Sunteți pe pagina 1din 160

1

Page 1 of 160

NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRRILOR DE CONSTRUCTII SI A INSTALATIILOR AFERENTE


Indicativ C 16-84 nlocuieste C 16-79

Cuprins * PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR * PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI * PARTEA III-a ANEXE * SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE PARTEA I PREVEDERI COMUNE TUTUROR LUCRRILOR
1. PREVEDERI GENERALE Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului 1.1. Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru toate organizatiile de proiectare si de executie din tar, indiferent de subordonarea lor, si se refer la asigurarea calittii lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferente, executate n conditii climatice specifice perioadei de timp friguros. 1.2. Lucrrile de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n conditii climatice specifice perioadei de timp friguros numai n msura n care se respect prevederile legale si se asigur conditiile materiale de care este determinat calitatea lor. Msurile prescrise trebuie s fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale si n special de energie. Conductorii activittii de productie au obligatia de a nu dispune executarea lucrrilor ce nu au conditii pentru asigurarea

calittii.

Timp friguros si factori climatici specifici 1.3. Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura aerului exterior, care se msoar la ora 8 dimineata, la umbr, la 2,00 m nltime de la sol si la distanta minim de 5,00 m de cldiri sau de orice alt constructie. 1.4. Zi friguroas" se numeste ziua n care temperatura aerului exterior, msuratconform pct.1.3., este inferioar valorii de +5 si nu are tendint de urcare. C 1.5. Scderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de +5 este nsotit si de alte fenomene meteorologice ce C influenteaz defavorabil activitatea de constructii si care apar cu frecvent mare n perioada conventional definit la pct. 1.6: ninsori abundente; vuituri puternice; fenomene alternative de nghet-dezghet. 1.6. Perioada 15 noiembrie - 15 martie este considerat perioad conventional de timp friguros" deoarece n acest interval de timp apare o probabilitate maxim ca frecventa zilelor friguroase s depseasc 90% din numrul total de zile ale intervalului. n aceast perioad este de asemenea maxim probabilitatea de aparitie frecvent si a celorlalte fenomene specifice mentionate la pct. 1.5. Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros asupra activittii de constructie si msuri de prevenire a lor 1.7. n vederea sistematizrii efectelor pe care le poate avea temperatura aerului exterior asupra conditiilor de executare a lucrrilor de constructii n perioada de timp friguros, se definesc urmtoarele notiuni: a) Temperatura critic de executie" se numeste temperatura minim admis n prescriptiile tehnice pentru materialele ce se depoziteaz, se prelucreaz sau se pun n oper, n vederea asigurrii calittii produsului. b) Durat critic de executie" se numeste perioada n care trebuie s se asigure o temperatur superioar sau cel putin egal cu cea critic. c) Temperatura critic de maturizare" se numeste temperatura minim admis n prescriptiile tehnice pentru un element de constructie din momentul realizrii sale prin procedee umede pn n momentul n care nghetarea lui nu mai este duntoare din punct de vedere al calittii.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 2 of 160

d) Durat critic de maturizare" se numeste perioada n care trebuie asigurat temperatura critic de maturizare. 1.8. ntelegnd prin regim termic critic" ansamblul conditiilor de timp si de temperatur ce trebuiesc realizate pentru asigurarea calittii lucrrilor, rezult conform pct. 1.7: a) Regimul termic critic la executie", care const n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critic pe perioada de executie. b) Regimul termic critic de maturizare", care const n asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egal cu cea critic de maturizare, pe perioada de maturizare critic. Regimurile termice critice, prin care se asigur calitatea corespunztoare lucrrilor, se evidentiaz n proiectul anual de organizare a activittii pe timp friguros. Clasificarea lucrrilor de constructii executate pe timp friguros. Nivel de asigurare 1.9. Lucrrile de constructii si instalatiile aferente acestora se clasific din punct de vedere al influentei factorilor climatici specifici timpului friguros, asupra calittii lor n: a) Lucrri a cror calitate poate fi influentat defavorabil de regimul termic att la executie ct si n perioada de maturizare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s se asigure, prin msuri specifice, regimurile termice critice, att la executie ct si n perioada de maturizare; ex: lucrri realizate prin procedee umede. b) Lucrri a cror calitate poate fi influentat defavorabil de regimul termic numai la executie. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie s se asigure, prin msuri specifice, regimul termic critic la executie; ex: asamblarea elementelor metalice, montarea geamurilor etc. c) Lucrri a cror calitate nu este influentat de regimul termic nici la executie si nici ulterior; ex: lucrri de dulgherie, spturi

etc.

1.10. Influenta factorilor climatici se manifest si asupra unora dintre lucrrile de la pct: 1.9. c prin cresterea dificulttii de executie, care determin adoptarea unor tehnologii de executie, caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: sparea pmnturilor umede, nghetate. 1.11. Influenta factorilor climatici (pct. 1.4 si 1.5) se manifest asupra tuturor lucrrilor de la pct. 1.9 si 1.10 prin: a) Scderea randamentului muncitorilor si masinilor. b) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitoriior: pericolul de accidentare prin alunecare si cdere de la nltime fie a oamenilor, fie a ghetii sau a zpezii; pericolul surprii malurilor la spturi n abataje; pericolul de electrocutare ca urmare a acoperirii instalatiilor electrice cu zpad si a cresterii umidittii etc. c) Degradarea prin nghetare a unor materiale n timpul depozitrii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea instalatiilor umplute cu ap. d) Deteriorarea sub actiunea vnturilor puternice si a zpezilor abundente a unor instalatii de santier; instalatii electrice, schele, esafodaje, cofraje etc. e) Alterarea temporar a unor materiale prin nghetarea superficial si formarea de bulgri: agregate pentni betoane, mortare. f) nzpezirea si ulterior, prin dezghetare, inundarea suprafetelor fronturilor de lucru, a drumurilor sau chiar a ntregului teritoriu al santierului. Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate n anumite limite (pct. a) iar altele pot fi prevenite total (pct. b; c; d) sau partial (pct. c;f) prin msuri generale de organizare a santierului pentru perioada de timp friguros. 1.12. n vederea rationalizrii efortului economic de aplicare a msurilor prescrise pentru realizarea calitti lucrrilor se adopt, la organizarea executrii lor pe timp friguros, un nivel de asigurare". Se ntelege prin nivel de asigurare" temperatura minim a aerului exterior, msurat conform pct. 1.3, pentru care se

proiecteaz msurile menite s asigure calitatea lucrrilor executate. La organizarea executrii lucrrilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferentiate, n functie de: regimul termic critic necesar n perioada de executie si de maturizare critic; importanta lucrrilor; efortul economic (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea msurilor prin care se realizeaz regimul termic critic.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 3 of 160

1.13. Din compararea temperaturii aerului exterior msurat conform pct. 1,3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura critic, admis drept valoare minim pentru executarea unei lucrri, rezult urmtoarele: a) lucrrile se pot executa fr msuri speciale dac temperatura efectiv a aerului exterior este superioar celei critice; b) lucrrile se pot executa numai dac se iau msurile specifice prin care se asigur regimul termic critic, dac temperatura efectiv a aerului exterior este superioar nivelului de asigurare si inferioar celei critice; c) lucrrile nu se pot executa, deoarece msurile prevzute sunt insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dac temperatura efectiv a aerului exterior este inferioar nivelului 1.14. n legtur cu adoptarea ct mai judicioas a nivelurilor de asigurare se precizeaz urmtoarele: a) Pentru depozitarea materialelor a cror calitate este influentat de regimul termic trebuie s se prevad n mod obligatoriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare prevzut n STAS 6472/2-73 pentru zona climatic n care este amplasat santierul. b) Pentru lucrrile bazate pe procedee umede, la care nu se prevede nclzirea n perioada de maturizare critic (metoda conservrii cldurii), trebuie s se adopte drept nivel de asigurare o temperatur inferioar cu cel putin 5 temperaturii adoptate drept C nivel de asigurare pentru perioada de executie. n anexa A se dau indicatii pentru nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate la executarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente, analizate n partea a II-a a Normativului, cap. 6...18, inclusiv schema explicativ pentru interpretarea variatiei temperaturii aerului exterior n raport cu temperatura critic si cu nivelul de asigurare. Pentru structurile calculate la variatii de temperatur determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritate fat de cele generale, din prezentul Normativ. Proiectarea executrii lucrrilor pe timp friguros 1.15. Lucrrile de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut pe timp friguros rezult din Proiectul de organizare a santierului" si din graficul de esalonare a investitiei elaborate conf. pct. 16 si 20 din Continutul cadru al proiectului de executie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. a) Graficul de esalonare a investitiei trebuie s evidentieze n acest scop, pentru lucrrile de constructii-montaj si instalatiile aferente, acele stadii fizice, la nceperea si respectiv la terminarea periodei conventionale de timp friguros, de care este conditionat realizarea lui. b) Cheltuielile suplimentare necesitate de programarea n perioada conventional de timp friguros a unor lucrri de constructiimontaj si a instalatiilor aferente se acoper din Devizul general partea I, cap. 10 b si partea a IlI-a, cap. 13, tinnd seama si de precizrile din Normativ P 91-83, pct. 6.2.4. c) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie s fie corelate ntre ele pentru a se asigura calitatea lucrrilor programate a fi executate n perioada conventional de timp friguros n conditiile prevzute la cap. 4 Msuri de folosire rational a energiei si combustibilului la realizarea constructiilor pe timp friguros". 1.16. Conditiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucrrilor de constructii-montaj si a instalatiilor aferente n perioada de timp friguros se detaliaz ntr-un Proiect anual de organizare a activittii pe timp friguros" care se elaboreaz conform prevederilor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17. Modificrile de solutii tehnice propuse de executant pentru satisfacerea prevederilor de la pct. 1.15 trebuie s aib avizul proiectantului. La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice dect cele recomandate n prezentul normativ pentru asigurarea calittii lucrrilor dac respect msurile prevzute la cap. 4 si se pot realiza mai usor si mai economic. 2. SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITTILOR DE CONSTRUCTII MONTAJ N PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MSURI 2.1.Pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente trebuie s se ia din vreme o serie de msuri tehnico-organizatorice, care se refer la urmtoarele probleme principale: amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor; constructiile speciale de santier; instalatiile si retelele de santier; depozitarea si conservarea materialelor; utilajele si mijloacele de transport; instalatiile de nclzire tehnologic si utilitar; nregistrri de date meteorologice necesare santierului; prevenirea si stingerea incendiilor; protejarea obiectelor sistate.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 4 of 160

Amenajri generale de santier si msuri pentru asigurarea calittii lucrrilor 2.2. Problemele din aceast grup de msuri se refer la: a) amenajarea si ntretinerea continu a drumurilor de acces, cilor de circulatie, platformelor si punctelor de stationare sau parcare auto, a intrrilor si iesirilor din ateliere, depozite si baracamente etc. b) asigurarea posibilittilor de ndeprtare rapid a apelor de suprafat si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare), sau dezghet, de pe lng constructii, drumuri si n general de pe ntregul teritoriu al santierului; c) asigurarea din timp a panourilor contra nzpezirii (para-zpezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curtire a zpezii (pluguri de zpad, buldozere, lopeti) si de spargere a ghetii (trncoape, topoare, baroase, spituri etc). Pentru perioadele cu ninsori abundente se va reorganiza activitatea utilajelor folosite la dezpezire astfel ca s se asigure functionarea lor si n timpul noptii. La santierele instalate pe terenuri cu denivelri pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros evacuarea zpezii si ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafetele dintre cldiri; d) asigurarea curteniei generale a santierului si ndeprtarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molozului, a pmntului n exces provenit din spturi etc.; e) strngerea n figuri regulate a pietrisului si nisipului existent pe santier; se vor prefera figurile de volum mare, care chiar pe geruri puternice, contin n interiorul lor un procent ridicat de materiale nenghetate; f) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniform de nisip, n grosime de 20...30 cm, afar de cazul cnd durata de depozitare si intensitatea gerului ar reclama o grosime mai mare: g) confectionarea si montarea de panouri pentru nchiderea provizorie a golurilor de usi si ferestre la obiectele n interiorul crora urmeaz a se executa lucrri n timpul friguros; h) umplerea cu pmnt a golurilor fundatiilor terminate si prevederea de pante superficiale la aceste umpluturi, pentru a grbi ndeprtarea apelor de suprafat de lng fundatii, inclusiv asigurarea scurgerii lor la santurile colectoare cele mai apropiate; i) verificarea existentei pe santier a reperilor de trasare si a celor de nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor ce lipsesc, precum si nlocuirea trusilor si mprejmuirilor de trasare insuficient ngropate, cu altele corespunztoare; j) corectarea profilului santurilor si spturilor ce nu vor putea fi umplute naintea periodei de timp friguros, prin reducerea nclinrii talazurilor dac pmntul este sensibil la nghet-d ezghet; k) astuparea sau acoperirea golurilor existente n elementele de beton, turnate sau depozitate n pozitie orizontal, pentru a se mpiedica colectarea apei sau zpezii, care prin nghetare poate provoca, degradarea elementelor. 2.3. Pentru a se preveni dificulttile produse de perioadele de dezghet ce pot interveni de mai multe ori n cursul unui sezon friguros, conducerile brigzilor si ale punctelor de lucru vor stabili msurile care s asigure continuarea nestingherit a activittii si pe timp de dezghet. n acest sens se vor efectua: a) aprovizionarea din timp a cantittilor necesare de materiale antiderapante (rumegus, nisip, zgur etc.); b) asigurarea materialelor de ntretinere a drumurilor (bolovani, piatr brut, pietris, piatr spart, plci de beton etc.) si executarea lucrrilor necesare pentru mentinerea drumurilor n bun stare de circulatie; c) verificarea zilnic a stabilittii tuturor stivelor de materiale si piese - mai ales a celor ce transmit presiuni mari terenului pe care sunt depozitate - si consolidarea acestora si a stivelor n caz de nevoie; d) curtirea de noroi a gropilor de fundatii si asigurarea taluzelor acestora mpotriva prbusirii; e) colectarea apei provenit din topirea zpezii si evacuarea acesteia n afara zonelor respective; oriunde este necesar si posibil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi prevzute cu pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei; de asemenea, se va prevedea curtirea gurilor de intrare n conducte; f) verificarea si curtirea permanent a conductelor de ap si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santier, pentru a se preveni plesnirea lor datorit nghetrii apei si noroiului din interior; g) asigurarea din timp a stabilittii si integrittii elementelor de constructie, materialelor, utilajelor etc, situate n zone amenintate de inundatii, spre a nu fi degradate sau deplasate de ctre sloiuri sau de ctre apele mari; h) instalarea sub soproane frpereti afierstraielor circulare* a usctoarclor de orice fel si cu orice destinatie, n afara celor cu conditii de temperatur sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologie i) verificarea silozurilor si buncrelor pentru lianti si aditivi, n ceea ce priveste etanseitatea si stabilitatea lor; j) verificarea tuturor tablourilor, ntreruptoarelor si dispozitivelor electrice de pornire de ctre electricienii santierului si luarea msurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurtcircuitelor si tensiunilor de atingere, datorit umidittii crescute n perioadele de dezghet ;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 5 of 160

k) controlarea minutioas si permanent a cilor de rulare la instalatiile de ridicat - mai ales a macaralelor turn; la aparitia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar cile de rulare vor fi reglate corespunztor; n acest sens, cile de rulare instalate pe longrine de beton si pat de pietris trebuie s fie supravegheate atent, ndeprtndu-se zpada dintre sine si controlndu-se dac nu s-a produs noroi; ndeprtarea zpezii se va face si preventiv n perioadele cu temperaturi mai sczute, prin mturarea zpezii pe o ltime de cel putin 2 m de la fiecare sin; prevederea de mai sus este valabil nu numai pentru cile de rulare a macaralelor, ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santierului. Pentru asigurarea capacittii depline de frnare a macaralelor la temperaturi n jur sau sub 0 trebuie s se dispun, de-a C, lungul traseului cii de rulare, mici depozite de nisip care va fi mprstiat pe sine; l) verificarea stabilittii esafodajelor, schelelor, rampelor de lemn sau metalice asezate pe tlpi etc, lundu-se msurile necesare de ndeprtare a deficientelor imediat dup constatarea acestora; verificarea mbinrilor si a punctelor de solidarizare se va face n mod special n timpul pauzelor mai lungi n activitate; la esafodajele alctuite din tevi metalice, se vor verifica suprafetele-de rezemare ale stlpilor si soliditatea legturilor si cuplajelor. Constructii speciale de santier 2.4. n aceast grup se cuprind: a) constructiile pentru adpostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncrele din interiorul lor; b) podestele si puntile de trecere; c) rampele de splare a autovehiculelor; d) scrile fixe, platformele descoperite, planurile nclinate etc. Pe timp friguros toate constructiile si amenajrile de acest fel care se afl n contact cu aerul vor fi curtate permanent de zpad si de gheat. Pe platformele si pe cile de circulatie de orice fel se vor presra materiale antiderapante. Instalatii si retele de santier 2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor retelelor existente de alimentare cu ap, de stingerea incendiilor, de canalizare, de alimentare cu energie termic etc. a) Conductele existente se vor izola contra gerului prin ngroparea lor n pmnt, iar portiunile de conducte expuse n aer liber se vor proteja prin nfsurarea cu materiale termoizolante conform prescriptiilor tehnice n vigoare. n punctele joase ale retelelor se vor prevedea robinete de golire, iar fntnile cu jet pentru but ap vor fi prevzute cu dispozitive de nchidere si golire a racordurilor de ap pe timp friguros. Hidrantii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola cu paie, vat de sticl sau mineral, rogojini, saci etc, bine legati cu srm, pe toat portiunea expus nghetului. b) Retelele provizorii de canalizare se vor curati continuu de materialele ce se pot depune la gurile de intrare. c) Retelele electrice de lumin si fort se vor revizui amnuntit, acordndu-se o atentie special acelor prti de instalatii, la care, n caz de defect, accesul pentru efectuarea de interventii n conditii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos. Se vor revizui retelele de iluminat n scopul asigurrii nivelurilor de iluminare artificial prevzute de normativul PE. 136 - 80, cu respectarea conditiilor de utilizare rational a energici electrice att pentru lucrri exterioare ct si pentru cele interioare. Se vor revizui cu deosebit atentie msurile de protectie contra electrocutrilor pe santier, instalatiile de legare la pmnt, si la nul, izolarea amplasamentelor, tensiunea redus etc, pentru a corespunde prescriptiilor tehnice n vigoare. d) La retelele termice, care servesc pentru transportul cldurii de la punctele de producere a acesteia la punctele de lucru sau de protejare a lucrrilor, se vor lua msuri speciale pentru reducerea la minimum a pierderilor de cldur pe traseu, astfel c la punctele de utilizare a cldurii s se asigure temperaturile prescrise, corespunztoare specificului lucrrilor; izolarea conductelor se va realiza n conformitate cu prescriptiile tehnice n vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2.6. Toate materialele ce se folosesc n perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat evitndu-se zonele nghetate sau umede precum si zonele care s-ar putea umezi ulterior. n mod special se va asigura mentinerea n stare uscat prin adpostire sau acoperire a urmtoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat sau granulat, filerul, profilele metalice cu pereti subtiri, materialele termoizolatoare b.c.a, vat mineral polistiren, expandat, plcile aglomerate PAL, PFL), lamelele de parchet, foliile bitumate, tmplrie din lemn, geamurile, precum si orice alte materiale ce se pot degrada sub actiunea umidittii. Materialele si substantele combustibile se vor depozita n spatii special amenajate; este interzis depozitarea lor n interiorul constructiilor n curs de executie. 2.7. Temperaturile minime de conservare a materialelor speciale (lacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plci si tevi din mase plastice, acceleratorii pentru ntrirea betoanelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 6 of 160

Spatiile nchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iluminate si nclzite corespunztor conditiilor impuse de prescriptiile tehnice pentru materialele depozitate, nefiind ns permis nclzirea cu flacr deschis sau aparate sub tensiune de tip resou. 2.8. Pentru asigurarea conditiilor necesare executiei lucrrilor si altor activitti anexe se vor folosi, n general, urmtoarele substante, materiale auxiliare si dispozitive; adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-19; sare industrial pentru mprstiat pe scri, podeste, schele etc.; serpentine si recipiente metalice pentru nclzit ap sau alte lichide. Pentru protejarea termic a lucrrilor, att n timpul executiei ct si ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de mijloace speciale care se aprovizioneaz nainte de aparitia frigului si se depoziteaz, respectiv se utilizeaz, astfel nct s nu poat constitui surse de incendii; dintre acestea se mentioneaz: carton bitumat sau mpslitur din fibre de sticl bitumate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen; rumegus, talaj, paie, vat de sticl sau vat mineral, sub form de saltele sau psl mineral; panouri termoizolante pentru nchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte, pentru compartimentri de coridoare sau alte ncperi etc.; cabane sau gherete prefabricate, cu sau fr pardoseal din lemn sau alt material, pentru protectia local a lucrrilor, aparate sau utilaje mici; corturi complete. Utilaje si mijloace de transport 2.9. Se vor prevedea msuri pentru respectarea conditiilor de exploatare pe timp friguros a utilajelor n conformitate cu prevederile din Normativ U 6-78. 2.10. La rcirea cu ap a masinilor de fort - n special a motoarelor cu ardere intern si a compresoarelor - apa de rcire va fi prenclzit la temperatur mic (circa +20 pentru pornirea motoarelor; la ncetarea lucrului apa va fi evacuat. C), Sistemul de rcire se va prenclzi de mai multe ori cu ap cald, nainte de a fi umplut cu ap fierbinte (65 C). 2.11. Pentru asigurarea parcrii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja, n bazele de masini si utilaje, platforme de parcare si pentru perioada de timp friguros. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spatii asemntoare, destinate special parcrii autovehiculelor pe timp friguros. Platformele de parcare trebuie s permit n caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventie. 2.12. nainte de punerea n functiune a autovehiculelor se va controla cu atentie dac elementele de actionare (senilele, lanturile, crligele de tractiune etc.) nu sunt nghetate; n acest caz ele vor fi nclzite prin procedee care s nu foloseasc flacr deschis. 2.13. La boburi elevatoare platforma va fi protejat preventiv contra nghetului, prin acoperirea cu un strat subtire de sare industrial. Cablurile si ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curtat. 2.14. Utilajele tehnologice ce nu necesit depozitarea n spatii nchise se vor introduce sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. Utilajele care au venit n contact cu materiale umede, cum sunt: aparatele de torcretat, cele de sudare autogen, masinile de frecat mozaic, pistoalele pentru pulverizat, vibratoarele etc., vor fi curtate de resturile de materiale si splate nainte de depozitare. Instalatii de nclzire 2.15. Pentru necesittile de nclzire tehnologic si utilitar prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea n proiectul organizrii de santier, pe baz de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalatii, dimensionate corespunztor cantittilor de cldur cerute si regimului de functionare necesar, cu respectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii la maximum a combustibilului si n special a hidrocarburilor. Sistemul de nclzire se va alege astfel nct s corespund si din punct de vedere al pericolului de incendiu, n ce priveste destinatia si gradul de rezistent la foc al constructiilor, respectndu-se n acest sens Normativul P 118-83 privind protectia mpotriva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte prescriptii tehnice referitoare la utilizarea instalatiilor locale de nclzire. Se va acorda o atentie deosebit protejrii elementelor de constructie combustibile fat de prtile calde ale sistemelor de

nclzire.

Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelor de nclzire pe toata durata lor de functionare efectiv, inclusiv n perioadele situate n afara programului de lucru al santierului. 2.16. Necesittile de nclzire se vor determina att pentru activittile aferente proceselor de lucru programate n timpul friguros, ct si pentru nclzirea statiilor de betoane si materiale si a altor spatii si ncperi din santier (camere n care se execut lucrri

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 7 of 160

de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sli de dusuri, cantine, spatiile destinate adpostirii pompelor si masinilor de interventie n caz de incendiu etc). Activitatea meteorologic de santier 2.17. Trusturile si ntreprinderile de antrepriza general au obligatia s asigure fiecrei unitti din subordine conditiile necesare pentru organizarea si functionarea continu, pe durata timpului friguros, a unei activitti meteorologice de santier. Rspunderea pentru desfsurarea acestei activitti revine la trust sau ntreprindere directorului tehnic cu resortul productie sau unui cadru cu functie echivalent, iar la unittile subordonate, sefilor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare si urmrirea productiei si de responsabilii laboratoarelor. 2.18. Activitatea meteorologic de santier se desfsoar zilnic fr nici o exceptie, pe toat perioada de timp friguros - din localitatea unde se afl situat santierul, a crei durat se va stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea meteorologic se va extinde n mod preventiv si pe cte un interval suplimentar de 15 zile nainte si dup perioada conventional de timp friguros, definit la pct. 1.6. 2.19. Activitatea meteorologic pe santier se refer la obtinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de Institutul Meteorologic Central att pe perioade scurte (o zi sau o sptmn), ct si pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Aceast previziune va contine informatii privind temperaturile maxime si minime, regimul vnturilor (directia, intensitatea, viteza) si regimul precipitatiilor (ploaie, lapovit, ninsoare, perspective de formare a poleiului), att n timpul zilelor ct si a noptilor respective. La santierele izolate, situate n regiuni greu accesibile, nedotate cu alte mijloace de informare, transmiterea previziunilor zilnice se va face telefonic prin grija sefului serviciului programare, lansare si urmrirea productiei al ntreprinderii sau trustului. 2.20. Pentru nregistrarea temperaturii aerului, a temperaturii interioare din spatiile de lucru, precum si a temperaturii agregatelor, mixturilor, betoanelor si mortarelor, fiecare santier va fi dotat cu termometrele necesare. 2.21. Toate temperaturile msurate zilnic, mpreun cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va arta directia, intensitatea si durata lor, vor fi nregistrate n documentele de evident precizate la cap. 5. 2.22. Pentru santierele asezate lng cursurile de ap cu nivel variabil - cum este cazul lucrrilor de poduri, baraje, regularizri de ruri, consolidri de maluri etc. - activitatea meteorologic se va completa cu date hidrologice. Protectia si igiena muncii 2.23. Conducerile brigzilor si punctelor de lucru vor asigura aplicarea cu o rigurozitate sporit a msurilor de protectie si igien a muncii tinnd seama de gradul sporit de periculozitate pe care l prezint continuarea activittii de constructii pe timp friguros. n acest sens se vor respecta, att la elaborarea proiectului anual de lucru pe timp friguros (pct. 3.2) ct si n timpul executrii lucrrilor, prevederile din: - Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, cu ord. nr. 54/1975 si de Ministerul Snttii cu Ord. nr. 60/1975: - Normele de protectie a muncii n activitatea de constructii montaj, aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu Ord. nr. 12-33/D-1980. La nceputul perioadei de timp friguros, definit conform pct. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de lucru la care se continu activitatea se vor efectua n mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de timp friguros, care se vor repeta ori de cte ori se schimb conditiile de desfsurare a lucrrilor. Instructajele se vor referi att la normele generale ce trebuie respectate pe timp friguros ct si la cele specifice capitolelor de lucrri analizate n partea a II-a a Normativului (cap. 6...18). Unittile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura si aplicarea normelor de tehnica securittii muncii specifice acestora. Prevenirea si stingerea incendiilor 2.24. n afar de obligatiile curente prevzute n normativele si celelalte reglementri oficiale n vigoare, referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor, conducerile brigzilor si punctelor de lucru vor lua pentru perioada de timp friguros urmtoarele msuri suplimentare: a) interzicerea depsirii temperaturii strict necesare pentru nevoi tehnologice sau utilitare - att ca valoare ct si ca durat; b) interzicerea oricror focuri deschise - att n interior ct si n aer liber - care nu sunt ordonate si controlate de ctre organele de conducere ale punctului de lucru; n locurile ce prezint pericol de incendiu focurile deschise se vor putea admite numai pe baz de permis de lucru cu foc si cu respectarea msurilor specifice stabilite pentru fiecare caz n parte; c) asigurarea cantittilor de ap necesar, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoare termoizolante etc.), a pompelor, a conductelor, furtunurilor etc, precum si a numrului prescris de panouri de incendiu, echipate complet cu stingtoare, nisip, unelte,

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 8 of 160

furtunuri etc, si plasate corespunztor pe teren; se vor lua n acest sens msuri de protectie a acestora mpotriva nghetului si de ntretinere n conditii de functionare corespunztoare; d) interzicerea utilizrii sobelor si burlanelor metalice n interiorul constructiilor de lemn (baracamentelor), precum si controlarea aparitiei fisurilor la pereti si la tavane, la cosurile si la sobele din zidrie precum si n jurul racordrii acestora si repararea imediat a defectiunilor constatate; e) interzicerea folosirii instalatiilor electrice improvizate, care nu corespund normativelor n vigoare si a folosirii, n general, a resourilor; f) interzicerea amenajrii n interiorul constructiilor de baz, n curs de executie, a unor baracamente din materiale combustibile sau spatii pentru depozitarea si pstrarea de substante si materiale combustibile; g) protejarea mpotriva nghetului a instalatiilor, utilajelor, masinilor si celorlalte mijloace de interventie n caz de incendin; h) asigurarea n permanent a accesului masinilor de interventie n caz de incendiu la sursele de ap (rezervoare, bazine, hidranti exteriori etc.); i) dotarea santierului cu mijloace de alarm n caz de incendiu (toac metalic, sirene etc); j) realizarea de controale temeinice la terminarea lucrului la toate locurile de munc pentru depistarea si nlturarea imediat a oricror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii; k) intensificarea instructajelor periodice ale ntregului personal, la intervale mai dese dect n restul anului. Protejarea obiectelor sistate 2.25. La obiectele la care se sisteaz activitatea de executie n timpul iernii, santierul este obligat s ia msuri de protejare contra timpului friguros n asa fel nct s fie asigurate conditii pentru conservarea calittii lucrrilor executate si reluarea normal a activittii, fr cheltuieli speciale de reparatii sau refaceri. n acest sens: a) spturile la gropile de fundatii se vor ntrerupe cu minimum 0,50 m nainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpri; gropile pentru fundatii de stlpi se vor acoperi pentru ca apa s nu poat ptrunde n ele; b) dac fundatiile sunt deja executate se va degaja zpada, gheata si noroiul din jurul acestora, si se vor executa umpluturile de pmnt respective, asigurndu-se si scurgerea apei la santurile principale de colectare sau la canalizarea santierului ; c) zidriile peretilor vor fi executate numai pn la centura nivelului aflat n lucru, peste care se va aplica un acoperis provizoriu: de asemenea, vor fi montate panouri de nchidere a golurilor la toate usile exterioare si ferestrele fiecrui etaj; atunci cnd, pn la sistarea executiei s-a realizat si centura ultimului-nivel al cldirii, se va monta acoperisul definitiv; d) ncepnd din ziua sistrii activittii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate n el toate msurile de paz si securitate necesare pn la reluarea lucrului. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS 3.1. Proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros va fi elaborat de constructor pn cel trziu la data de 15.09. a anului curent. Proiectul se supune aprobrii conducerii unittii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea ncadrrii n devizul general al investitiei pentru care se execut lucrarea. Programul de msuri pentru perioada de timp friguros 3.2. n vederea elaborrii proiectului anual de organizare a lucrrilor pe timp friguros, pentru fiecare santier, conducerea antreprizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum si a consultrii responsabililor si pe resoarte sau probleme, programul msurilor pentru perioada de timp friguros. La unittile unde exist subantreprize, programul va fi ntocmit cu participarea delegatilor acestora. La elaborarea acestui program se va tine seama de urmtoarele : - crearea n timp util a fronturilor de lucru, potrivit specificului lucrrilor ce urmeaz a fi executate; - nchiderea definitiv sau provizorie a spatiilor n care se va desfsura activitatea; - nclzirea spatiilor de lucru n conditiile legale; - amenajarea si ntretinerea cilor de circulatie, platformelor, rampelor etc., prevzndu-se curtirea si presrarea lor cu materiale antiderapante; - asigurarea de spatii corespunztoare de cazare.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 9 of 160

Programul astfel ntocmit este preluat n proiectul anual de organizare a lucrrilor pe timp friguros si dup aprobare devine obligatoriu pentru antrepriz. Elaborarea programelor, continnd msuri concrete, termene si responsabili de ndeplinire, va fi ndrumat si coordonat de ctre unitatea tutelar, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, s se poat asigura si controla realizarea din vreme a conditiilor necesare pentru continuarea activittii la fiecare santier. 3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse n programul de msuri sunt urmtoarele: - obiectele ce se vor ncepe, vor continua sau se vor termina n perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a investitiilor aprobate; - evidentierea lucrrilor ce urmeaz a se executa la fiecare dintre obiectele aprobate pentru continuarea realizrii lor pe timp friguros, cu precizarea cantittilor si esalonrii lor; - rezolvarea, n conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, conservare si distribuire a materialelor necesare activittii de executie a obiectelor de constructii precum si activittii din unittile de productie auxiliar; - extinderea utilizrii elementelor prefabricate si a altor solutii tehnice moderne cum sunt: folosirea cimenturilor cu ntrire rapid, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficient sporit; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtarea si ieftinirea executiei si permit ca lucrrile s ating mai repede calittile prescrise; - asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termic a lucrrilor de baz; - asigurarea, verificarea, adpostirea, ntretinerea si repararea utilajelor si mijloacelor de transport, destinate activittii pe timp

friguros;

