18.Cum influenţează relieful alegerea metodei de udare ?

Relieful influenteaza alegerea metodei de udare prin panta si gradul de exprimare a

microreliefului.

19.Definiţi irigarea prin aspersiune şi precizaţi elementele tehnice.

Udarea prin aspersiune este cea mai raspândita din lume si în tara noastra (aproximativ 75- 80
% din suprafata irigata în România). Metoda consta în distributia apei la plante sub forma
picaturilor de ploaie, realizate prin pulverizarea în atmosfera a apei pompata sub presiune din
reteaua de conducte. Elementele sunt vana(robinet) de alimentare, clapet de retinere, regulator
de presiune, filtru, racord-reductie si aspersoare.
20.Cum influenţează condiţiile climatice udarea prin aspersiune ?

Aspersiunea se poate aplica în toate zonele aride, semiaride şi subumede dacă regimul eolian
permite asigurarea unor indici calitativi ai ploii furnizate de aspersoare acceptabili. Nu se
recomandă aspersiunea în cazul zonelor în care viteza vântului depăşeşte 4 – 5 m/s pe durate
de timp care depăşesc câteva zile

21..Ce reprezintă microaspersiunea şi care sunt avantajele ei ?

Microaspersiunea este o metoda de udare speciala care foloseste miniaspersoare capabile sa

functioneze la o presiune scazuta a apei pe care o distribuie în atmosfera ca pe o ploaie fina.
Prin aceasta metoda se asigura un randament ridicat de utilizare al apei si al fertilizantilor
când sunt aplicati pe durata udarii.
Fata de irigarea prin picurare, microaspersiunea are un avantaj major prin aceea ca asigura o
mai mare acoperire a terenului prin udare si necesita un consum mai mic de tuburi pentru
amenajare.

22.Ce este udarea prin picurare ?

Udarea prin picurare consta în distributia lenta a apei la plante, picatura cu picatura, în
cantitatea strict necesara pentru satisfacerea cerintelor fiziologice. Aducţiunea şi
distribuţia apei la plante se face cu ajutorul unor instalaţii din mase plastice. Metoda
este specifică pentru udarea în plantaţiile viticole şi pomicole precum şi pe terenurile
cultivate cu legume sau flori. Marele avantaj al acestei metode este economisirea apei
cu până la 40%, comparativ cu alte metode de udare.

23.Ce dezavantaje prezintă udarea prin picurare ?

Devavantajele sunt sensibilitatea crescuta la obturarea picuratoarelor, salinizarea,

dezvoltarea radiculara limitata si fiabilitatea amenajarii.

24.Cum se face alimentarea cu apă a brazdelor de udare ?

Alimentarea cu apă a brazdelor se face fie din conducte îngropate, în care apa circulă cu
presiune scăzută, fie din canale de pământ provizorii. La alimentarea cu conducte îngropate,
alimentarea brazdelor cu apă se face prin instalaţii mobile alcătuite din conducte rigide sau
flexibile, prevăzute cu vanete reglabile pentru fiecare brazdă. În cazul canalelor de pământ
provizorii, alimentarea brazdelor cu apă se face prin sifoane hidrometre sau alte mijloace mai
simple.

25.Ce elemente trebuie avute în vedere la alegerea instalaţiei de udare pe brazde ?

- posibilitatea reglării debitului brazdei prin trecerea de la debitul iniţial la debitul de regim; -
posibilitatea de alimentare a unui grup de brazde care să consituie o fracţiune întreagă din
laţimea parcelei de udare, astfel încât lăţimea unui grup de brazde udate simultan să
reprezinte un submultiplu al lăţimii pacelei de udare; - să fie rezistentă la posibilele degradări
produse de rozătoare, alte animale mici, etc.; - să nu favorizeze colmatarea secţiunii de
curgere în cazul în care sursa de apă prezintă o turbiditate mai ridicata