LUCRARE DE CERCETARE

Fenomenul de inghet dezghet in complexul rutier

Indrumator: Conf.dr.ing. Hoda Gavril

Studenti Chifor Iulia Buzgariu Florin

1.INTRODUCERE
Temperatura de 0C inghetata
Fenomenul de termoosmoza Fenomenul de capilaritate

Cresterea de volum a apei cu 9% Cresterea umiditatii pamantului din zona

Inghetarea apei din pori

Modificari ale proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor: Importante variatii de volum; Cresteri ale rezistentelor mecanice Micsorarea rezistentelor mecanice pe timpul dezghetului.

1.2. FENOMENUL DE TERMOOSMOZA

1.2 FENOMENUL DE CAPILARITATE

Porii pamantului tuburi capilare de dimensiuni variabile, in care apa se ridica la o inaltime numita inaltimea de ridicare capilara.
In

urma experientelor s-au demonstrat scaderi apreciabile ale temperaturii de inghet, in functie de raza tuburilor capilare

Diametru capilarului (mm) Temperatura de inghet (C)

1.57 -6.4

0.24 -13.3

0.15 -14.6

0.06 -18.5

1.3 GEOIZOTERMA DE 0C

2. DEGRADARI - CAUZE SI EFECTE 2.1 CAUZE

Marirea volumului de apa prin inghetare Cresterea umidittii prin termoosmoza si capilaritate Apar presiuni de umflare Lichefiere a pamantului - reducere considerabila a capacitaii portante in perioada de dezghet (apa rezultat prin topire nu poate fi infiltrata in adancime din cauza pamantului nedezghetat inca)

2.1 CAUZE
Atunci cand exista simultan urmatoarele conditii apar degradari provocate de inghet dezghet:

Pamant de fundatie sensibil la inghet; Temperaturi negative pe o durata indelungata, care sa permita migrarea i acumularea apei in pamantul de fundatie; Probabilitatea de alimentare cu apa a frontului de inghet in pamant;

Circulatia autovehiculelor grele in perioada de dezghet, accentueaza producerea degradarilor;

Utilizarea materialelor cu continut de sare pentru dezghetarea suprafetei drumului, accentueaza de asemenea producerea degradarilor.

2.2 EFECTE

Umflari neregulate (burdusiri); Fisuri si crapaturi; Fagase si deformatii locale in perioada de dezghet; Denivelari ale dalelor, in dreptul rosturilor si largirea acestora in perioada de inghet; Distrugeri ale dalelor in perioada de dezghet; Este accelerata distrugerea imbracamintilor de drumuri sub actiunea traficului in perioada de dezghet.

3. CLASIFICAREA PAMANTURILOR
3.1. PRIN INCERCARI in laborator
Coeficientul de Gradul de sensibilitate umflare la ighet Cu la inghet a pamanturilor % Insensibile Sensibile Foarte sensibile sub 2 2...8 peste 8 Indicele de consitenta a pamanturilor Ic peste 0,75 0,50,75 sub 0,5

3.2. CRITERIUL GRANULOMETRIC

CONFORM STAS 1709/2 90
Nr. Crt.
Gradul de sensibilitate la inghet Insensibile Denumirea pamantului conform STAS 1243-88 Pietris cu nisip Tipul pamantul ui P1 Granulozitate Diametrul Procente particulelor din masa mm totala sub 0,002 sub 1 sub 0,02 sub 10 sub 0,1 sub 20 sub 0,002 16 sub 0,02 1020 sub 0,1 2040

Pietris cu nisip 2 Sensibile Nisip, Nisip prafos Argila grasa Nisip prafos Nisip argilos Praf , praf nisipos, praf nisipos argilos , praf Foarte sensibile argilos Argila nisipoasa, argila prafoasa, argila prafoasanisipoasa, argila