- realizarea instalatiilor definitive si punerea lor n functiune prin racordarea la centralele provizorii de santier, mpreun cu retelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirea cldurii la punctele de lucru, n conditiile precizate la cap. 4; - asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru necesittile tehnologice si cele utilitare, din santier, a explozibililor, lubrefiantilor etc, n sortimentele si cantittile corespunztoare specificului si volumului productiei planificate; - redistribuirea sarcinilor si activittilor necesare pentru dezpeziri, dezghetri, protectie termic a lucrrilor etc, potrivii cantittilor de lucrri programate si esalonrii calendaristice a acestora; - pregtirea si instruirea special - introductiv si periodic - a cadrelor locale de executie si de conducere pentru activitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialistilor ce vor face instruirea; - dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santier cu mijloacele de protectie si de interventie necesare n cazuri de incendiu, inundatii, prbusiri de teren etc; - organizarea activittii meteorologice prin laboratorul de santier, constnd din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte principale din santier cu termometre curente, asigurarea de termometre speciale pentru msurarea temperaturilor materialelor si mixturilor, organizarea sistemului de informare previzional si tinerea la zi a evidentei meteorologice de santier. 3.4. Realizarea programelor de msuri aprobate si a eventualelor corecturi aduse acestora, n timpul aplicrii lor pe teren, va fi controlat de ctre un colectiv care se va nfiinta unitatea de antrepriz general sub conducerea directorului tehnic cu urmrirea productiei sau a unui cadru cu functie echivalent - si n care vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitti care au sarcini n executarea lucrrilor pe timp friguros. Programarea lucrrilor de baz pentru timpul friguros 3.5. Lucrrile de baz ce urmeaz a fi prevzute n graficele de executie pe timp friguros se vor programa n conformitate cu prevederile cap. 4 privind Msuri de folosire rational a energiei si combustibilului". 3.6. Programul lucrrilor de baz va contine cantittile totale de executat la fiecare categorie de lucrri a unui obiect, ct si esalonarea calendaristic respectiv pe toat perioada de timp friguros, pn la realizarea cantittilor si eliberarea echipelor de lucru si a mijloacelor de productie angajate la acest obiect. 3.7. Programul lucrrilor de baz va fi adus din timp la cunostint celor responsabili de realizare att prin expunerea si prelucrarea lui n sedinte de productie, ct si prin aplicarea lui la obiectul respectiv. Continutul proiectului anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros 3.8. Proiectul anual pentru organizarea lucrrilor pe timp friguros se compune din urmtoarele piese: a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de ncadrare n graficul generai si n programul anual si va justifica din punct de vedere tehnico-economic modificrile intervenite n volumul de lucrri a cror executie se continu sau se ncepe pe perioada de timp friguros, precizndu-se conditiile avute n vedere la ntocmirea programului (durata de timp friguros n functie de situatia local, de date statistice si de previziunile meteorologice, temperaturile minime si adncimilc maxime de nghet prevzute, mijloace ce vor fi folosite, etc). Memoriul va cuprinde justificarea solutiilor adoptate pentru amenajrile, instalatiile, dispozitivele ctc, necesare aplicrii metodelor speciale de lucru, inclusiv breviarul calculelor termotehnice, precum si indicatii pentru aplicarea metodelor speciale de lucru.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 10 of 160

b) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguros mentionate la pct. 3.1-3.5. c) Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros a lucrrilor pentru care temperaturile critice prevzute n Normativ, trebuie s se realizeze prin tehnologii sau msuri speciale. d) Evaluarea cheltuielilor suplimentare necesare pentru executarea lucrrilor pe timp friguros n conformitate cu prevederile Legii 9/1980 si a Normativului P 91-83. e) Planul de situatie cu organizarea teritoriului santierului n care se vor indica amenajrile, constructiile, retelele si instalatiile speciale necesare executrii lucrrilor n perioada de timp friguros; dac se consider necesar, se vor mai ntocmi si urmtoarele piese: - schitele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe, privind amenajrile, dispozitivele etc, necesare aplicrii unor metode speciale la executarea lucrrilor pe timp friguros; - planul de sistematizare pe vertical a terenului santierului, care s rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea ghetii si zpezii si a celor din precipitatii sau infiltratii, precum si amenajarea corespunztoare a cilor de transport pentru perioada de timp friguros; - esalonarea necesarului de forte de munc pentru perioada de timp friguros, care se ntocmeste pe baza graficului general de esalonare a executrii lucrrilor, tinndu-se seama de productivitatea micsorat a muncitorilor n aceast perioad precum si de activittile auxiliare impuse de conditiile specifice de iarn. 3.9. Beneficiarul, proiectantul si executantul trebuie s conlucreze strns la stabilirea tuturor msurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmrindu-se si respectarea de ctre constructor a termenelor legale de precizare cu anticipatie a necesittilor de materiale dirijate, de utilaje, mijloace de transport si forte de munc, de ncheiere a contractelor de furnizare etc. 4. MSURI DE FOLOSIRE RATIONAL A ENERGIEI SI COMBUSTIBILULUI LA REALIZAREA CONSTRUCTIILOR PE TIMP FRIGUROS 4.11. La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solutii tehnice si grafice de esalonare a investitiilor care s asigure continuitatea activittii organizatiilor de executie n conditiile prevzute de Legea nr. 9/1980 (art. 5 alin. 4, art. 56) si actele normative ce expliciteaz prevederile acesteia (Ordinul Consiliului de Ministri nr. 62/1982) fr nclcarea prevederilor din prezentul Normativ privind asigurarea calittii. n acest sens: a) se interzice executarea pe timp friguros a tuturor lucrrilor de constructii sau instalatii care necesit pentru asigurarea calittii msuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form de hidrocarburi; b) se interzice executarea pe timp friguros a mbrcmintilor asfaltice la drumuri; lucrrile de reparare a drumurilor cu mbrcminti asfaltice ce pot executa si n perioada de timp friguros mimai cu tehnologii la rece si cu mixturi stocate. 4.2. Pentru asigurarea calittii lucrrilor de constructii-montaj executate pe timp friguros se pot folosi combustibili, exclusiv hidrocarburi, numai pentru obiective prioritare, nominalizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, la propunerea temeinic fundamentat a ministerelor, celorlalte organe centrale si consiliilor populare judetene si at municipiului Bucuresti. 4.3. Pentru alte obiective dect cele precizate la pct. 4.2. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai lucrri n spatii nchise sau acele lucrri exterioare care nu necesit consumuri de combustibili pentru nclzire. a) Se vor avea n vedere pentru a fi executate pe timp friguros: spturi, constructii din lemn sau metalice, montri de elemente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, "montri de utilaje, lucrri subterane, retele, fundatii si compactri de adncime, nvelitori, lucrri de tinichigerie, izolatii termice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie n atelierele bazelor de productie, lucrri de reparare a drumurilor cu mbrcminti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice etc. b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros lucrri ce se executa prin procese umede ca: turnri de betoane (cu exceptia celor prevzute la pct.a), tencuieli, pardoseli, zugrveli, placaje, mbrcminti rutiere cu lianti hidraulici, mbrcminti asfaltice la drumuri (cu exceptia celor mentionate la pct. a) si altele. c) Se interzice folosirea, combustibilului pentru nclzirea spatiilor de lucru, dac acesta foloseste exclusiv executrii lucrrilor de constructii-montaj. 4.4. Se excepteaz de la prevederile pct. 4.3. b si c lucrrile la care se folosesc pentru nclzire pe timp friguros resurse energetice secundare rezultate din procesele de fabricatie ale unor obiective industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice surse de energii neconventionale. 4.5. Se vor respecta cu strictete termenele stabilite pentru asigurarea executantului cu documentatie si mijloace tehnicomateriale de productie, astfel ca nici unul, din obiectele a cror executie este prevzut n sezonul clduros s nu ntmpine ntrzieri de natur s-i prelungeasc executia si n perioada de timp friguros. 4.6. n cazul obiectivelor ce se ncadreaz n conditiile mentionate la pct. 4.4, prevzute cu central termic si instalatii proprii de nclzire central, se va prevedea n graficele anuale realizarea cu prioritate a acestor centrale si instalatii, astfel ca ele s poat intra n functiune, fie si cu capacitate redus nainte de aparitia sezonului friguros n zona n care este situat santierul.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 11 of 160

4.7. n ntreaga perioad de timp friguros lucrrile de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate n proiectul anual de organizare a lucrrilor pe timp frigoros conform prevederilor din cap. 8. Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asistenta tehnic necesar adaptrii regimurilor termice prevzute n proiectul de organizare, la conditiile efective de realizare pe timp friguros a lucrrilor. Se va evita executarea n perioada de timp friguros a pieselor subtiri din beton, turnate monolit, care necesit msuri dificile si prelungite de protejare termic. 4.8. Antrepriza va lua msuri care s asigure, pentru fiecare brigad, functionarea n sezonul friguros a unor sisteme organizate de folosire a cldurii, energiei si combustibilului, att pentru nevoile productiei ct si pentru activitatea administrativ si social cultural. Se vor interzice cu severitate orice improvizatii care contravin att msurilor de economisire a energiei ct si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. 4.9. Conducerile antreprizelor si brigzilor vor veghea cu strictete la utilizarea ct mai economicoas a iluminatului de interior si de exterior, reducndu-l la strictul necesar, att ca intensitate ct si ca durat. 5. EVIDENTA ACTIVITTII PE TIMP FRIGUROS 5.1. La fiecare punct de lucru se va tine cu strictete evidenta lucrrilor executate n perioada de timp friguros urmrindu-se n mod special realizarea calittii acestora. 5.2. n vederea evidentierii conditiilor climatice generale n care s-au desfsurat lucrrile, se va institui pentru perioada conventional de timp friguros la fiecare punct de lucru, statie de beton, baz de productie, etc., un registru meteorologic n care se vor nregistra zilnic: a) temperatura acrului, msurat n conditiile precizate la pct. 1.3.; b) regimul vnturilor (directie, intensitate, durat); c) precipitatiile (ploaie, lapovit, ninsoare - intensitate, durat); d) starea terenului (nenghetat, uscat, noroios, nghetat cu sau fr polei, nzpezit, etc); e) nivelul apei curgtoare - numai la punctele de lucru din vecintatea acestora si numai n perioadele de dezghet. 5.3. Controlul calittii lucrrilor de betoane si mortare se va efectua n conformitate cu Sistemul de evident n activitatea de control tehnic al calittii constructiilor", cu urmtoarele precizri: a) Se vor completa cu deosebit grij datele specifice perioadei de timp friguros prevzute -n formularele tipizate si anume: - bon de livrare transport primire-beton (Cod 911-101-f), n care se nregistreaz pe verso temperatura mediului si cea a betonului n momentul descrcrii din mijlocul de transport; - condica (evidenta betoanelor turnate" (Cod 9-14-102) - nregistreaz temperatura aerului exterior (col. 6) si cea a betonului (col. 7) la terminarea punerii n oper, precum si modul de protejare a betonului n col. H (Evenimente intervenite n timpul betonrii). n col. 12 se va nregistra n cazul controlului calittii betonului prin gradul su de maturizare, numrul fisei pentru controlul gradului de maturizare care nlocuieste n acest caz buletinul de ncercri nedistructive. 5.4. Fisa pentru controlul gradului critic de maturizare MK, sau a gradului de maturizare pentru decofrare M (Anexa B ) se 2 ntocmeste la punctul de lucru prin nregistrarea temperaturilor msurate conform prevederilor din cap. 8, pct. 8.26 si calculul direct n fis a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de +20 conform indicatiilor din anexa B, pct. 2. C, 5.5. Controlul si evidenta calittii lucrrilor de sudur executate pe timp friguros se vor organiza cu respectarea prevederilor din prescriptiile tehnice specifice, din conditiile tehnice speciale si din Sistemul de evident n activitatea de control tehnic al calittii constructiilor", folosindu-se formularele: - proces verbal de prelevare probelor de sudur ( Cod 9-12-102/b); - proces verbal de receptie a lotului de armturi sudate ( Cod 9-11-101-e) n aceste documente se va face n mod expres mentiunea c verificrile se refer la lucrri executate pe timp friguros. De asemenea, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-10-1) va contine n mod explicit mentiunea c acestia sunt autorizati a executa suduri pe timp friguros n conditiile prevzute de prescriptiile tehnice specifice. [top]

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 12 of 160

PARTEA II-a PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORII DE LUCRRI


6. LUCRRI DE PMNT Indicatii generale 6.1. Stabilirea msurilor tehnico-organizatorice de executare a lucrrilor de pmnt la orice obiect trebuie s fie precizat prin proiectul de executie, pe baza rezultatelor studiului geotehnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unittii de executie trebuie totodat s tin seama de situatia climatic real din perioada executrii lucrrilor de pmnt. 6.2. Proiectantul va adopta adncimea de nghet, conform prevederilor din STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet". Dac localitatea n care se afl santierul nu figureaz n lista localittilor din standard, se va adopta adncimea de la localitatea cea mai apropiat, mentionat n list. n cazuri de dubiu, adncimea de nghet se va stabili prin sondaje la fata locului. Pentru sparea stratului de pmnt supus nghetului se poate adopta fie metoda protejrii preventive fie aceea a afnrii stratului nghetat. Protejarea preventiv a pmnturilor contra nghetului 6.3. Msurile ce trebuie luate n acest scop, sunt urmtoarele: a) Acoperirea suprafetei pmntului cu vreascuri, paie, gunoi, blegar, stuf, rogojini, talas, turb, zgur etc. Acestea vor fi ndeprtate numai n ziua sprii si numai pe portiunea strict necesar pentru acest lucru, n functie de mijloacele de spare folosite si de intensitatea frigului. b) Mentinerea stratului de zpad depus pe pmnt si chiar favorizarea ngrosrii lui la ninsorile urmtoare folosind, dac este nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pmnt etc. care s usureze nzpezirea. nltimea gardurilor, panourilor si digurilor va fi de 0,4...0,5 m; ele se vor aseza pe mai multe rnduri paralele, la distante de 4...7 m sivor fi orientate perpendicular pe directia vnturilor dominante. n cazul n care se produc ninsori stratul existent de zpad va fi acoperit cu materialele artate la lit. a. c) Acoperirea cu frunze, taias, rumegus etc, pentru protejarea fundului santurilor sau gropilor de fundatie, la care executarea spturilor s-a sistat sau a ajuns la cota final nainte de aparitia frigului si urmeaz a se executa celelalte lucrri (pozarea de conducte, turnarea betonului etc). Grosimea minim, n metri, a stratului termoizolant h" se determin cu formula: (6.1)

H - reprezint adncimea maxim local de nghet, n m; k este un coeficient n functie de natura terenului si aceea a materialului termoizolant, avnd valorile din tabelul 6.1. d) n cazul n care terenul care urmeaz a fi spat este acoperit cu tufisuri, arbusti etc, aceast vegetatie favorizeaz retinerea zpezii, astfel c terenul nu va fi defrisat dect n ziua cnd ncepe executarea spturilor, si numai pe portiuni minime, strict necesare lucrului. Tabelul 6.1. Valoarea coeficientului k" pentru: Natura terenului Zgur frunze talas rumegus uscat Nisip pros Nisip argilos fin Argil nisipoas Argil Afnarea pmntului nghetat 3,3 3,1 2,7 2,2 3,2 3,1 2,6 2,1 2,8 2,7 2,3 1,9 2,0 1,9 1,6 1,3 umed 1,6 1,6 1,3 1,1 afnat 1,4 1,3 1,2 1,2 ndesat 1,12 1,08 1,06 1,00 Pmnt

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 13 of 160

6.4. Metoda se aplic la pmnturile nghetate pe adncime si const n spargerea si afnarea mecanic sau manual a stratului nghetat, pentru a usura fie evacuarea lui, fie pstrarea pe loc ca acoperire de protectie pentru straturile mai adnci, n situatia cnd sunt de asteptat geruri puternice care ar putea provoca nghetarea pmntului pe adncimi mai mari. a) Desfacerea stratului de pmnt nghetat pe cel mult 25 cm adncime se face de regul cu scarificatoare obisnuite. b) La grosimi de pmnt nghetat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pneumatice sau alte instalatii mecanice pentru spargere. Acolo unde situatia local permite, se pot utiliza excavatoarele cu cup, fr alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pmnturi nghetate pn la 40 cm adncime. Peste aceast adncime, se monteaz dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse greutti care, prin cdere odat cu sapa, pot desface straturi nghetate pn la 80 cm. 6.5. Atunci cnd grosimea stratului nghetat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie s se sape un strat gros de pmnt nenghetat, se recurge la dislocarea pmntului cu ajutorul explozibililor. Executarea spturilor pe timp friguros 6.5. Executarea spturilor se va ncepe imediat dup dezghetarea natural sau afnarea stratului superficial, astfel ca s se evite o nou nghetare a suprafetei lui, nainte de spare si n special nainte de turnarea unor fundatii. La spturile cu epuismente apa pompat va fi ndeprtat imediat, pentru a nu se forma gheat n jurul punctului de lucru. Utilajele pentru executarea spturilor pe timp friguros: excavatoare, scarificatoare, buldozere etc, vor trebui examinate cu atentie la terminarea sau ntreruperea lucrului curtindu-se de resturile de pmnt, ntregul sistem de transmisie si deplasare. Transportul pmntului pe timp friguros 6.6. Transportul pmntului spat pe timp friguros trebuie s se termine nainte de a ncepe s nghete. n acest sens se vor respecta la organizarea lucrrilor duratele disponibile prevzute n tabelul 6.2. Tabelul 6.2 Temperauta aerului ( C) -5 -10 - 15 Timpul de ncepere a nghetrii pmntului (minute) 90 60 50

Transportul pmntului trebuie fcut pe distante ct mai scurte, cu evitarea total a stationrii pe traseu a mijloacelor respective de transport. La transportul pmntului pe timp friguros, vehiculele se vor curta bine de pmnt dup fiecare descrcare. 6.7. Cile pe care se deplaseaz vehiculele de transport vor fi amenajate si ntretinute n mod special pentru lucrul pe timp

friguros.

a) Cile rutiere vor fi amenajate n msura posibilittilor si la cotele drumurilor interioare definitive, cu precizarea c acestea trebuie s aib o capacitate portanta corespunztoare traficului cu autocamioanele folosite la transportul pmntului. n functie de sensibilitatea la nghet a terenului se vor realiza drumuri fundatii stabile, folosind blocaje de piatr, plci de beton

etc.

Canalizarea se va mentine n stare de functionare, iar n lipsa acesteia se va asigura scurgerea apelor prin santuri de suprafat. Suprafata carosabil va fi curtat de zpad si presrat cu materiale antiderapante. b) Cile ferate de transport vor fi ntretinute prin curtarea zpezii de pe traseu, n special n zona ramificatiilor si plcilor turnante care vor fi mentinute dezghetate prin presrare cu sare industrial, aprovizionat si depozitat n cantitti suficiente n zona acestora. Executarea umpluturilor pe timp friguros 6.8. Umpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace mecanice sau manuale, n functie de specificul si volumul lucrrilor prevzute n proiect pentru perioada respectiv, dac se respect urmtoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temperatura Durata

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 14 of 160

a.

Sparea, transportul, asternerea n umplutur si completarea pmntului nenghetat Sparea pmntului pentru asezarea n umplutur, din zone n care terenul nu este nghetat Asezarea pmntului de umplutur pe teren sau pe stratul inferior nenghetat

+1 C

Durata total de executie

b.

+1 C

Durata de spare

c.

+1 C

n momentul asternerii stratului

6.9. La executarea umpluturilor de pmnt pe timp friguros n spatii nguste se vor lua si urmtoarele msuri organizatorice: a) la atingerea temperaturilor critice mentionate la pct. 6.8 executarea umpluturilor se opreste lundu-se msuri de protejare att a suprafetelor decupate ct si a celor realizate prin umplutur: b) toat activitatea de executare si de compactare a umpluturilor trebuie s fie concentrat pe portiuni mici de teren si s se desfsoare pe baza unei organizri ct mai judicioase, care s fie respectat cu rigurozitate; aceast activitate trebuie s se efectueze, pe ct posibil, fr ntrerupere, astfel c la sfrsitul zilei de lucru portiunea de lucrare stabilit s fie complet terminat; se pot face unele ntreruperi locale de pe o zi pe alta numai n cazurile cnd exist certitudinea absolut c peste noapte nu vor interveni nici precipitatii, nici scderi periculoase de temperatur; c) la asternerea si compactarea pmntului se vor evita pe ct posibil pauzele n executie; asternerea pmntului se va face n straturi subtiri (max. 20 cm) si va alterna cu compactarea lor; d) indiferent de temperatura aerului, lucrrile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de ap n corpul umpluturilor; e) umpluturile executate pe timp friguros trebuie aprate prin santuri si diguri mpotriva splrii ce ar putea fi provocat de precipitatii; de asemenea, la terminarea dezghetului, aceste umpluturi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat msuri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs; f) umpluturile ntre fundatiile stlpilor izolati pentru care s-a fcut o sptur comun, umpluturile dintre fundatii si peretii spturii si umpluturile la santuri se vor efectua numai cu pmnt sau balast. 6.10. Compactarea pmnturilor asternute n umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare, cu conditia ca operatia s nu se execute pe timp de precipitatii (ploaie, lapovit, ninsoare), care modific mult umiditatea pmnturilor fat de cea optim necesar compactrii. Executarea rambleelor 6.11. Ca reguli principale de respectat la executarea rambleelor - fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate se enumer urmtoarele: a) evitarea folosirii n ramblee a pmnturilor coezive, recomandndu-se rocile pietroase, piatra brut sau spart, bolovanii, balastul, prundisurile, nisipurile si diversele varietti de pmnturi argiloase-nisipoase; n cazurile cnd folosirea pmntuilor coezive nu poate fi evitat, acestea trebuie s fie puse n lucrare cu un continut ct mai redus de ap, cci altfel apa din pori produce o suprapresiune care poate deveni periculoas pentru stabilitatea rambleului; b) asezarea pmntului n rambleu se va face n straturi de grosime corespunztoare caracteristicilor utilajului de compactare; astfel ca s se asigure, imediat dup asternere, posibilitatea de nivelare si compactare; c) n cazul cnd executarea unui rambleu trebuie s fie ntrerupt, de pe o zi pe alta sau pentru mai multe zile - nainte de a se fi ajuns la cota final a rambleului, - asternerea unui nou strat de umplutur se va face numai dup ndeprtarea sau dezghetarea complet a stratului nghetat, cu precizarea c dac n urma dezghetrii rezult o cantitate de ap ce poate fi periculoas pentru lucrare, asternerea straturilor urmtoare va fi amnat pn la evaporarea apei sau dirijarea ei ctre canalizarea santierului; (d) materialul de umplutur va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pnzei freatice sau drenate; nu se vor pune n umplutur bulgri sau sloiuri de pmnt nghetat; acestea trebuie neaprat s fie sfrmate complet nainte de asternere; restrictia trebuie respectat cu extrem grij n special la rambleele de cale ferat si sosea, la digurile de pmnt ce suport presiuni, cum este cazul la stvilare, baraje, la umpluturile dintre peretii ecluzelor, la diversele umpluturi de etanseitate la sferturile de con ale podurilor, la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereurilor etc., chiar dac compactarea pmnturilor se face cu mijloace mecanice; e) toate rambeleele executate pe timp friguros cu pmnt expus nghetrii vor avea o supranltare, peste nltimea dat n proiect, astfel c, prin tasare, care este mai pronuntat n conditiile de umiditate sporit, partea superioar a umpluturii s la ajung la cota final prevzut n proiect; aceast supranltare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se precizeaz n proiectul lucrrilor programate pentru perioada de timp friguros; constructorul se poate orienta si dup datele informative din tabelul 6.3. potrivit naturii pmntului folosit n ramblee: Tabelul 6.3.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 15 of 160

Natura pmntului folosit n ramblee Pmnturi nisipoase, pietroase etc. Pmnturi argiloase, marne, etc.

Supranltarea n procente fat de nltimea final a rambleului prevzut n proiect 12% 15%

f) nici un rambleu nu se va executa, pe pmnt nghetat, deoarece baza lui devine nestabil n timpul dezghetului, putnd compromite omogenitatea si chiar stabilitatea ntregului rambleu; la asemenea cazuri este obligatoriu ca terenul pe care se aseaz rambleul s fie mentinut dezghetat conform pct. 6.3. sau s se astepte dezghetarea lui. natural. Procedee de compactare a umpluturilor 6.12. Compactarea se face n spatii nguste, folosindu-se maiuri obisnuite de min, maiuri electrice sau mecanice (tip broasc"), vibropile, plci vibratoare de compactat etc; n spatii largi compactarea trebuie s se realizeze cu ajutorul utilajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fata neted autopropulsate, cilindre cu proeminente tip picior de oaie" tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri, etc.) Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si de eficient - si care se afl, n general, la dispozitia oricrui santier const n dirijarea circulatiei auto de santier chiar pe rambleele aflate n curs de executie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat n conditii organizatorice usoare, mai ales a lucrrile de drumuri, ci ferate, baraje de pmnt etc, se aplic, aproape cu aceeasi eficient, folosind fie vehicole cu roti pe pneuri lestate prin ncrcarea lor cu pmnt sau alte materiale, fie diverse utilaje grele prevzute cu senile (tractoare, buldozere etc). 6.13. Pentru lucrri de terasamente caracterizate prin cantitti, suprafete si nltimi mari se vor respecta si conditiile care rezult din caietele de sarcini sau documentatiile ntocmite de proiectantii de specialitate. 7. FUNDATII SI CONSTRUCTII SUB NIVELUL TERENULUI 7.1. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a celorlalte constructii sub nivelul terenului se vor lua msuri specifice, diferentiate pe grupe de lucrri, care s asigure respectarea urmtoarelor conditii: (vezi tabel pag. 40). Fundatii de suprafat 7.2. La executarea fundatiilor de suprafat (continue, tlpi izolate, radiere etc), este interzis asezarea lor pe teren nghetat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice, spre a se mpiedica producerea de tasri inegale ale ansamblului fundatiei, evitndu-se astfel aparitia de solicitri suplimentare ce pot periclita constructia. Problema se pune la fel si pentru fundatiile de masini care lucreaz n regim de vibratii si crora trebuie s li se asigure o comportare perfect n conditiile n care sunt folosite. 7.3. n cazul fundatiilor executate la cldiri sau alte constructii exterioare ce sunt prevzute cu trotuare se vor lua msuri de executare a trotuarelor imediat ce fundatiile au fost realizate pn deasupra cotei terenului, spre a mpiedica ptrunderea n fundatie a apelor de suprafat provenite din ploi sau dezghet, care produc degradarea fundatiilor. Grupa de lucrri Procesul tehnologic si conditii de realizare a) sparea gropilor pentru fundatii b) prepararea, transportul, punerea n oper a betonului si protejarea elementului n perioada critic de maturizare Fundatii de adncime c) sparea, transportul, mprstierea si compactarea pmntului n umpluturi a) sparea, forarea b) prepararea, transportul, punerea n oper a betonului si protejarea elementului n perioada critic de maturizare a) sparea santurilor b) pozarea conductelor metalice Conducte si cabluri c) probele de presiune cu ap la 5 Regim termic critic Temperatura cap. 6 Durata

cap. 8

cap. 6 cap. 6

cap. 8

cap. 6 cap. 12 72 h

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 16 of 160

subterane

conducte d) pozarea cablurilor electrice e) Manipularea si pozarea cond. PVC a) Sparea santurilor b) Executarea canalelor din beton cap. 18 cap. 18 cap. 6 cap. 8 cap. 10 cap. 13 cap. 15

Canale si lucrri aferente

c) Executarea canalelor din zidrie d) Tencuieli, etansri e) Izolri

Fundatii de adncime 7.4. La executarea acestor lucrri se va tine seama si de prevederile din Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii" C 160-75. 7.5. Pilotii turnati la fata locului la care fata superioar a betonului se afl la o adncime mai mare de 1 m de la suprafata platformei de lucru, se vor proteja dup formarea lor prin umplerea strpungerii din teren cu pmnt usor compactat. Pilotii la care fata superioar a betonului se afl la o adncime mai mic de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Dac exist temeri c betonul ar fi putut s nghete n zona capului pilotilor, se va verifica atent starea betonului la pilotii suspectati, dup executarea spturii de fundatie. Fundatia respectiv nu se va turna dect dup consemnarea prin proces-verbal ntre constructor si beneficiar a rezultatului acestei verificri. Dac se va constata degradarea betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra msurilor de luat. Dup terminarea betonrii si ntrirea suficient laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pmnt care se va compacta n straturi de cte 20 cm grosime. Conducte si cabluri subterane 7.6. n timpul iernii se pot executa orice fel de lucrri privind pozarea de conducte si cabluri, ns cu respectarea msurilor prevzute la pct. 7.1. 7.7. Nu se vor monta tuburi n santuri n care se afl ap, ci numai dup evacuarea sau evaporarea acesteia, n care caz se va evacua si stratul de pmnt nmuiat, care va fi nlocuit cu nisip pilonat. 7.8. Pe plan organizatoric se fac urmtoarele precizri cu caracter comun, pe lng cele prevzute la pct. 2.6.: - piesele prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distante ntre ele, astfel nct s nu se lipeasc una de alta, spre a evita att pericolul nghetrii Ia zona de lipire ct si efectuarea de manevre inutile; - conductele de azbociment sosite pe santier n perioada 15 noiembrie - 15 martie vor fi depozitate n asa fel nct s fie ferite de intemperii n perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de nghet-dezghet; n acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de polietilen sau adpostite sub soproane; nu se admite curtirea cu ranga a ghetii sau a pmntului nghetat; - piesele de mbinare pentru conducte se vor depozita n spatii ferite de nghet si protejate mpotriva oricror posibilitti de a putea fi degradate sau murdrite; - se vor aproviziona din vreme panouri si dispozitive suficiente de acoperire pentru protectia local, asigurndu-li-se si un spatiu corespunztor de depozitare; - toate sprijinirile, rigidizrile si consolidrile se vor controla permanent, mai ales dup perioadele de ploi sau ninsori neurmate de nghet, precum si n perioadele de dezghet, si se vor lua msuri de ntrire imediat a lor. 7.9. Cnd santurile se execut n terenuri sensibile la nghet, ele se vor realiza de la nceput cu taluze cu pant mai mic, spre a le preveni prbusirea la aparitia dezghetului. n cazurile cnd unele portiuni de santuri trec pe lng alte constructii exterioare, deja executate, se va avea grij s nu se dezveleasc fundatiile acestora si s nu li se micsoreze grosimea stratului de pmnt de protectie, mai ales cnd acesta este nestabil la nghet; n asemenea cazuri se va limita ampriza spturilor nspre fundatiile constructiilor la strictul necesar, iar eventualele taluze verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraituite. 7.10. La conductele mbinate cu garnituri de cauciuc se vor asigura conditiile de la pct. 18.3 si se vor lua urmtoarele msuri:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 17 of 160

- depozitarea garniturilor n locuri uscate; - curtirea mufelor de gheat si uscarea lor cu un jet de aer cald; - montarea imediat a garniturilor. 7.11. Pentru a apra fundul gropii la santurile deschise se poate apela la unul din urmtoarele procedee: - cablurile sau tuburile se pozeaz imediat ce s-a ajuns la cota final si se acoper n aceeasi zi cu pmnt pe toat adncimea, de ctre echipe speciale ce vin n urma echipei de pozare; - se las nespat un strat de pmnt de circa 20 cm, care urmeaz a fi spat n ziua pozrii conductelor, procedndu-se apoi ca Ia alineatul precedent; n cazul cnd starea timpului se nrutteste brusc n ziua pozrii, se va renunta la decaparea acestui strat pe restul traseului, acoperindu-se corespunztor contra nghetului; - dac s-a ajuns pe vreme bun la cota final a spturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie amnat pentru mai trziu, fundul santului va fi aprat de nghetarea ce poate interveni, prin acoperirea cu materiale de protectie. 7.12. Piesele de cptusire si de sprijinire a taluzelor verticale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se tine seama de solicitrile suplimentare ce iau nastere n urma umflrii pmntului nghetat si a micsorrii unghiului de frecare a terenurilor nestabile la nghet. Executarea acestor cptusiri si a sprijinirilor respective trebuie fcut n strict conformitate cu prevederile proiectului. 7.13. Conductele vor fi pozate numai pe suprafete curtate de zpad si de stratul nghetat, dup ce s-a asternut n prealabil un pat de nisip. Dac nghetul a ptruns pn la fundul santului, dar pozarea conductelor trebuie neaprat s continue, neputndu-se astepta dezghetarea natural a terenului, se va ndeprta stratul de pmnt nghetat. Aceast operatie se va face pe portiuni, de ctre echipe speciale care preced imediat echipa ce pozeaz conductele. Lungimea acestor portiuni si ritmul de pregtire a lor vor fi coordonate cu lungimile tronsoanelor de conducte aduse lng sant, n vederea lansrii si pozrii, si cu ritmul posibil de realizat de ctre echipa de pozare. Capetele conductelor trebuie s fie mentinute n stare uscat si curat; ele vor fi aprate, cu grij de ptrunderea zpezii, spre a se putea realiza o mbinare etans. 7.14. nainte si dup pozarea conductelor trebuie s se ia msuri de protectie pentru a mpiedica fundul santului s se deformeze din cauza nghetului si a presiunilor ce le primeste de la conducta instalat. Dup pozarea definitiv, a conductelor ele vor fi acoperite ct mai repede cu pmnt. Toate mansonrile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie. 7.15. La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri de conducte se va tine seama de urmtoarele indicatii: - manevrarea conductelor metalice de presiune si a fitingurilor trebuie fcut cu mult atentie, deoarece n conditiile de ger ele pot deveni casante; - la executarea lucrrilor de suduri se vor respecta indicatiile de sudare sub temperaturi sczute, date la Cap. 12 din prezentul normativ; - mbinrile metalice ale conductelor se vor etansa numai la adpost de efectele nghetului; de aceea mufele si ajutajele se vor prenclzi; - conductele n pant, care sunt deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de nghet, trebuie s fie n final pozate la cota din proiect, pentru a se putea realiza panta general prescris; - la etansarea mufelor pe timp friguros nu se vor folosi mixturi fierbinti deoarece, din cauza degajrii substantelor volatile din masa acestora, umplerea complet a rosturilor devine problematic; este preferabil s se foloseasc mixturi cldute si s se prenclzeasca mufele; - cuzinetii de sprijinire si mansoanele de beton ale conductelor se vor executa cu respectarea msurilor de protectie date n prezentul capitol la betoanele de fundatii. 7.16. La manevrarea cablurilor electrice si Ia executarea operatiilor de montare si executie se vor respecta conditiile referitoare la temperatura minim a mediului ambiant si temperatura minim a cablului, indicate de productori si n prescriptiile tehnice n vigoare; - Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1 000 V (I.7-78).

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 18 of 160

18.7.

De asemenea, se va avea n vedere ca n momentul pozrii cablurilor acestea s aib o temperatur proprie prevzut la pct.

