EROZIUNEA SOLULUI

Eroziunea solului reprezintă unul din procesele

morfologice exogene importante, având un rol
determinant în modelarea scoartei terestre.
Procesul de eroziune propriu-zis constă în
desprinderea - sub acțiunea apei, a aerului sau a
activităților desfășurate de om - a unor particule de
sol și rocă de la suprafața terenului, transportul
materialului desprins și depunerea lui la distanțe
considerabile față de locul de origine.
 AGRICULTURA

DEGRADAREA SILVICULTURA POLUAREA

SOLULUI SOLULUI

ALTE DOMENII
(creșterea animalelor)

Se apreciază ca anual se pierd prin eroziune, la nivelul

globului peste 76 miliarde tone de sol fertil dintre care
aproximativ 23 miliarde tone peste capacitatea de refacere a
unor straturi noi
 Clasificări privind eroziunea solului

D.p.v. istoric - eroziune geologică veche

- eroziune geologică normală

D.p.v al factorilor - eroziune hidrică sau pluvială

- eroziunea eoliană
 Eroziunea prin apă poate avea intensitati și forme diferite,
în funcție de caracterul și starea apei care acționează asupra
solului:
- picături
- apa de scurgere
- apa de infiltrație
- valuri
- ghețari, etc.

În funcție de modul în care apa acționează asupra solului,

eroziunea hidrică se clasifică în:
- eroziune produsă prin picăturile de ploaie
- eroziune produsă de scurgerea apei
 Eroziunea eoliană se produce, în general în zonele cu soluri
nisipoase, dar poate apărea uneori și pe soluri zonale cu textura fină.
Vectorul care determină acest tip de eroziune este vântul,
ntul care
acționeaza prin:
- viteză
- frecvență
- durată

Depunerea materialului transportat are loc atunci când viteza

vântului scade sau când acest material întâlnește anumite obstacole.
Principalele formațiuni ale eroziunii eoliene sunt:
- mușuroaiele de nisip - se formează pe nisipuri fără vegetație
- valurile
- movilele
- dunele
- barhanele
 Din punct de vedere al modului în care este îndepărtat
solul, se disting:
- eroziunea de suprafață (plana sau difuza), care se manifestă pe
zone oarecum plane ale versanților ca urmare a scurgerii difuze
- eroziunea de adâncime (liniara sau torentiala), care se produce
pe direcții de concentrare în șiroaie a apelor de scurgere.
 Eroziunea de suprafață are loc sub acțiunea distructivă
a picăturilor de ploaie și/sau a scurgerii dispersate, laminare
sau sub formă de șuvoaie de mici dimensiuni
Eroziunea în adâncime se produce sub acțiunea
scurgerii concentrate și este reprezentată prin:
- rigole (șanțulet < 50 cm)
- ogase (șanț 0,5 – 2 m)
- ravene (șanț îngust cu versanți foarte abrupți)
- torenți (curs temporar, f. puternic, debit ridicat)
Formele de manifestare a eroziunii în adâncime sunt
foarte bine conturate, au dimensiuni mari și un caracter de
permanență.
 În prezent se desfășoară cu o intensitate amplificată și un ritm rapid o
nouă formă de eroziune: eroziunea accelerată sau antropică.
Aceasta este caracterizată de faptul că volumul de sol erodat anual
depășește volumul de sol care se reface

Eroziunea accelerată se clasifică în:

- eroziune prin picături sau impact;
- eroziune prin scurgere:
- eroziune de suprafață (plana);
- eroziune prin șiroire;
- eroziune în adâncime sau prin ravinare;
- eroziuni speciale:
- eroziunea prin irigație
- eroziunea prin valuri
- eroziunea glaciară
 Factori care determină sau favorizează
eroziunea solului

Factorii care influențează eroziunea solului pot fi

- naturali
- antropici
- activi
- de declanșare
- pasivi
- de influențare
Factorii naturali

- factori climatici (regimul precipitațiilor, temperatura,

vânturile)
- factori de relief (panta, lungimea și forma versanților,
expoziția etc.)
- factori litologici (natura rocii mame, alternarea rocilor de
natură diferită, etc.)
- factori edafici (permeabilitatea, textura, structura, etc.)
 Factorii climatici sunt cei mai activi vectori ce
cauzează apariția și dezvoltarea procesului de eroziune.
- Precipitațiile atmosferice - energia cinetică dezvoltată de
ploile torențiale
- zăpada-atunci când se topește
Principalii parametrii ce caracterizează energia cinetică
a precipitațiilor erozive sunt dimensiunea, viteza de cădere a
picăturilor, intensitatea și durata ploii.
 - Temperatura influențează procesul de eroziune sub două
aspecte:
- fizic – prin producerea înghețului și
dezghețului, fenomen care afectează structura solului
- chimic – favorizând descompunerea rocilor

Temperatura este principalul factor care ajută la declanșarea

procesului de eroziune prin topirea bruscă a zăpezii.

- Acțiunea directă a vânturilor

- Relieful
- Expoziția versanților
- Substratul de rocă
- Factorii edafici
- Vegetația
 Omul, prin intervențiile sale haotice, constituie un factor
important în procesul de erodare a terenurilor, prin activități
legate de defrișarea pădurilor, pășunatul excesiv, amplasarea
greșită a parcelelor, orientarea drumurilor într-o direcție care
favorizează eroziunea, etc
 Consecințele eroziunii solului

Principalele consecințe ale procesului de eroziune a

solului sunt:
- modificarea proprietăților chimice ale solului
- modificarea proprietăților fizice ale solului
- reducerea producțiilor agricole
- reducerea suprafeței terenurilor utilizabile în agricultura
și în alte domenii de activitate
- distrugerea așezărilor umane
 - îngreunarea exploatării terenului
- înrăutățirea regimului apelor de suprafață și subterane
- poluarea mediului înconjurător – eroziunea solului se evidențiază ca
o importantă cauză a poluării aerului, a apei și a solului.

Măsurile și lucrările de combatare a eroziunii solului

- reducerea pierderilor de sol prin eroziune;

- ridicarea fertilității solului;
- ridicarea producției agricole;
- crearea unor condiții mai bune pentru mecanizarea lucrărilor de
exploatare
- încadrarea lucrărilor de combatare a eroziunii solului în planul de
amenajare complexă a bazinului hidrografic din care face parte
terenul.
 Clasificare convențională a complexului de lucrări
antierozionale

- măsuri generale de combatare a eroziunii solului, cum sunt

zonarea funcțională a pădurilor și stabilirea categoriilor de
folosință;
- măsuri organizatorice care se referă la sistematizarea
teritoriului agricol și organziarea interioară pe categorii de
folosință;
- măsuri și lucrări de agrotehnică antierozională, diferențiate
și pe categorii de folosință;
 - măsuri hidroameliorative necesare combaterii eroziunii
solului pe versanți, incluzându-se în această categorie
lucrările de terasamente (nivelări, neteziri, terasări, etc.) și
lucrările de regularizare a scurgerilor apei pe versanți (valuri,
canale de coastă, debusee, etc.);
- măsuri antierozionale pe rețeaua torențială (ogase, ravene)
care se referă la astupatul formațiunilor incipiente, de mici
dimensiuni, lucrări longitudinale și transversale pe firul
ravenelor, împăduriri, etc.
Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_solului
https://www.enciclopedia.biz/2019/02/eroziunea-solului.html