P2 P3 P5 P3 P4

conf . STAS 1243-88

sub 0,002 sub 0,02 sub 0,1

peste 6 peste 20 peste 40

P5

3.2. CRITERIUL GRANULOMETRIC

Gradul de sensibilitate la inghet al pamanturilor pe subdiviziuni (SREN14688)
Nr. Crt. Grad de sensibilitate Subdiviziuni Blocuri mari Blocuri Bolovani Pietri Pietri mare Pietris mijlociu Pietri mic Nisip Nisip mare Nisip mijlociu Nisip fin Praf Praf mare Praf mijlociu Praf fin Tipul Simboluri pmntului LBo Bo Co Gr CGr MGr FGr Sa CSa MSa FSa Si CSi MSi FSi P1 P1 P1 P1 P1 P1 P1 P2 P2 P3 P3 P4 P4 P4 P5 Dimensiunea particulelor (mm) >630 >200 pana la 630 >63 pana la 200 >2 pana la 63 >20 pana la 63 >6,3 pana la 20 >2,0 pana la 6,3 >0,063 pana la 2,0 >0,63 pana la 2,0 >0,2 pana la 0,63 >0,063 pana la 0,2 >0,002 pana la 0,063 >0,02 pana la 0,063 >0,0063 pana la 0,02 >0,002 pana la0,0063

Insensibile

Sensibile

Foarte sensibile

4. CALCUL ADANCIMII DE INGHET

Hst grosimea sistemului rutier alcatuit din straturi de material rezistente la inghet, in cetimetrii He grosimea echivalenta de calcul la inghet a sistemului rutier, in centimetrii

hi grosimea stratului rutier luat in calcul , in centimetrii Cti coeficientul de echivalare a capacitatii de transmitere a caldurii specifice fiecarui material din alcatuirea stratului rutier luat in calcul , ale carui valori sunt specificate in STAS709/1-90 Tabelul 3, in functie de materialul din stratul rutier n- numarul de straturi din materiale rezistente la inghet dezghet

4. CALCUL ADANCIMII DE INGHET

Adancimea de inghet in pamantul de fundatie se stabileste in functie de indicele de inghet I
P2 Tip climatic conform harii P3 Tipul de pmnt P4 Argila prafoasa argila Nisip nisipoasa argilos argila parafoasa nisipoasa Numarul curbei din diagrama 3 4 6 Praf, praf nisipos praf argilos praf nisipos argilos 3 3 3 4 4 4 4 5 5 6 7 6 7 6 7 P5

Condiii hidrologice

Pietris cu nisip

Nisip, Nisip prafos

Argila

Argila grasa

II

Favorabile Mediocre Defavorabile Favorabile Mediocre Defavorabile Favorabile Mediocre Defavorabile

1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2

7 8 7 8 7 8

9 10 9 10 9 10

III

Determinarea adancimii de inghet

5. CONDITIILE HIDROLOGICE ALE COMPLEXULUI RUTIER

A) Favorabile B) Mediocre
C) Defavorabile

6. GRADUL DE ASIGURARE LA PATRUNDEREA INGHETULUI IN COMPLEXUL RUTIER, K

Tipul sistemului rutier Nerigid Rigid Cu straturi Cu straturi bitumibituminoase cu Cu strat noase cu grosime Cu strat de grosime Cu strat total stabilizat beton total <15cm, stabilizat 15cm, cu liani de fr strat cu liani fr strat puzzolani ciment stabilihidraulici stabilizat ci in zat cu liani cu liani alctuire hidraulici sau hidraulici sau puzzolanici puzzolanici Gradul de asigurare la patrunderea ngheului , K 0,35 0,45 0,40 0,45 0,25 0,40 0,50 0,45 0,45 0,55 0,40 0,50 0,40 0,50 0,30 0,45 0,55 0,50 0,55 0,45

Nr. Crt

Gradul de sensibilitate la nghe al pmnturilor

Tipul pmntul ui

Tipul climatic

Sensibile

P2 , P3 P3 P4

I, II, III I, II, III I II III I II III

Foarte Sensibile

P5

7. MASURI PENTRU PREVENIREA SI REMEDIEREA DEGRADARILOR DIN INGHET DEZGHET

Coborarea nivelului stratului de apa freatica de sub corpul drumului prin drenuri de adancime. Prevederea lucrarilor de colectare si evacuare ale apelor superficiale Impermeabilizarea acostamentelor santurilor sau rigolelor. Impremeabilizarea taluzului drumului in lungul unui curs de apa care poate umezi corpul drumului Interceptarea infiltratiilor de apa din amonte prin drenuri longitudinale pe sectoare de debleu sau in profil mixt