Canale si lucrri aferente 7.17. nainte de aparitia sezonului friguros - de regul cel mai trziu la sfrsitul lunii octombrie - se va da prioritate lucrurilor de pmnt, zidrie si tencuieli ale canalelor, rmnnd ca lucrrile de pozare, a conductelor sau cablurilor s se execute pe timp friguros n conditiile artate la pct. 7.7....7.16 de mai sus - n cazurile n care aceast executie nu poate fi amnat pn la revenirea timpului clduros. 7.18. Talpa de beton a canalului, expus nghetului, trebuie s fie asezat pe un pat uscat si totodat s fie protejat corespunztor pn la maturizarea critic. 7.19. Canalele se vor acoperi cu plci de beton armat prefabricat si apoi cu pmnt. 7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pmnt nenghetat care apoi va fi compactat. La partea superioar a santurilor - pe ultimii 20...30 cm - ele pot fi umplute si cu pmnt nghetat, ns avnd un spor minim de volum de circa 15%, pentru tasare. 7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat n circulatie se vor astupa pe toat nltimea numai cu pmnt dezghetat, iar n locurile de circulatie intens, cu nisip dezghetat. 7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va urmri folosirea pe scar larg a elementelor prefabricate, care pot fi executate n conditii optime de temperatur, adic n ateliere, uzine, hale etc. 8. LUCRRI DE BETON Conditii pentru asigurarea calittii betonului pus n oper pe timp friguros 8.1. Calitatea lucrrilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurat dac sunt ndeplinite urmtoarele conditii: a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avnd temperatura minim de +5 C. b) temperatura betonului, dup punerea lui n oper, nu coboar sub temperatura sa de nghet, nainte de a atinge un nivel critic de ntrire, variabil n functie de raportul A/C si exprimat n procente din marca betonului. Nivelul critic de ntrire rezult din tabelul urmtor: Nivelurile critice de ntrire, n %, din marca betonului pentru A/C= 0.40 18 0.50 25 0.60 31 0.70 36

Temperatura de nghet a betonului este considerat valoarea de 0 cu exceptia cazurilor n care se folosesc aditivi care C, coboar aceast temperatur pn la o valoare specific ce rezult din instructiunile lor de folosire. 8.2. Realizarea nivelului critic de ntrrire se poate controla pe dou ci: a) Prin intermediul unor epruvete din beton pstrate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si ncercate la compresiune nainte de nghetarea betonului ; b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului su la temperatura normal +20 C cu gradul critic de maturizare, Mk, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dau date n anexa B. Deoarece graduj critic de maturizare Mk se coreleaz semnificativ cu nivelul critic de ntrire, ntre cele dou metode de control a calittii betonului nu exist diferente de fond, ele determinnd regimuri termice identice si o aceeasi durat critic Mk de maturizare (sau de ntrire). Gradul de maturizare exprimat n h se defineste prin suprafata diagramei cuprins ntre curba de variatie a temperaturii C betonului si ordonata de -10 n functie de timp, exprimat n ore. C, Gradul critic de maturizare este valoarea minim a gradului de maturizare la temperatura normal de +20 necesar a fi C, obtinut nainte de nghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia s mi fie afectate n mod defavorabil. Valori ale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu cimenturile Pa 35 si P 40, se dau n anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sunt necesare studii speciale de laborator. n Anexa B se prezint de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur variabil cu cel la temperatura normal +20 n vederea comparrii lui cu gradul critic de maturizare. C,

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 19 of 160

Metoda controlului calittii betonului pus n oper pe timp friguros prin gradul su critic de maturizare Mk are, fat de metoda de la punctul a, avantajul eliminrii ncercrilor distructive ca si acela al unei corelri mai semnficative ntre realitate si parametrii pe baza crora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvet si cel din elementul de constructie. Conceptul gradului de maturizare permite, n plus, prevederea regimului termic din beton si proiectarea conditiilor prin care s se poat asigura realizarea lui. 8.3. Lucrrile de beton se execut pe timp friguros cu res pectarea msurilor de folosire rational a energiei si combustibilului, detaliate la cap. 4. n aceste conditii, prepararea, transportul si punerea n oper a betonului trebuie s se fac numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea nivelului critic de ntrire sau a gradului critic de maturizare nainte de nghetarea betonului. Aceste regimuri termice se evidentiaz n proiectul de organizare a lucrrilor pe timp friguros mpreun cu msurile ce conditioneaz realizarea lor efectiv. n functie de parametrii analizati la pct. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie, caracteristicile cimentului folosit, conditiile de temperatur din beton, nivelul de asigurare etc.) trebuie s se respecte, att la proiectarea regimurilor termice ct si la executarea lucrrilor de beton n diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmtor: Regimul critic termic Procesul tehnologic si conditiile de realizare Temperatura Prepararea betonului a. cu agregate dezghetate avnd temperatura minim b. cu agregate nclzite la temperatur superioar celei de dezghetare c. cu ap nclzit la temperatura d. temperatura la prepararea p s fie: - n metoda conservrii cldurii - n metoda turnare Transportul descrcarea betonului obiect si la nclzirii dup Durata

e. protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel ca temperatura de livrare la santier, s fie minimum:
l

- n metoda conservrii cldurii - n metoda turnare nclzirii dup

f. protejarea mijloacelor si reducerea duratelor astfel ca la terminarea punerii n oper, temperatura betonului b s fie minimum: - n metoda conservrii cldurii; - n metoda turnare; nclzirii dup

g. protejarea elementului de constructie dup punerea n oper a betonului (metoda conservrii cldurii) si a eventualei surse exterioare de cldur (metoda nclzirii dup turnare) astfel ca n perioada critic temperatura s fie cuprins:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 20 of 160

- la conservarea cldurii: - la nclzirea dup turnare: Regimurile termice la executarea lucrrilor de beton pe timp friguros 8.4. Regimurile termice pentru executarea lucrrilor de beton pe timp friguros (pct. 8.3) se stabilesc n fisele tehnologice pentru executarea lucrrilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de organizare (cap. 3) si trebuie s tin seama de: a) gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de ntrire) evaluate conform pct. 8.1. sau prevederilor din Anexa E; b) intensittile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport si punere n oper si pentru perioada de realizare a gradului critic de maturizare (respectiv a nivelului critic de ntrire); se exprim prin nivelurile de asigurare recomandate n Anexa A; c) durata procesului si nivelul de protejare a betonului n timpul transportului si punerii n oper; d) intensitatea cu care se degaj cldura datorat exotermiei cimentului; e) masivitatea elementului de constructie ce se betoneaz rezultnd din forma si dimensiunile sale, corelat cu nivelul de rezistent termic al protectiei adoptate pentru suprafetele n contact cu aerul exterior si al celor n contact cu eventualul agent nclzitor; i) neomogenitatea temperaturii n masa betonului, concretizat n conditia ca gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de ntrire) s fie realizat n zona elementului de constructie cea mai expus rcirii; g) conformarea si nivelul protectiei sursei de cldur n raport cu forma si dimensiunile elementelor ce se nclzesc; h) gradul de expunere la vnt si nivelul de impermeabilitate al protectiei betonului si sursei de cldur; se ia n considerare la alctuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vnt. 8.5. Proiectarea regimurilor termice, transportul, punerea n oper si maturizare critic a betonului se poate face: a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identific prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului, ale elementului de constructie si ale protectiei sale si prin metoda adoptat: (conservarea cldurii sau nclzirea dup turnare); b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunztoare regimurilor tip prezentate n anexa C; c) prin proiectarea direct, conform indicatiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, n cazurile n care nu se pot adopta regimuri termice tip, datorit n primul rnd, unor deosebiri semnificative ntre parametrii betonului luati n considerare pentru regimul tip si cei ce caracterizeaz betonul pus efectiv n oper. Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea n valoare a unor conditii organizatorice superioare celor avute n vedere la proiectarea regimurilor tip. 8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperatur, se detaliaz n fisele tehnologice pentru fiecare din fazele caracteristice procesului si anume: a) regimul termic n perioada critic de maturizare (Anexele C sau D, pct. 4 si 5); b) regimul termic n perioada de transport si de punere n oper (Anexele C sau D, pct. 6); c) regimul termic la prepararea betonului (Anexele C sau D, pct. 7). 8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, n fisele tehnologice se expliciteaz si msurile specifice de care depinde realizarea lor si anume: a) procedeele de protejare a elementului de constructie si, dup caz, si a sursei de cldur n perioada de maturizare critic (Anexele C sau D, pct. 2); b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele limit admise, pe etape (Anexele C sau D, si ,

pct. 6);

c) organizarea depozitrii componentilor si procedeele de; nclzire a lor (Anexele C sau D pct. 7). Cofraje si armturi

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 21 of 160

8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de protejare ale acestora cu materiale termoizolante trebuie explicitate n fisele tehnologice de executare a lucrrilor de beton pe timp friguros, corelat cu msurile ce determin regimurile proiectate (pct. 8.7 a). 8.9. La executie cofrajele trebuie s fie curtate de zpad si gheat prin mijloace mecanice si, n final, dac este posibil prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajul trebuie s aib rosturile dintre panouri etanse iar fata lor interioar s fie uns cu substante care usureaz decofrarea aplicate numai dup curtarea si uscarea suprafetei. Se va acorda o deosebit atentie rezumrii elementelor de sustinere a cofrajelor lundu-se msuri corespunztoare n functie de comportarea la nghet a terenului si anume: - pentru pmnturile stabile la nghet rezemarea se va face pe tlpi asezate pe terenul nivelat si curtat n prealabil de zpad, de gheat si de stratul vegetal; - pentru pmnturile nestabile la nghet, precum si n cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafat mare de rezemare ngropate sub adncimea de nghet, pe fundatii existente sau pe piloti. 8.10. Armturile se vor depozita, pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat. Barele acoperite cu gheat vor fi curtate nainte de tiere si fasonare prin ciocnire, prin zgriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghetii si uscarea apei rezultate. Nu se recomand topirea ghetii cu ap cald dect dac exist certitudinea c aceasta nu va ngheta din nou pn la turnarea betonului. Este interzis dezghetarea cu ajutorul flcrii. 8.11. Fasonarea armturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spatii nclzite n bazele de productie. Prepararea betonului 8.12. La prepararea betoanelor puse n oper pe timp friguros se vor utiliza cimenturile recomandate n anexa IV-1 din normativul C 140-79 cu exceptia cimenturilor F si M. Se vor folosi de asemenea, ori de cte ori este posibil, aditivi pentru mbunttirea comportrii betonului la nghet. La stabilirea compozitiei betonului se va adopta o cantitate de ap ct mai sczut. n acest scop se vor utiliza aditivi plastifianti de tip antrenori de aer (Disan), sau superplastifianti (Flubet) si se va reduce n mod corespunztor gradul critic de maturizare Mk pentru a fi corelat cu raportul A/C efectiv. La utilizarea aditivului Disan se vor respecta prevederile din normativul C 140-79, Anexa V.4, iar pentru superplastifiantul Flubet prevederile din Instructiuni tehnice C 211-82. b) n conditiile admise de prescriptiile tehnice se vor putea utiliza, numai dac se aplic metoda conservrii cldurii, aditivi acceleratori de priz si ntrire si anume: - clorura de calciu, n conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79; - produsul Antigero, n conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul C 140-79. n aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca si pentru betoanele fr aditivi, cu mentiunea c la valorile nivelului de asigurare din Anexa A se vor aduga +5 (conform notei de la finele anexei). n cazul folosirii aditivului Antigero se va tine seama si de efectul de plastifiant al acestuia, care permite reducerea raportului

A/C. .

8.13. Agregatele, dezghetate nainte de introducerea n malaxor, trebuie s corespund conditiilor din STAS 1667-76, cu precizarea c nu trebuie s contin granule poroase, care sunt gelive. Ca o msur de sigurant pentru omogenitatea amestecului n cazul n care se folosesc agregate dezghetate la temperatura minim (+5 C), acestea se vor malaxa n prealabil numai cu ap si apoi si mpreun cu cimentul, durata total de malaxare prelungindu-se cu 50%... 100%. Nu se admite ca dezghetarea agregatelor s se fac numai n malaxor prin amestecarea cu apa cald. 8.14. La locul de preparare va fi afisat n mod obligatoriu reteta de preparare a lui, mpreun cu urmtoarele date suplimentare : - temperaturile minime ale apei si agregatelor la introducerea n malaxor; - durata de malaxare a agregatelor cu apa, pn la adugarea cimentului; - durata total de malaxare; - temperatura betonului la descrcarea acestuia din malaxor, care trebuie s corespund cu regimul termic proiectat (pct. 8.5., 8.7) si temperatura betonului la livrarea ctre santier (pct. 5.3).

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 22 of 160

Transportul betonului la obiect 8.15. La transportul betonului se vor lua msuri de limitare la minimum a pierderilor de cldur, prin: a) folosirea de mijloace de transport rapide, si, dup caz, bine izolate termic; autoagitatoarele vor fi prevzute cu capac; autobasculantele si mijloacele similare vcr avea peretii izolati termic si vor fi acoperite; b) evitarea distantelor mari de transport, a stationrilor pe traseu si a transbordrilor betonului; c) verificarea si curtirea mijlocului de transport utilizat, de gheat si de resturile de beton nghetat, folosind de preferint un jet de ap cald. Transportul betonului pe obiect, punerea n oper si protejarea lui 8.16. La transportul betonului pe obiect, la punerea lui n oper si n perioada de maturizare se vor lua msuri de limitare la minimum a pierderilor de cldur prin: a) protejarea benelor prin izolarea lor termic si acoperirea n perioada de asteptare cu folii de polietilen sau prelate; b) reducerea la minimum a timpului de asteptare n bene ntre momentul descrcrii din mijlocul de transport si cel al ridicrii pe obiect; c) protejarea imediat a elementului de constructie conform solutiilor prevzute n cadrul msurilor de asigurare a regimului termic proiectat (pct. 8.5 ... 8.7). 8.17. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanic. 8.18. La punerea n oper a betoanelor se vor respecta prevederile din Anexa A privind nivelul de asigurare. Pentru betoanele masive se vor avea n vedere si urmtoarele: - n perioada cnd exist pericol de nghet, nceperea betonrii unei lamele noi este permis numai la temperaturi ale aerului exterior de peste +5 se poate ncepe betonarea si la temperaturi sub +5 cnd temperatura este pozitiv si are tendint de C; C crestere; - lamelele aflate n curs de betonare surprinse de scderea temperaturii aerului exterior, vor fi continuate pn la temperatura de -10 cu msuri corespunztoare privind temperatura si protectia betonului; la temperaturi ale aerului sub -10 betonarea lamelei C, C va fi ntrerupt si se va crea un rost de lucru. 8.19. nceperea sau reluarea oricror lucrri de betonare ntrerupte din cauza gerului si intrate n aceast stare n perioada de dezghet este permis numai dup pregtirea corespunztoare a rostului de ntrerupere a turnrii conform Normativ C 140-79, pe baza unui proces verbal de receptie calitativ. 8.20. Protejarea betonului dup punerea lui n oper trebuie s se fac ntr-un timp ct mai scurt si n conformitate cu solutiile prevzute pentru asigurarea realizrii regimului termic proiectat (pct. 8.5...8.7). Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc. acoperite ntotdeauna cu folii de polietilen sau prelate din pnz impermeabil prin care s se etanseizeze izolatia termic si s se nchid si un strat de aer stationar (neventilat) de 3...5 cm grosime. 8.21. La locurile de munc unde se pune n oper beton vor fi afisate obligatoriu: - temperatura betonului la livrare (pct. 5.3); - temperatura betonului la terminarea punerii n oper ; - nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare; - modul de protejare a betonului dup turnare; - durata proiectat pentru obtinerea gradului critic de maturizare (t ); .
k

- fazele si caracteristicile regimului termic la nclzirea dup turnare (atunci cnd este cazul). Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp friguros 8.22. Decofrarea se poate efectua numai dac sunt ndeplinite conditiile din Normativ C 140-79 prin care se impun pentru beton rezistente sau niveluri minime de ntrire exprimate n procente din marca betonului. ndeplinirea conditiilor de decofrare se poate controla pe dou ci:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 23 of 160

a) Prin intermediul unor epruvete din beton pstrate n aceleasi conditii de regim termic ca si elementul de constructie si ncercate la compresiune n conditiile prevzute n Normativ C 140-79. b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului si compararea echivalentului su la temperatura normal de +20 C cu gradul de maturizare M , corespunztor nivelului de ntrire B, prevzut n Normativ C 140-79. se coreleaz semnificativ cu nivelul de ntrire , ntre cele dou metode nu exist diferente de fond. Metoda evalurii gradului de maturizare are ns fat de cea de la pct. a aceleasi avantaje ca si cele evidentiate la pct. 8.2 b pentru metoda gradului critic de maturizare. Detalii pentru controlul conditiei de decofrare prin evaluarea gradului de maturizare se dau n Anexa B. 8.23. ndeplinirea conditiei de realizare a gradului critic de maturizare asigur, n general, si conditia de decofrare a fetelor verticale (pct. 6.50 din Normativ C 140-79), dar nu si conditiile de decofrare ale fetelor orizontale. Pentru decofrarea fetelor orizontale se va urmri astfel, n continuare, evolutia gradului de maturizare sau a nivelului de ntrire si dup depsirea celui critic, (Anexa B), fr ca s se mai impun ns msuri pentru prevenirea nghetrii betonului. Msurile suplimentare ce s-ar lua n acest caz ar determina numai scurtarea termenului de decofrare. nainte de decofrare se va examina cu atentie calitatea betonului pe fetele elementului turnat, efectundu-se n acest scop unele decofrri partiale, de prob. Urmrirea realizrii calittii betonului turnat pe timp friguros 8.24. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un control permanent deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a unittii de executie si a organelor CTC, la toate hivelurile, precum si din partea beneficiarului, respectiv a proiectantului, oricnd va fi necesar acest lucru. La efectuarea receptiilor preliminare a oricror lucruri din beton, executate pe timp friguros, verificarea calittii lor trebuie fcut cu o exigent sporit. 8.25. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra calittii betonului se va referi la: a) respectarea n timpul executiei a regimurilor termice si a msurilor ce conditioneaz realizarea lor, afisate la locurile de munc (pct. 8.14 si 8.21); b) msurarea temperaturilor aerului exterior si a celor din beton; c) urmrirea realizrii n timp a gradului critic de maturizare M si, dup caz, a gradului de maturizare pentru decofrare,
k

Deoarece gradul de maturizare M

respectiv a nivelelor critice de ntrire si de decofrare. 8.26. Temperaturile betonului se vor msura n prtile cele mai expuse rcirii, cu o frecvent de minimum 2...3 citiri n 24 de ore si se vor nregistra n documentele de evident obligatorie a lucrrilor executate pe timp friguros (cap. 5), concomitent cu temperaturile aerului exterior. Msurarea temperaturilor se face pentru toate elementele de constructie din beton pn la realizarea gradului critic de maturizare M sau a nivelului critic de ntrire, iar pentru elementele cofrate pe fetele orizontale si n continuare "pn la realizarea
k

gradului de maturizare M (Anexa B), respectiv a nivelului de ntrire (Normativ C 140-79). Pentru msurarea temperaturii n beton se vor folosi termometre industriale sau, n msura posibilittilor, nregistratoare automate de temperatur. Termometrele, fr mbrcminte exterioar din grtar sau plas de protectie, se vor introduce n gurile cilindrice realizate la betonare, n pozitiile prevzute n proiecte. Dup introducerea termometrului n gaur aceasta se va etansa la partea superioar cu clti introdusi n spatiul dintre termometru si peretii gurii pentru a nu permite intrarea aerului rece. Termometrul va fi mentinut n aceast situatie cel putin 5' nainte de efectuarea citirii. Se vor folosi mai multe termometre pentru a se putea msura temperatura betonului n mai multe puncte, simultan. Urmrirea realizrii n timp a gradului de maturizare, pn la nivelul critic (M ) sau a celui necesar pentru decofrare (M ) se k

face conform indicatiilor din anexa B (Exemplul din anexa B2).

8.2.7. Controlul calittii betoanelor, turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din Normativ C 140-79. Dac se prevd ncercri nedistructive acestea nu se vor efectua pe betoane nghetate.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 24 of 160

9. MONTAREA PREFABRICATELOR 9.1. Montarea elementelor de constructii prefabricate din metal sau beton se poate executa cu respectarea urmtoarelor Felul elementului prefabricat Metalic Procesul tehnologic si conditii de realizare. Manipulare, montare a) Manipulare, montare b) Sudarea armturilor c) Prenclzirea lent a prefabricatelor n zonele de mbinare d) Temperatura betonului de monolitizare e) Prepararea, transportul, punera n oper si protejarea betonului f) Prefabricarea pe santier va elementelor + 10 C cap. 12 nainte de turnarea betonului La terminarea punerii n oper cap. 8 Regim termic critic Temp. Durata cap. 12 -

conditii:

Beton armat sau precomprimat

+ 10 C

cap. 8

9.2. n ce priveste confectiile metalice si elementele diverse (corpuri de nclzire, recipiente, scri, usi si ferestre, ventilatoare etc), acestea se monteaz n conformitate cu prevederile proiectului, n care trebuie s se arate msurile speciale ce eventual sunt necesare dac montarea acestor confectii urmeaz a se face pe timp friguros. 9.3. Cu privire la prefabricatele din beton, beton armat si beton precomprimat sunt necesare o serie de msuri specifice si

anume:

a) Se vor folosi cu precdere prefabricate realizate n fabrici si poligoane dotate corespunztor, unde se poate asigura tehnologia complet de fabricatie si tratamentul termic necesar. n cazul confectionrii pe santier a unor prefabricate, executarea acestora se va face numai n barci sau soproane, amenajate corespunztor si cu respectarea obligatorie a tuturor conditiilor termotehnice prevzute pentru tipurile respective de prefabricate. b) nainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curtate de gheat, zpad si impuritti n zonele de mbinare, prin: rzuire, ciocnire usoar, periere cu perii de srm etc. Dac la, turnarea betonului de monolitizare s-au produs noi depuneri de gheat sau zpad, acestea vor fi ndeprtate prin aceleasi procedee. n functie de posibilitti se prefer ca ndeprtarea ghetii si zpezii s se fac printr-un jet de aer cald, care, pe lng efectul de topire a ghetii are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare. Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor dect dac betonul de monolitizare se toarn imediat, ntruct exist pericolul formrii unui nou strat de gheat. Se interzice, de asemenea, folosirea lmpilor cu benzin si al oricrui alt mijloc de nclzire cu flacr deschis, care afum betonul si armturile, compromitnd adeziunea armturilor n betonul de monolitizare si buna legtur a acestuia cu betonul vechi. c) Dup ce s-a realizat curtirea perfect a zonei de monolitizare se va proceda la nclzirea lent a prefabricatelor n punctele de mbinare, prin insuflarea cu aer cald; atunci cnd exist posibilitatea turnrii imediate a betonului, se poate recurge la nclzirea cu abur viu sau cu ap cald. n toate cazurile nclzirea se va face cel putin pn la temperatura betonului de monolitizare. d) Dup turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola mpotriva frigului prin acoperirea imediat a zonei respective cu materiale termoizolatoare. e) Profilele echer din PVC vor fi nclzite n ap cald nainte de introducerea n rebordurile verticale ale panourilor de fatad. f) La tensionarea si injectarea elementelor din beton precomprimat se vor respecta prevederile din Normativul C 21-77. 10. LUCRRI DE ZIDRIE 10.1. Lucrrile de zidrie se pot executa pe timp friguros, cu respectarea urmtoarelor conditii: Regim termic critic Procesul tehnologic si conditii de realizare Temperatura Durata C a. Depozitarea materialelor de zidrie 1 zi

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 25 of 160

nainte de punerea n oper, n spatii nchise b. Prepararea mortarului: - de ciment - de ciment-var c. d. e. f. Transportul si punerea n oper a mortarului Executarea zidriei n spatii nchise sau n aer liber Protejarea zidriei dup executare Ziduri de orice grosime n spatii nchise Ziduri de 25 cm sau mai groase protejate local pentru conservarea cldurii nmagazinate

5 (*) 5 ...25 5 ...50 5 5 5 (**) 1 ...10 La terminarea punerii n oper Pe durata executiei Durata critic maturizare Durata critic maturizare de de La descrcarea malaxor din

(*) n functie de temperatura la terminarea punerii n oper; (*) n functie de parametrii mentionati pentru beton la cap. 8, pct. 8.4. 10.2. Pentru asigurarea calittii lucrrilor de zidrie executate pe timp friguros este necesar si suficient s se realizeze n mortar, nainte de a ngheta, o rezistent minim de 5 N/mm , denumit rezistent critic. Se vor folosi n acest sens numai mortar de ciment sau ciment-rar, M 100 sau M 50 preparate cu ciment Pa 35. 10.3. Variatia rezistentei mortarelor de ciment si a celor mixte de ciment-var preparate cu cimenturile recomandate la confectionarea mortarelor n Normativul C 140-79, anexa IV-1 se d orientativ n tabelul urmtor: Temperatura de ntrire C 1 +1 +5 + 10 + 15 1 4 6 10 Rezistenta relativ a mortarului n procente din R durat, n zile: 2 3 8 13 19 3 5 12 19 26 5 10 20 30 39 7 16 27 39 50 10 24 37 51 62 14 35 48 63 75 21 45 62 78 90 28 55 72 88 100
28 2

pentru o

10.4. Pentru accelerarea prizei si ntririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de clorur de calciu, n proportie de pn la 2% din greutatea cimentului cu respectarea prevederilor din Normativ C 140-79, anexa V.4. Nu se permite folosirea n acelasi scop a srii de buctrie. n cazul folosirii adaosului de clorur de calciu la mortarele de marc M 50 sau mai mare, procentele de rezistent din tabelul de la pct. 10.3 se vor majora cu coeficientii din tabelul urmtor: Vrsta mortarului, n zile 2 3 1,70 5 1,40 7 1,25 28 1,15

Coeficientul de majorare a rezistentei. 2,00

10.5. La executarea zidriilor pe timp friguros se vor respecta si urmtoarele conditii: - nu se vor folosi crmizi si blocuri umede sau acoperite cu gheat; - nu se vor folosi mortare avnd drept liant numai varul; 10.6. Pentru executarea zidriilor pe timp friguros se folosesc, de la caz la caz, urmtoarele metode: - metoda adpostirii zidriilor sub constructii de protectie; - metoda conservrii cldurii initiale a zidriilor. Nu se permite folosirea metodei numit la nghet", care este costisitoare si cu efecte ndoielnice.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 26 of 160

10.7. La metoda prin adpostire se nclzeste spatiul astfel creat, pentru a se asigura mortarului o temperatur pozitiv, pe toat perioada de ntrire, asa nct la uscare, zidria s ating rezistenta minim necesar. Blocurile mici si crmizile se vor introduce n constructia provizorie de protectie cu cel putin o zi nainte de punerea lor n oper, pentru a ajunge la temperatur pozitiv. Metoda, adpostirii zidriilor sub constructii de protectie se va folosi la executarea fundatiilor, subsolurilor, cminelor etc. Mortarele utilizate vor fi de ciment si var si vor avea marca de minimum 25, iar temperatura mortarului, crmizilor si blocurilor la punerea lor n lucrare nu va fi mai mic de +5 C. 10.8. Metoda conservrii cldurii initiale - care const n acumularea prealabil n zidrie a unei cantitti de cldur si apoi n izolarea imediat a zidriei cu materiale termoizolarite - va fi folosit numai n cazuri speciale si numai la ziduri mai .groase de 12,5 cm. Msurile adoptate n cadrul acestei metode trebuie gradate functie de temperatura aerului exterior, astfel nct mortarul, nainte de a ajunge la nghet, s aib rezistenta de cel putin 5 N/mm , verificat pe probe martor. 11. NVELITORI SI TINICHIGERIE 11.1. Lucrrile de nvelitori se pot executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii: 11.2. La executarea nvelitorilor se vor avea n vedere urmtoarele: a) Suportul nvelitorii ct si materialele ntrebuintate trebuie, s fie bine curtate de zpad, gheat si impuritti; nu se foloseste ap cald cci aceasta poate ngheta pe suport si pe materiale, fcnd astfel curtirea ineficace; b) La ndoirea pentru realizarea falturilor foilor de tabl protejate n prealabil, se va verifica cu atentie: - dac nu s-a produs exfolierea peliculei de protectie, n care caz prtile deteriorate se vor curta si acoperi cu vopsea; - dac, sub influenta temperaturii sczute, nu s-a produs crparea foilor ndoite, n care caz acestea se vor ndeprta si nlocui cu foi bune. 11.3. Pe timp de ploaie sau ninsoare, ceat deas, vnt puternic, indiferent de temperatura aerului, executarea lucrrilor de nvelitori si tinichigerie se va ntrerupe. Solutia de nvelitoare Procesul tehnologic si conditii de desfsurare Regim termic critic Temperatura -10 Durata durata de executie
2

Montarea tiglelor si olanelor a. Tigle si olane Rostuirea cu mortar Plci ondulate sau cutate din azbociment sau PAS (poliesteri armati cu fibre de sticl) Montarea Aplicarea cordonului de chit Montare

nu se execut pe timp friguros -10 + 5 -10 durata de executie 1 zi

b.

durata de executie 2 zile

c.

Tabl plan, ondulat sau cutat

Acoperirea cu vopsea de ulei a prtilor pe care s-a produs exfolierea peliculei de protectie Etansarea falturilor cu chit de minium de plumb si ulei Grunduirea si vopsirea cu minium de plumb

+ 5

+ 5

2 zile

+ 5

2 zile

Grunduirea si vopsirea cu vopsele pe baz de

+15

1 zi

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 27 of 160

rsini sintetice Depozitarea rulourilor nainte de montare d. Folii bitumate primul strat Bitumul topit Derularea si lipirea e. Folii bitumate al doilea strat Sit, sindril din lemn, plci si sit din azbociment Se execut n afara perioadei de timp friguros Fr restrictii + 5 1 zi

+ 180 + 5 -

f.

12. CONSTRUCTII METALICE DIN OTEL Indicatii generale 12.1. Prevederile din acest capitol se refer la conditiile speciale ce se cer att pentru executarea pe timp friguros a structurilor metalice ct si pentru mbinarea prin sudur a barelor de otel beton. 12.2. Lucrrile de constructii metalice se execut pe timp friguros numai din oteluri cu sensibilitate redus la fragilitate, avnd un continut de carbon maximum 0,18% pentru poduri metalice si 0,22% pentru celelalte, constructii si cu asigurarea energiei de rupere de 2,8 KVdaN, conform STAS 500/2-80 si STAS 500/3-80. La executarea lucrrilor se vor respecta urmtoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de desfsurare a. Depozitarea Elementele metalice n depozite descoperite, pe suporti de lemn sau beton amplasati pe platforme din pietris compactat, amenajate pe teren uscat. Materiale de mbinare - suruburi normale, suruburi de nalt rezistent, piulite, saibe, rondele si nituri ambalate pe categorii si dimensiuni, n depozite nchise si uscate. Electrozi, fluxuri si srm de sudur nvelite suplimentar n folii de polietilen pe rafturi la nltime minim de 50 cm de la pardoseal. b. Conform STAS 1125-81 1126-80 Durata de depozitare Regim termic critic Temp. Durata

Montarea Curtirea de rugin si uscarea -10 portiunilor destinate mbinrilor. Manipularea, asezarea la pozitie, -10 sprijinirea pe calaje si bulonarea provizorie a elementelor metalice. Executarea mbinrilor, fr sudur. -10 + 5

Durata executie

de

c.

Vopsirea

Chituirea pe suprafete uscate.

2 zile 1 zi

Grunduirea elementelor izolate se face + 10 pe suprafete uscate n ncperi nclzite. Vopsirea elementelor izolate se face' + 15 pe suprafete perfect uscate la temperaturile indicate n cataloagele si prospectele ntreprinderilor productoare sau pe etichetele bidoanelor de vopsea; n lipsa acestora. mbinarea prin sudur a constructiilor metalice si a barelor de otel beton

1 zi

12.3. La executia sudurilor se vor avea n vedere prevederile din STAS 767-78 si din Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor din otel beton" C 28-83.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 28 of 160

n zilele friguroase (pct. 1.4) sudurile pot fi executate n aer liber pn la temperaturile prevzute n proiecte, cu respectarea urmtoarelor conditii generale: a) Situatiile n care se execut suduri pe timp friguros vor fi evidentiate n proiectul de executie si n proiectul anual de organizare a lucrrilor pe tirnp friguros prin elaborarea de fise tehnologice specifice acestor situatii; b) nainte de a se ncepe sudarea pe santier a constructiei metalice se vor executa cteva suduri de prob, la piese izolate, eventual la piese ce nu fac parte din structura metalic ce se monteaz; c) Se vor folosi electrozi cu nvelis bazic, rezistent la fisurare. Se va urmri ca materialele de adaos s corespund materialului de baz si s asigure cordonului de sudur proprietti cel putin egale cu ale materialului de baz; d) Sudurile se vor executa fr ntrerupere. Din acest motiv se vor utiliza la cordoanele lungi mai multi sudori, care vor ataca piesele din mai multe puncte, ntr-o ordine ce trebuie indicat n proiect sau stabilit de responsabilul cu lucrrile de sudur pe santier, pentru a nu se introduce n piese tensiuni interne ce pot deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice; f) Sudarea se va ncepe si se va termina obligatoriu pe piese terminale. n cazul cnd nu este posibil asezarea pieselor terminale trebuie s se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudur; g) Prelucrarea mecanic a sudurilor, dup rcirea lor, mai ales n cazurile-otelurilor ce pot deveni casante, trebuie fcut cu mult grij, evitndu-se socurile puternice (exemplu: cioplire cu dalta); oricnd este posibil, finisarea sudurilor se va face imediat dup terminarea unei portiuni sudate, cnd materialul este nc cald; dac nu exist conditii favorabile pentru aceast operatie (pericol de rcire brusc) este preferabil s se astepte pn la rcirea sudurii; n orice caz punctele cu zgur greu de ndeprtat (mai ales cele cu rdcini adnci), trebuie s nu fie ndeprtate prin socuri dinamice locale, ci s se taie complet portiunea respectiv si s se aseze din nou cu mai mult atentie; h) Utilajele de sudur vor fi protejate contra intemperiilor prin adpostirea lor n barci corespunztoare; i) Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudur vor fi pozate pe suporti (capre) de lemn; nu se admite ngroparea cablurilor n zpad sau asezarea lor direct pe pmntul nghetat. 12.4. La sudarea pieselor constructiilor metalice n zilele friguroase se vor respecta urmtoarele faze si conditii de executie; Regim termic critic Procesul tehnologic si conditii de executie a. Protejarea contra umezelii si a vntului rece, a zonelor ce urmeaz a fi sudate folosind prelate, corturi, barci transportabile. Uscarea electrozilor n cuptoare speciale; electrozii uscati se vor aproviziona la punctul de sudare n cantitti care s nu depseasc necesarul pentru dou ore de lucru. Prenclzirea zonelor pe care se aplic cordoanele de sudur, a tuturor pieselor ce vin n contact, pentru a avea toate aceeasi temperatur: - la piese cu grosimi pn la 25 mm - la piese cu grosimi peste 25 mm d. Depunerea succesiv a straturilor de sudur, nainte de rcirea zonei de mbinare. La depunerea unui strat nou, temperatura celui precedent nu trebuie s fie mai mic de Protejarea sudurilor cu materiale termoizolante n vederea rcirii lente. ndeprtarea zgurii, dup rcire. 100 - 150 150 - 500 Temperatura C Durata zile 1

b.

Conform normelor furnizorilor

c.

nainte de nceperea sudurii

200 C

Durata executrii sudurii

e. f.

12.5. La sudarea electric a otelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat se vor respecta n zilele friguroase urmtoarele conditii: Procesul tehnologic si conditiile de executie a. Sudarea electric cap la cap prin topire intermediar. Numai n ncperi nchise, cu temperatura mediului peste 0 C. Regim termic critic Temp. C 0 Durata zile Durata executrii sudurii

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 29 of 160

b.

Sudarea manual cu arc electric prin metodele de nndire prin suprapunere", cu eclise", n cochilie", n baie de zgur, cu sau fr custuri longitudinale" si n manson de cupru recuperabil

n aer liber la temperaturi ale mediului peste - 5 C pentru OB 37 si peste 0 pentru C PC 52; PC 60 si PC 90 n spatii protejate la temperaturi ale mediului sub - 5 C pentru OB 37 si sub 0 pentru PC C 52; PC 60 si PC 90 La temperaturi ale mediului mai mici de + 5 C

Prenclzire normal

Durata executrii sudurii

Prenclzire la limita superioar 300 C

Durata executrii sudurii

c.

Protejarea sudurii cu materiale termoizolante uscate etansate contra umezelii, pentru asigurarea unei rciri lente.

Durata rcirii

Asigurarea calittii lucrrilor executate pe timp friguros 12.6. La lucrrile ntrerupte pe timp friguros se va verifica, nainte de reluarea executiei mbinrilor, contra sgeata efectiv si corespondenta acesteia cu proiectul. Pentru prevenirea oricror defectiuni, proiectantul va prescrie prin conditii tehnice speciale", unele exigente suplimentare privind verificarea sudurilor executate pe timp friguros, efectuarea acestor verificri si evidenta lor constituind o obligatie a executantului. 12.7. Pentru asigurarea unei bune calitti a sudurilor executate pe timp friguros este necesar s se utilizeze sudori cu capacitate ridicat de adaptare la conditiile climatice defavorabile si cu calificare corespunztoare tehnicittii speciale cerut n asemenea conditii de lucru. Durata de lucru a sudorilor se va micsora, n functie de temperatur, reducndu-se chiar pn la o or, alternnd cu pauze de circa 10 minute, pentru odihn si nclzire. n acest scop se vor pune la dispozitie cel putin cocsiere instalate n adposturi provizorii (gherete), asezate n apropierea locului de munc si avnd dimensiunile de minimum 2 x 2 x 2,5 m. Aceste adposturi vor fi acoperite si vor avea n peretele opus vntului un gol de cel putin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor si evacuarea fumului si gazelor emanate de cocsiere. n acest caz gheretele de adpostire trebuie s poat fi ntoarse cu intrarea n orice directie, dup nevoie. Cocsierele vor fi introduse n gheret numai dup ncingerea suficient a brichetelor si vor fi supravegheate n permanent de un responsabil, pentru a se evita pericolul de incendiu si cel al intoxicrii cu gaze. 13. LUCRRI DE FINISAJ Indicatii generale 13.1. Lucrrile exterioare de finisaj, bazate pe procese umede de executie, cum sunt: tencuielile, zugrvelile, vopsitoriile, placajele etc, nu se execut de regul pe timp friguros fiind periclitate de nghet. Dac se impune totusi executarea acestora n zilele friguroase se vor lua msuri corespunztoare de nchidere si nclzire a spatiului de lucru, pentru a se crea conditii de executie ca si pentru lucrrile interioare (pct. 13.2). 13.2. Lucrrile interioare de finisaj, bazate pe procese umede, pot fi executate si pe timp friguros dac procesul tehnologic se desfsoar n ncperi nchise n care s-au creat urmtoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de executie a. b. c. d. Depozitarea materialelor n spatiile de lucru sau n spatii vecine Mixturile ce urmeaz a fi asternute sau aplicate Executarea tencuielilor si a celorlalte lucrri de finisaj Maturizarea straturilor realizate prin asternerea sau aplicarea mixturilor, cu exceptia tencuielilor Maturizarea mortarelor folosite la tencuieli Regim termic critic Temperatura + 5 + 5 + 8 ...+ 10 + 8 ...+ 10 Cap. 10 Durata 1 zi Durata de executie Durata de executie 1 zi

e.

13.3. Pentru executarea tencuielilor interioare se vor avea n vedere prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ. Nu se admite introducerea n mortare a rumegusului sau resturilor de clti, cci acestea acumuleaz umezeal, ntrziind

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 30 of 160

uscarea tencuielii. 13.4. La executarea sapelor suport a pardoselilor se va tine seama de prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ. Se vor folosi mortare cu raport A/C mic. Ridicarea mortarului n bene, la etajele unde urmeaz a se aplica, se va face n cantittile care pot fi preluate imediat pentru zona de lucru respectiv. Pentru pardoselile din mozaic, trecerea la operatiile de slefuire se va face numai dup verificarea comportrii acestora prin ncercri pe suprafetele reduse. 14. MONTAREA GEAMURILOR 14.1. Depozitarea, prelucrarea si montarea geamurilor se va face pe timp friguros n urmtoarele conditii: 14.2. La montarea geamurilor se vor mai respecta urmtoarele: a) cercevelele trebuie s fie curtate de zpad nainte de introducerea n ncperea n care se vor monta geamurile; b) montarea geamurilor este permis numai dup uscarea complet asalturilor cercevelelor si la cel putin 2 zile de la grunduirea lor; c) este interzis s se manipuleze foi izolate de geam ce au stat la ger, deoarece sunt friabile. Regim termic critic Procesul tehnologic si conditii de desfsurare Depozitarea materialelor Prelucrarea geamurilor Montarea geamurilor Geamurile n lzi Chiturile n cutii si ncperi nchise Scoaterea din lzi si tierea + 15 2...3 zile Temperatura + 5 Durata Permanent

Pstrarea cercevelelor n ncperi + 5 nchise cu umiditate sub 60% Manipularea si montarea geamurilor + 5 peste 2 m suprafat, a celor curbe sau cu ondule Chituirea + 5
2

2 zile

Pstrarea cercevelelor cu geamuri, + 5 dup chituire

14.3. Aplicarea direct a geamurilor pe cercevele n aer liber este permis numai n mod exceptional la luminatoare si la ferestrele fixe ale cror cercevele sau rame nu pot fi demontate. n aceste cazuri geamurile se vor monta direct pe cercevele sau ramele fixe n zilele n care umiditatea aerului exterior este sub 60%, iar temperatura aerului exterior msurat n conditiile de la pct. 1.3, este mai mare sau cel putin egal cu +5 (temperatur critic). C Chitul folosit va contine cu 10... 15% ulei n plus iar temperatura lui va fi de +20 C. Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se va face cu un numr sporit de tinte sau cleme. Lucrrile astfel executate vor fi revizuite dup trecerea perioadei conventionale de timp friguros, si eventual se va vopsi chitul cu vopsea de ulei. Dac cercevele sunt nghetate sau umede geamurile se vor monta provizoriu cu tinte sau cleme fr a se mai aplica chitul urmnd ca definitivarea montrii s se fac dup trecerea perioadei de timp friguros. 15. IZOLATII Izolatii termice 15.1. Izolatiile termice ale elementelor de constructii, conductelor, aparatelor si instalatiilor tehnologice, se vor executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii: Procesul tehnologic si conditii de desfsurare a. b. Betoane termoizolatoare Regim termic critic Temperatura Cap. 8 Durata

Sape suport si de protectie pentru materiale Cap. 10

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 31 of 160

termoizolatoare n vrac, BCA etc. c. Termoizolatii aplicate prin lipire cu bitum Ia Cap. 15 pct. 15.3 cald sau cu suspensii sau emulsii bituminoase Termoizolatii aplicate prin mijloace mecanice -10 Durata executie de

d. e.

