Depozitele ecologice de deseuri

Generalitati, conditii tehnico- economice si calitative cerute amplasamentului unui depozit ecologic de
deseuri

Depozitele de deseuri, in general, sunt spatii de cantonare igienica si ecologica ale reziduurilor ce nu
mai pot fi reciclate sau incinerate, deci spatii pentru comunitatile umane adiacente si factorii mediului
ambient. In general orice depozit de deseuri trebuie sa asigure:
1. Dotari tehnologice igienice si bine organizate, atat in interior cat si in afara amplasamentului
2. Interceptia (colectarea) si evacuarea la nivelul acoperisului a precipitatiilor atmosferice pentru a
opri eventualele infiltratii catre corpul depozitului
3. Colectarea si arderea gazelor rezultate din procesul de descompunere ale deseurilor
4. Colectarea/ drenarea infiltratiilor provenite din umiditatea proprie a deseurilor (levigatului)
pentru a impiedica fluxul acestora spre subteran
5. Incadrarea civilizata in contextual general al mediului ambient.
Clasificarea depozitelor de deseuri conforma legislatiei romanesti aliniata normelor C.R prin SR
13343/96, se face pe baza mai multor criteria. In acest context deosebim:
1. Dupa natura deseurilor depozitate:
a. Depozite de deseuri menajere sau asimilabile acestora
b. Depozite de deseuri special
c. Depozite de deseuri inerte
d. Monodeponie
2. Dupa continutul in substante organice:
a. Depozite de clasa I, cand materialele (reziduurile) depozitate sunt de natura exclusive
minerala, sau cu un continut foarte redus de materii organice; din continutul acestor
depozite se produce doar o cantitate nesemnificativa de substante poluante pentru
factorii mediului ambient
b. Depozite de clasa a II-a, cand deseurile depozitate sunt cu continut major de substante
organice si care in procesul de descompunere genereaza cantitati apreciabile de
substante poluante (nocive) pentru factorii mediului ambiant in consecinta aceste
depozite necesita masuri special de izolare/ etansare pentru protectia mediului
3. Dupa permeabilitatea stratului superficial (acoperisului)
a. depozite deschise, daca stratul de acoperire este pe toata suprafaata sau pe anumite
portiuni, permeabil pentru apele meteorice (precipitatii) si gaze emanate din corpul
acestora
b. Depozite inchise, daca a fost asigurata etansarea fata de precipitatii si gaze; sunt de fapt
depozite de clasa a II-a a caror exploatare s-a incheiat si al carui amplasament este in
continuare obiectul unei supravegheri complete si atente.


Partile componente ale oricarui depozit de deseuri sunt urmatoarele:
1. Radierul, realizat obligatoriu cu taluze oentru sporirea stabilitatii; din punct de vedere
functional, radierul trebuie sa asigure stabilitatea constructive a intregului ansamblu si
etansarea prin impermeabilizare si drenaj fata de substantele lichide poluate pentru stratul
acvifer.
2. Corpul, adica spatial propriu-zis de depozitare pentru deseuri; acest volum, din ratiuni tehnico
economice si de protectia factorilor mediului ambient, este recomandabil a fi executat, pe cat
posibil, in semirambleu
3. Acoperisul, deci partea superficiala, supraterana, realizata de asemenea in taluze cu banchete si
coronament, pentru asigurarea stabilitatii corpului; functional, acoperisul trebuie sa asigure
(atunci cand este cazul) oprirea fluxului catre atmosfera a gazelor provenite din procesul
descompunerii deseurilor, deci interceptia si colectarea/ arderea acestora
4. Digurile de compartimentare cu rol functional de izolare si sporire suplimantara a stabilitatii si
inaltimi (h
d
) depozitului.
Conditiile (criteriile) fundamentale cerute amplasamentului oricarui depozit de deseuri menajere, si
nu numai, sunt urmatoarele:
1. Sa permita deservirea depozitarii mai multor localitati sau mari cartiere ( criteriul economic si de
folosire intensive a spatiului alocat);
2. sa prezinte stabilitate referitor la conditiile de mediu
3. sa se afle, pe cat posibil, langa un versant care sa nu prezinte pericolul fenomenelor de
alunecare, prezenta unor izvoare relative aproape de un emisar (rau sau canal de desecare)
4. structura geologica cu textura pamantului sanatoasa, fara falii sau formatiuni carstice de sub
amplasament, argiloasa sau predominant argiloasa, iar nivelul apelor subterane fata de cora
radierului sa se alfe la o adancime mai mare de 5,00 m (h
a,fr
>5,00m)
5. caracteristicile geotehnice sa poata permite un gabarit efficient economic (h
d
<40,00m), cu
posibilitati de executie 50% in debleu si 50% in rambleu
6. sa excluda riscul pericolului inundarii sau spalarii prin apele de viitura (amplasament in zona
aparata)
7. sa se afle la distante mai mari decat cele minim admise prin norme sau standard fata de asezari
umane, cai de comunicatii, alimentari cu apa, arii protejate.
8. Sa se evite zone de cabluri subterane si alte retele de utilitati subterane sau supraterane
9. Sa nu prezinte riscul (pe directia aval unor eventuale ruperi ale depozitului spre asezari umane,
oglinzi de apa, obictive economice sau militare
10. Sa prezinte stabilitate fata de fenomenele seismice