7. MASURI PENTRU PREVENIREA I REMEDIEREA DEGRADRILOR DIN INGHET

Atunci cand nu se poate interveni asupra conditiilor hidrologice ale complexului rutier se adopta solutiile:

Ingrosarea stratului inferior de fundatie, din balast sau prevederea unui substrat de fundatie anticapilar care poate indeplini si functia de strat drenant strat de pietris. Utilizarea de geocompozite

8. GEOTEXTILE
Geotextilele sau geosinteticele (denumirea general) sunt materiale textile plane, permeabile realizate din polipropilena, polietilena sau poliester utilizate la lucrari de constructii fiind in contact cu pamantul sau cu alte materiale.

8. GEOTEXTILE
Materialele geotextile pot fi utilizate cu urmatoarele functii:

Filtrare Separare Drenaj Protectie Armare terasamentelor si taluzurilor

8. GEOTEXTILE
Aplicatii ale geotextilelor: Imbunatatirea subsolului si a fundatiilor drumurilor; Amplificarea pavajului; Drenajul subsolului; Protectia contra eroziunii; Ziduri si taluzuri; Amenajari de siguranta; Imprejmuiri ale malului si protectia peisajului; Cai ferate;

9. GEOCOMPOZITE

Geocompozitul este alcatuit dintr-o georeea i un filtru geotextil, poziionat pe una sau pe ambele fee. Este foarte rezistent la compresiune, avnd capacitate mare de descrcare a apei sub sarcini mari.

9.1. GEOCOMPOZITE DE DRENAJ

Geocompozite de drenaj alcatuite dintr-o georetea de drenaj cu unul sau doua geotextile termofixate pe una sau ambele fete cu functii specifice: Filtrare Protectie Drenaj Separare Impermeabilizare

Pitris

Geocompozit de drenaj Geocompozitul de drenaj este ales utilizandu-se studii tehnice care demonstreaza ca va fi capabil sa evacueze de 1,5 ori mai multa apa decat solutia traditionala.

Este sistemul traditional

Costuri mari de transport (materiale voluminoase) Instalarea acestuia este dificila si costisitoare (materiale grele) Realizarea manoperei afecteaza compactarea materialului de umplutura deoarece pietrisul e un material necoeziv.

Un produs usor de trasportat si de depozitat

Un produs economic care se instaleaza usor si repede deoarece este usor si flexibil). Mareste performanta straturilor pe toata suprafata. Cresc performantele de instalare

Pietrisul nu se distribuie uniform pe toata suprafata Produsul se asterne tot deodata, fara a intrerupe (proprietati eterogene) compactarea materialului de umplutura. Pietrisul poate deteriora structurile si sistemele de impermeabilizare, fiind astfel nevoie de protejarea elementelor (geotetxile) In contrast cu pietrisul, este un material cu proprietati omogene

Pietrisul produce o presiune inutila asupra betonului Geocompozitul de drenaj incorporeaza functia de sau a deseurilor urbane (in cazul depozitelor de protectie si separare fara a fi nevoie de elemente noi deseuri) Geocompozitele sunt usoare si nu produc supraincarcari Creeaza probleme mediu: este un produs valoros, rar, scump O solutie mai scumpa; Nu produc probleme de mediu: polipropilena si polietilena nu sunt daunatoare, nu polueaza si sunt 100% reciclabile Economii de cel putin 60 % in comparatie cu drenajul traditional

9.2. GEOCOMPOZITE BENTONITICE

Geocompozitele bentonitice sunt produse prefabricate ce asociaza materialele geosintetice si bentonita, formand o bariera etansa si eficace, printrun material usor de pus in opera, omogen si rezistent la poansonare
Functia de etansare este asigurata in general de bentonita, care este supusa unui efort normal de compresiune in timpul hidratarii pentru a permite controlul variatiei de volum.

VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!