Straturi adiacente: bariere contra vaporilor; Cap. 15 straturi de difuzie, hidroizolatia. pct. 15.3. Bariere contra vaporilor sub form de pelicule Cap. 13 din emailuri pe suprafata interioar a elementelor de constructie. Cap. 16

f.

15.2. Lucrrile de termoizolare executate n aer liber vor fi oprite pe timpul cderii precipitatiilor (ploaie, lapovit, zpad). Izolatii hidrofuge 15.3. Izolatiile hidrofuge se vor executa n perioada de timp friguros tinndu-se seama de prevederile din Normativ pentru executarea hidroizolatiilor bituminoase la lucrrile de constructii C 112-80, precum si de urmtoarele conditii: Procesul tehnologic si conditii de desfsurare Regim termic critic Temperatura Durata a. Hidroizolatii bituminoase prin procedee la + 5 cald. Hidroizolatii prin procedee la rece (SUBIF + 8 sau emulsii bituminoase) numai n spatii nchise Hidroizolatii cu folii si adezivi din mase Prospectele plastice. ductoare Hidroizolatii din mortar de ciment, cu sau + 5 fx adaosuri hidrofuge, numai n spatii nchise Durata executie Durata executie firmelor de

b.

de

c. d.

pro-

Durata de executie si de maturizare critic (cap. 10)

15.4. La executarea hidroizolatiilor se vor avea n vedere si urmtoarele: a. Suprafetele elementelor de constructii pe care se aplic hidroizolatiile de orice fel s fie bine curtate de zpad, gheat, polei si impuritti si s fie uscate. b. Hidroizolatiile exterioare care nu s-au putut executa, n solutie definitiv, pn la nceperea timpului friguros, se vor realiza prin solutii provizorii, pentru protejarea elementelor de constructii n perioada friguroas, urmnd ca la revenirea timpului cald s se aplice solutia definitiv. La fel se va proceda si cu aplicarea straturilor de protectie a hidroizolatiilor, surprinse de aparitia timpului friguros. c. Nici o lucrare de hidroizolatie nu se va executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vnt puternic (avnd viteza mai mare de 6

m/s).

Izolatii fonice 15.5. Izolatiile fonice se execut n spatii nchise, astfel c ele necesit aceleasi conditii de lucru ca si celelalte lucrri interioare de finisaj (tencuieli, zugrveli etc), pentru care, n capitolul 13 din prezentul normativ, se dau conditiile necesare de executie. 16. PROTECTIA ANTICOROSIV N CONSTRUCTII 16.1. Lucrrile de protectie anticorosiv se pot executa pe timp friguros numai n hale nchise n care se asigur cu strictete conditiile limit de temperatur si umiditate indicate de furnizorul materialelor prin- norme interne de fabricatie, prospecte, instructiuni de utilizare etc. n lipsa acestora se vor respecta urmtoarele conditii generale: Procesul tehnologic si conditii de realizare a. Depozitarea anticorosiv materialelor de Regim termic critic Temperatura Durata

protectie + 10 ...+ 15 Permanent

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 32 of 160

b.

Pregtirea suportului-pereti sau pardoseli - + 15 pentru a nu depsi umiditatea de 4%, iar a mediului ambiant de 65% Executarea lucrrilor de protectie Polimerizarea si stabilizarea maselor de spaclu aplicate chiturilor + 15 si + 15

Durata de pregtire Durata executie de

c. d.

7...14 zile (eventual pn la darea n folosint)

16.2. n spatiul de lucru se vor asigura mijloacele necesare pentru o ventilare corespunztoare, cu un schimb al aerului de 10...12 ori/or, pentru eliminarea vaporilor de substante volatile din chituri, mase de spaclu si vopsele. 16.3. Spatiul de lucru va fi iluminat corespunztor, cu corpuri de iluminare protejate etans, pentru a nu se produce explozii. 16.4. n cazul lucrrilor de protectie ce trebuie executate n aer liber, se vor lua msuri de nchidere a obiectelor sau elementelor ce se protejeaz, folosind schelete de metal sau lemn si folii sau prelate, pentru obtinerea de spatii ferite de intemperii si care pot fi nclzite, ventilate si iluminate n conditiile indicate mai sus. 16.5. Toate solutiile tehnice cele mai eficiente si economice pentru asigurarea conditiilor strict necesare executrii lucrrilor de protectie anticorosiv pe timp friguros vor fi stabilite de proiectant, care va ntocmi un proiect separat de executie cu detaliile necesare si instructiuni tehnice speciale pentru utilizarea just a materialelor si tehnologiilor de aplicare. 17. LUCRRI DE ZIDRIE REFRACTAR 17.1. Lucrrile de zidrie refractar se vor executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii: 17.2. Crmizile care, din diverse motive, s-au umezit vor fi uscate nainte de utilizare; crmizile care dup o umezire accidental au fost expuse frigului, astfel c au nghetat, nu se vor utiliza dect n locuri de important cu totul secundar si numai cu avizul favorabil al proiectantului, care trebuie s le precizeze o asemenea destinatie, fie prin proiectul de executie a lucrrilor pe timp friguros, fie la sesizarea expres a constructorului sau beneficiarului. 17.3. Crmizile care nu au suferit actiunea umidittii ci numai a frigului, astfel c au o temperatur foarte sczut, nu se vor folosi la zidrii deoarece provoac rcirea brusc a mortarelor, periclitnd calitatea acestora si a ntregii zidrii. 17.4. Nu.se admite utilizarea aditivilor antigel n mortarele zidriilor refractare. 17.5. Pentru realizarea conditiilor termice la locul de punere n oper a materialelor, lucrrile se vor executa n spatii nchise si nclzite n conditiile de la cap. 4. n acest scop se va asigura din timp nchiderea halei respective si nclzirea ei cu sobe, calorifere sau generatoare de aer cald. Dac acest lucru nu se poate realiza se vor face nchideri provizorii cu caracter local: barci, corturi, folii de polietilen, prelate etc, la care ns trebuie n orice caz s se asigure nclzirea spatiului astfel delimitat. Aceste nchideri provizorii nu se vor demonta dect dup uscarea perfect a zidriei pe care au protejat-o astfel ca expunerea ei la o scdere brusc de temperatur prin contactul cu aerul mult mai rece din restul halei s nu-i mai poat periclita calitatea. 17.6. nchiderile la locul de lucru, se vor limita la realizarea unui volum minim de spatiu nchis, asigurndu-se totusi n interior ltimile minime necesare circulatiei n zona locului de lucru. Aceste nchideri se pot realiza n mai multe feluri, ca de exemplu: folii de polietilen simpl sau armat fixat pe un schelet din teava pentru schelele metalice de inventar; panouri de inventar din PFL sau azbociment; panouri sandvis cu vat mineral si polietilen pe rame de lemn; plci de azbociment ondulat pe rame de otel-beton etc. 17.7. n cazurile cnd, n jurul zidriei refractare, zidria obisnuit (de rosu) si cea termoizolatoare s-au putut executa n prealabil, ncperile astfel formate pot nlocui nchiderile provizorii, cu conditia nclzirii lor corespunztoare. Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temperatura a. Depozitarea materialelor (crmizi, fin de magnezit, cimenturi, samote, etc.) n spatii nchise, ferite de umezeal Prenclzirea materialelor de la pct. a prin depozitarea lor temporar n spatii nchise, ferite de umezeal 0 Durata Permanent

b.

+ 5

1 zi

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 33 of 160

c.

Fasonarea prin tiere, cioplire etc. a crmizilor refractare, n spatii nchise Executarea zidriilor cu mortare umede n spatii nchise - nclzirea apei - prepararea mortarelor - executarea zidriei

+5

Durata de executie La amestecare nainte de punerea n oper Durata de executie La punerea n oper

d.

+ 60 ...+80 + 100 + 5 + 60 ...+70

e.

Executarea zidriilor cu mortare uscate n spatii nchise

- prenclzirea finurilor de mortar cu care se umplu rosturile - executarea zidriei

- 5 + 8 + 8

Durata de executie nainte de samotare Durata de executie Durata de executie Durata de uscare

f.

Lucrri de samotare n spatii nchise

- prenclzirea stratului suport - executarea lucrrilor de samotare

g. h.

Lucrri de zidrie antiacid, n spatii nchise Uscarea zidriilor si lucrrilor de samotare

+ 15 + 5

17.8. Nu se vor utiliza mijloace de nclzire care consum motorin, petrol sau gaze de sond, preferndu-se pe cele ce necesit combustibili solizi. 17.9. nclzirea locurilor de lucru trebuie asigurat pe toat perioada desfsurrii lucrrilor, fr nici o ntrerupere, att ziua ct si noaptea, inclusiv n zilele de repaus legal, spre a nu se expune zidria refractar la nghetare nainte de uscarea ei complet. Atunci cnd cauze de fort major determin ntreruperea accidental a nclzirii, precum si n timpul pauzelor de lucru de pe santier, zidria executat va fi protejat prin acoperirea cu rogojini, saci de iut etc. 17.10. Att zidria refractar ct si cea obisnuit, care au fost surprinse si degradate de nghet, se vor reface. La refacere se vor respecta cu mai mult atentie msurile de precautie si protectie specifice timpului friguros, date n prezentul capitol. Nu se admite folosirea mortarelor rezultate din desfacerea, unor asemenea zidrii. 18. INSTALATII INTERIOARE 18.1. La organizarea executiei pe timp friguros a lucrrilor de instalatii aferente constructiilor se va tine seama de caracteristicile tehnice ale materialelor ce se prelucreaz si se monteaz si de natura operatiilor necesare, n conditiile factorilor climatici din zilele de timp friguros, definite prin prezentul normativ. 18.2. Transportul, manipularea si depozitarea materialelor de instalatii se vor efectua n conformitate cu prevederile conditiilor tehnice din standardele sau normele interne ale produselor respective. Instalatii sanitare, de nclzire si ventilare 18.3. Pentru realizarea unei calitti corespunztoare a lucrrilor de instalatii interioare: sanitare, de nclzire si de ventilare, se vor respecta la executarea lor urmtoarele conditii: Felul materialului Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temp. a. Lucrrile de fixare a elementelor de instalatii n structurile de constructii de beton zidrie, etc. prin procedee umede b. Depozitarea n magazii n+ 5 Durata Durata de executie si maturizare critic Permanent

Inele de

+ 5

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 34 of 160

cauciuc, adezivi si solventi

chise bine aerisite

Tevi din PVC c. Depozitarea n magazii nchise -5 d. Prenclzirea prin depozitare temporar n spatii nchise, dac urmeaz a fi prelucrate la rece e. Prelucrarea mecanic, la rece f. Prelucrarea prin deformare la cald, sudur, lipire g. Montarea pe santier Otel si font h. Lucrri de sudur autogen si electric + 5

Permanent 24 ore

+ 5 0...+ 5 0...-5

Durata de prelucrare Durata de executie Durata de montare Cap. 12 Durata de montare

i. Montarea conductelor si accesoriilor Obiecte sanitare j. Montarea

0 0 Durata de montare Durata probei

k. Efectuarea probelor de pre+ 5 siune sau de functionare (cu ap sau cu aer), la rece sau la cald.

18.4. n proiectele de organizare a santierelor, pentru activitatea pe timp friguros, n fisele tehnologice precum si n alte documente ale proiectului privind executia lucrrilor de instalatii, se vor preciza conditiile de efectuare a lucrrilor la diferite temperaturi ale mediului ambiant. 18.5. Executia operatiilor tehnologice ale unor lucrri de constructii aferente lucrrilor de instalatii ca de exemplu: lucrri de pmnt, lucrri de beton, zidrie, lucrri de vopsitorie si izolatii, constructii metalice din otel etc. se va organiza si efectua n conformitate cu prevederile capitolelor respective din prezentul normativ. 18.6. n cazul unor temperaturi exterioare sub +5 pentru a feri instalatiile de nghet n ncperile nenclzite, se va proceda C, la golirea de ap a tuturor elementelor instalatiei. Instalatii electrice si de automatizare 18.7. Instalatiile electrice si de automatizare se pot executa pe timp friguros cu respectarea urmtoarelor conditii: Procesul tehnologic si conditii de realizare Regim termic critic Temp. 1 a. Depozitare manipulare si - Tuburi izolate IPY si IPEY din PVC - Conducte din Cu si Al cu izolatii din PVC - Conducte de conexiuni pentru telecomunicatii si automatizri cu izolatie din PVC - Conducte de conexiuni pentru telecomunicatii si automatizri cu izolatie textil b. c. Prenclzirea tuburilor izolante IPY si IPEY din PVC prin depozitare n spatii nchise Manevrarea si pozarea cablurilor electrice fr nclzire prea- Cabluri cu izolatie de hrtie 15...35 kV - cabluri cu izolatie si manta - 5 - 5 - 5 2 Durata 3

- 15

+ 5

24 ore 24 ore nainte de manevr

+ 5

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 35 of 160

labil

din PVC pn la 1 kV - cabluri cu izolatie de hrtie si manta de plumb, aluminiu sau PVC pn la 10 kV - cabluri armate cu izolatie din cauciuc - cabluri nearmate cu izolatie de cauciuc

+ 4

si pozare

- 7

-20 + 5 10 ... + 10 ... 20 + 20 ... 40 3 zile 40 ore 20 ore

d.

Prenclzirea cablurilor n vederea manevrrii si pozrii lor la temperaturi inferioare celor de la pct. c

- n spatii nchise si nclzite

- cu curent alternativ trifazic e. Prenclzirea rsinii ce se amestec cu ntritorul n vederea obtinerii masei de turnare la executarea mansoanelor de legtur si a cutiilor terminale Probarea si punerea n functiune a aparatelor, armturilor si a instalatiilor electrice si de automatizare se fac n conformitate cu prevederile standardelor, normelor interne de fabricatie si prescriptiilor de executie la temperaturi ale mediului.

Conf. pct. 8.8 + 40 ...+ 50 La amestecare + 5 Durata probei

f.

18.8. n cazul nclzirii cablurilor pe cale electric cu curent alternativ trifazic, durata de nclzire, curentul si tensiunea admis sunt date pentru exemplificare la cabluri cu izolatie din hrtie impregnat, de la 10 kV, n tabelul de mai jos. Nr. si sectiunea vinelor conductorului cablului 10 kV cu izolatie de hrtie impregnat Curent maxim admis pentru nclzirea aerului A 3x 10 3x 16 3x 25 3x 35 3x 50 3x 70 3x 95 3x 120 3x 150 3x185 3x 240 [top] 76 102 130 160 190 230 285 330 375 425 490 59 66 71 74 90 97 99 Timp aproximativ necesar pentru nclzirea fat de temperatura medie a aerului nconjurtor (min.) 0 -10 -20 66 87 73 94 88 106 93 112 113 134 122 149 124 151 100 23 19 16 14 11,6 10 9 8,5 7,5 6 5,3 200 46 39 32 28 23 22 18 17 15 12 10,6 300 69 58 48 42 34,5 30 27 25 23 17 15,9 400 92 77 64 56 46 40 36 34 31 23 21,2 500 100 97 80 70 58 50 45 42 38 29 26,5 Tensiunea (n V) necesar la bornele transformatorului la o lungime a cablului (n m) de:

110 138 170 124 150 185 134 167 208 152 190 234

PARTEA a III-a Anexe

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 36 of 160

ANEXA A NIVELURI DE ASIGURARE RECOMANDATE PENTRU EXECUTAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCR RILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATIILOR AFERENTE Felul lucrrilor Procesul tehnologic si conditii climatice Nivel de asigurare recomandat ?ac(*) 4 -15? 0?

Cap.

3 Sparea si transportul pmntului n depozit Sparea, transportul, mprstierea si compactarea pmntului n umplutur a) Sparea gropilor pentru fundatii b) Prepararea, transportul, punerea n oper a betonului si protejarea elementului n perioada critic de maturizare c) Executarea umpluturilor a) Sparea, forarea b) Prepararea, transportul si punerea n oper a betonului si protejarea elementului n perioada critic de maturizare

Lucrri de pmnt

Cap. 6

Fundatii suprafat

de

Cap. 8

Fundatii si constructii sub nivelul terenului

Cap. 6 Cap. 6

Fundatii adncime

de

Cap. 8

Cap.

Felul lucrrilor

Procesul tehnologic si conditii climatice

Nivel de asigurare recomandat ?ac(*) 4 Cap. 6 Cap.12 5? Cap. 18 Cap. 6 Cap. 8

3 a) Sparea santurilor b) Pozarea conductelor metalice c) Probe de presiune cu ap la conducte d) Pozarea cablurilor electrice a) Sparea santurilor b) Executarea canalelor din beton Canale si

Fundatii si constructii sub nivelul terenului

Conducte si cabluri subterane

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 37 of 160

lucrari aferente

c) Executarea canalelor din zidrie d) Tencuieli, etansri e) Izolri

Cap. 10 Cap. 13 Cap. 15

Lucrri de beton Prepararea, transportul si punerea n oper a betonului

Zile friguroase (pct.1.4) n care temperatura aerului (pct.1.3) variaz: 0 - peste 0? -5? - ntre -5 si -10? (numai dac betonul nclzeste dup punerea n oper) Temperatura aerului (pct.1.3) n ziua punerii n oper variaz: 0 - peste 5? -5? - ntre 5? si 10? -10? - ntre 0? si 5?C

-10?

Maturizarea betonului pn la realizarea critic de maturizare

Metoda conservrii cldurii fr aditivi antigel (**)

3 Temperatura aerului (pct.1.3) n ziua punerii n oper variaz:

- peste +5 Metoda incalzirii dupa punerea in opera +5 - ntre +5 si 0

- ntre 0 si -5 C

-5

- ntre -5 si 10C

-10

Metalice

Manipulare, montare a) Manipulare, montare

-15 -15 Cap. 12 Cap. 8

Montarea prefabricatelor

Din beton armat sau precomprimat

b) Sudarea armturilor

c) Turnarea betonului de

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 38 of 160

monolitizare a) Depozitarea materialelor de zidrie b) Prepararea mortarului c) Transportul si punerea n oper a mortarului 10 Lucrri de zidarie d) Executarea zidriei - n spatii nchise e, f) Protejarea zidriei dup executare - pentru conservarea cldurii nmagazinate 0 +5 +5 +5 0 -5

3 a) Tigle si olane ; mortare b) Plci din azbociment si PAS - montarea - aplicarea cordonului de chit - montare

4 -10 -10 +5 -10 +5 +15 +5 -10

11

Invelitori si tinichigerie

c) Tabl plan; ondulat sau cutat

- etansare, grunduire, vopsire pe baz de ulei - grunduire, vopsire pe baz de rsini sintetice

d) Folii bituminate, primul strat e) Sit, sindril din lemn, plci si sit din azbociment a) Sudarea - n aer liber OB 37 Constructii metalice din otel PC 52, PC 60, PC 90 - n spatii nchise si nclzite b) Montarea c) Vopsirea elementelor izolate n spatii nchise si nclzite 13 14 Lucrri finisaj de n spatii nchise

-5 0 -10 -10 -10 -5 -5 Cap. 8 Cap. 10 Cap. 15 hidroiz -10 Cap. 15 hidroiz.

12

Montarea geamurilor n spatii nchise a) Betoane termoizolatoare b) Sape de protectie (procese umede) c) Termoizolatii aplicate prin lipire cu bitum cald d) Termoizolatii mecanice aplicate prin mijloace

15

Izolatii termice

e) Straturi adiacente; bariere contra valorilor; straturi de difuziune; hidroizolatii

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 39 of 160

f) Bariere contra vaporilor sub form de pelicule din emailuri, pe suprafata inferioar a elementelor de constructii

Cap. 16

3 a) Hidroizolatii prin procedee la cald b) Hidroizolatii prin procedee la rece (SUBIF sau emulsii bituminoase) numai n spatii nchise)

4 +5 -5 Prospectele firmelor productoare -5

15

Hidroizolatii

c) Hidroizolatii cu folii si adezivi din mase plastice d) Hidroizolatii din mortar de ciment, cu sau fr adaosuri hidrofuge, numai n spatii nchise a) Depozitarea materialelor protectie anticoroziv de

(***) 0 -10 (***) -5 0 -10 -5 (***) -5 Cap. 12 -5 0

16

Protectia anticoroziva in constructii

b; c) Pregtirea suportului, executarea lucrrilor de protectie d) Polimerizarea si stabilizarea chiturilor si maselor de spaclu aplicate a) Depozitarea materialelor specifice be) Prenclzirea, executarea zidriilor fasonarea,

17

Lucrri de zidarie refractara

f; g) Lucrri de samotare si zidrie antiacid h) Uscarea zidriilor si lucrrilor de samotare a) Lucrri de fixare b) Depozitarea materialelor din PVC

18

Instalatii interioare sanitare de nclzire si ventilare

c...f) Prenclzire, prelucrare mecanic la rece, la cald, montare pe santier a materialelor din PVC g) Lucrri de sudur h...i) Montarea conductelor metalice, a accesoriilor si a obiectelor sanitare j) Executarea probelor de presiune

3 a) Depozitarea si manipularea tuburilor si conductorilor b) Prenclzirea tuburilor izolante din PVC c) Manevrarea si pozarea cablurilor electrice fr prenclzire prealabil d) Prenclzirea cablurilor

4 (***) -5 Temperatura critica, pct.18.7 -5

18

Instalatii interioare electrice

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 40 of 160

e) Prenclzirea rsinii la executarea mansoanelor si cutiilor terminale

-5

(*) Nivelul de asigurare ae (pct. 1.12 din Normativ) este temperatura aerului exterior, definit conform pct. 1.3, pentru care se iau masuri menite s asigure realizarea temperaturii critice a materialului sau elementului de constructie (pct. 1.7).

(**) In cazul folosirii de aditivi antigel se vor adauga la temperaturile din col. 4, valoarea +5. (***) Conform pct. 1.14. a din Normativ. ANEXA B FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE LA CONTROLUL CALITTII BETONULUI PUS N OPER PE TIMP FRIGUROS 1. Conditii de calitate 1.1. Calitatea betonului pus n oper pe timp friguros este asigurat dac acesta atinge nainte de a ngheta un grad de maturizare (fig. B 1) evaluat pentru suprafetele elementului de constructie cele mai expuse rciri (M), al crui echivalent cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normal de +20 este superior gradului critic de maturizare Mk (Normativ, pct. 8.2). Aceast conditie se C exprim prin relatiile:

Mk
n care: Mi este gradul de maturizare efectiv al betonului, n hC, evaluat pentru zona elementului de constructie cea mai expus rcirii, n intervalul de timp ti ti durata n h a intervalului de timp i, n care temperatura variaz liniar; Mk gradul critic de maturizare al betonului, evaluat la temperatura normal + 20 necesar a fi obtinut n beton nainte de nghetarea C, lui, pentru ca rezistentele finale s nu fie afectate defavorabil; Ki coeficientul de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la o temperatur oarecare i, (i) cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normal de +20 C;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 41 of 160

tk durata critic de maturizare pentru care se obtine n beton un grad de maturizare efectiv, echivalent din punct de vedere al nivelului de ntrire, cu cel evaluat la temperatura normal de +20 n h; C, i valorile medii, pentru intervalele de timp ti, ale temperaturii betonului msurat n zona elementului de constructie cea mai expus rcirii; n numrul de intervale ti n care se msoar temperatura. Valorile gradului critic de maturizare Mk n functie de raportul A/C sunt date, pentru dou tipuri de ciment folosite curent, n anexa B 1.1. Pentru alte tipuri de cimenturi valorile gradului critic de maturizare Mk se determin experimental, prin studii de laborator. 1.2. Valorile coeficientului Ki de echivalare a gradului de maturizare Ia temperatura i (respectiv i) cu gradul de maturizare la temperatura normal, +20 sunt date n Anexa B1.2. C, 1.3. Conditia de decofrare a elementelor de constructie bazat pe evaluarea gradului de maturizare efectiv la temperatur variabil si compararea echivalentului su la temperatura normal de +20 cu gradul de maturizare M corespunztor unui nivel de ntrire , se C exprim prin relatiile:

M (1.3)

t = n care:

(1.4)

M este gradul de maturizare al betonului, evaluat la temperatura normal de +20 corelat cu nivelul de ntrire , necesar pentru a fi C, permis decofrarea, n h C; t termenul do decofrare, n h, la care se obtine un grad de maturizare efectiv, echivalent din punct de vedere al nivelului de ntrire, cu cel evaluat la temperatura normal de +20 C; Parametrii Mi, Ki, ti, i, n, au aceleasi semnificatii ca si la punctul 1.1, relatiile (1.1) si (1.2). Valorile gradului de maturizare M necesar Ia temperatura normal de +20 corelate cu nivelul de ntrire , sunt date pentru dou C, tipuri de cimenturi folosite curent n tar, n anexa B1.3. Valorile coeficientului Ki rezult din Anexa B1.2. 1.4. Durata minim de mentinere, a protectiei se numeste durat de maturizare critic si se coreleaz cu durata prevzut n graficele de executie cu relatia: tk = 24 zk + t (1.5) n care: tk este durata critic, de maturizare, n h; zk durata rezervat n graficele de executie pentru aceast faz tehnologic ntre ziua de turnare a betonului si cea de ndeprtare a protectiei, n zile;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 42 of 160

t timpul disponibil pentru maturizarea betonului n ziua punerii lui n oper, variind ntre 0 ... 16 h, n functie de regimul de lucru zilnic si de schimbul n care s-a pus n oper betonul, n h. Regimul termic al betonului dup punerea lui n oper trebuie s asigure realizarea gradului critic de maturizare n perioada tk evaluata cu relatia. (1.2). n lipsa unor durate zk impuse prin graficele de executie, durata critic de maturizare tk se va determina concomitent cu proiectarea regimurilor termice. n vederea reducerii la minimum a consumului de energie se vor adopta, n general, pentru durate valorile maxime posibile. 1.5. Durata tk, pentru decofrare, se evalueaz n functie de durata z prevzut n graficul de executie n mod similar cu durata tk. Se foloseste relatia : t = 24 z + t (1.6) unde t are aceeasi semnificatie ca la pct. 1.4 (rel.1.5). Durata t, respectiv z se poate impune prin graficele de executie numai n msura n care se creaz n mod artificial si un regim termic corespunztor, n toate celelalte cazuri durata de maturizare rezult din controlul regimului termic pentru realizarea gradului de maturizare efectiv, conform pct. 2. 2. Evaluarea gradului de maturizare efectiv Realizarea gradului de maturizare necesar se controleaz Ia executie prin evaluarea echivalentului la temperatura normal de +20 a C gradului de maturizare efectiv obtinut la temperaturi variabile i; sau i si compararea lui cu gradul critic Mk (pct. 1.1) sau cu cel necesar pentru decofrare M (pct. 1.3). Se foloseste n acest scop o fis de calcul (Anexa B2) n care se nscriu n coloana 1 si 2 datele necesare evalurii intervalelor de timp la care conform prevederilor din Normativ pct. 8.26, s-au efectuat msurtorile pentru temperatura betonului, nscris n col. 4. n fis se nscriu n col. 3 si temperaturile aerului exterior, pentru evidentierea conditiilor n care s-a maturizat betonul. n coloana 5 se fac mediile aritmetice ale temperaturilor din col. 4 luate cte dou, n ordinea n care au fost msurate. n coloana 6 se nscriu valorile Ki din anexa B1.2, corespunztoare temperaturilor medii i din coloana 5. n coloana 7 se nscriu duratele ti rezultate din diferenta dintre momentele n care s-au efectuat dou msurtori succesive (col. 1 si 2). n coloana 8 se calculeaz valorile (i + 10) Ki ti iar n coloana 9 se cumuleaz relatiile (1.1 sau 1.3). n momentul n care valoarea cumulat din col. 9 ndeplineste conditia (1.1) sau (1.3) se nsumeaz duratele ti din col. 7 rezultnd duratele tk, respectiv t (relatiile 1.2 sau 1.4) la care se pot lua msurile de ndeprtare a protectiei, respectiv de decofrare. 3. Metode pentru maturizarea critic a betonului. Tipuri de regimuri termice si domeniile lor de aplicare 3.1. Gradul critic de maturizare, Mk, poate fi realizat prin metoda conservrii cldurii sau prin metoda nclzirii betonului dup punerea lui n oper, n functie de valoarea raportului Ms/Rs, ntre modulul de suprafat al elementului si nivelul su de protectie termic. Metoda folosit determin n beton urmtoarele tipuri de regimuri termice:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 43 of 160

a. Metoda conservrii cldurii: regimul termic CCk:. b. Metoda nclzirii dup punerea n oper: regimurile termice TTk; TCk; RTk , RCk; RTCk care se diferentiaz n functie de durata perioadelor caracteristice pentru nclzirea artificial si pentru rcirea natural. 3.2. regimul termic cck (fig. 3.1) este recomandat pentru valori reduse -ale parametrului Ms/Rs si se caracterizeaz prin variatia natural a temperaturii pe ntreaga perioad de maturizare critic tk; se poate realiza n trei variante n functie de modul n care variaz temperatura ; a. Temperatura betonului creste (fig. 3.1. a) de Ia o valoare b, la terminarea punerii n oper, la o valoare c, la sfrsitul perioadei tc, deoarece intensitatea de degajare a exotermiei {Psex) este mai mare dect cea de pierdere a cldurii prin protectia adoptat (Ps1); rezult: b < c tk = tc (3.1) b. Temperatura betonului scade (fig. 3.1. b) de la o valoare b, la terminarea punerii n oper, la o valoare c, la sfrsitul perioadei tc, deoarece intensitatea de degajare a exotermiei (Psex) este mai mica dect cea de pierdere a cldurii prin protectia adoptat. (PS1); rezult; b > c tk = tc (3.2) c. temperatura betonului se mentine relativ constant (fig. 3.1. c) pe ntreaga perioad tc, datorit egalittii aproximative a intensittii de degajare a exotermiei (Psex) cu cea de pierdere a cldurii prin protectia adoptat {PS1); rezult: b ? c tk = tc (3.3) 3.3. Regimurile termice TTk; si TCk sunt recomandate pentru valori ridicate ale parametrului Ms/Rs si se caracterizeaz, pentru o aceeasi durat de maturizare tk, printr-o temperatur de punere n oper b, mai redus dect pentru regimul CCk. n consecint, este necesar ca temperatura b s fie mentinut constant o perioad tk, la terminarea creia se ntrerupe nclzirea si betonul este lsat s se rceasc natural, o perioad tc. a) Regimul TTk (fig. 3.2.a) este un regim termic de referint pentru de departajarea domeniilor eficiente de aplicare din punct de vedere al consumului de energie, ntre regimurile CCk si TCk; se caracterizeaz prin parametrii: b = t = c tk = tt tc =0 (3.4) b) Regimul TCk (fig. 3.2. b) este un regim termic efectiv mai avantajos un regim CCk din punct de vedere al consumului specific de energie pentru valori ridicate MS/RS; se caracterizeaz prin parametrii: b = t >c tk = tt + tc (3.5) 3.4. Regimurile RTk ;RCk; RTCk (fig. 3.3) reprezint alternative, n general mai economice din punct de vedere al consumului specific de energie, fat de regimurile TTk; CCk si TCk. Aceste regimuri se caracterizeaz prin punerea n oper a betonului la o temperatur b relativ sczut, astfel nct pentru maturizarea lui critic este necesar ridicarea temperaturii la o valoare superioar t, ntr-o perioad tr.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 44 of 160

a) Regimul RTk (fig. 3.3. a) este un regim termic de referint, pentru departajarea domeniilor eficiente de aplicare, din punct de vedere al consumului specific de energie, ntre regimurile RCk, si RTCk; se caracterizeaz prin parametrii : b < t = c tk = tr + tt (3.6) Fig. 3.1. Regimuri termice n metoda conservrii cldurii (rcire natural) CCk; tr = 0; tt = 0; tc > 0 - temperatura creste - temperatura scade - temperatura rmne constant Fig. 3.2. Regimuri termice la nclzire dup turnare - de referint tr = 0; tt > 0; tc = 0 tr = 0; tt > 0; tc > 0 Fig. 3.3. Regimuri termice la nclzirea betonului dup turnare
a: RTk de referint tr > 0; tt > 0; tc = 0 b: RCk efectiv tr > 0; tt = 0; tc > 0 c: RTCk efectiv tr > 0; tt > 0; tc > 0

b) Regimul RCk constituie o alternativ pentru regimul CCk, fat, de care conduce, n general, la consumuri specifice de energie mai reduse. Se caracterizeaz prin ridicarea artificial a temperaturii betonului de la temperatura b si la t , de la care, datorit cauzelor mentionate la pct. 1.2. a, temperatura betonului creste n continuare, fr nclzire; rezult: b < t c tk = tr + tc tt = 0 (3.7) c) Regimul RTCk constituie o alternativ pentru regimul TClc, fat de care conduce, n general, Ia consumuri specifice mai reduse. Se caracterizeaz prin ridicarea, temperaturii, ntr-o perioad tr, de la valoarea b, la o valoare superioar t care trebuie mentinut constant o perioad tt, nainte de a se ntrerupe nclzirea si a fi lsat betonul s se rceasc, n mod natural, o perioad. tc; rezult: b < t c tk = tr + tc + tt (3.8) 4. Corelarea regimului termic la preparare cu regimul termic la maturizarea bilantul energetic 4.1. Regimul termic la preparare se coreleaz cu cel din timpul maturizrii, prin temperatura l ; de livrare a betonului ctre santier, dup descrcarea din mijlocul de transport (fig. 4). Temperatura l; se evidentiaz prin bonul de livrare (transportprimire beton) conform prevederilor de la pct. 5.3 din Normativ. 4.2. ntre temperatura l, la livrare, si regimul termic la preparare, respectiv regimul termic la maturizarej trebuie s se respecte urmtoarele corelatii (fig. 4): (e ) (4.1)

(e -

) (4.2)

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 45 of 160

n care: p este temperatura betonului la descrcarea din betonier, n C; l temperatura la descrcarea din mijlocul de transport, n C b temperatura la terminarea punerii n oper, n C; temperatura aerului exterior sau (nivelul de asigurare) n timpul preparrii, transportului si punerii n oper, n C Kt coeficient de scdere a temperaturii de la statia de preparare la obiect (anexa D, pct. 6.1). Kt coeficient de scdere a temperaturii n timpul transportului (ridicrii) pe obiect si al punerii n oper (anexa D, pct. 6.2). 4.3. Indicatiile de la pct. 3.2 ... 3.4 privind domeniile eficiente de aplicare ale regimurilor termice, din punct de vedere al consumurilor specifice de energie, se bazeaz, pe bilantul energetic total la preparare si la nclzirea dup turnare, considernd randamentele acestora egale. Bilantul energetic se exprim prin relatia:

Qs = n care:

= minim (4.3)

Qs consumul specific total, n kWh/m3 Qsp consumul specific tehnic, la prepararea betonului, n kWh/m3 Qss consumul specific tehnic, la nclzirea betonului pe santier, dup punerea n oper, n kWh/m3 rp randamentul instalatiilor de nclzire la prepararea betonului rs randamentul instalatiilor de nclzire a betonului dup punerea lui n oper Randamentul rp, la prepararea betonului, se evalueaz pentru acoperirea pierderilor din reteaua de alimentare cu energie caloric a instalatiilor de nclzire a componentilor si a pierderilor de cldur din timpul functionrii acestora. Pierderile de cldur n timpul amestecrii sunt incluse n consumul tehnic. Randamentul rs Ia nclzirea betonului n perioada de maturizare, se evalueaz numai pentru acoperirea pierderilor din reteaua de distributie a energiei calorice si a celor datorate imperfectiunilor solutiilor de protectie, ntruct pierderile din timpul functionrii instalatiei sunt incluse n consumul tehnic. 4.4. Bilantul energetic de la pct. 4.3 se poate modifica si odat cu acesta si concluziile pentru delimitarea domeniilor eficiente de aplicare ale diferitelor regimuri termice, dac randamentele rp si rs sunt diferite. Limitele pentru care concluziile de la pct. 3.2... 3.4. rmn valabile, rezult: (4.4)

n care: Qsp1; Qss1 consumurile specifice la preparare, respectiv pe santier pentru solutia etalon (cu care se face comparatie CCk sau TCk)

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 46 of 160

Qsp2; Qss2 consumurile specifice pentru solutia ce se compar (TCk cu CCk; RCk cu CCk; RTCk cu TCk).