Schema generala a unui depozit ecologic de deseuri, solutii constructive si rolul functional al
componentelor acestuia
Completand si detliind cele prezentate in paragraful anterior, alcatuirea unui depozit de deseuri
urbane/ menajere, pentru asigurarea unui flux complet (referitor la fluxuri igienice, presortate,
reciclare, valorificare, colectare, transport, epurare si evacuare etc.) trebuie, pe langa cele principale
propriu- zise, sa mai cuprinda:
a. Retea de drumuri de acces si manevra, punct de control- cantarire- inregistrare, platform
tehnologica si rampa de spalare auto
b. Corp cladiri administratie, statie sortare, magazine pentru material colectate selective
c. Grup si retea proprie de alimentare cu apa si canalizare cu record spre statia de epurare cu
platform de compostare, punct TRAFO pentru alimentare cu energie electrica
d. sistem de monitorizare afferent protectiei calitatii factorilor mediului si activitatilor din depozit
e. teritiu cariera de imprumut pentru strate de acoperire si lucrari de terasamente
f. plantatie de proetectie si izolare si aliniament constructii de imprejmuire
Geometria depozitelor de deseuri urmareste, cel mai adesea, orografia terenului de amplasament,
dar este influentata de hodrogeologia profilului de sub teritoriu, asigurarea stabilitatii stratelor de
separare sau drenare si bineinteles de posibilitatile financiare. Important de mentionat este faptul,
ca atunci cand depozitul deserveste mari zone urbane (mari aglomerari de deseuri rezultate),
gabaritul posibil a fi realizat in planul vertical este proportional cu suprafata necesara a depozitului.
Acest aspect este deosebit de important caci activitatea aferenta unui depozit de deseuri este
eficienta pentru o exploatare de minim 15-20 de ani.

Alegerea solutiei pentru schema constructive este dependent de existenta stratului natural de argila
necontractila si foarte greu permeabila (K<1*10
-9
m/s). Daca aceasta ultima conditie (K) nu este
indeplinita sunt necesare masuri constructive de corectie.


Un alt punct de vedere afferent solutiilor constructive ale depozitelor de deseuri, se refera la modul
der realizare prin prisma orografiei amplasamentului si al terasamentelor necesare executiei. In
acest context depozitele se pot realiza in urmatoarele tipuri de scheme constructive:
a. depozit in rambleu
b. depozit in debleu
c. depozit in semirambleu.
Obs: din punct de vedere al terasamentelor Solutia optima este cea in semirambleu, limitata insa de
cota nivelului apelor freatice si a texturii pamantului de sub linia radierului.