Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

1


SCLEROMETRUL

Determinarea rezistentei betonului se poate realiza prin metode mecanice. Metoda
reculului este bazata pe energia restituita in momentul impactului dintre doua corpuri. Astfel
se poate aprecia rezistenta betonului prin masurarea reculului unui sistem mobil la impactul
cu suprafata de beton. Aparatul cu care se efectueaza incercarea se numeste sclerometru.

Sclerometrul este alcatuit dintr-un ciocan de otel, comprimat de un resort care, atunci
cand este eliberat, proiecteaza o tija de impact de otel in contact cu suprafata betonului.
Distanta de recul a ciocanului de otel in raport cu tija de soc de otel trebuie sa fie masurata pe
o scara liniara atasata la rama instrumentului.
In comert sunt disponibile sclerometre de diferite tipuri si dimensiuni pentru
incercari ale betoanelor cu clase de rezistenta si tipuri diferite. Fiecare tip si dimensiune de
Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

2

sclerometru trebuie utilizat numai cubetonul a carei clasa de rezistenta si tip corespund
utilizarii pentru care a fost destinat.
Principiul de functionare al instrumentului este acela al unei mase lansate de
eliberarea unui arc pe un piston care intra in contact cu suprafata si rezultatul
testului este exprimat in termeni de distanta de recul a masei.
Echipamentul este format dintr-o masa mobila cu o anumita energie initiala, care
loveste suprafata unei mase de beton.
Exista o redistribuire a energiei cinetice initiale produse de lovitura si o anumita parte
este absorbita de beton sub forma de energie de deformare plastica sau permanenta si
alta parte este returnata catre masa mobila care sare pe o distanta proportionala cu
energia ramasa.
O conditie esentiala pentru distribuirea unei astfel de energii este ca masa betonului
sa fie infinit mai mare decat masa echipamentului mobil, altfel o parte din energia initiala,
fiind independenta de masele relative ale celor doua corpuri care vor intra in contact, ar
putea fi transferata la beton sub forma de energie cinetica.
Conditia de masa infinita pentru beton este realizata prin utilizare de mase de impact
foarte mici.
Pentru a obtine energia necesara pentru impact este utilizat un sistem cu arc.
Distanta de rulare este determinata de energia de recul produsa de impactul cu
betonul si de caracteristicile sistemului cu arc.
Determinarea rezistentei betonului cu sclerometrul se bazeaza pe legatura care exista
intre duritatea superficiala a betonului exprimata cu ajutorul indicelui de recul si rezistenta
sa la compresiune utilizand un element din beton etalon.
Grosimea stratului de beton pentru care rezultatele incercarilor cu sclerometrul sunt
reprezentative este de circa 3 cm de la suprafata incercata.
Zonele in care se efectueaza determinarea rezistentelor prin sclerometrie vor trebui
alese astfel incat sa respecte urmatoarele conditii:
suprafata de incercare sa nu coincida cu directia de turnare a betonului sau cu
suprafata opusa acesteia;
Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

3

betonul din zona de incercare sa fie cat mai reprezentativ pentru intregul element, in
ceea ce priveste omogenitatea si calitatea;
sa cuprinda regiunile puternic solicitate, precum si portiunile banuite a fi cu
rezistente scazute;
suprafata unei zone de incercare pentru care se determina calitatea betonului trebuie
sa fie de maxim 400 cm
2
si de minim 100 cm
2
;
numarul punctelor de incercare necesare pentru stabilirea rezistentei betonului intr-o
singura zona trebuie sa corespunda la cel putin 5 masuratori corecte;
punctele de incercare se vor alege astfel incat sa se evite suprafete cu agregate mari
peste 7 mm si gaurile vizibile la suprafata;
sclerometrul trebuie sa fie mentinut perfect perpendicular pe suprafata de incercat;
suprafata nu trebuie sa fie umeda.
Pentru determinarea rezistentei betonului cu alte caracteristici decat cele ale
betonului etalon se vor aplica coeficienti de corectie.


Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

4






Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

5


PAHOMETRU

Determinarea pozitiei si diametrului armaturii din structurile de beton se realizeaza
cu ajutorul unui aparat numit pahometru.
Principiul de functionare a acestuia este bazat pe impulsuri de inductie magnetica.
Aparatul este compus din doi transformatori din care unul cu circuit magnetic deschis (sonda
de palpare).
Principiul de funcionare a aparatului se bazeaz pe nchiderea, prin armturile din
beton, a liniilor de for ale unui circuit magnetic deschis. Cu aceast metod se pot depista
armturile nglobate n beton pn la o adncime de maximum 250 mm. Pentru determinarea
diametrului armturii este necesar s se cunoasc grosimea stratului de acoperire cu beton a
acesteia.
Dispozitivul este folosit pentru determinarea pozitiei, directiei si grosimii armaturilor
de otel beton precum si grosimea stratului cu care este acoperita armatura.
In situatiile in care diametrul barei este un parametru important (ex. calculatii de
structura) este necesara confirmarea rezultatului prin expunerea barei.
Alte aplicatii ale acestui aparat pot include: investigatii ale elementelor de beton
pentru care nu sunt date; localizari ale armaturii in vederea altor tipuri de teste; localizari ale
obiectelor din fier ascunse, altele decit armatura.
Pahometrul are facilitate de indicare audio sau vizuala a cautarii, posibilitate de
corectie a influentei barelor adiacente, paralele, la determinarea diametrului barelor si a
masurarii grosimii stratului de acoperire de beton, corectie pt masurarea grosimii stratului de
acoperire in zone cu armatura foarte deasa, program de calibrare automata.
Un exemplu de pahometru este modelul Proceq Profometer 5+.
Specificatiile tehnice ale acestuia sunt urmatoarele:
Domeniul de masura : pana la 60 mm adancime cu acuratete de 1 mm pana la 188
mm adancime cu acuratete de 5 mm
Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

6

Diametru bare detectate: 840 cu acuratete de:
1 mm - pana la o grosime a stratului de beton s=40 mm
1,5 mm pana la o grosime a stratului de beton s=65 mm
Display cu cristale lichide (128 x 128 pixeli) cu posibilitate de reglare a contrastului
Interfata: RS 232, USB via adaptor


Software pentru transmisia de date la PC si evaluarea lor.
Dimensiuni geanta transport: 415 x 500 x 125 mm
Model de baza, contine si capul de detectare
Memorie: 60 seturi de masuratori (maxim 40.000 valori ).
Greutate set: 6,2 kg





Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

7


ACCELEROMETRU

Un accelerometru piezoelectric este o masa seismica, folosind un cristal piezoelectric
pentru a converti forta masei datorita acceleratiei intr-un semnal electric de iesire. Cristalul
nu actioneaza numai ca traductor, dar si ca suspensie arcuita a masei. Imaginea arata un
accelerometru tipic sau un senzor de lovire folosit la vehicule. Cristalul este inglobat intre
corpul senzorului si masa seismica si este compresat de un pivot.

Fortele de acceleratie ce actioneaza pe masa seismica cauzeaza variatii in volumul
compresiilor cristalului si de aici, genereaza tensiunea piezoelectrica. Oscilatiile masei nu
sunt amortizate, cu exceptia rigiditatii cristalului. Aceasta inseamna ca senzorul va avea o
frecventa de o foarte mare rezonanta, dar de asemenea, va fi la o foarte mare frecventa (50
kHz).

Ioana Rileanu Probleme speciale de poduri

8

Frecventa naturala sau rezonanta a unei ramuri a sistemului masei este data de:
f=(1/2p) V [k/m]
f frecventa rezonanta.
k ramura constanta (foarte mare in acest caz).
m masa masei seismice (foarte joasa in acest caz).
Senzorul, cand este folosit de un motor cu senzor de lovire, va detecta de asemenea
alte vibratii motoare. Acestea sunt tinute la minim, doar uitandu-ne la lovituri, cateva
grade inainte si dupa pozitia punctului initial. Semnalele nedorite sunt filtrate electric.
Semnalul acestui tip de senzor este detectat de un amplificator incarcator.
Sensibilitatea unui senzor de lovire, a unui vehicul este de aproape 20 mV/g (g=9,81 m/s).
La alegerea unui accelerometru, cel mai important parametru este domeniul de lucru,
astfel incat acceleratia sa nu depinda de frecventa. In figura de mai jos se prezinta o curba de
etalonare pentru acceleratii, in care se observa zona in care acceleratia este constanta si care
reprezinta acest domeniu.