ANEXA B.1.1.

Gradul critic de maturizare Gradul critic de maturizare Mk (la +20C) pentru A/C =

Felul cimentului Kcal/Kg

E28

Kj/Kg

0,4

0,5

0,6

0,7

Pa 35

56

234

850

1100

1400

1620

P 40

60

252

750

1000

1270

1500

ANEXA B.1.2.

Coeficientul Ki de echivalare a gradului de maturizare la temperatura i, cu gradul de maturizare la +20C i = [C]

1-5

6 10

11 15

16 20

21 25

26 30

Ki

Ki

Ki

Ki

Ki

Ki

0,270

0,800

11

0,912

16

0,968

21

1,020

26

1,136

0,420

0,840

12

0,924

17

0,976

22

1,040

27

1,172

0,560

0,868

13

0,936

18

0,984

23

1,060

28

1,208

0,660

0,884

14

0,948

19

0,992

24

1,080

29

1,244

0,760

10

0,900

15

0,960

20

1,000

25

1,100

30

1,280

ANEXA B.1.3.

Gradul de maturizare M si corelarea lui cu nivelul de ntrire Gradul de maturizare M (la +20C), n hC pentru = [%]

Felul cimentului 10

20

30

40

50

60

70

80

90

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 47 of 160

Pa 35

600

880

1290

1880

2760

4050

5930

8700

12700

P 40

520

740

1150

1690

2510

3720

5520

8200

12100

ANEXA B.2.

FIS PENTRU CONTROLUL GRADULUI CRITIC DE MATURIZARE MK SAU GRADULUI DE NATURIZARE PENTRU DECOFRARE M

Exemplu: B 250 L3 Pa 35 31 Mk = 1310 hC

Ms = 5; Kb = 0,200

Rs Temperatura n beton C Interval Data Ora ae Medie Msurat i Ki de timp ti Simplu ti (i+10) Ki Cumulat ti (i+10) Ki M K

14.XII

8,0

-5

14

-2

10,0

10

0,900

126

126

21

-6

10,0

10

0,900

11

198

324

15.XII

8,0

-9

10,0

10

0,900

108

432

14

-3

10,0

10

0,900

126

558

21

-5

10,0

10

0,900

11

198

756

16.XII 8,0 13 10,0 9,5 0,892 6 104 860

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 48 of 160

14 11 9,0 8,5 0,876 7 113 973

21 12 8,0 7,0 0,840 11 157 1130

17.XII 8,0 15 6,0 6,0 0,800 6 77 1206

14

-8

6,0

6,0

0,800

90

1296

21 10 6,0 5,75 0,790 11 137 1433

18.XII 8,0 13 5,5 tk = ti = 90 ore

ANEXA C

SOLUTII TIP PENTRU REGIMURI TERMICE LA EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Solutiile tip prezentate n anexa C sunt caracterizate printr-o serie de parametri de ale cror valori depinde realizarea regimului termic proiectat. n consecint, compararea valorilor acestor parametri cu cele ce rezult din situatia real este necesar pe de o parte pentru alegerea unei solutii corespunztoare, iar pe de alt parte pentru identificarea msurilor necesare a ii luate pentru aplicarea n practic a solutiei alese. 1. Parametrii pe baza crora se face alegerea solutiei tip de regim termic pentru maturizarea critic a betonului Solutia tip de regim termic se alege n functie de:

tipul betonului si compozitia acestuia; nivelul ele asigurare conform recomandrilor din Anexa A; durata critic de maturizare conform indicatiilor din Anexa B (pct. 1.4); parametrii ce caracterizeaz clementul de constructie din punct de vedere al masivittii si al nivelului de protectie; parametrii ce caracterizeaz conditiile de transport si de punere n oper.

Tipurile de betoane pentru care se dau solutii de regimuri termice tip se prezint n anexa C1, Dac caracteristicile betonului pus n oper pe timp friguros nu se ncadreaz n limitele din anexa C1 este necesar s se proiecteze

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 49 of 160

regimuri termice specifice, conform indicatiilor din Anexa D. 2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz elementul de constructie din punct de vedere al masivittii si nivelului de protectie termic Se adopt solutiile de protejare a elementului de constructie si se estimeaz valorile rezistentelor termice Rsj ; Rsj aferente suprafetelor opuse Sj; Sj normale pe directiile j, ce corespund celor trei axe rectangulare ale elementului de constructie j = x; y; z. Se procedeaz conform indicatiilor din anexa C2.1 folosind solutiiile tip din anexa C2.7 sau solutii speciale proiectate conform indicatiilor din Anexa D2. 2.2. Se evalueaz parametrii (Ms/Rs)j si Kbj pentru fiecare din directiile j conform indicatiilor din Anexa C2.2 folosind tabelele din Anexele C2.4 - C2.6. 2.3. Se evalueaz parametrii Ms/Rs si Kb pentru ntregul element de constructie conform indicatiilor din Anexa C2.3. Parametrii ce caracterizeaz elementul de constructie din punct de vedere al masivittii si nivelului de protectie termic se evalueaz n primul rnd n ipoteza aplicrii metodei conservrii cldurii, chiar dac se folosesc pentru protectie solutii ce ar putea fi utilizate si pentru nclzirea dup turnare (spre exemplu cofraje nclzitoare). 3. Solutiile tip de regimuri termice prezentate n Anexa C si posibilitti de extindere a aplicrii lor Solutiile tipizate de regimuri termice sunt proiectate pentru:

niveluri de asigurare variabile, conform prevederilor din Anexa A; gradele critice de maturizare corespunztoare cimenturilor Pa 35 si P 40 (Anexa B1.1) ; durate de maturizare variabile, conform prevederilor din Anexa B, pct. 1.4; tipurile de regimuri termice din Anexa B, pct. 3 ; tipurile de betoane din Anexa C1; parametrii Kb = 0,050 si Kb = 0,200; parametrii Ms/Rs variabili, conform prevederilor din Anexa C, pct. 2. Anexa C3 permite identifificarea tabelelor din care urmeaz a fi extrase solutiile tip de regimuri termice n functie de metoda folosit, de tipul betonului pus n oper si de coeficientul Kb.

4. Metoda conservrii cldurii. Alegerea unui regim termic tip CCk (Anexa B, fig. 3.1 si Anexele C4.1 ... C4.8) 4.1. Se estimeaz nivelul de asigurare
ae

pe baza prevederilor din Anexa A.

4.2. Se determin parametrii ce caracterizeaz elementul de constructie (Ms/Rs; Kb) conform prevederilor din anexa C2. 4.3. Se identific din Anexele C4.1 ... C4.8 tabelul corespunztor tipului de beton si coeficientului Kb, astfel:

pentru Kb < 0,050 se folosesc tabelele cu Kb = 0,050; pentru 0,050 < Kb < 0,200 se folosesc tabelele cu Kb = 0,200; pentru Kb > 0,200 se utilizeaz tabelele cu Kb = 0,200, corectndu-se ns temperatura b pentru ca s se asigure realizarea

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 50 of 160

gradului de maturizare pe suprafetele cele mai reci ale elementului de constructie. Se foloseste relatia:

b = b n care:

(4.1)

b este valoarea ce se va adopta n loc de b n regimul termic corespunztor pentru Kb efectiv; b temperatura corespunztoare regimului termic stabilit pentru o valoare particular Kb, n anexele C4.1 ... C4.8. 4.4. Din tabelul corespunztor tipului de beton si coeficientului Kb se extrag pentru parametrii determinati la pct. 2.1. ... 2.3, parametrii ce caracterizeaz regimul termic CCk:

durata de maturizare critic, n zile; temperatura betonului la terminarea punerii n oper b, n C; temperatura betonului Ia terminarea perioadei de maturizare critic, b bc, n C; durata critic de maturizare efectiv tk = tc, n h.

5. Metoda nclzirii betonului dup punerea n oper 5.1. Pentru nclzirea betonului dup. punerea lui n oper este necesar s fie ndeplinite urmtoarele conditii: a. elementul de constructie s se caracterizeze printr-un coeficient Kb < 0,100; b. s existe posibilitatea de nclzire a betonului dup punerea lui n oper (s se poat aplica unul din procedeele cunoscute); c. randamentul rs al instalatiei de nclzire a betonului dup punerea n oper s fie superior sau cel putin egal cu randamentul rp al instalatiei de nclzire a componentilor. Alegerea unui regim termic TCk (tabelele G5.1... G5.4) fig. 3.2 Anexa B) 5.2. n conditiile de la punctul 5.1 se poate adopta un regim termic TCk mai eficient dect regimul CCk., din punct de vedere al consumului de energie, pentru valori ridicate ale parametrului Ms/Rs. Limita de separatie ntre cele dou regimuri este ns variabil n functie de tipul de beton, de nivelul de asigurare, de durata critic de maturizare. 5.3. Dac sunt ndeplinite conditiile de la punctul 5.1, pe baza parametrilor determinati conform punctelor.2.1; 2.2 si 2.3 (pentru Kb < 0,100) se identific dintre tabelele C5.1 ... C5-4 tabelul corespunztor duratei tk necesare si tipului de beton, din care se extrag n functie de nivelul de asigurare adoptat parametrii ce caracterizeaz regimul termic TCk rezult:

temperaturile caracteristice: b, la terminarea punerii n oper (egal cu temperatura de tratare izoterm b = t si temperatura c la terminarea duratei critice de maturizare, n C; duratele caracteristice: tt, de tratare izoterm si tc, de rcire natural, pn la atingerea gradului critic de maturizare, n h; puterea specific Pst, necesara n perioada tt, n W/m3; consumul specific de energie, Qss necesar pe santier n kWh/m3; pentru transformare n Kcal/m3 se multiplic cu 860 Kcal/kWh

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 51 of 160

Pentru valorile Ms/Rs inferioare celor din tabelele C5.1...C5-4 regimul termic CCk este mai eficient dect un regim corespunztor TCk la randamente rs = rp. 5.4. Valorile puterii si consumului specific sunt valori tehnice, estimate pentru un coeficient Ks = 1,075, corelat cu valorile Kb < 0,100. Valorile efective ale puterii instalate si consumului specific se obtine prin raportarea valorilor tehnice la randamentul rs. Alegerea unui regim RCk (tabelele C5.5; C5.6) (fig. 3.3 din anexa B3) 5.5. n conditiile de la pct. 5.1, pentru durate critice de maturizare reduse, se poate adopta un regim termic RCk mai eficient dect regimul termic CCk si pentru valori Ms/Rs inferioare celor pentru care s-a recomandat conf. pct. 5.3, regimul termic TCk. 5.5. Dac sunt ndeplinite conditiile de la pct. 5.1, pe baza parametrilor determinati conform pct. 2.1.,. 2.3 (pentru Kb < 0,100) se identifica dintre tabelele C5.5 ... C5.6, tabelul corespunztor tipului de beton din care se extrag pentru durata tk = 64 h parametrii ce caracterizeaz regimul termic RCk; rezult:

temperaturile caracteristice: b la terminarea punerii n oper; t, la terminarea perioadei de ridicare, a temperaturii si c la terminarea perioadei de maturizare critic, n C; perioadele caracteristice: tr, de ridicare artificial a temperaturii si tc de variatie natural a acesteia dup ncetarea nclzirii, n h; puterea specific Psr n perioada tr, n W/m3; consumul specific tehnic de energie necesar pe santier Qss, n kWh/m3; pentru transformare n Kcal/m3 se multiplic cu 860 Kcal/kWh, viteza de ridicare a temperaturii, vr, n C/h.

5.7. Puterea si consumul specific sunt determinate n conditiile precizate la pct. 5.4. Viteza de ridicare a temperaturii este minim pentru realizarea gradului critic de maturizare n durata tk si corespunde puterii instalate minime. Mrirea vitezei de ridicare determin o crestere important a puterii instalate, n paralel cu o reducere nesemnificativ a duratei tk si a consumului specific. Alegerea unui regim RTCk (tabelul C5.7 ..C5-10) (fig. 3.3 din anexa B3) 5.8.n conditiile de la pct. 5.1, pentru durate critice de maturizare reduse, se poate adopta un regim termic RTCk, mai eficient din punct de vedere al consumului de energie dect regimul termic TCk, recomandat conform pct. 5.3. 5.9. Dac sunt ndeplinite conditiile de la pct. 5.1, pe baza parametrilor determinati conform pct. 2.1 ... 2.3 (pentru Kb < 0,100) se identific dintre tabelele C5.7 ... C5.10 tabelul corespunztor tipului de beton, din care se extrag, pentru durata tk = 64 h, n functie de nivelul de asigurare adoptat, parametrii ce caracterizeaz regimul termic RTCk; rezult:

temperaturile caracteristice: b, la terminarea punerii n oper; t de tratare izoterm si c Ia terminarea perioadei critice de maturizare, n C;

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 52 of 160

duratele caracteristice: tr, de ridicare a temperaturii; tt de tratare izoterm si tc de variatie natural a temperaturii dup ncetarea nclzirii; n h; puterile specifice Psr si Pst necesare n perioadele tr si tt, n W/m3; consumul specific de energie necesar pe santier Qss. n kWh/m3; pentru transformare n Kcal/m3 se multiplic cu 860 Kcal/kWh.

5.10. Puterea si consumul specific snt determinate n conditiile precizate la pct. 5.4. n tabele se.prezint dou variante de regimuri termice diferite din punct de vedere al puterii specifice necesare; se remarc reducerea nesemnificativ a consumului specific de energie pentru varianta Pssmax: desi puterea instalat are o crestere importanta. 6. Alegerea regimului termic la transportul si punerea n oper a betonului (Anexele C6.1 ; C6.2.) 6.1. Pentru ipoteze uzuale de organizare a procesului de transport si punere n oper, rezult din Anexa C6.1 valorile coeficientului unitar Kt, de scdere a temperaturii n perioada tt de transport de la statie la obiect iar din Anexa C6.2 cele ale coeficientului Kt , n perioada de transport pe obiect si punere n oper, tt. 6.2. n functie de temperatura b, caracteristic regimului termic adoptat (anexa C, pct. 4 si 5), de coeficientii Kt, Kt ; si de nivelul de asigurare ae se determin n Anexa C6.3 valorile (l ae) si respectiv (p ae) din care se obtin l si p. 7. Alegerea regimului termic la prepararea betonului (Anexele C7.1 ... C7.5) 7.1. Pentru tipurile de betoane din Anexa C1 preparate cu agregate av\nd umiditti variabile ntre 1% si 3% se pot obtine temperaturile finale ale apei fa si agregatelor, fag, n functie de nivelul ele asigurare ae si temperatura p necesar la descrcarea betonului din malaxor, folosind Anexele C7.1 ... C7.5. n aceleasi tabele se dau si valorile parametrului Qso pentru evaluarea, consumurilor specifice tehnice de energie cu relatia evidentiat pe ultima linie a tabelului. 7.2. Consumul specific real de energie la preparare se estimeaz prin raportarea consumului tehnic la randamentul rp al instalatiilor de nclzire a componentilor evaluat conform prevederilor din Anexa. B, pct. 4.3. 8. Definitivarea solutiei pentru maturizarea critic a betonului 8.1. Regimurile termice posibile pentru asigurarea realizrii gradului critic de maturizare Mlc, nainte de nghetare, se compar ntre ele din punct de vedere al consumului specific de energie, conform prevederilor din anexa B, pct. 4.3; 4.4. Odat cu definitivarea regimului termic se evidentiaz toti parametrii de care depinde acesta, inclusiv msurile de protectie necesare n diferitele faze ale procesului tehnologic. 9. Exemple de calcul 9.1. Parametri generali a. Tipul de beton pus n oper: B 250 L3 Pa 35 31 Compozitia efectiv trebuie s se ncadreze n limitele:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 53 of 160

A = 176; C = 325; A/C = 0,54 pn la A = 194; C = 340; A/C = 0,57 b. Niveluri de asigurare ce pot fi luate n considerare (Anexa A):

pentru metoda conservrii cldurii, fr aditivi antigel:

ae = 0 si -5 (turnarea betonului se opreste la - 5 C C C) ae = 0 -5 si -10 C; C; C; - pentru metoda conservrii cldurii cu aditivi antigel: ae = 0C si - 5C; turnarea betonului se opreste Ia -5 C ae = 0 si -5 C C; - pentru metoda nclzirii dup turnare: ae = 0 -5 - 10C (turnarea betonului se opreste la - 10C); ae = 0 -5 si -10 C; C; C; C; C; c. durata de maturizare critic (Anexa B, cpt. 1.4) se iau n considerare valorile: zk = 6 zile; tkc = 160 h. zk = 2 zile; tkc = 64 h. 9.2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz elementul de constructie din punct de vedere al masivittii si nivelului de protectie termic a. Stabilirea solutiilor de protejare si evaluare a rezistentelor termice Rsj si Rsj, conform indicatiilor din Anexa C2.1. a1. Pentru suprafetele verticale ale fundatiilor: panouri din placaj izolate termic cu 5 cm psl mineral, (Anexa C2.7, poz. 7, col. 2), protejate suplimentar cu prelat din pnz impermeabil de 3 mm (Anexa C2.7, poz. 13) cu strat de aer vertical de 2 cm. Rsj = Rsj = 0.696 + 0,190 = 0,886 m2K/W a2. Pentru suprafetele orizontale ale fundatiilor se adopt aceeasi solutie de protejare ca si pentru cele verticale; stratul de aer este ns de 5 cm orizontal, Ia flux termic ascendent (de jos n sus). Rsz = 0,696 + 0,190 = 0,886 m2K/W Rsz = ? (Anexa C2.7 poz. 11). a3. Pentru suprafetele verticale ale diafragmelor se adopt solutia de a se folosi panouri de cofraj metalice de inventar, existente n stoc, nclzitoare, dar fr a fi alimentate cu energie termic (metoda conservrii cldurii), anexa C2.7, poz. 10, col. 2: Rsj = Rsj = Rs1j = 1,060 m2K/W. b. Evaluarea parametrilor (Ms/Rs)j; Kbj, conform indicatiilor din Anexa C2.3 si C2.4 si valorilor din tabelele C2.4 ... C2.6 - Fundatie: 2,00 x 2,50 avnd h = 1,50 m. Pe directia celor dou axe orizontale, din tabelul C2.4 rezult pentru Rsj = Rsj = 0,886 m2K/W

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 54 of 160

dx = 2,00 m; (Ms/Rs)x = 0,96 - (0,96 0,88) Kbx < 0,200 dy = 2,50 m; (Ms/Rs)y = 0,73- (0,73 0,67) 0,200 < Kby < 0,300 Pentru directia vertical, Rsj = 0,886; Rsj = ? rezult din tabelele C2.5 si C2.6. dz = 1,50 m; (Ms/Rs)y = 0,58- (0,58 0,53) 0,200 < Kbz < 0,300 (Ms / Rs)z Anexa C2.3, pct. b. Ms/Rs = 0,953 + 0,725 + 0,576 = 2,254 Kb = 0,200 - Diafragm dx = 0,15 m Pentru Rsxj = Rsx = 1,060 m2 K/W, anexa C2.4 (Ms/Rs)x = 13,10 - (13,10 11,93) Kbx < 0,050 Anexa C2.5 pct. e Ms/Rs =(Ms/Rs)y = 12,4 Kb = 0,050 9.3. Alegerea regimului termic tip la maturizarea betonului Din Anexa C3 rezult c regimurile termice tip se vor extrage pentru beton B 250 - L 3, Pa 35 31 din: - pentru fundatie, regim CCk; Kb 0,200 din Anexa C4.3
-

pentru diafragm, regim CCk; Kb 0,050 din Anexa C4.6

- pentru diafragm, regim TCk; tk = 160 h din Anexa C5.1 - pentru diafragm, regim TCk; tk = 64 h din Anexa C5.3 - pentru diafragm, regim RCk; RTCk; tk = 64 h din Anexa C5.5 si C5.8 9.4. Metoda conservrii cldurii, regimul CCk a. Fundatie; Anexa C4.3. Se adopt regimul termic corespunztor valorii Ms/Rs = 3 >2,25 si Kb = 0,200, pentru tk = 160 h (6 zile=.

Ms/Rs

Kb

ae

tk = t c

Zx

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 55 of 160

2,5

9,1

133

0,200

-5

3,5

7,7

140

-10

4,5

5,9

151

b. Element de constructie diafragm, regim CCk, B 250 L 3 Pa 35 31, Kb = 0,05 Anexa C4.6 Se alege regimul termic pentru Ms/Rs = 12,4 prin interpolare ntre Ms/Rs = 12 si 14.

tk ae plan. h b

Regim termic

Solutia de protejare a

tk

elementului

4,5

2,5

156

160

-5

15,0

2,5

86

-10

Neeconomic

Conf. pct. 63 9.2. a3

16,5

10,5

64

-5

Neeconomic

-10

Neeconomic

Solutiile Neeconomice necesit temperaturi b > 16...17C respectiv p > 25 ... 30C. Se poate retine c solutie cert numai varianta corespunztoare duratei tk = 160 h pentru nivelul de asigurare 0C. Solutia tk = 160 h si ae = -5C poate fi retinut pentru a fi comparat cu solutiile specifice nclzirii dup turnare. Solutia tk = 64 h si ae = 0C trebuie eliminat c neeconomic, c si cele corespunztoare nivelelor de asigurare ae = -5C si ae = 10C. 9.5. Metoda nclzirii dup turnare pentru elementul de constructie diafragm: a. Regim TCk. Se folosesc Anexa C5.1 pentru tk = 160 h si Anexa C5.3 pentru tk = 64 h; pentru Ms/Rs = 12,4 se interpoleaz ntre Ms/Rs =12 si Ms/Rs = 14.

Regim termic ae Pst Qss

Solutia de protejare a

plan.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 56 of 160

h b t c tt tc

W/m3

KWh/ m3

elementului

3.0

34.4

126.6

19

0.7

160

-5

1.0

111.3

38.5

88

9.9

-10

1.0

125.0

20.4

158

19.7

Conf. pct. 9.2. a3

13

13

11.2

38.2

25.8

61

2.3

64

-5

13

13

11.0

51.4

12.6

127

6.5

-10

14

14

8.7

41.6

22.4

207

8.6

b. Regim termic RTCk pentru tk = 64 h. Se foloseste Anexa C5.5. Se interpoleaz pentru Ms/Rs = 12,4, ntre Ms/Rs = 12,4 si 14 se ia n considerare puterea specific instalat, minim.

Solutia de protejare ae b t c tr tt tc Psr Pst Qss a elementului

14

11.5

7.4

22.4

34.2

1149

67

10.0

-5

14

11.8

8.7

41.9

13.4

1254

134

16.9

Conf. pct. 9.2. a3

1 10 15 9.7 9.3 33.3 21.4 1294 208 19.0

9.6. Regimul termic la transportul, punerea n oper si prepararea betonului ; consumuri specifice totale (Qs). Din Anexa C6.1 rezult pentru transportul betonului la distanta D = 5 km cu autoagitatorul prevzut cu capac (solutia, 1. b), coeficientul Kt = 0,200. Din anexa C6.2 se obtine pentru punerea n oper a betonului n fundatii, folosind bene izolate termic (solutia 1.d), coeficientul Kt = 0,070. Tot din Anexa C6.2 se obtine pentru punerea n oper a betonului n diafragme, folosind bene izolate termic (solutia 2.d), coeficientul Kt

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 57 of 160

= 0,098 ~ 0,100. Valorile temperaturilor l si p, n functie de temperaturile b stabilite la punctele 9.4 a si b, respectiv 9.5 a si b, se determina din Anexa C6.3, iar consumurile specifice de energie la preparare pentru rp = 1, diu Anexa C7.3. Se folosesc indicatiile din Anexa C, pct. 6.1; 6.2 si 7.1 si se tine seama c n conformitate cu prevederile de la pct. 8.3d din Normativ, temperatura minim la preparare este p = +5 C. Toate valorile p, se rotunjesc n plus pan la grade ntregi. n tabelul urmtor se d ca exemplu cum se organizeaz calculul si cum se prezint parametrii ce caracterizeaz regimul termic pentru elementul de constructie fundatie, analizat la pct. 9.4 a, pentru durata tk = 160 h (6 zile).

Regim termic Nivel de asigurare Preparare, transport, punere Maturizare n opera Qs rp=1 KWh/ Qso ae ae Tip b c tc l p KWh/ m3 Qsp KWh/ m3 m3

2.5

9.1

133

2.7

5 1.75

5.6

5.6

-5 0 CCk

3.5

7.7

140

3.7

5.6

5.6

-5

3.5

7.7

140

4.2 7 4.35

9.8

9.8

4.5 10 5.9 151 4.8

9.8 9.8

Ipoteze (parametri caracteristici) B 250 + L 3 + Pa 35 31 Kt = 0,200 Mk = 1310 hC Kt = 0,070 Ms/Rs = 2,25 fag = fc = ae Kb = 0,200 uag = 2% 9.7. Bilantul energetic n cazul diafragmei pentru care s-au analizat concomitent mai multe variante de regimuri termice, tabelul centralizator al rezultatelor reprezint si bilantul energetic al solutiilor posibile pe baza cruia se alege varianta optim. n tabelul urmtor se d si un exemplu de asemenea bilant energetic.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 58 of 160

Din rezultatele obtinute rezult pentru elementul analizat - diafragm - urmtoarele concluzii: - Regimul CCk este solutia cea mai economic pentru tk = 160 h si niveluri de asigurare ae = 0 ae = 0 C; C. - Pentru niveluri de asigurare de - 5 solutia cea mai economic este un regim TCk cu tk = 160 h, dac randamentele instalatiilor de la C preparare si de pe santier sunt egale rs = rp. - Pentru durate scurte tk = 64 h regimurile cele mai economice sunt cele de tip RTCk, pentru toate nivelurile de asigurare. Se remarc faptul ca pentru ae = - 10 regimul RTCk cu tk = 64 h conduc la regimuri termice cu consumuri specifice mai reduse dect TCk cu tk = C 160 h; aceste consumuri pot fi reduse si mai mult prin cresterea puterii instalate (dup cum rezult din Anexa C5.8). n toate variantele consumurile specifice sunt mai reduse dac se iau msuri pentru reducerea coeficientilor Kt; Kt de scdere a temperaturii betonului n timpul transportului si punerii n oper. c. Regimurile termice adoptate se evidentieaz n fisa tehnologic ntr-un tabel n care se nscriu si msurile specifice necesare pentru realizarea lor ; exemple n Anexele C8.1 si C3.2. 9.8. Marea important pe care o prezint protejarea elementului de constructie n perioada de maturizare critic a betonului n perioada de transport si punere n oper rezult din exemplul urmtor n care se analizeaz elementul de fundatie ntr-o variant de protejare insuficient. a. Fundatia, se cofreaz si se protejeaz si la partea superioar cu panouri neizolate termic (Anexa C2.7, solutia 6) si se acoper cu o prelat care nchide un strat de aer vertical de 2 cm, respectiv orizontal de 5 cm (Anexa C2.7, solutia 13). - pentru fetele verticale; Rsj = Rsj = 0,126 + 0,190 = 0,316 m2 K/W - pentru fetele orizontale Riz = 0,126 + 0,190 = 0,316 Rsz = ? Din tabelul C2.4 rezult pentru Rsj = Rsj = 0,316 Procednd ca la pct. 9.2.b, se obtine: dx = 2,00 m; (Ms/Rs)x = 1,85 - (1,85 1,56) dz = 2,50 m; (Ms/Rs)x = 1,33 - (1,33 1,14) dz = 1,50 m; (Ms/Rs)x = 1,01 - (1,01 0,88) (Ms/Rs)z = 0 Ms/Rs = 1,794 + 1,300 + 0,989 = 4,1 W/C m3 Kb = Kbx = 0,300 < Kby; Kbz

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 59 of 160

Din tabelul Anexa C4.3 pentru Kb = 0,200 si tinnd seama de prevederile din Anexa C, pct. 4.3, rezult pentru tk = 160 h. ae = 0C b = 2,5 ae = -5C b = 4,5 ae = -10C b = 6 = 3C = 6C = 9C

b. Pentru regimul termic la transport se adopt din Anexa C6.1 solutia 2 a avnd Kt = 0,280 iar din Anexa C6.2 solutia 1a cu Kt = 0,382; din Anexa C6.3 se obtin temperaturile e si p, iar cu datele din Anexa C7.3 se calculeaz Qsp (Anexa C, pct. 7.1). c. Rezult regimurile termice din tabelul urmtor, n care s-a evidentiat si diferenta Qs fat de solutiile analizate la pct. 9.4.a si 9.6.

Regim termic tk ae ae b e p Qs0 Qs=Qsp

Qs

KWh/m3

0 0 -5 CCk 160

4.4

6 1.75

6.4

+1.2

+14

8.8

11

10.2

+4.6

+82

-5 -5

11.2

17 4.35

17.4

+8.4

+89

9 10 15.6 23

22.1

-12.3

+126

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 60 of 160

d. Influenta temperaturii betonului la terminarea punerii n oper, b iese n evident dac se aplic conditiile de transport si punere n oper de la pct. b. de mai sus variantei de regim termic analizat la pct. p.4.a.; rezult regimurile termice la transport si preparare din tabelul urmtor n care s-au evidentiat de asemenea diferentele Qs fat de solutiile analizate la pct. 9.4.a.. si 9.6. Se subliniaz faptul c diferente (p b) este cu att mai mare cu ct creste temperatura b, ceilalti parametri Kt; Kt; ae rmnnd constanti (fig. 6.1.). Tot din fig. 6.1. rezult c diferentele (p1 p2) sunt ntotdeauna mai mari dect (b1 b2).

Regim termic tk ae ae b e p Qs0 Qs=Qsp

Qs

KWh/m3

0 0 -5 CCk 160 -5 -5 -10

2.5

3.7

5 1.75

5.6

3.5

5.2

7.2

+1.6

+28

3.5

6.6

11 4.35

12.8

+3.8

+42

4.5

9.0

14

15.1

+5.3

+54

Ipoteze: - Transportul betonului cu autoagittorul de 5 m3 prevzut cu capac (Anexa C.6.1. solutia 2.a), la D = 5 km; tt = 20, Kt = 0,280. - Asteptarea n bene de 1 m3 neprotejate si punerea n oper n fundatii (Anexa C.6.2. solutia 1.a), tt = 40, Kt = 0,382. Pentru aceste motive consumurile specifice minime de energie se obtin ntotdeauna n cazul temperaturilor b minime, indiferent de metoda adoptat pentru maturizare (conservarea cldurii sau nclzirea dup turnare), dac randamentele sunt egale (rs = rp). ANEXA C.1

TIPURILE DE BETOANE PENTRU CARE S-AU TIPIZAT SOLUTII DE REGIMURI TERMICE SI CARACTERISTICILE LOR Compozitia kg/m3 A/C (*) A C Ag hC Mk Psex

Nr. Tipul betonului crt.

Limite

a B 150-L2-Pa 351 31 c b

162

240

0.68

1576

3.445

170

240

1971

0.73

1686

3.405

178

244

0.73

1686

3.462

176

289

0.61

1422

4.254

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 61 of 160

B 200-L3-Pa 532 31

185

289

1886

0.64

1488

4.216

194

303

0.64

1488

4.421

a B 250-L3-Pa 353 31 c b

176

325

0.54

1220

4.900

185

325

1854

0.57

1310

4.886

194

340

0.57

1310

5.112

a B 250-L3-P 404 31 c b

176

298

0.59

1243

5.320

185

298

1818

0.62

1316

5.247

194

313

0.62

1316

5.511

a B 300-L3-P 405 31 c b

185

342

0.54

1108

6.244

195

342

1812

0.57

1189

6.181

205

360

0.57

1189

6.507

a. limita superioar din punct de vedere al raportului A/C (Mk) b. compozitia de baz c. limita superioara din punct de vedere al dozajului C

ANEXA C.2.1

EVALUAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE PROTECTIEI BETONULUI

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 62 of 160

Nota: (*) Valorile Rs1j, Rs1j ; Rs1j respectiv Rs3j, Rs3j ; Rs3j extrase din tabelul C.2.7.a. col. 2 sau 5 pot fi majorate prin adaugarea valorilor din Tabelul C.2.7.b. corespunzatoare solutiilor de sporire a rezistentei termice.

ANEXA C.2.2

EVALUAREA PARAMETRILOR (MS / RS)j SI Kbj PE DIRECTIA dj

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 63 of 160

ANEXA C.2.3

EVALUAREA PARAMETRILOR (MS / RS)j SI Kb PENTRU UN ELEMENT DE CONSTRUCTIE

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 64 of 160

ANEXA C.2.4.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 65 of 160

ANEXA C.2.5

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 66 of 160

ANEXA C.2.6.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 67 of 160

ANEXA C.2.7.

REZISTENTELE TERMICE ALE UNOR SOLUTII RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN BETON

C.2.7.a. Rcire Solutia de protejare Nr. natural nclzire dup turnare

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 68 of 160

crt. RS1J

Mediu nclzit 3 abur 0,049 grosime. aer abur 0,073 mm. aer abur 0,079 mm cuplat cu folie de 1 mm gros. aer 0,122 0,116 0,083 0,049 0,092 0,077 RS0J RS3J

4 0,010

5 0,053

Folie de polietilen do 1 mm 1

Prelat din pnz impermeabil de 3 2

PreIat din pnz impermeabila de 3, 3

Plapum din poliuretan de 3 cm 4 grosime intre dou folii de polietilen de 1 mm. 0,651

abur

0,655

aer

0,694

abur 5 Idem cu 4 cm de poliuretan 0,713 aer abur 0,117 mm tipizate neizolate termic aer abur 0,696 mineral, (p = 250 Kg/m3; = 0,08) aer

0,126 0,004

0,717 0,756 0, 121 0,160 0,700 0,739 0,047 0,036

Panouri de cofraj din placaj F de 10 6

Idem, izolate termic cu 5 cm psl 7

Cofraje metalice neprotejate termic

0,043 aer 0,043

Idem, izolate termic cu 6 cm de 9 psl mineral avnd 9,5% punti termice Cofraje metalice nclzitoare (perete dublu) protejate la exterior cu 6 cm 10 vat mineral de sticl (100 Kg/m3) sau 8 cm de psl mineral (250 Kg/m3) si 14,3% punti termice. 1,060 aer 0,043 0,943 abur 0,004 0,904 0,722 -

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 69 of 160

11

Terenul de fundatie (dezghetat)

ANEXA C.2.7.

SPORIREA REZISTENTELOR TERMICE RS1J, RS3J PRIN PROTEJAREA SUPLIMENTAR CU FOLIE DE POLIETILEN SAU PRELAT CE NCHID UN STRAT DE AER STATIONAR

C.2.7.b. Strat de aer Solutia Nr. de crt. protejare 1 cm 2 cm 5 cm cm cm 10 15 vertical, de grosime Flux termic 1 cm 2 cm 5 cm orizontal de grosime

Solutia 12 1 tabel C.2.7a 0.146 0.166 0.186 0.176 0.166

ascend 0.146 descend 0.156 0.166

Solutia 13 2 tabel C.2.7a 0.170 0.190 0.210 0.200 0.190

ascend

0,170

0,180

0,190

descend

0,180

0,200

0,210

Solutia ascend 3 14 tabel descend C2.7a 0,186 0,206 0,216 0,176 0,196 0,216 0,206 0,196 0,176 0,186 0,196

ANEXA C.3.

TIPURI DE REGIMURI TERMICE PROIECTATE N FUNCTIE DE PARAMETRII CARACTERISTICI

ae = 0C; -5C; -10C

Ms / Rs = variabil Anexele ce contin regimurile termice tipizate pentru metoda

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 70 of 160

ConserNr. Tipul betonului crt. Kb tk (h) varea caldurii CCk

nclzirea dup turnare

TCk

RCk

RTCk

B 150-L2-Pa 351 31 0,200 var* C4.1 -

0.200

var*

C4.2

B 200-L3-Pa 352 31 0.050

var*

C4.5

160

C4.5

C5.1

64

C4.5

C5.3

C5.5

C5.7

0.200

var*

C4.3

B 250-L3-Pa 353 31 0.050

var*

C4.6

160

C4.6

C5.1

64

C4.6

C5.3

C5.5

C5.8

0.200

var*

C4.4

var* 4 B 250-L3-P 40-31 0.050 160

C4.7

C4.7

C5.2

64

C4.7

C5.4

C6.6

C5.9

var*

C4.8

B 300-L3-P 40-31

0.050

160

C4.8

C5.2

64

C4.8

C5.4

C5.6

C5.10

(*) Valorile ntre 64 h ... 160 h (si peste) sau 2 zile ... 6 zile (si peste)

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 71 of 160

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,200


b

Beton B 200 L Pa 35-31; M = 1488 h0C


3 k

ANEXA C.4.2.

ae

Ms

>6z=160h

6z=160h

5z=136h

4z=112h

3z=88h

2z=64h

Rs

b
3

c
4

b
6

c
7

b
9

c
10

b
12

c
13

b
15

c
16

b
18

c
19

11

14

17

20

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 72 of 160

1,5

9,6

176

2,5

10,7

141

3,5

11,7

121

4,5

12,7

109

7,5

15,7

87

13,5

21,7

64

1,5

8,6

186

2,5

9,6

148

3,5

10,5

127

5,5

12,5

104

8,5

15,3

85

14,5

21,2

64

1,5

7,3

196

2,5

8,5

155

3,5

9,5

131

5,5

11,3

107

8,5

14,0

87

15,5

20,6

63

1,5

6,7

209

3,5

8,4

137

4,5

9,3

121

5,5

10,2

110

9,5

13,6

86

15,5

19,1

64

1,5

6,8

224

3,5

7,5

144

4,5

8,3

126

6,5

9,9

106

9,5

12,3

88

15,5

18,4

64

1,5

4,9

243

3,5

6,5

152

4,5

7,3

132

6,5

8,8

108

10,5

11,9

87

16,5

7 0 8

1,5

4,1

266

4,5

6,4

138

5,5

7,1

124

7,5

8,5

106

11,5

11,4

85

1,5

3,3

293

4,5

5,6

146

5,5

6,2

129

7,5

7,5

109

12

10,9

85

1,5

2,6

326

4,5

4,7

154

5,5

5,3

133

7,3

109

12

9,8

88

10

1,5

2,1

386

4,7

154

5,3

133

6,9

106

13

9,4

87

11

1,5

1,2

386

4,4

143

4,9

128

6,1

111

14

9,0

85

12

1,3

386

3,6

154

4,2

136

10

5,8

110

15

8,6

86

14

1,0

294

3,1

145

3,6

133

12

5,1

108

16

7,1

88

16

1,2

219

10

2,5

147

11

2,9

132

14

4,4

109

1,5

8,8

209

2,5

10,2

158

3,5

11,3

132

5,5

13,5

107

8,5

16,6

87

14,5

22,7

64

1,5

4,9

311

3,5

9,1

147

4,5

10,2

127

6,5

12,4

105

9,5

15,5

87

15,5

21,6

64

2,5

3,7

258

4,5

8,0

140

5,5

9,2

123

6,5

10,3

112

10,5

14,4

86

16,5

20,4

64

-5

3,5

3,3

207

5,5

6,5

136

5,5

7,0

136

7,5

9,3

111

11,5

13,3

86

3,0

176

5,7

143

6,9

117

8,5

8,2

108

12,5

12,2

85

2,6

171

4,6

139

5,9

122

7,1

112

13

11,1

87

3,2

144

4,8

125

11

7,0

105

14

9,9

87

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 73 of 160

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,200


b

Beton B 250 L Pa 35-31; M = 1310 h?C ?


3 k

ANEXA C.4.3.

ae
0C

Ms Rs 2 1 2 3 4 5 6 7

>6z=160h

6z=160h t

5z=136h t

4z=112h t

3z=88h t

2z=64h t

b
3 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 4 1,5 1,5 2,5 3,5 -

c
4 8,1 7,3 6,5 5,7 4,9 4,2 3,5 2,8 2,2 1,7 1,2 1,0 9,3 6,4 5,7 5,1 -

b
6 1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 5 6 7 2,5 2,5 3,5 4,5 4,5 5 6

c
7 9,8 8,9 9,1 8,2 7,3 6,5 6,3 5,8 5,0 4,2 4,1 4,0 3,5 2,6 10,6 8,4 7,7 6,0 4,6 3,2 2,1

b
9 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 4,4 5 7 8 2,5 3,5 4,5 4,5 4,4 6 7

c
10 10,9 9,9 9,1 9,0 8,2 7,3 6,5 6,4 5,8 5,1 4,2 4,1 4,0 3,2 10,6 9,8 9,0 6,9 6,6 5,7 4,4

b
12 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 6,5 7 7 8 10 4,5 4,5 5,5 5,5 6,5 7 8

c
13 11,9 10,9 10,9 9,9 9,1 8,1 8,0 7,3 6,4 6,2 6,1 5,5 4,6 4,2 12,7 10,9 10,1 8,2 7,4 6,5 5,8

b
15 5,5 6,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5 8,5 8,5 9 10 11 12 14 6,5 7,5 7,5 8,5 9,5 10 11

c
16 14,0 13,8 12,8 11,7 11,5 10,5 10,3 9,3 8,4 8,3 7,9 7,7 6,7 6,2 14,7 14,1 12,2 11,4 10,6 9,7 8,0

b
18 10,5 11,5 12,5 12,5 13,5 13,5 14,5 15 16 18 12,5 12,5 13,5 14,5 15,5 16 -

c
19 19,1 18,6 18,3 17,1 16,8 15,5 15,1 14,8 14,4 13,2 20,7 19,2 18,3 17,5 16,6 15,7 -

5 168 176 185 198 214 231 251 278 306 340 340 257 177 233 191 169 -

8 153 160 133 139 145 153 134 141 151 160 136 136 138 145 136 154 140 130 147 157 157

11 123 128 133 118 122 127 134 121 127 135 136 136 122 128 136 125 118 130 124 126 126

14 106 110 101 104 108 112 105 109 112 106 106 111 112 107 102 109 105 112 110 112 109

17 87 84 86 88 85 88 85 88 88 88 87 86 87 85 87 87 88 88 87 88 87

20 64 64 62 64 63 64 64 64 62 64 63 64 64 63 63 64 -

0 8 9 10 11 12 14 16 1 2 3 -5 4 5 6 7

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,200


b

Beton B 250 L Pa 40-31; M = 1324 h?C ?


3 k

ANEXA C.4.4.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 74 of 160

ae
0C

Ms Rs 2 1 2 3 4 5 6 7

>6z=160h

6z=160h t
c

5z=136h t
c

4z=112h t
c

3z=88h t
c

2z=64h t
c

b
3

c
4

b
6

c
7

b
9

c
10

b
12

c
13 12,6 11,7 10,6 10,4 9,5 8,7 8,6 7,8 7,6 6,9 6,3 5,7 5,1 4,2

b
15 5,5 6,5 6,5 6,4 7,5 7,5 8,5 8,5 9,5 10 10 11 12 13

c
16

b
18

c
19

11

14

17

20

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 3

8,7 7,8 6,9 6,3 5,6 4,8 4,1 3,4 2,8 2,2 1,1 1,0

162 170 179 190 202 217 235 257 282 312 340 297

1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 5 5 6

10,5 9,7 9,6 8,7 7,8 7,0 6,3 6,2 5,6 4,9 4,5 4,3 3,4 2,6

149 155 130 136 141 148 156 136 144 154 136 136 153 157

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5 6 7

11,6 10,7 9,6 8,7 8,6 7,8 7,1 6,3 6,2 5,6 4,9 4,8 4,0 3,1

121 125 130 136 120 125 131 136 124 129 136 136 129 136

3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 6,5 7 7 8 9

105 108 112 104 107 110 104 107 112 107 107 112 109 112

87 14,6 83 14,5 86 13,4 88 12,3 85 12,2 87 11,1 85 10,9 87 10,0 85 9,7 85 8,0 88 7,8 85 7,1 87 6,1 88

10,5 11,5 11,5 12,5 13,5 13,5 14,5 14 15 16 -

20,1 19,5 18,2 17,8 17,5 16,2 15,8 13,4 14,2 13,8 -

64 63 64 64 63 64 63 64 64 64 -

8 9 10 11 12 14 16

1 2 3 -5 4 5 6 7

1,5 1,5 1,5 2,5 3,5 -

10,2 7,4 1,7 2,7 3,2 -

171 215 378 246 184 -

2,5 2,5 3,5 3,5 4,5 5 6

11,4 9,3 8,5 6,1 5,5 4,3 3,6

132 148 135 157 143 127 140

2,5 3,5 3,5 4,5 5,5 5,5 7

11,4 10,5 8,5 7,8 7,0 6,3 5,3

132 122 135 126 121 127 119

3,5 4,5 5,5 5,5 6,5 7,5 8

12,5 11,7 11,0 9,0 8,2 7,5 6,6

112 107 103 110 108 102 106

6,5 7,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11

15,6 15,1 13,1 12,2 11,3 10,5 9,6

87 84 88 87 86 84 86

11,5 12,5 13,5 14,5 15,5 16,5 -

20,8 20,0 19,1 18,3 17,4 17,0 -

64 64 36 63 63 62 -

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,200


b

Beton B 250 L Pa 40-31; M = 1324 h?C ?


3 k

ANEXA C.4.4.

ae

Ms

>6z=160h

6z=160h

5z=136h

4z=112h

3z=88h

2z=64h

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 75 of 160

Rs 2 1 2 3 4 5 6 7

b
3

c
4

b
6

c
7

b
9

c
10

b
12

c
13 12,6 11,7 10,6 10,4 9,5 8,7 8,6 7,8 7,6 6,9 6,3 5,7 5,1 4,2

b
15 5,5 6,5 6,5 6,4 7,5 7,5 8,5 8,5 9,5 10 10 11 12 13

c
16

b
18

c
19

11

14

17

20

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 3

8,7 7,8 6,9 6,3 5,6 4,8 4,1 3,4 2,8 2,2 1,1 1,0

162 170 179 190 202 217 235 257 282 312 340 297

1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 5 5 6

10,5 9,7 9,6 8,7 7,8 7,0 6,3 6,2 5,6 4,9 4,5 4,3 3,4 2,6

149 155 130 136 141 148 156 136 144 154 136 136 153 157

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5 6 7

11,6 10,7 9,6 8,7 8,6 7,8 7,1 6,3 6,2 5,6 4,9 4,8 4,0 3,1

121 125 130 136 120 125 131 136 124 129 136 136 129 136

3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 6,5 7 7 8 9

105 108 112 104 107 110 104 107 112 107 107 112 109 112

87 14,6 83 14,5 86 13,4 88 12,3 85 12,2 87 11,1 85 10,9 87 10,0 85 9,7 85 8,0 88 7,8 85 7,1 87 6,1 88

10,5 11,5 11,5 12,5 13,5 13,5 14,5 14 15 16 -

20,1 19,5 18,2 17,8 17,5 16,2 15,8 13,4 14,2 13,8 -

64 63 64 64 63 64 63 64 64 64 -

8 9 10 11 12 14 16

1 2 3 -5 4 5 6 7

1,5 1,5 1,5 2,5 3,5 -

10,2 7,4 1,7 2,7 3,2 -

171 215 378 246 184 -

2,5 2,5 3,5 3,5 4,5 5 6

11,4 9,3 8,5 6,1 5,5 4,3 3,6

132 148 135 157 143 127 140

2,5 3,5 3,5 4,5 5,5 5,5 7

11,4 10,5 8,5 7,8 7,0 6,3 5,3

132 122 135 126 121 127 119

3,5 4,5 5,5 5,5 6,5 7,5 8

12,5 11,7 11,0 9,0 8,2 7,5 6,6

112 107 103 110 108 102 106

6,5 7,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11

15,6 15,1 13,1 12,2 11,3 10,5 9,6

87 84 88 87 86 84 86

11,5 12,5 13,5 14,5 15,5 16,5 -

20,8 20,0 19,1 18,3 17,4 17,0 -

64 64 36 63 63 62 -

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,050


b

Beton B 200 L Pa 35-31; M = 1488 h?C ?


3 k

ANEXA C.4.5.

ae
0

Ms Rs

>6z=160h

6z=160h t

5z=136h t

4z=112h t

3z=88h t

2z=64h t

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 76 of 160

2 1 2 3 4 5 6 7

10

11

12

13 13 12 10 10 10 9 8 8 8 6 6 5 4 3 -

14

15 6,5 7,5 7,5 8,5 8,5 9,5 10,5 11 11 12 12 13 14 16 -

16

17

18

19

20

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 4 7 -

10 9 8 7 6 5 4 4 3 2 2 1 1 1 -

171 181 184 184 214 229 261 288 319 378 378 378 282 197 -

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5 5 6 7 9 -

11 10 8 8 8 7 6 6 5 4 3 3 2 2 -

138 143 149 157 138 146 159 143 152 152 160 151 153 148 -

3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6 7 7 8 10 -

12 11 10 9 9 8 7 7 6 5 5 4 3 2 -

116 121 126 131 120 126 135 126 129 129 125 133 135 132 -

4,5 4,5 4,5 5,5 6,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8 9 9 10 12 -

103 108 111 105 99 104 110 105 105 109 106 112 112 110 -

15 14 13 13 12 11 11 10 9 9 8 7 6 5 -

87 84 87 84 87 85 84 84 87 83 88 88 88 86 -

12,5 12,5 13,5 14,5 14,5 15,5 16 17 18 18 19 20 -

20 19 19 18 17 16 15 15 14 13 12 12 -

62 94 63 61 63 63 64 62 61 64 63 62 -

8 9 10 11 12 14 16 25

1 2 3 -5 4 5 6

122 1,5 1,5 2,5 3,5 8 5 4 4 198 295 238 188 2,5 3,5 3,5 4,5 5 6 10 9 7 6 4 3 147 136 158 146 149 146 3,5 3,5 4,5 5,5 6 7 11 136 9 127 8 122 7 127 5 121 4 8 6 108 11 9 86 7,5 8 103 10,5 11 83 6,5 8 109 9,5 11 86 5,5 9 111 9,5 13 82 5,5 11 104 8,5 14 82 4,5 12 107 17 15 84

13,5 13,5 14,5 15,5 15,5 16

21 19 18 17 16 14

60 63 62 62 63 64

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,05


b

Beton B 250 L Pa 53-31; M = 1310 h?C ?


3 k

ANEXA C.4.6.

ae
0

Ms Rs

>7z=160h

7z=160h t

6z=136h t

5z=112h t

4z=88h t

3z=64h t

C 2

b
3

c
4

b
6

c
7

b
9

c
10

b
12

c
13

b
15

c
16

b
18

c
19

11

14

17

20

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 77 of 160

1 2 3 4 5 6 7 0 8 9 10 11 12 14 16 25

1,4 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 4 -

8 7 7 6 5 5 4 3 3 2 1 1 -

163 172 180 172 209 226 246 272 300 333 333 242 -

1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4 5 6 -

10 9 9 8 8 7 6 6 5 5 4 3 2 2 -

149 155 128 134 141 148 160 140 150 160 160 160 151 156 -

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 4,5 5 6 7 -

11 10 9 8 8 8 7 7 6 5 5 4 3 2 -

118 123 128 134 118 122 131 118 124 131 134 134 129 134 -

3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 6,5 7 7 8 9 17

12 11 10 9 9 8 8 8 7 7 6 5 4 3 1

101 104 112 112 103 106 102 106 109 102 102 107 104 107 101

5,5 5,5 5,5 6,5 6,5 6,5 6,5 7,5 8,5 9 9 10 11 12 -

14 13 12 12 11 10 10 9 9 8 7 7 6 5 -

82 85 87 83 86 88 86 88 85 85 88 86 84 86 -

9,5 10,5 10,5 11,5 11,5 12,5 13,5 13,5 14 15 15 16 17 18 -

18 17 16 16 15 15 15 14 13 12 11 11 10 9 -

63 62 63 61 63 62 62 62 63 62 64 63 62 93 -

1 2 3 -5 4 5 6

1,5 1,5 2 3 4 -

9 6 1 2 3 -

167 221 339 221 168 -

2,5 2,5 3,5 4,5 5,5 6

10 8 8 7 7 3

126 144 131 118 114 139

2,5 3,5 3,5 4,5 5,5 6

10 10 8 7 7 5

126 115 131 118 114 113

3,5 4,5 4,5 5,5 6,5 7

11 11 9 8 8 6

106 99 107 102 98 100

5,5 6,5 6,5 7,5 8,5 9

13 13 11 11 10 8

85 82 86 84 82 84

10,5 10,8 11,5 12,5 13,5 14

18 17 16 16 15 13

61 63 63 62 61 62

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,05


b

Beton B 250 L P 40-31;


3

ANEXA C.4.7.

ae
0

Ms Rs

>7z=160h

7z=160h t

6z=136h t

5z=112h t

4z=88h t

3z=64h t

C 2

b
3

c
4

b
6

c
7

b
9

c
10

b
12

c
13

b
15

c
16

b
18

c
19

11

14

17

20

1,5

10

135

2,5

11

112

4,5

13

88

9,5

18

63

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 78 of 160

2 3 4 5 6 7 8 0 9 10 11 12 14 16 25

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 3 -

7 7 6 5 5 4 3 3 1 1 -

174 185 197 212 231 248 274 305 336 289 -

1,5 1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 5 6 14

10 9 8 8 7 7 6 6 5 5 4 3 2 1

150 158 160 136 143 151 160 138 146 160 160 144 147 142

2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5 6 7 16

11 11 9 8 8 7 7 7 6 5 4 4 4 1

119 125 131 136 119 125 121 117 122 129 129 122 127 113

3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6 6 7 8 17

12 11 10 9 9 8 7 7 7 5 5 4 4 2

103 106 111 95 105 108 112 105 108 110 110 111 104 101

5,5 5,5 6,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5 9 10 10 11 12 19

13 12 12 11 10 10 10 9 8 8 7 6 5 3

83 86 83 85 88 84 86 84 83 80 81 83 84 88

10,5 10,5 11,5 11,5 12,5 12,5 13,5 14 15 15 16 17 18 -

18 17 17 16 16 14 14 13 13 11 11 10 8 -

61 63 61 63 61 63 62 62 60 62 60 62 63 -

1 2 3 -5 4 5 6

1,5 1,5 1,5 2,5 3,5 -

10 8 2 3 4 -

161 219 342 223 166 -

2,5 2,5 3,5 3,5 4,5 -

11 9 8 6 6 -

123 138 124 144 130 -

2,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5

11 10 8 8 6 4

123 113 124 114 130 133

3,5 4,5 4,5 5,5 5,5 6,5

12 11 10 9 7 7

104 98 105 100 108 101

5,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5

14 13 12 11 10 9

84 81 85 83 88 85

10,5 11,5 11,5 12,5 12,5 13,5

19 19 16 16 15 14

61 60 62 61 64 62

Regim termic CC

Element de constructie K = 0,05


b

Beton B 300 L P 40-31;


3

ANEXA C.4.8.

ae
0

Ms Rs

>7z=160h

7z=160h t

6z=136h t

5z=112h t

4z=88h t

3z=64h t

C 2

b
3

c
4

b
6

c
7

b
9

c
10

b
12

c
13

b
15

c
16

b
18

c
19

11

14

17

20

1 2

1,5 1,5

11 11

125 129

2,5 2,5

12 11

101 103

3,5 4,5

13 13

87 80

8,5 8,5

17 16

62 63

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 79 of 160

3 4 5 6 7 8 9 0 10 11 12 14 16 25

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 -

6 6 5 4 4 3 2 -

170 179 192 207 223 264 300 -

1,5 1,5 1,5 1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 4 10

9 8 8 7 7 6 6 5 3 4 3 1

139 146 153 160 131 137 145 155 160 145 148 145

1,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 5 11

10 10 9 8 8 7 7 7 6 5 5 3 1

134 111 115 120 125 131 113 118 124 132 117 125 127

2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 4,5 6 6 13

11 10 10 9 9 8 8 7 7 6 5 4 2

107 111 98 102 105 109 98 101 106 110 100 107 101

4,5 4,5 4,5 4,5 5,5 5,5 5,5 6,5 6,5 7,5 8 9 15

13 12 11 10 10 9 9 9 8 8 6 5 3

82 84 86 88 83 86 88 84 86 81 84 83 83

8,5 8,5 9,5 9,5 9,5 10,5 10,5 11,5 12 13 14 15 -

16 15 15 14 13 13 12 12 11 11 10 9 -

61 63 61 62 64 62 64 62 62 60 60 60 -

1 2 3 -5 4 5 6

1,5 1,5 2 2 -

8 5 1 3 -

163 227 306 199 -

2,5 2,5 3,5 3,5 4

10 8 8 6 3

117 131 114 124 149

1,5 2,5 2,5 3,5 3,5 4,5

10 10 8 8 6 6

136 117 131 114 124 116

2,5 3,5 3,5 4,5 4,5 5,5

12 11 10 9 8 7

106 96 104 95 104 97

4,5 4,5 5,5 5,5 6,5 6,5

14 12 12 10 10 8

80 74 80 85 81 87

7,5 8,5 8,5 9,5 10,5 10,5

17 16 15 14 14 13

63 62 64 63 61 64

Regim termic TC

t = 160 h = 6 zile; M ? lim M (CC ) k s s k R R


s

K = 0,05; K = 1,075
b s

ANEXA C.5.1. B 200 L Pa 35 31; Mk = 1488


3

B 250 L Pa 53 31; Mk = 1310


3

Ms Rs 1

b
0C

b
0C

c
0C

st

ss

b
0C

b
0C

c
0C

st

ss

h 5

h 6

W/mc 7

KWh/mc 8

h 12

h 13

W/mc 14

KWh/mc 15

10 = 0?C

11

Nivel de asigurare

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 80 of 160

12 14 5 16 25 5

3,2 2,7 2,3 1,4

16,8 52,0 67,8 96,1

143,2 108,0 92,2 63,9

13 24 34 83

0,2 1,2 4 2,3 8,0 = -5?C 4

3,6 2,8 2,5 1,7

9,4 57,1 81,2 110,8

150,6 102,9 78,8 49,2

3 12 20 59

0 0,7 -1,7 6,6

Nivel de asigurare 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 25 5 5 2,3 1,9 1,4 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 38,0 71,4 85,1 92,9 99,8 104,8 108,6 113,9 117,3 124,9 122,0 88,6 74,9 67,1 56,4 48,6 42,6 34,4 28,8 16,6 13 24 34 45 56 67 77 99 120 217 0,5 1,7 2,9 4,2 5,6 7,0 8,4 11,3 14,1 28,1 4

2,6 2,6 2,1 1,8 1,6 4 1,3 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

34,6 75,6 94,8 107,4 111,4 117,3 121,0 123,8 128,2 131,3 137,8

125,4 84,4 65,2 52,6 48,6 42,7 39,0 35,0 28,0 23,4 13,4

1 10 19 29 39 48 58 77 87 106 194

0 0,7 1,8 3,1 4,3 5,7 7,0 9,5 11,2 14,0 26,7

Regim termic TC

t = 160 h = 7 zile; M ? lim M (CC ) k s s k R R


s

K = 0,05; K = 1,075
b s

ANEXA C.5.2. B 200 L Pa 40 31; Mk = 1324 h?C


3

B 300 L Pa 40 31; Mk = 1182 h?C


3

Ms Rs 1

st

ss

st

ss

h 5

h 6

W/mc 7

KWh/mc 8

0C

h 12

h 13

W/mc 14

KWh/mc 15

10 = 0?C

11

Nivel de asigurare 14 16 25 4 4 3,0 2,7 1,8 35,6 79,5 112,1 124,4 80,5 47,9 9 17 56 0,3 1,4 6,3 4

4 3,0 1,4 = -5?C

0 79,4

147,6 80,6

0 46

0 3,9

Nivel de asigurare

2,9

64,1

95,9

0,4

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 81 of 160

7 8 9 10 11 12 14 16 25 4 4

2,4 1,9 1,7 1,5 1,3 1,0 1,0 1,0 1,0

95,3 105,9 131,7 118,9 122,0 124,4 129,2 132,4 139,3

64,7 54,1 46,3 41,1 38,0 35,6 28,8 23,9 13,5

16 26 36 45 55 65 84 103 190

1,5 2,7 4,0 5,4 6,7 8,0 10,8 13,7 26,5 4 4

1,9 1,2 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

26,2 65,2 83,3 93,6 100,1 105,6 111,5 115,5 123,0

133,8 94,8 72,0 57,0 48,0 40,0 31,2 25,5 14,1

7 16 26 36 45 55 74 94 181

0,2 1,1 2,1 3,3 4,5 5,8 8,3 10,8 22,2

Regim termic TC

t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (CC ) k s s k R R


s

ANEXA C.5.3. B 200 L Pa 35 31; Mk = 1488 h?C


3

B 250 L Pa 35 31; Mk = 1310 h?C


3

Ms Rs 1

st

ss

st

ss

0C

h 5

h 6

W/mc 7

KWh/mc 8

0C

h 12

h 13

W/mc 14

KWh/mc 15

10 = 0?C

11

Nivel de asigurare 9 10 11 12 14 16 25 16 16 13,7 13,2 13,3 12,4 11,9 11,5 9,8 13,8 21,6 32,4 29,6 34,8 38,3 44,4 50,2 42,4 31,6 34,4 29,2 25,7 19,6 40 57 74 91 126 160 315 0,5 1,2 2,4 2,7 4,4 6,1 14,0 13

12,3 11,8 11,6 13 11,3 10,9 10,6 9,6 = -5?C 12,9 12,3 10,8 13 13 11,7 11,5 11,3

14,2 26,4 33,8 37,3 41,7 45,1 50,8

49,8 37,6 30,2 26,7 22,3 18,9 13,2

13 27 41 55 83 111 237

0,2 0,7 1,4 2,0 3,5 5,0 12,0

Nivel de asigurare 6 7 8 16 9 10 11 16 12,8 12,3 12,0 33,9 36,2 39,0 30,1 27,8 25,0 88 111 133 3,0 4,0 5,2 14,5 13,9 13,2 7,6 25,6 29,6 56,4 38,4 34,4 20 43 66 0,2 1,1 1,9

39,6 39,6 20,5 47,4 49,2 50,4

24,4 24,4 43,5 16,6 14,8 13,6

3 23 42 61 81 100

0,1 0,9 0,9 2,9 4,0 5,0

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 82 of 160

12 14 16 25

12,1 11,3 10,7 8,9

42,5 43,7 45,7 49,7

21,5 20,3 18,3 14,3

156 201 246 449

6,6 8,8 11,3 22,3

11,1 10,8 10,7 9,5

51,0 52,8 54,4 57,0

13,0 11,2 9,6 7,0

119 158 197 371

6,1 8,3 10,7 21,1

10

11

12

13

14

15

Nivel de asigurare 5 6 7 8 9 10 11 12 14 16 25 16 16 14,5 13,8 13,2 12,4 12,4 12,2 11,7 11,7 11,0 10,9 9,6 18,8 32,6 37,4 38,3 42,6 44,9 46,9 46,9 49,0 50,8 54,2 45,2 31,4 26,6 25,7 21,4 19,1 17,1 17,1 15,0 13,2 9,8 25 53 81 109 137 165 192 220 276 332 584 0,5 1,7 3,0 4,2 5,8 7,4 9,0 10,3 13,5 16,9 31,6

= -10?C 11,6 10,9 10,3 9,9 14 14 9,4 9,0 8,8 8,1 7,5 6,0 13,0 23,7 30,3 34,1 37,5 38,7 40,9 43,5 44,4 47,7 51,0 40,3 33,7 29,9 26,5 25,3 23,1 20,5 19,6 16,0 42 68 94 119 145 171 197 248 300 532 0,5 1,6 2,8 4,1 5,4 6,6 8,0 10,8 13,3 25,4

Regim termic TC

t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (CC ) k s s k R R


s

ANEXA C.5.4. B 250 L P 40 31; Mk = 1324 h?C


3

B 300 L P 40 31; Mk = 1182 h?C


3

Ms Rs 1

st

ss

st

ss

h 5

h 6

W/mc 7

KWh/mc 8

0C

h 12

h 13

W/mc 14

KWh/mc 15

10 = 0?C

11

Nivel de asigurare

9 10 11 12 13 13

12,9 12,4 12,0 11,9

38,3 38,3 38,3 47,3

25,7 25,7 25,7 16,7

4 18 32 46

0,2 0,7 1,2 2,2 11 11

10,7

43,5

20,5

15

0,7

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 83 of 160

14 16 25

11,4 11,3 11,5

48,0 50,0 54,6

16,0 14,0 9,4

74 102 228

3,6 5,1 12,4 = -5?C

10,0 9,8 9,0

42,2 48,2 53,8

21,8 15,8 10,2

39 62 169

1,6 3,0 9,1

Nivel de asigurare 8 9 10 11 14 12 14 16 25 14 9,8 9,3 8,8 8,0 33,7 37,7 40,8 47,0 30,3 26,3 23,2 17,0 124 164 205 389 4,2 6,2 8,4 18,3 11,8 11,1 10,6 10,2 6,0 18,3 27,4 31,4 58,0 45,7 36,6 32,6 42 62 83 103 0,3 1,1 2,3 3,2

9,9 9,7 8,6 12 12 8,4 8,0 7,4 5,8

6,3 23,8 20,2 27,9 35,2 38,6 46,1

57,7 40,2 43,8 36,1 28,8 25,4 17,9

29 56 74 92 120 166 330

0,2 1,3 1,5 2,6 4,2 6,4 15,2

Regim termic RC

t = 64 h = 2 zile; M ? lim M (RC ) k s s k R R


s

Kb = 0,050 ; Ks = 1,075 ANEXA C.5.5. B 200 L Pa 35 31; Mk = 1488 h?C


2

B 250 L Pa 35 31; Mk = 1310 h?C


3

Ms Rs 1

st

ss

st

ss

0C

0C

h 5

h 6

W/mc 7

KWh/mc 8

0C/h

h 13

h 14

W/mc 15

KWh/mc 16

0C/h

10

11 = 0?C

12

17

Nivel de asigurare 1 2 3 4 5 3 6 7 8 9 10 17 17,6 16,5 15,4 14,0 20,6 14,2 10,9 4,7 43,4 49,8 53,1 59,3 495 737 972 2258 10,2 10,5 10,6 10,6 0,68 0,99 1,28 2,98 22,1 21,3 20,4 19,5 18,6 30,1 28,5 26,7 24,7 22,6 33,9 35,5 37,3 339,3 41,4 280 311 346 389 439 8,4 8,8 9,2 9,6 9,9 0,47 0,49 0,52 0,57 0,62 3

19,3 18,6 17,8 17,2 16,4 14 15,6 14,8 14,0 13,0 11,9

30,5 29,1 27,6 26,2 24,3 22,1 19,6 11,0 11,0 3,8

33,5 34,9 36,4 37,8 39,7 41,9 44,4 53,0 53,0 60,2

198 220 245 270 304 347 404 743 752 2187

6,0 6,4 6,7 7,1 7,4 7,7 7,9 8,2 8,3 8,3

0,36 0,38 0,40 0,42 0,45 0,50 0,56 1,00 1,00 2,89

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 84 of 160

Nivel de asigurare 1 2 3 4 5 6 7 1 17 22,5 21,3 20,0 18,6 17,1 15,4 26,1 23,6 20,8 18,0 16,1 7,6 37,9 40,4 43,2 46,0 47,9 56,4 403 467 551 656 750 1601 10,5 11,0 11,5 11,8 12,1 12,2 0,61 0,68 0,77 0,89 0,99 2,11 1

= -5?C 19,6 18,8 17,6 14 16,5 15,2 13,8 12,2 25,7 23,9 21,4 18,8 15,2 6,7 2,4 38,3 40,1 42,6 45,2 48,8 57,3 61,6 320 362 423 500 637 1467 4096 8,2 8,7 9,1 9,4 9,7 9,8 9,8 0,51 0,54 0,61 0,69 0,86 1,94 5,42

10

11 = -100C

12

13

14

15

16

17

Nivel de asigurare 1 2 3 1 4 5 6 17 17,3 15,0 14,6 5,0 49,4 59,0 833 2437 12,2 12,2 1,10 3,20 22,4 20,9 19,2 24,7 21,4 17,8 39,3 42,6 46,2 435 530 665 10,7 11,4 11,8 0,65 0,75 0,90 1

20,4 19,0 17,6 15 16,2 14,4 12,3

28,9 26,4 23,9 20,5 13,6 6,1

35,1 37,6 40,1 43,5 50,4 57,9

305 359 420 513 793 1765

8,8 9,5 10,0 10,5 10,8 10,8

0,48 0,53 0,59 0,68 1,03 2,30

Regim termic RC

t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC ) k s s k R R


s

Kb = 0,050 ; Ks = 1,075 ANEXA C.5.6. B 250 L Ms Rs 1


3

P 40 31; Mk = 1324 hC t t P Q V

B 300 L

P 40 31; Mk = 1182 hC t t P Q V

st

ss

st

ss

0C

0C

0C

h 5

h 6

W/mc 7

KWh/mc 8

0C/h

0C

0C

0C

h 13

h 14

W/mc 15

KWh/mc 16

0C/h

10

11 = 0 0C

12

17

Nivel de asigurare 0.37 1 2 3 4 19.8 19.1 18.4 17.6 29.9 28.5 27.2 25.6 34.1 35.5 36.8 38.4 197 219 243 271 5.9 6.3 6.6 6.9 0.39 0.40 0.43

0.27 17.8 17.2 16.7 16.2 33.0 32.0 30.8 29.6 31.0 32.0 33.2 34.4 117 131 147 164 3.8 4.2 4.5 4.9 0.28 0.29 0.30

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 85 of 160

5 6 7 8 3 9 10 11 12 14

16.9 16.1 15.3 14.4 13.5 12.5 -

23.7 21.7 19.3 17.6 8.6 4.3 -

40.3 42.3 44.7 46.4 55.4 59.7 -

306 347 404 454 956 1927 -

7.2 7.5 7.8 8.0 8.2 8.3 -

0.46 0.51 0.57 0.63 3 1.28 2.56 = -50C 12

15.5 15.0 14.3 13.7 13.1 12.3 11.7 10.8

28.2 26.4 24.8 22.9 20.2 19.6 9.5 6.5

35.8 37.6 39.2 41.1 43.8 44.4 54.5 57.5

184 208 233 263 311 329 705 1042

5.2 5.5 5.8 6.0 6.3 6.5 6.7 6.8

0.32 0.34 0.36 0.39 0.45 0.46 0.95 1.38

Nivel de asigurare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 15 20.9 19.8 18.8 17.8 16.6 15.3 14.0 13.1 29.6 28.1 26.4 24.3 21.8 20.2 13.7 9.9 34.4 35.9 37.6 39.7 42.2 44.0 50.3 54.1 286 319 357 406 469 527 783 1092 8.5 9.0 9.4 9.9 10.2 10.5 10.7 10.8 0.47 0.50 0.53 0.58 0.64 0.70 1.02 1.41 1

18.9 18.2 17.4 16.4 13 15.5 14.5 13.4 12.3 10.9

32.3 30.9 29.4 27.9 25.9 23.6 21.7 14.8 9.8

31.7 33.1 34.6 36.1 38.1 40.4 42.3 49.2 54.2

203 229 257 286 324 371 417 624 948

6.6 7.1 7.5 8.0 8.4 8.8 9.1 9.2 9.3

0.37 0.39 0.41 0.43 0.46 0.51 0.55 0.81 1.22

10

11

12

13

14

15

16

17

Nivel de asigurare 20.8 1 19.5 2 18.2 3 1 4 15.1 5 13.0 6 8.0 56.0 1349 10.8 1.75 18.4 45.6 585 10.8 0.76 15 16.7 20.5 43.5 507 10.4 0.68 1 23.7 40.3 419 9.9 0.59 26.2 37.8 357 9.4 0.53 28.2 35.8 309 8.7 0.50

= -10?C 19.0 18.0 16.8 13 15.6 14.2 12.6 10.7 30.9 29.1 26.9 24.5 21.0 12.8 6.4 33.1 34.9 37.1 39.5 43.0 51.2 57.6 221 258 301 352 416 726 1450 6.8 7.5 8.1 8.6 9.1 9.3 9.3 0.39 0.41 0.45 0.49 0.57 0.94 1.88

Regim termic RTC

t = 64 h = 2 zile; M ? lim M (RC ) k s s k R R


s

Kb = 0,050 ; Ks = 1,075

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 86 of 160

B 200 L

Pa 35 31; Mk = 1488 h?C

ANEXA C.5.7. P Ms Rs
b ss

minim (v = 1.50)
2

P P Q t t

ss

maxim (v = 2.00)
2

sr

sr

ss

sr

sr

ss

0C

C
0

h 5

h 6

h 7

W/mc 8

W/mc 9

KWh/mc 10

0C

h 12

h 13

h 14

W/mc 15

W/mc 16

KWh/mc 17

11 = 0?C 14.3 13.8 13.4 13.0 12.2 11.9 10.0 = -5?C 15.5 14.8 14.3 13.9 13.3

Nivel de asigurare 9 10 11 12 14 16 25 3 17 14.6 14.2 13.8 13.5 12.6 12.5 10.8 9.3 8.9 15.5 20.1 23.3 25.7 30.4 36.7 45.8 39.2 34.6 31.4 29.0 24.3 18.0 1149 1160 1170 1181 1203 1224 1321 44 62 81 99 135 172 336 11.1 11.8 12.5 13.3 14.7 16.6 24.6

4.2 12.1 17.5 7 20.8 24.2 29.0 36.0

52.8 44.9 39.5 36.2 32.8 28.0 21.0

1521 1532 1543 1553 1575 1596 1693

44 62 81 99 135 172 336

10.8 11.5 12.2 12.9 14.3 16.2 24.0

Nivel de asigurare 6 7 8 9 10 1 11 12 14 16 25 17 14.2 14.0 13.8 13.4 12.3 15.9 15.5 15.0 14.8 14.5 10.7 37.5 38.4 40.0 41.8 43.9 15.8 14.9 13.3 11.5 9.4 1218 1233 1263 1293 1428 140 163 211 258 471 18.3 19.5 21.9 24.6 36.0 15.0 26.8 30.5 34.3 35.5 38.3 26.5 22.8 19.0 17.8 1142 1157 1173 1188 1203 22 45 69 92 116 12.5 13.6 14.7 15.9 17.0

2.2 16.9 24.3 28.5 29.7 8 33.2 34.8 37.1 39.1 42.6

53.8 39.1 31.7 27.5 26.3 22.8 21.2 18.9 16.9 13.4

1522 1537 1552 1567 1582 1597 1613 1643 1673 1808

22 45 69 92 116 140 163 211 258 471

12.2 13.1 14.1 15.2 16.1 17.4 18.6 21.0 23.5 34.5

13.1 12.8 12.4 12.0 10.3

10

11

12

13

14

15

16

17

Nivel de asigurare

= -10?C

5 6 7 8

16.4 15.9 15.7 15.5

35.3 37.7 41.2 43.0

18.0 15.6 12.1 10.3

1154 1175 1195 1216

25 54 83 112

13.2 14.6 16.2 17.8

15.6 14.9 14.5 14.1

14.8 26.2 32.4 35.4

41.2 29.8 23.6 20.6

1534 1554 1575 1595

25 54 83 112

12.6 13.8 15.3 16.7

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 87 of 160

9 10 11 12 14 16 25 1 17

15.3 15.1 14.9 14.8 14.7 14.0 13.0 10.7

43.8 44.4 45.2 45.6 46.3 47.3 49.3

9.5 8.9 8.1 7.7 7.0 6.0 4.0

1236 1256 1277 1297 1338 1379 1563

141 170 199 228 286 344 605

19.4 21.0 22.7 24.3 27.6 31.0 46.6

13.7 13.4 13.1 12.8 12.5 12.1 10.8 8

37.4 39.2 40.4 41.2 42.4 44.4 47.5

18.6 16.8 15.6 14.8 13.6 11.6 8.5

1616 1636 1657 1677 1718 1759 1943

141 170 199 228 286 344 605

18.2 19.7 21.3 22.8 25.9 29.3 44.3

Regim termic RTC

t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC ) k s s k R R


s

Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
B 250 L
3

Pa 35 31; Mk = 1310 h?C

ANEXA C.5.8. P Ms Rs
ss

minim (v = 1.50)
2

P P Q

ss

maxim (v = 2.00)
2

b
0C

t c
0C 0C

sr

sr

ss

c
0C

sr

sr

ss

h 5

h 6

h 7

W/mc 8

W/mc 9

KWh/mc 10

h 12

h 13

h 14

W/mc 15

W/mc 16

KWh/mc 17

11 = 0?C

Nivel de asigurare

10 11 12 14 16 25 3 14

12.3 11.8 11.6 7.4 11.0 10.6 8.7

8.3 16.1 21.4 26.6 30.8 36.2

48.3 40.5 30.2 30.0 25.8 20.4

1127 1136 1145 1164. 1182 1264

31 46 61 91 121 257

8.6 9.2 9.8 11.0 12.5 18.7

12.2 11.7 11.3 5.5 10.8 10.3 8.6 = -5?C

2.8 13.5 18.8 25.4 30.1 38.3

55.7 45.0 35.7 33.1 28.4 20.2

1514 1523 1532 1550 1568 1651

31 46 61 91 121 257

8.4 9.0 9.6 10.8 12.3 18.9

Nivel de asigurare

6 7 8 9 10 11 1 14

13.9 15.1 12.8 12.6 12.3 12.0 8.7

25.5 25.5 33.3 37.5 39.6 40.6

29.8 29.8 22.0 17.8 15.7 14.7

1168 1181 1195 1208 1222 1235

3 24 44 65 85 105

10.2 109 11.9 12.9 14.0 15.0

13.8 12.7 12.2 11.9 11.6 11.2 6.5

0.0 15.1 25.1 30.7 34.2 36.4

57.5 42.4 32.4 26.8 23.3 21.1

1561 1575 1588 1601 1615 1628

0 24 44 65 85 105

10.1 10.6 11.4 12.4 13.4 14.4

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 88 of 160

12 14 16 25

11.9 11.6 11.4 10.1

41.5 43.3 44.7 47.5

13.8 12.0 10.6 7.8

1249 1275 1302 1423

126 167 207 391

16.6 18.3 20.6 31.0

11.0 10.6 10.3 8.4

37.4 40.1 41.9 46.2

20.1 17.4 15.6 11.3

1642 1669 1695 1816

126 167 207 391

15.4 17.5 19.7 29.9

10

11 = -10?C

12

13

14

15

16

17

Nivel de asigurare 5 12.7 6 12.0 7 11.4 8 10.9 9 10.7 10 11 9.8 12 9.2 14 8.6 16 7.3 25 40.2 14.5 1538 546 38.6 16.1 1364 304 35.5 19.2 1325 250 32.8 21.9 1287 197 1 15 10.4 31.6 23.1 1267 170 9.3 30.6 24.1 1248 143 26.0 28.7 1228 116 22.6 32.1 1209 89 17.0 37.7 1190 62 6.3 48.4 1120 35

11.1 12.1 13.3 14.4 16.0 17.2 18.4 21.2 24.4 36.3

12.4 11.6 10.9 10.4 10.2 7.0 9.7 9.2 8.5 7.8 6.2

1.6 14.3 20.1 24.3 30.0 30.5 31.9 34.9 38.3 40.4

55.4 42.7 36.9 32.7 27.0 26.5 25.1 22.1 18.7 16.6

1543 1562 1581 1601 1620 1639 1659 1697 1736 1910

35 62 89 116 143 170 197 250 304 546

10.9 11.8 12.9 14.0 15.6 16.7 17.9 20.6 23.8 35.4

Regim termic RTC

t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC ) k s s k R R


s

Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
B 250 L
3

P 40 31; Mk = 1324 h?C

ANEXA C.5.9. P Ms Rs
b ss

minim (v = 1.50)
2

P P Q t t

ss

maxim (v = 2.00)
2

sr

sr

ss

sr

sr

ss

C
0

h 5

h 6

h 7

W/mc 8

W/mc 9

KWh/mc 10

h 12

h 13

h 14

W/mc 15

W/mc 16

KWh/mc 17

11 = 0?C

Nivel de asigurare

10 11

12.7 12.2

8.2 20.1

48.5 36.6

1136 1145

23 38

8.5 9.1

12.6 11.9

3.3 17.1

55.2 41.4

1507 1516

23 38

8.4 9.0

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 89 of 160

12 14 3 16 25 14

11.9 11.5 7.3 10.8 10.8

23.4 29.9 31.1 36.0

33.3 26.8 25.6 20.7

1154 1173 1191 1273

53 83 113 248

9.7 11.0 12.2 18.2

11.7 11.2 5.5 10.5 10.4 = -5?C 11.9 11.3 10.8 10.4 9.9 9.2 7.2 7.0

21.2 27.6 30.0 34.8

37.3 30.9 28.5 23.7

1525 1544 1562 1644

53 83 113 248

9.5 10.8 12.0 17.7

Nivel de asigurare 9 10 11 12 14 16 25 1 15 12.3 12.0 11.3 10.9 10.4 9.8 8.0 9.3 13.7 23.4 24.0 26.7 30.1 32.8 38.8 1175 1189 1203 1217 1245 1273 1398 58 80 101 123 166 209 402 11.7 12.9 13.6 14.6 16.6 18.7 28.6

41.0 31.3 30.7 28.0 24.6 21.9 15.9

9.9 17.9 21.9 25.1 28.3 32.0 38.7

47.1 39.1 35.1 31.9 28.7 25.0 18.3

1547 1561 1575 1589 1617 1645 1671

58 80 101 123 166 209 402

11.4 12.4 13.2 14.2 16.0 18.2 27.3

10

11 = -10?C

12

13

14

15

16

17

Nivel de asigurare 6 7 8 9 10 1 11 12 14 16 25 15 10.8 10.4 9.9 9.4 8.2 33.5 34.8 37.5 37.9 42.2 21.2 19.9 17.2 16.8 12.5 1262 1281 1320 1359 1533 160 187 241 295 536 13.2 12.5 12.0 11.6 11.5 9.3 5.4 19.6 24.4 29.4 33.5 49.3 35.1 30.3 25.3 21.2 1165 1184 1204 1223 1242 26 53 80 106 133

11.0 12.0 13.1 14.5 16.0 17.1 18.4 21.3 23.8 36.9

12.1 11.5 11.0 10.8 7.0 10.1 9.9 9.1 8.4 6.9

14.9 19.6 26.7 31.4 31.8 33.6 36.3 37.4 41.9

42.1 35.3 30.3 25.6 25.0 23.4 20.7 19.8 15.1

1557 1576 1595 1615 1634 1653 1692 1731 1905

53 80 106 133 160 187 241 295 536

11.7 12.6 14.0 15.5 16.5 17.9 20.6 23.1 35.8

Regim termic RTC

t = 64 h = 3 zile; M ? lim M (RC ) k s s k R R


s

Kb = 0,050 ; Ks = 1,075
B 300 L
3

P 40 31; Mk = 1182 h?C

ANEXA C.5.10. P
ss

minim (v = 1.50)
2

ss

maxim (v = 2.00)
2

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 90 of 160

Ms Rs 1

sr

sr

ss

sr

sr

ss

0C

h 5

h 6

h 7

W/mc 8

W/mc 9

KWh/mc 10

h 12

h 13

h 14

W/mc 15

W/mc 16

KWh/mc 17

11 = 0?C

Nivel de asigurare

14 16 25 3 12

10.1 9.5 8.0 6.0

17.0 26.4 37.8

41.0 31.6 20.2

1145 1161 1234

45 71 187

7.6 8.9 14.5

9.9 9.3 7.7 = -5?C 9.8 9.4 8.9 6.0 8.1 7.6 5.6 4.5

15.4 24.8 37.6

44.1 34.7 21.9

1521 1537 1610

45 71 187

7.5 8.7 14.3

Nivel de asigurare 10 11 12 1 14 16 25 13 8.5 8.0 6.1 10.1 9.7 9.3 8.0 26.1 28.7 37.2 29.9 27.3 18.8 1220 1246 1362 128 167 341 13.1 14.8 23.6 9.0 15.7 19.8 47.0 40.3 36.2 1169 1181 1194 51 70 89 9.8 10.5 11.3

6.7 13.8 18.2 25.1 28.2 37.5

51.3 44.2 39.8 32.9 29.8 20.5

1545 1558 1571 1596 1622 1738

51 70 89 128 167 341

9.6 10.3 11.1 12.8 14.4 23.2

10

11

12

13

14

15

16

17

Nivel de asigurare

= -10?C -

7 8 9 10 11 12 14 16 25 1 13

10.9 10.1 9.6 9.2 8.0 8.8 8.4 7.6 7.2 5.4

2.5 16.0 22.0 26.4 29.4 31.7 34.2 36.8 40.8

53.5 40.0 34.0 29.6 26.6 24.3 21.8 19.2 15.2

1167 1186 1204 1222 1241 1259 1295 1332 1496

30 55 80 104 129 154 203 253 475

9.4 10.4 11.4 12.5 13.7 14.9 17.3 20.0 31.4

13.7 9.8 20.2 9.2 25.2 8.8 28.5 8.4 8.0 33.8 7.2 36.7 6.7 41.3 4.6 6.0 30.8

44.3 37.8 32.8 29.5 27.2 24.2 21.3 16.7

1562 1580 1599 1617 1635 1672 1708 1873

55 80 104 129 154 203 253 475

10.1 11.1 12.2 13.4 14.5 16.9 19.5 30.9

ANEXA C.6.1. Coeficientul K' pentru solutii tipizate de organizare a transportului la obiect
t

K' Nr. crt. Mijlocul de transport Distanta (km) Durata (min)

pentru mijlocul a (*)

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 91 of 160

a neprotejat 1 2 Autobasculant sau dumpr Autoagitator 1.5 5 6 20 0.280

protejat

0.152 0.200

(*) Solutii de protejare a mijlocului de transport: - Autobasculant sau dumparul sunt acoperite cu prelat. - Autoagitatorul are gura de alimentare acoperit cu un capac. ANEXA C.6.2. Coeficientul K" pentru solutii tipizate de organizare
t

a transportului la obiect si punerea n oper Punerea n oper a betonului n elementul de constructie avnd dimensiunile caracteristice (cm) Fundatii cu dimensiunea minim Stlpi, pereti, grinzi cu nltimea K" pentru o durat de asteptare a
t

Nr. crt.

ultimei bene de 40' si solutia de izolare termic (*) a 0.382 0.772 0.722 0.991 0.872 0.782 b 0.222 0.452 0.402 0.672 0.552 0.462 c 0.142 0.292 0.242 0.512 0.392 0.302 d 0.070 0.148 0.098 0.368 0.248 0.158

580 25 >50 6

Plci cu grosimea

10 20

(*) Solutii de protejare a benelor n timpul asteptrii: a. Neprotejat (nu se recomand) b. Acoperit cu folie de polietilen sau prelat c. Peretii izolati termic cu dou straturi de carton asfaltat; bena este acoperita n timpul asteptrii cu o folie de polietilen sau prelat d. Peretii izolati termic cu 7 cm de vat mineral; zona de ncrcare acoperit cu un capac izolat termic cu 4 cm de vat mineral; bena este acoperit n timpul asteptrii cu o folie de polietilen sau prelat. ANEXA C.6.3. Corelarea temperaturilor ( ) cu ( ) si ( )

cu ( ( sau ( 1 2 ) 0.075 1.1 2.2 0.100 1.1 2.2 0.150 1.2 2.3 ) (

) ) sau ( ) (*)

pentru K" sau K' =


t t

0.200 1.2 2.4

0.250 1.3 2.6

0.300 1.3 2.7

0.400 1.5 3.0

0.500 1.7 3.3

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 92 of 160

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (*)

3.2 4.3 5.4 6.5 7.5 8.6 9.7 10.8 11.9 12.9 14.0 15.1 16.2 17.2 18.3 19.4 20.5 21.6 22.6 23.7 24.8 25.9 26.9 28.0 29.1 30.2 31.3 32.3

3.3 4.4 5.5 6.6 7.7 8.8 9.9 11.1 12.2 13.3 14.4 15.5 16.6 17.7 18.8 19.9 21.0 22.1 23.2 24.3 25.4 26.5 27.6 28.7 29.8 30.9 32.1 33.2

3.5 4.6 5.8 7.0 8.1 9.3 10.5 11.6 12.8 13.9 15.1 16.3 17.4 18.6 19.8 20.9 22.1 23.2 24.4 25.6 26.7 27.9 29.1 30.2 31.4 32.5 33.7 34.9

3.7 4.9 6.1 7.3 8.6 9.8 11.0 12.2 13.4 14.7 15.9 17.1 18.3 19.6 20.8 22.0 23.2 24.4 25.7 26.9 28.1 29.3 30.5 31.7 33.0 34.2 35.4 36.7

3.9 5.1 6.4 7.7 9.0 10.3 11.6 12.9 14.1 15.4 16.7 18.0 19.3 20.6 21.9 23.1 24.4 25.7 27.0 28.3 29.6 30.9 23.1 33.4 34.7 36.0 37.2 38.6

4.1 5.4 6.8 8.1 9.5 10.8 12.2 13.5 14.9 16.2 17.6 18.9 20.3 21.6 23.0 23.1 22.5 27.1 28.4 29.8 31.1 32.5 33.8 35.2 36.5 37.9 39.2 40.6

4.5 6.0 7.5 9.0 10.5 12.0 13.5 15.0 16.5 18.0 19.5 21.0 2.52 24.0 25.5 27.0 28.5 30.0 31.5 30.3 34.5 36.0 37.5 39.0

5.0 6.7 8.3 10.0 11.7 13.3 15.0 16.7 18.3 20.2 21.7 23.3 25.0 26.7 28.3 30.0 31.7 33.3 35.0 36.7 38.3 40.0

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 93 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 94 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 95 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 96 of 160

ANEXA D

PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS Proiectarea regimului termic la maturizarea critic a betonului const n .stabilirea conditiilor de timp si de temperatur necesare pentru atingerea gradului critic de maturizare nainte de coborrea temperaturii acestuia sub temperatura de nghet, concomitent cu evidentierea msurilor prin care se asigur realizarea acestor conditii. 1. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz betonul 1.1. Betonul pus n oper pe timp friguros se caracterizeaz prin:

compozitie: raport A/C; dozaj ciment, C, n Kg/m ; gradul critic de maturizare M , n h C;


k

modulul intensittii de degajare a exotermiei P

sex

K, n W/m K.

1.2. Gradul de maturizare critic M se determin pentru fiecare compozitie de beton n functie de felul cimentului folosit si de raportul
k

A/C (Anexa B, pct. 1.1); pentru cimenturile Pa 35 si P 40 se vor utiliza datele din anexa D 1.3. Modulul intensittii de degajare a exotermiei cimentului, P (1.1)

1.1

sex

k se determin pentru fiecare compozitie de beton, cu relatia:

unde: este nivelul de ntrire exprimat n procente din rezistenta la 28 zile, R , la temperatura normal + 20 ; C
K 28

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 97 of 160

M gradul de maturizare critic, n h C;


K

C dozajul de ciment, n Kg/m ; E 28 exotermia total a cimentului, Ia temperatura normal +20 C, n Wh/Kg (valorile exprimate n Kcal/Kg se multiplic cu 1,163 iar
: o

cele n Kj/Kg cu 0,278). 1.4. Exemplu de calcul: B 250-L -Pa 35-31; A/C = 0,57; C = 325 Kg/m
3 3

Anexa D M =
K

1.1

: =1310 h C; = 30,3%; E = 65 Wh/kg


3

=
K

28

sex

K=

= 4,886 W/m

2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeaz elementul de constructie, din punct de vedere al masivittii si al nivelului de protectie termic Masivitatea si nivelul de protectie al elementului de constructie se evidentiaz prin parametrii: - raportul M R , n W/m K; n care:
s/ s 3

M - este modulul de suprafat, n m ;


s

s -

rezistenta termic medie a protectiei; inclusiv cea a betonului (ntre zona n care se nregistreaz temperatura medie si
ae

temperatura aerului exterior,

), n m K/W;

- coeficientul K - de corelare ntre temperatura medie a betonului , ntr-o sectiune a elementului de constructie si temperatura pe
b

suprafata cea mai rece; - coeficientul K - de corelare ntre temperatura sursei de cldura si temperatura medie a betonului ntr-o sectiune (numai n cazul
s s

nclzirii betonului dup punerea n oper). Modulul de suprafat 2.1. Modulul de suprafat M este raportul ntre suprafata prin care elementul de constructie face schimb de cldur cu mediul (aerul)
s

exterior sau cu mediul nclzitor si volumul su. Modulii de suprafat se evalueaz separat pentru fiecare dintre suprafetele ce limiteaz elementul de beton, n vederea corelrilor cu rezistentele termice, care pot fi diferite. a. Lundu-se n considerare un sistem de trei axe de coordonate, normale ntre ele: j = x; y; z (fig. 2.1) se scriu relatiile: M =
sj

= M =
sj

(2.1)

n care: S ; S sunt suprafetele opuse, normale pe directia j si egale ntre ele, n m


j j 2

V volumul elementului de constructie, n m .

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 98 of 160

b. Schimbul de cldur ntre elementul de constructie si mediu se poate efectua :

pe ambele fete S ; S normale pe directia j, rezultnd dou fluxuri termice de sens contrar, nj = 2 ;
j j

numai pe una din fete S j, deoarece cealalt S se afl n contact cu un corp cu rezistent termic infinit cum este considerat
j j

terenul de fundare dezghetat; rezult n = 1;


j

pe nici una din fete, n cazul n care suprafetele S ; S separ o portiune din elementul de constructie de restul acestuia, avnd
j j

aceeasi temperatura ; rezult n = 0.


j

Corespunztor directiei j, modulul de suprafata este: M =


sj

(2.2)

n care: n este numrul de suprafete normale pe directia j, pe care se face schimb de cldur, respectiv numrul de fluxuri termice pe directia j;
j

(n = 2; 1 sau 0)
j

Modulul de suprafat total se determin cu expresia: Ms = M = M


sj

sx

+M

sy

+M

sz

(2.3)

Rezistente termice de baz si optimizarea lor 2.2. Rezistenta termic de baz suprafata S se evalueaz cu relatia:
j

a solutiei prin care este protejat betonul din elementul de constructie, sau sursa de cldur, pe

(2.4)

n care: d este grosimea stratului, k, n m;


k

coeficientul de conductivitate termic a materialului din stratul k, n W/mK;


k

b coeficientul de calitate al izolatiei termice din stratul k.


k

n unele cazuri n care rezistenta termic pe o suprafat S este variabila pe portiunile S , este necesar s se calculeze o rezistent
j jl

termic medie:

(2.5)

n care : sunt rezistentele termice calculate cu (2.4) pe portiunile de suprafete S


j j jl

2.3. Suprafetele S ; S ce mrginesc un element de constructie ndeplinesc functiuni diferite, n functie de metoda folosit pentru maturizarea critic a betonului; n vederea evidentierii acestor functiuni se noteaz (fig. 2.2): S - suprafetele ce separ elementul de constructie de o surs de cldur exterioar (dac exista), n m ;
o 2

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 99 of 160

S - suprafetele ce separ elementul de constructie de aerul exterior, n m ;


1

S - suprafetele pe care nu se face schimb de cldur, n m ;


2

S - suprafetele ce separ sursa de cldur (dac exist) de aerul exterior, n m .


3

2.4. Fiecrei suprafete de tip S ... S i corespunde o rezistent termic care se evalueaz cu relatiile:
0 3

R R R R

s0 s1 s2 s3

= = = =R +
i s0

+R +R

+R
s1

e s3

unde: R , R , R , R
s2

sunt rezistentele termice ale protectiei pe suprafetele S , S , S , S definite la pct. 2.3. n m K/W.;
0 1 2 3 0 1 2 3

sunt rezistentele termice de baz ale protectiei de pe suprafetele S , S , S , S evaluate cu relatia (2.4) sau eventual (2.5), n m K/W; R rezistenta la transfer termic pe suprafetele n contact cu mediul nclzitor, n m K/W;
i 2 2

R rezistenta la transfer termic pe suprafetele n contact cu aerul exterior, n m K/W;


e

Rezistentele termice

, R R pentru unele cazuri uzuale sunt date n Anexa D


i, e s

2.1.

2.5. n vederea realizrii unor regimuri termice optime rezistentele de baz R trebuie s ndeplineasc conditii diferentiate corelate cu functiunile suprafetelor respective si anume: R R = minim (2.10) si R
max

so

min

(2.11)

unde: R R este valoarea rezistentei termice pentru care suma costurilor izolatiilor termice si energiei consumate este minima; rezistenta termic ce corespunde consumului minim de energie. exprimat n m K/W, se evalueaz cu relatiile: (2.12)
2

min

max

Valoarea R R =

min

min

N = ( ) t (2.13)
se

unde: n este numrul de reutilizri ale izolatiei termice; c - costul unittii energetice consumate, n lei/Wh;
e

p - costul unitar al izolatiei termice, n lei/m ; - coeficientul de conductivitate al izolatiei termice, n W/mK; - temperatura betonului, n C; - temperatura aerului, n C;

ae

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 100 of 160

t - durata pe care este mentinut izolatia termic, n h. Valoarea R = 1,9 m K/W corespunztoare consumului de energie minim este constant si rezult din conditia c sporirea izolatiei
2

max

termice este nesemnificativ pentru reducerea consumului de energie. Parametrii R si R rezult n m h C/Kcal dac se exprim n Kcal/ /mh C.
2

min

max

Materialele optime pentru a fi utilizate la izolarea termic a elementelor de constructie se recunosc prin valori reduse ale intervalului R
max

min

. ale unor materiale termoizolatoare uzuale, cu valori particulare N = 1800 h c = 250 Iei/Gcal si valori C;
e 2.2

Rezistentele termice R

min

variabile ale numrului n de folosiri sunt date n Anexa D

Pentru alte materiale caracterizate prin valori variabile ale tuturor parametrilor p; ; c si d (grosimea stratului) cu exceptia valorii N =
e

1800 h care rmne constant, se poate evalua rezistenta termic R C, Rezistenta termic a betonului

min

folosind graficul din Anexa D

3.3

2.6. Fluxurile termice ce traverseaz un element de constructie ntmpin si rezistenta termic a betonului a crei valoare total, pe o directie j, normal pe suprafetele S , S , ce-l limiteaz, se evalueaz cu relatia:
j j

R =
bj

(2.14)

unde: - este rezistenta termic totala a unui element de beton, pe directia j; d - grosimea elementului de beton pe directia j, n m;
j

b - 1,74 m K/W - conductivitatea termic a betonului; b - 1,2 - coeficient de sporire a conductivittii termice datorit umidittii mrite a betonului proaspt. Rezistentele termice totale si parametrii K , M /R n metoda conservatii cldurii
b s s

2.7. n metoda conservrii cldurii iau nastere pe fiecare din directiile, fluxuri termice egale si de sens contrar care ntmpin n beton rezistente termice a cror valoare depinde de nivelurile de protectie R = R
sj s1j

; R = R
sj

s1j

de pe cele dou fete opuse (fig. 2.1).

Dac se noteaz: R = R R 0 (2.15.)


sj sj sj

rezulta: R =
bj

R (2.16)
bj

unde: R este rezistenta termic total n beton, evaluat cu relatia (2.14)


bj

R , R rezistentele termice de tip R


sj sj

S1

(pct. 2.4) pe suprafetele opuse S S normale pe directia dj.


j, j

Rezistentele termice totale ntmpinate de fluxurile termic^ ntre zona n care temperatura n beton are o valoare medie, 0, si aerul

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 101 of 160

exterior pe cele dou sensuri ale directiei j, sunt: (R ) = R +


s j sj

(2.18) (2.19)

(R ) = R +
s j sj

2.8. Raportul M /R se determin prin nsumarea rapoartelor partiale determinate pentru fiecare directie si sens a fluxurilor tehnologice.
s s

n care: (M / R ) este raportul M /R pe directia j x; y; z, n W/m K


s s j s s 3

(M / R ); (M / R ) rapoartele determinate pentru fiecare din cele dou sensuri opuse ale fluxurilor termice pe directia j.
s s s s

Valori (M R ) sau (M R ); (M R )' n functie de d si R se pot obtine direct din Anexele C


s/ s s s/ s s/ s j sj

2.4

... C

2.6

2.9. Coeficientul K , necesar pentru evaluarea temperaturii betonului pe suprafata cea mai rece se determin separat pentru fiecare
b

directie j si portiune a elementului de constructie pe care dimensiunea transversal a elementului d este constant, folosind relatia:
j

K =
bj

(2.21)

n care: R este rezistenta termic a betonului determinat cu (2.16) pentru fiecare portiune din elementul de constructie pentru care
ji

bj

dimensiunea transversal d este constant. Coeficientul K este cea mai mic dintre valorile calculate cu (2.21), adic :
b

K = min K
b

bj

Valorile coeficientilor K , n functie de dimensiunile transversale rezistentele termice R sunt date n anexele D
bj sj

2.4

;D

2.5

Rezistentele termice totale si parametrii K M / R si K n metoda nclzirii dup turnare


b s s s

2.10. Parametrii K si M /R se determin n acelasi mod ca si pentru metoda conservrii cldurii (pct. 2.7; 2.8 si 2.9) cu mentiunea c
b s s

parametrii R si R se stabilesc n modul urmtor:


sj sj

a. Dac elementul de constructie este nclzit pe o singura parte (fig. 2.2.a si b), se noteaz tin\nd seama de (2.15). R = R
sj

s1j

si R = R
sj

s0j

+R

s3j

(2.23)

sau: R = R
sj

s0j

+R

s3j

si R = R
sj

s1j

(2.24)

unde: S reprezint suprafata total a elementului sau elementelor nclzite de la aceeasi surs de cldur, n m ;
o 3

S suprafata total, ce separ sursa de cldur de aerul exterior,


3

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 102 of 160

b. dac elementul de constructie este nclzit pe dou fete (fig. 2.2. c, d si e). R = R = R
sj sj

s0j

+R

s3j

(2.25)

unde: S si S au aceeasi semnificatie ca la pct. a, relatiile (2.23) si (2.24).


o 3

2.11. Parametrul K , necesar pentru evaluarea puterii si consumului specific se evalueaz cu relatia:
s

K = 1 +
s

(2.25)

Valori K n functie de (R
s

s0

+ R

b/2

) si R

s3

S / S se pot obtine din Anexa D


0 3

2.6.

Fig. 2.3. Diafragm nclzit pe dou fete n cofraje nclzitoare: a sectiune vertical prin tronsonul de 1,00 m; b vedere lateral 2.12. Exemple de calcul: a. Element de constructie diafragm cu grosimea constant d = 0,15 m, cofrat cu cofraje nclzitoare (fig. 2.3)
b

care nu sunt

racordate la o surs de caldur exterioar, contndu-se numai pe izolarea termic a lor.


Din tabelul D
2.1

, pct. 10 rezult pentru protectia sursei de cldur o rezistent termic de baz R = 0,857 m K/W. Din alctuirea
s 2.1

cofrajului rezult c ntre protectie si plinul acestuia, din tabl, este inclus un strat de aer neventilat (tabel D rezistenta termic de baz: R = 0,857 + 0,160 = 1,017 m K/W
2

pct. 11 b). Se obtine:

s1

Tinnd seama de relatiile (2.7) si (2.14) ... (2.17): R = R = R =R + R = 1,017 + 0,043 = 1,060 m K/W
i 2

s1

s1

s1

s1

R =R =
b bj

m K/W = 0,036 m K/W


2 2

R = R =
b b

Pentru evaluarea, raportului M /R se separ n zona central a diafragmei o portiune de 1 m , mrginit pe contur cu suprafetele de tip
s s

S , prin care nu se face schimb de cldur (nu exist diferent de temperatur).


2

Tinnd seama de relatiile (2.2) si (2.18) ... (2.20) se determin:

Cu relatia (2.21) se determin: K =


b

b. element de constructie stlp (fig. 2.4) cu sectiunea 0,40x0,45m cofrat cu panouri din placaj F, izolate termic cu 5 cm de psl mineral tabel D
2.1

, pct. 7). Ansamblul este acoperit cu o prelat de pnz de 3 mm (tabel D


2.1

2.1

, pct. 2) ce nchide ntre ea si cofraj un

strat de aer vertical, neventilat, de minimum 5 cm (tabel D R = R = R = R


2

, pct. 11 c), rezult:

s1x

s1x

s1y

s1y

= 0,863 + 0,043 = 0,906 m K/W

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 103 of 160

Pentru evaluarea raportului M /R se separ n zona central a-stlpului un tronson de 1 m nltime limitat de suprafete de tip S prin
s s 2

care nu se face schimb de cldur (deoarece nu exist diferent de temperatur). Cu relatiile (2.14) ... (2.17): R R = R = R = = = 0,108 m K/W = 0,096 m K/W
2 2

bx

bx

by

by

Cu relatiile (2.2) si (2.18) ... (2.20):

Cu relatiile (2.21); (2.22): K = ;K =

bx

by

K = 0,050
b

c. element de constructie: fundatie (fig. 2.5), cofrat, cu panouri din placaj F, izolate termic cu 5 cm de psl mineral (tabel D

2.1

, pct.

7). Acest tip de panouri sunt utilizate si pentru protejarea betonului la partea superioar. Ansamblul este acoperit cu prelat de 3 mm (tabel D
2.1

, pct. 2) ce nchide ntre ea si cofraj un spatiu de aer neventilat orizontal de 5 cm (tabel D


2.1

2.1

, pct. 12 c). iar vertical variind

ntre 5 si 15 cm (tabel D

pct. 11 e).

Fig. 2.4. Stlp tratat prin metoda conservrii cldurii: a - sectiune orizontal; b sectiune orizontal prin stlpul izolat termic; c sectiune vertical prin tronsonul de 1,00 m nltime, izolat termic Fig. 2.5. Fundatie tratat termic prin metoda conservrii cldurii; a vedere lateral; b vedere n plan; c d protejarea fundatiei Rezistentele termice de baz., pe cele trei directii j = x; y; z: R =R =R = 0,653 + 0,030 + 0,160 = 0,843 m K/W
2

s1x

s1y

s1z

Relatia (2.7): R = R = R' = R =R = 0,843+ 0,043 = 0,886 m K/W


2

s1x

s1x

s1y

s1z

s1

R'

s1z

= (teren dezghetat, nu se face schimb de cldur)

Suprafetele corespunztoare si volumul .fundatiei: Normale pe directia x: 1,00 x 0,40 = 0,40 m 1,50 x 0,40 = 0,60 m 2,00 x 0,40 = 0,80 m
2 2

Normale pe directia y: 1,30 x 0,40 = 0,52 m 1,80 x 0,40 = 0,72 m 2,30 x 0,40 = 0,92 m
2

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 104 of 160

Normale pe directia z: 1,30 x 1,00 = 1,30 m 1,80 x 1,50 - 1,30 x 1,00 = 1,40 m 2,30 x 2,00 - 1,80 x 1,50 = 1,90 m
2

V = (1,3 x 1,0 + 1,8 x 1,5 + 2,3 x 2,0) 0,40 = 3,44 m n continuare calculele se organizeaz, n tabel.

Directia j

bj

R S
1j

s1j

R +

s1j

1j

bj

bj

bj

bj

10

11

12

1.30

0.40

0.40

0.622

0.311

0.311

1.041

1.104

0.384

0.384

1.150

1.80

0.60

0.60

0.862

0.431

0.431

1.102

1.102

0.544

0.544

0.196

2.30

0.80

0.80

1.102

0.551

0.551

1.162

1.162

0.688

0.688

0.237

1.00

0.52

0.52

0.479

0.239

0.239

1.005

1.005

0.517

0.517

0.119

1.50

0.72

0.72

0.178

0.359

0.359

1.066

1.066

0.675

0.675

0.169

2.00

0.92

0.92

0.958

0.479

0.479

1.126

1.126

0.817

0.817

0.213

1.20

1.30

0.575

0.575

1.173

1.108

0.245

0.80

1.40

0.383

0.383

1.078

1.299

0.178

0.40

1.90

0.192

0.192

0.982

1.935

0.098

7.967

3.625

K = min K = 0,100
b bj

d.1. Elementul de constructie diafragm cofrat cu cofraje nclzitoare pe doua fiete (fig. 2.3), dintre care numai una se racordeaz Ia sursa de cldur avnd ca agent nclzitor abur (fig. 2.2. a). Conform datelor de la exemplul a: Pe fata neracordat la sursa de cldur.

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 105 of 160

s1

= 1,060 m K/W = (relatia 2.1)

s1

Pe fata nclzitoare (relatiile 2.6; 2.8) R R =R + R = 0,00 + 0,004 = 0,004 m K/W


i s3 2

s0

s0

s3

= (R + R
i

+ R ) = (0,004 + 0,857 + 0,043) = 0,904


e

s0

Se noteaz (conform pct. 2.9.a), relatiile (2.15) si (2.24) R = R


s

s0

+ R = 0,04 + 0,904 = 0,908 m K/W


3

R = R
s

s1

= 1,060 m K/W

Relatiile (2.14) ... (2.22) si (2.25). R =


b

K/W

R =
b

= 0,072

R = 0,072; R = 0
b b

M = M
s

s0

= 6,67 = 6,67

M = M
s

s1

K =
b

K =
s

e. Elementul de constructie de la pct. d , fig. 2.3 avnd racordate la sursa de cldur cofrajele de pe ambele fete (fig. 2.2 c; d): M' = M' = M'
s s

s0

= M'

s0

= 6,67 m

-1

R' = R = R
s s

so 2

+R

S3

= 0,004 + 0,904 = 0,908

R = 0,072 m K/W
b

R = R =
b b

= 0,036 m K/W

K =
b

K =
s

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 106 of 160

3. Evaluarea nivelului de asigurare si a duratelor critice de maturizare 3.1l. Nivelul de asigurare se determin conform prevederilor din Anexa A. 3.2. Durata critic de maturizare t se evalueaz:
k

1. din graficele, de executie, dac exist n acestea asemenea prevederi, conform Anexa B pct. 1.4; Anexa D1.2. 2. n actiunea de proiectare a regimului termic tinnd seama de faptul c, n general, consumurile specifice minime de energie
corespund temperaturilor minime , la terminarea punerii n oper a betonului, iar acestea duratelor maxime.
b

3.3. Pentru orientare, se pot utiliza la evaluarea duratelor t si a temperaturilor urmtoarele date ajuttoare:
k b

pentru regimul CC , specific metodei conservrii cldurii, graficele D


k b

3.1

... D

3.8

din care rezult, pentru tipurile de betoane


k

semnificative ce pot fi folosite, corelarea temperaturii , la terminarea punerii n opera cu durata t ; pentru regimurile specifice nclzirii dup turnare, graficele D folosite, corelarea temperaturii = , cu durata t .
b l k

3.9

.din care rezult: pentru tipurile de betoane ce pot fi

4. Proiectarea regimurilor termice CC n perioada de maturizare critic. Metoda conservrii cldurii.


k

4.1. Regimul termic al betonului n cazul aplicrii metodei conservrii cldurii este de tipul CC (Anexa b, fig. 3.1). Pentru proiectarea
k

acestuia se discretizeaz variatia, temperaturii ; din grad n grad si se noteaz:


i

m = ( + 10 ) K
i i

(4.1) = [ ( ) K + 10] K
i i ae b

m = ( + /2 + 10) K
i i i

(4.2)

n care: m este gradul unitar de maturizare la temperatura de +20 C, echivalent gradului efectiv de maturizare la temperatura medie , pentru o
i i c

durata t = 1 h.
i

m gradul unitar de maturizare la temperatura de +20 echivalent gradului efectiv de maturizare pe suprafata cea mai rece avnd C
i

temperatura

ntr-o durat t = 1 h.
i

Durata t n care temperatura betonului variaz n mod natural n intervalul ( - 0,5) ...( + 0,5) se calculeaz cu relatia: C
i i i

(4.3)

n care: c = 700 W h/m este produsul ntre cldura masic a betonului proaspt
b b 3

c = 0,290,29 W h/kg si densitatea lui aparent


b

b = 2500 2400 kg/m3

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 107 of 160

i = 1C - cresterea sau scderea temperaturii n intervalul (i 0,5) ... (i + 0,5)


Durata t are ntotdeauna valori pozitive astfel nct n relatia (4.3), intervalul = 10C are semnul numitorului.
i i

4.2. Conditiile de realizare a gradului critic de maturizare, din Anexa B, pct. 1.1., relatiile (1.1) si (1.2) se scriu pentru duratele t calculate cu relatia (4.3), sub forma: M =
c

(4.4) (4.5)
i i 4.1.

t =
c

Valorile m ; m se extrag din anexa D, tabelul D

pentru = 1,5 29,50C din grad n grad si K variabil; pentru alte valori K dect
i b b

cele din tabel se poate interpola sau extrapola liniar. Valorile t se determin cu relatia (4.3) ncepnd de la = 1,50C, pentru o gam mai larg de temperaturi si niveluri de asigurare (
i i

ae

00; -50; -100C). Calculele se organizeaz ntr-un tabel (pct. 4.4). Semnul rezultat pentru intervalul , astfel nct valorile duratelor s fie ntotdeauna pozitive (t > 0), indic:
i i

i = +1C; cresterea temperaturii n perioada ti de la (i - 0,5)... ( + 0,5)C; i = -1C; scderea temperaturii n perioada ti de la (i + 0,5)... ( - 0,5)C;
4.3. Cumulrile prevzute de relatiile (4.4) si (4.5) se fac n ordine cresctoare a valorilor nscrise n tabelul auxiliar,
i

ncepnd cu cele mai mici si se continua pe n valori pn este ndeplinit conditia (4.4).
i

Regimul termic se poate ncadra n una din cele trei variante din fig.3.1, Anexa B, dup semnul parametrului = 1 n C.
i

functie de acesta se stabilesc si valorile temperaturilor , la nceputul perioadei t , valoarea exact a acesteia., ca si temperatura , la
i c c

terminarea perioadei. Se procedeaz astfel:

1. Dac i = 1C, rezult: c > t = b (4.6)


Se adopt n acest caz:

t = 1 (4.7)
si se cumuleaz primele "n" valori M' si t pentru care este ndeplinit conditia (4.4) simultan cu conditia privind durata t , exprimat prin
i i c

relatia: t' =
c

(4.8)

Se calculeaz n acest caz:

0 < t =
n

< t (4.9)
n

cu care se determin:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 108 of 160

t = t' - t t (4.10)
c c n k

c = n 0.5 +

(4.11)

Relatiile (4.7) (4.11) se aplic si n cazul particular: M < M' = M' ;


k 1 n

t' = 0 (4.12)
c

b. Dac = -10C rezult:


i

c < t = b (4.13)
Se cumuleaz o serie de valori succesive M' si t pn este ndeplinit conditia (4.1). Cea mai mare dintre valorile ; pentru
i i i

care s-a verificat conditia (4.4) se noteaz si se determin:


1

i = 1 + 0,5 (4.14)
Se cumuleaz din nou valorile , n ordine descresctoare ale acestora, ncepnd cu = - 0,5 pn la i = n, pentru care este
i 1 t

ndeplinit conditia (4.4). Regimul termic se definitiveaz folosind n continuare relatiile (4.8) ; (4.9) ; (4.11) si (4.12). Temperatura se determin cu relatia:
c

c = n + 0,5 -

(4.15)

Dac se ncepe cumularea cu = 1,5 se obtin regimurile termice cu consum minim, de energie, dar cu durat maxim. C
1

n msura n care se ncepe cumularea cu valori > 1,5 se obtin regimuri termice cu durate mai mici, dar cu consumuri C
1

specifice mai mari. 4. Exemplu de calcul a. Se determin datele preliminare: Beton B 250 - L - Pa 35-31
3

M = 1310 h C
k

sex

= 4,886 W/m K
3

M /R = 10,1 W/m K
s s

K = 0,039
b

K = 1,076
s

ae = 0; -5; - 10C
t = 160 h si t = 64 h
k k:

b. Se alctuieste tabelul cu valorile auxiliare de calcul si se proiecteaz regimurile termice astfel nct s fie ndeplinite simultan conditiile (4.4) ; (4.8) si (4.10). c. Rezultatele obtinute, comparate cu cele extrase din anexa C se prezint n tabelul urmtor, pentru M R = 10 si K = 0,05
s/ s b

4.6

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 109 of 160

Durata Nivel de t asigurare

Regim termic proiectat conf. pct. D 4.4

Regim termic conf. anexa C4.6

ore 0

tc

tc

3,5

4,1 157

3,5

160 126

160

-5

10

1,6

118 75

10

-10 0

17 14

4,6 11,8 63

16 15

3 12

83

62

64

-5

17

10,2

62

17

61

-10

19

62

Se observ c, regimurile termice din anexa C pot fi folosite n locul celor calculate mai exact la acest punct. n unele cazuri, cnd valorile Ms/Rs difer n msur mai mare, se poate interpola liniar sau s se adopte o solutie acoperitoare (Ms/Rs mai mare). 4.5. Pentru simplificarea proiectrii regimurilor termice CC se pot utiliza graficele D.3.1 ... D. 3.8 din care rezult corelarea
k

temperaturii la terminarea punerii n oper, cu durata de maturizare t , prin care se asigur realizarea gradului critic de maturizare M
b k

pentru valori variabile MS/RS; Kb si , fr ca temperatura betonului s coboare sub + 1 C.


ae

Prin cei doi parametri si t regimul termic CC este determinat suficient, fr s fie obligatorie explicitarea temperaturii .
b k k c

Desi construite pentru betoanele tipizate n Anexa C, graficele dau indicatii valabile si pentru alte betoane, similare, astfel nct proiectarea regimului termic se poate limita Ia verificarea celui obtinut din graficele D. 3.1 ... D. 3.8. 5. Proiectarea regimurilor termice n perioade de maturizare critic. Metoda nclzirii betonului dup punerea n oper. 5.1. Regimul termic al betonului n cazul nclzirii lui dup punerea n opera se poiecteaz n mai multe variante simbolizate TT ; TC (fig. 3.1) RT ; RC RTC (fig. 3.2) Anexa B
k k k k k 3

Pentru temperatura maxima ce caracterizeaz fiecare din aceste regimuri se calculeaz:


t

m = ( + 10) K
t t

(5.1) ) K + 10] K (5.2) b i


t i t

m' = [ ( -
t t t

ae

unde: m ; m' sunt gradele unitare de maturizare similare gradelor m ; m' , evaluate ns pentru temperaturile .
t t

Gradele unitare de maturizare m ; m' sunt date n anexa. D, tabelul D. 5.1 pentru = 1 ... 30 din grad n grad si K C,
t t t

variabil; pentru alte valori K , dect cele din tabel se interpoleaz sau se extrapoleaz liniar.
b

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 110 of 160

5.2. Regimul TT , ca regim de referinta (fig. 3.2 a. - Anexa B) se proiecteaz n vederea reducerii temperaturii = si implicit
k b t

a consumului specific de energie la preparare, Qsp, fat de regimurile tip CC ; n acest sens:
k

a) Se calculeaz: m' = (5.3)

t.nec

iar din tabelul D. 5.1 se extrage o temperatur creia i corespunde cea mai apropiat valoare m' ce ndeplineste conditia:
t

m' m'
t.

t.nec

(5.4)

b) Se definitiveaz regimul de referint TT caracterizat prin:


k

t = (5.5)
t =
k

(5.6)

unde si m' ; sunt valorile determinate cu conditia (5.4).


t

Regimul termic TT se poate obtine direct din graficele D. 3.9 din care rezult in functie de t sau din tabelele D. 3.10 si D.
k k k

3.11. c) Se verific pentru = = 0,5 semnul si mrimea parametrului ; din relatia (4.3) pentru ca t > 0. n functie de
i 1 t i i

rezultatul obtinut pentru fiecare nivel de asigurare se separ domeniile de aplicare ale regimurilor termic CC , si TT , sau TC pe baza
k k k

indicatiilor de la pct. d. si e. Se adopt regimul CC , caracterizat prin consum total minim de energie, pentru nivelurile de asigurare si valorile M R pentru
k s/ s

care este ndeplinit sursa din conditiile:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 111 of 160

1 = (t + 0,5) ; t1 > 0 dac i = +1C (5.7) 1 = (t - 0,5) ; t1 > tk dac i = -1C (5.8)
Regimul termic CC se proiecteaz ca la pct. 4.3 a, folosind relatiile (4.7) .. ... (4.12).
k

e) Regimul TT si cel derivat din acesta, TC , se aplic pentru nivelurile de asigurare si valorile M R pentru care:
k k s/ s

1 = (t - 0,5) ; 0 < t1 < tk dac i = -1C (5.9)


5.2. Regimul TC . (fig. 3.2 b - Anexa. B), ca regim termic destinat a fi aplicat efectiv, se proiecteaz pentru a se reduce
k

consumul specific de energie pe santier Q , fat de TT .prin introducerea unei perioade t , n care nu se consum energie. n acest
ss k c

scop, dac este ndeplinit conditia (5.9): a) Se cumuleaz valorile t corespunztoare temperaturilor = = ( 0,5) pn la o valoare =
i i 1 t i

(n-1)

pentru care:

t' =
c

(5.10) Pentru aceleasi valori = =


i 1 i

(n-1)

, se cumuleaz si valorile M' = m' , rezultnd


i ti

Parametrii t , M ; au aceleasi semnificatii si se determin n acelasi mod ca la pct. 4.1 si 4.2.


i i

b) Se calculeaz parametrii t si t , folosind relatiile:


t c

t =
t

(5.11)

t = t t > t' (5.12)


c k t c

unde m' este gradul unitar de maturizare corespunztor valorii = ce, urmeaz valorii =
n i n i

n-1

Temperatura se determin cu relatiile (4.11), respectiv (4.15) n care t se obtine din conditia:
c n

0 < t = t t' < t (5.13)


n c c n

c) Daca prin cumularea mentionat la pct. a se atinge temperatura = = 1,5 fr a fi ndeplinit conditia (5.13) se C,
n

foloseste pentru evaluarea duratei t relatia:


t

t =
t

(5.14)

iar durata t se obtine din expresia:'


k

t =t +t =t +
k t c t

(5.15)

5.4. Regimul termic RT . (fig. 3.3. a - Anexa B) este tot un regim de referint ce se proiecteaz n vederea reducerii, fat de
k

regimurile TT si TC , a consumului specific de energie la prepararea betonului (Q , prin diminuarea temperaturii n conditiile de la
k k 5p b

pct. 5.2. a, dac nu exist regim TT nu se poate proiecta nici regim RT , respectiv RC sau RTC .
k k k k

Se porneste de la regimul TT si n functie de caracteristicile acestuia:


k

a) Se stabileste valoarea temperaturilor si astfel nct s satisfac conditiile:


b t

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 112 of 160

1 < < (5.16)


b

b < t < b +

(5.17)

unde este valoarea determinat pentru regimul TT , pct. 5.2 a.


k

Regimurile termice cu consum minim de energie, att la preparare (Q ) ct si pe santier (Q ) se obtin pentru valori minime
sp ss

si .
t

b) Se evalueaz gradul unitar de maturizare m'

m' =
r

(5.18)

Gradele unitare de maturizare m pentru = 1. respectiv = 3 valori variabile sunt evaluate n tabelele D.5.2 si D.5.3.
r b b t

c) Se calculeaz, pe aceste baze: t =


t

(5.19)

t = t t (5.20)
r k t

d) Regimul termic rezultat se verific din punct de vedere al vitezei v de ridicare a temperaturii care trebuie s ndeplineasc
r

conditia: v =
r

(5.21) Dac aceast conditie nu este ndeplinit[, se reduce temperatura sau se mreste , n limitele conditiilor (5.16) si (5.17) sau
t b

se mreste durata t impus initial, modificndu-se n mod corespunztor regimul RT .


k; k

e) Regimul de referint RT permite separarea domeniilor de aplicare ale regimurilor termice efective RC si RTC . n acest
k k k

sens se verific pentru = = 0,5 semnul parametrului ; pentru care t > 0, procedndu-se ca la pct. 5.2.c.
i 1 t i i

n functie de rezultatul obtinut se adopt regimul RC sau RTC .


k k

5.5. Regimul RC (fig. 3.3 Anexa B) se proiecteaz pe baza verificrii de la pct. 5.4 e astfel:
k

a) dac este ndeplinit conditia (5.7) se procedeaz ca la pct. 5.3.a, evalundu-se t' si
c

pe baza relatiei (5.10).

Durata t se calculeaz cu relatia:


r

0t =
r

t (5.22)
k

Unde: m' este gradul unitar de maturizare n perioada t n care temperatura se ridic de la la .
r r b t

Parametrul t se determin cu relatia (5.13), iar cu relatia:


n c

c = n 0,5 +

(5.24)

Dac nu este mdeplinit conditia (5.13) regimul termic va fi de tip RTC .


k

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 113 of 160

b) Dac sunt ndeplinite conditiile (5.9) sau (5.8) se procedeaz ca si la pct. 5.5.a, cu deosebirea c temperatura va fi:
c

c = n + 0,5 -

(5.25)

c) Regimul termic rezultat se verific din punct de vedere al vitezei de ridicare a temperaturii care trebuie s ndeplineasc conditia (5.21). Este important de retinut c dac regimul RC se proiecteaz pe baza conditiei (5.9) sau (5.8) se obtin pentru viteza de
k

ridicare valori care cresc rapid si determin o sporire corespunztoare si a puterii specifice. Aceast situatie poate fi evitat prin proiectarea unui regim RTC .
k

5.6. Regimul termic RTC (fig. 3.3.c - Anexa B) se aplic n conditiile de la pct. (5.4.e) dac sunt ndeplinite conditiile (5.9) sau
k

(5.8): a) Se impune o vitez de ridicare a temperaturii v , mai mare dect viteza corespunztoare din regimul de referint RT si se
r k

calculeaz durata t cu relatia:


r

t =
r

(5.26)

b) Se procedeaz ca la pct. (5.3.a) pentru a determina durata t' (relatia 5.10) si valoarea corespunztoare
c

, astfel

nct s fie ndeplinit conditia: t' =


c

(5.27)

c) Se evalueaza parametrii: M' = m' t (5.28)


r r r

T =
t

> 0 (5.29)

0 < t = t t t' t < t (5.30)


n k r c t n

t = t' + t (5.31)
c c n

Temperatura se evalueaz cu relatie (4.15).


c

d) Dac prin cumularea, mentionat la pct. b se include si valoarea = 1,5 fr a fi ndeplinite conditiile (5.29) si (5.30) se C
n

va evalua durata t cu relatia:


t

t =
t

(5.32)

Durata total t va rezulta n acest caz prin sumarea duratelor caracteristice:


k

t =t +t +t =t +t +
k r t c r t

(5.33)

e) Consumul minim de energie se obtine pentru aceeasi durat t si aceeasi temperatur pentru varianta n care suma (t +
k t r

t ) este minim.
t

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 114 of 160

Puterea specific instalat si consumul specific de energie pe santier 5.7. Puterea specific instalat pentru nclzirea pe santier a betonului pus n oper pe timp friguros se evalueaz n functie de puterea specific necesar n cele dou perioade caracteristice t si t .
r t

a) Pentru perioada t se evalueaz:


r

m =
r )

(5.34)

Q = 700 ( - (5.35)
sr t b

sex.r

=P

sex

x m (5.36)
r

P =
sr

(5.37)

unde: m - este gradul unitar de maturizare n perioada de ridicare a temperaturii, n h C/h;


r

Q - este cantitatea specific de cldur nmagazinat n beton n Wh/m ;


sr

r este temperatura medie a betonului n perioada tr, n C;


P
sex.r

- este puterea specific furnizat de exotermie n perioada t , in W/m ;


r

K - coeficientul prin care se ia n considerare transmisia cldurii ntre sursa exterioara si beton.
s

b) Pentru perioada t se evalueaz:


t

sex.t

sex

x m (5.38)
t

P =
st

(5.39)

unde: m - este gradul unitar de maturizare n perioada de tratare izoterm;


t

t este temperatura medie a betonului n perioada tt, n C;


P
sex.t

- este puterea specific furnizat de exotermie n perioada t , in W/m ;


t

K - coeficientul prin care se ia n considerare corelatia ntre sursa exterioara si beton.


s

Parametrii necesari pentru evaluarea puterilor specifice se extrag din anexele D, astfel: - coeficientul K tabelul D.2.6.
s

- gradele unitare de maturizare m tabelul D.4.1


i

- gradele unitare de maturizare m tabelul D.5.1.


t

- gradele unitare de maturizare m tabelele D.5.2. si D.5.3.


r

c) Puterea specific, tehnic, instalat pe santier, P P" P


st

ss

rezult din conditia:

ss

P (5.40)
sr

5.8. Consumul specific de energic, tehnic, pe santier, Q

S$J

se evalueaz cu relatia:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 115 of 160

ss

= P t + P t (5.41)
sr r st t

n anexele C5 sunt prezentate pentru aceleasi tipuri de regimuri termice solutii proiectate pentru a fi utilizate ca atare, n msura n
s

care nu sunt diferende semnificative ntre situatiile reale si ipotezele avute n vedere Ia proiectarea lor. Consumul specific exprimat n Kwh/m se transform n Kcal/m prin multiplicare cu 860 Kcal/Kwh. Calculele pentru proiectarea regimurilor termice TT ; TC ; RT ; RC ; RTC si pentru evaluarea puterilor specifice instalate,
k k k k k 3 3

respectiv a consumurilor specifice, tehnice, de energie se organizeaz n tabele, asa cum se exemplific la pct. 5.9. 5.9. Exemple de calcul a) Se determin datele preliminare. Se adopt aceleasi date ca pentru exemplul de la punctul D.4.4. b. Se alctuieste tabelul cu valorile auxiliare de calcul necesare la proiectarea regimurilor termice prin nclzirea betonului. c) Se proiecteaz regimul termic TT folosind graficele D.3.9 si indicatiile de la pct. 5.2; calculele se organizeaz ntr-un tabel.
k

Proiectarea regimului termic TT

pentru:
i

Regim termic recomandat

ae

b=t=c

t 0,5
0 +1

t + 0,5
0

CC

160

-5

141.8

-1

-1

TC

RTC

-10

-1

-1

TC

RTC

-1

-1

TC

RC

64

-5

14

57.6

-1

-1

TC

RTC

-10

-1

-1

TC

RTC

d) Se proiecteaz, regimul termic TC conform pct. 5.3; calculele se organizeaz ca n tabelul urmtor.
k

e)Se proiecteaz regimul termic ele referint RT , conform punctului 5.4 ; calculul se organizeaz ntr-un tabel.
k

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 116 of 160

TABEL CU VALORI AUXILIARE DE CALCUL PENTRU PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE LA NCLZIREA BETONULUI DUP TURNARE

sex.t

ae = 00C
m'

ae = -50C
m' m'
t

ae = -100C
m' m'
t

sex.t

b=1

b=3

b=1

m'

m'

b=3
2 5.04 3.97 25 19 5.02 4.93

b=1
3.88 4.85

b=1
3.81

7.28

5.05

36

25

7.12

7.01

4.93

6.90

4.85

9.24

6.11

8.24

45

30

40

9.16

8.16

9.04

5.97

8.91

5.87

11.40

7.16

9.27

56

35

45

11.04

9.16

10.90

6.99

10.76

6.88

12.80

8.15

10.21

63

40

50

12.62

10.08

12.46

7.94

12.31

7.83

14.28

9.04

11.04

70

44

54

14.01

10.89

13.84

8.81

13.68

8.69

15.62

9.89

11.82

76

48

58

15.31

11.65

15.14

9.63

14.97

9.50

16.80

10.68

12.55

82

52

61

16.49

12.36

16.31

10.39

16.14

10.26

10

18.00

11.42

13.24

88

56

65

17.63

13.08

17.45

11.11

17.27

10.98

11

19.15

12.14

13.91

94

59

68

18.76

13.68

18.58

11.81

18.40

11.66

12

20.33

12.83

14.56

99

63

71

19.90

14.31

19.72

12.47

19.54

12.33

13

21.53

13.50

15.20

105

66

74

21.06

14.93

20.88

13.13

20.69

12.98

14

22.75

14.17

15.83

111

69

77

22.24

15.54

22.05

13.77

21.87

13.61

15

24.00

14.83

16.46

117

73

81

23.42

16.15

23.23

14.40

23.04

14.25

16

25.17

15.48

17.08

123

76

84

24.56

16.75

24.37

15.03

24.18

14.87

17

26.35

16.12

17.70

129

79

87

25.70

17.48

25.51

15.65

25.32

15.49

PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC TC

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 117 of 160

Nivel de asig

t
1

=
c

(5.10)

(5.11)

(5.12)

(5.13)

(5.14)

(4.15)

(5.15)

Durata t = 160 h
k

-5 4 -10 3.5

1.5

9.04

3.89

15.1

30.7

216

114.8

45.2

14.5

160

1.5

8.91

3.81

7.2

(128*)

21.8*

132.7

154.5

Durata t = 64 h
k

11.5

21.06

19.33

35.7

29.3

600

22.7

41.3

12.0

11.7

64

-5

13

12.5

10.5

20.88

18.00

10.7

19.4

383

43.1

20.9

1.5

10.9

64

-10

10.5

20.69

17.84

6.0

11.4

223

52.1

11.9

0.5

10.9

64

(*) Cumularea se face pentru t si m pn la i = n n loc de i = (n-1) si se aplic relatia (5.14) n loc de relatia (5.11) pct. 5.3.c.
i I

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 118 of 160

PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RT

Nivel de asig
b

Durata t = 160 h
k

-5

1 5

10,90

6,99

49,0

111,0

0,04

-10

10,76

6,88

53,9

106,1

0,04

Durata t = 64 h
k

22,24

15,54

47,1

16,9

0,65

-5

14

22,05

13,77

51,8

12,2

1,07

-10

21,87

13,61

53,1

10,9

1,19

Pentru nivelul de asigurare = 3 C.


b

ae

= 0 betonul se pune n oper la C

ae

= 0 astfel nct tinnd seama de conditia ca +5 rezult C C


p

Pentru celelalte niveluri de asigurare (

ae

= -5 C;

ae

= -10 betonul se pune n oper la C)

ae

= -5 , rezultnd = 1C. C
b

Se observ c n cazul duratei t = 160 h si nivelului de asigurare


k

ae

= 0 regimul termic este de tipul CC (conf. pct. 5.2.d, relatia 5.7 C


k

si exemplul de la pct. 5.9.c). f) Se proiecteaz regimul termic RC conf. pct. 5.5; calculul se organizeaz ntr-un tabel.
k

PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RC

Nivel t de asig
b

t (5.13)
n

(5.22)

(5.23)

t = 64 h

14

13.5

11.5

15.54

19.33

54.3

35.7

1141

4.9

59.1

4.8< <5.7

11.9

Pentru nivelele de asigurare

ae

= -5 si C

ae

= -10 duratele t =160 h si t =64 h rezult conf. pct. 5.9.c. regimuri RTC . C,
k k k

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 119 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 120 of 160

Se poate proiecta un regim RTC . si pentru


k

ae

= 0 t = 64 h, dac se adopt o vitez de ridicare a temperaturii v cuprins ntre C;


k r

valorile caracteristice regimurilor RT si RC :


k k

g) Se proiecteaz regimul termic RTC conform pct. 5.6; calculul se organizeaz ntr-un tabel.
k

h) Puterile specifice si consumurile specifice se evalueaz conf. pct. 5.7 si 5.8; calculele se organizeaz ntr-un tabel, n care s-au

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 121 of 160

inscris pentru comparatie si regimurile termice CC .


k

5.10. Pentru simplificarea departajrii domeniilor de aplicare a diferitelor regimuri termice se dau n tabelele D.3.10 st D.3.11 regimurile termice de referint TT si RT n cazul tipurilor uzuale de betoane tipizate n Anexa C pentru diferite durate t si niveluri de-asigurare
k k k

, mpreun cu limitele parametrului M R pentru aplicarea regimurilor termice CC si RC n conditii de consum minim de energie.
ae s/ s k k

Desi proiectate pentru tipurile de betoane tipizate n Anexa C, tabelele D.3.10 si D.3.11 dau indicatii valabile si pentru alte betoane, astfel nct s se treac direct la proiectarea regimului termic cel mai eficient. 6. Proiectarea regimului termic n timpul transportului si punerii n oper a betonului Proiectarea regimului termic n timpul transportului betonului consta (Anexa B, pct. 4) n precizarea temperaturii , la livrarea betonului
t

(descrcarea din mijlocul de transport) si a temperaturii , la preparare (descrcarea din malaxor) cu evidentierea mijloacelor folosite si
p

a conditiilor de protejare termic a lor. 6.1. Coeficientul unitar K de scdere a temperaturii betonului n timpul transportului Ia obiect depinde de mijlocul folosit, de conditiile
t

de protejare ale acestuia si de durata transportului. Pentru situatiile uzuale valorile coeficientului K sunt date n anexa D
t

6.1

n care se

poate interpola liniar pentru durate intermediare. 6.2. Coeficientul unitar K de scdere a temperaturii betonului n timpul transportului pe obiect si punerii lui n oper depinde de forma si
t

dimensiunile elementului de constructie n care se toarn, de durata procesului, de solutia de protejare a benelor n perioada de asteptare si de durata acesteia pentru ultima ben[. Pentru solutiile uzuale valorile coeficientului K sunt date n anexa D
t 6.3

, n care se

poate interpola liniar pentru durate intermediare. Durata de asteptare, t , a betonului din ultima ben se determin cu relatia:
a

t = 10
a

(6.1)

n care: 10 reprezint durata maxim de punere n oper a betonului dintr-o ben; V volumul betonului transportat ntr-un ciclu;
t

v volumul (capacitatea) unei bene.


b

6.3. Temperaturile caracteristice: , la preparare si , Ia livrare, n functie de temperatura , la terminarea punerii n oper se
p l b

determin conform indicatiilor din Anexa B, pct. 4, folosind relatiile (4.1) si (4.2). n graficul din anexa D
t

6.3

se pot obtine direct valorile ( ) n functie de ( ) si K , respectiv ( )n functie de ( )


l ae b ae t p ae l ae l p

si K , din care se determin . si respectiv . 6.4. Exemplu de calcul. a) Coeficientii K ', K n ipoteza transportului betonului la 2,5 km distant cu viteza de 15 km/h folosind un autoagit[tor de 5 m
t t 3

capacitate, neprotejat (Anexa D

6.1

, solutia 2a) din care betonul se descarc n bene de 1 m , protejate conform solutiei c (Anexa D
6.2

6.2

) si

a punerii lui n oper ntr-o diafragm (Anexa D

, solutia 2c), rezult n functie de duratele caracteristice astfel:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 122 of 160

Durata de transport:

K = 0,168 + (0,360 0,168)


t

Durata de punere n oper a betonului dintr-o ben: 10' Durata de asteptare a ultimei bene:

t = 10
a

K = 0,122 + (0,282 0,122)


t

b) Temperaturile caracteristice: - nivelul de asigurare =-5C


b

ae

- temperatura betonului la terminarea punerii in oper: = 10C c) Temperaturile ; folosind relatiile (4.1) si (4.2) din Anexa E, pct.4;
l p

= -5 +
l

(10+5) = 14,1

= -5 +
p

(14,1+5) = 18,3 19

d) Temperaturile ; folosind graficul din anexa D


l p

6.3

- pentru K = 0,242; = 19C


t l

= 19 5 = 14C
l

- pentru K = 0,200 = 24
t p b

= 24 5 = 19C
p

6.5. Diferenta ntre temperaturile ( ) este cu att mai mare cu ct creste temperatura ceilalti parametri K ,K, , rmnnd
p b b ae

constanti (Anexa C, fig. 6.1). Din aceeasi figur rezult c diferentele (

p1

) sunt ntotdeauna mai mari dect (


p2

b1

).
b2

Din aceste motive nclzirea betonului dup punerea lui n oper, conduce, pentru randamente r = r , la consumuri specifice de
p s

energie mai reduse dect metoda conservrii cldurii. 6.6. Regimul termic Ia prepararea, transportul si punerea n oper a betonului pe timp friguros se poate determina prin: a) alegerea unei solutii tip de organizare a procesului dintre cele prezentate n anexa C, pct. 6 si corelarea temperaturilor , si , pe
p l b

baza valorilor tipizate ale coeficientilor K ,K, (tabelele C.6.1, C.6.2); b) proiectarea unei solutii specifice de organizare a procesului si evaluarea coeficientilor K ,K, pe baza prevederilor din aceast anex, (Anexele D.6.1, D.6.2); corelarea temperaturilor , si se face n acest caz folosind graficul D.6.3.
p l b

7. Proiectarea regimului termic la prepararea betonului 7.1. Regimul termic la prepararea betonului const n evidentierea urmtorilor parametri:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 123 of 160

nivelul de asigurare , stabilit conform anexei A;


ae

temperatura betonului la descrcarea din malaxor, , n stabilit conform prevederilor din anexa D.6. C,
p

compozitia betonului: ap, A; ciment, C; agregate, Ag, n kg/m ; umiditatea agregatelor u, n procente; temperaturile initiale ale apei , agregatelor
ia iag

si cimentului ;
ic

temperaturile finale ale apei, , agregatelor, f si cimentului;


fa a

consumul specific tehnic de energie, Q . Ia prepararea betonului.


sp

7.2. Temperaturile initiale ale componentilor se stabilesc astfel: a. temperatura initial a apei se estimeaz Ia valoarea = + 10 dac nu exist date reale; (7.1) C,
ia

b. temperatura initial a agregatelor

iag

se estimeaz pe baza datelor din tabelul D.7.1; n lipsa unor date efective privind caracterul

depozitului si variatia temperaturii aerului n zilele precedente se adopt relatia: = (7.2)

iag

ae

c) temperatura initial a cimentului =


ic

ae

(7.3)

7.3. In vederea determinrii temperaturilor finale ale componentilor betonului se adopt, urmtoarele ipoteze de lucru: a) agregatele se dezgheat n mod obligatoriu, adic se nclzesc pn la o temperatur minim: = +5C (7.4)

fag

b) cimentul nu se nclzeste, ns prin frecarea ce se produce n timpul transportului pe snecul dozatorului, temperatura sa poate creste cu o valoare astfel nct rezult:
c

= + (7.5)
fc ic c

unde: = 0 ...10C
c

c) apa se nclzeste la temperatura necesar pentru ca s rezulte prin amestecare beton la temperatura , dar nu mai mare dect o
p

valoare maxim specific fiecrui tip de ciment:


fa

= 80C pentru Pa 35
fa fa

= 70C pentru P 40 (7.6)


fa fa

d) dac pentru realizarea temperaturii a betonului rezult c apa trebuie nclzit la o temperatur superioara valorii , se adopt:
p fa

= (7.7)
fa fa

fag

> +5C (7.8)

7.4. Temperaturile finale ale apei si agregatelor se evalueaz folosind graficele D.7.2...D.7.4, astfel:

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 124 of 160

a) Se determin valorile auxiliare: A = 10 a A (7.9)


g -2

, n graficul D.7.2 n functie de dozajul de ciment; se intr pe ordonat cu valoarea ;


bc fc

, n graficul D.7.3 n functie de parametrii A si = , se intr pe abscis cu cantitatea total de ap A;


ba fa fa

bag

, n graficul D.7.4, n functie de parametrii A si

fag

= + 50; se intr pe abscis cu cantitatea total de agregate uscate, A ;


g

b) Se calculeaz: =
p

bc

ba

bag

(7.10) = + 50 si ap la temperatura = .
fa fa

unde este temperatura betonului preparat cu agregate la temperatura


p

fag

c) Pentru betoanele a cror temperatur este inferioar valorii adic:


p p

(7.11)
p p

se adopt:

fag

fag.min

= + 5C (7.12)

si se calculeaz valoarea auxiliar: =


p

ba

bc

bag

(7.13) , necesar.

cu care se determin n graficul D.7.3, n functie de A si A, temperatura =

fag

7.5. Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului, se evalueaz distinct pentru nclzirea apei si agregatelor. a) Consumul specific pentru nclzirea apei. Se evalueaz n graficul D.7.3 valorile: Q n functie de A ; A si = ,
fa

sa

sa

n functie de A ; A si = ,
ia

cu care se 'determin; Q = Q Q

sa

sa

sa

b) Consumul specific pentru nclzirea agregatelor. Se evalueaz n graficul D.7.4 valorile: Q , n functie de A , A si =
g

sag

fag

sag

, n functie de A , A si =
g

fag

>0

Dac

iag

= 0 rezult Q

sag

= 0. (7.15)

Se evalueaz n graficul D.7,5 valoarea: Q n functie de A si > 0, rezult Q 0

sag

iag

Dac

iag

sag

= 0 (7.16)

Consumul specific tehnic la nclzirea agregatelor este: Q = Q = Q +Q (7.17) este:

sag

sag

sag

sag

c) Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului, Q

sp

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 125 of 160

sp

=Q

sa

+Q

sag

(7.18)

7.6. Consumul specific tehnic de energie la prepararea betonului se poate evalua si cu relatia simplificat: Q =Q + 0,77 (7.18)
p

sp

so

unele: Q

so

este o valoare constant pentru acelasi beton, aceeasi umiditate a agregatelor; acelasi nivel de asigurare, si aceeasi ipotez
iag

organizatoric

= = .
fc ae

7.7. Regimul termic Ia prepararea betonului pe timp friguros se poate determina prin: a) alegerea unui regim termic tip dintre cele prezentate n Anexa C, n msura n care compozitia efectiv a betonului si parametrii ce caracterizeaz conditiile organizatorice reale sunt similare cu cele avute n vedere Ia proiectarea regimurilor termice tip din anexa C. b) proiectarea pe baza indicatiilor din aceast anex (anexa D.7) a unui regim termic specific compozitiei betonului si conditiilor organizatorice reale. Parametrul se obtine din Anexele C.7.1 ... C.7.5.

so

7.8. Exemplu de calcul. a) Este necesar cunoasterea urmtorilor parametri: - Caracteristicile betonului: B 250 L3 - Pa 35 31 Compozitia: A = 185 l/m ; C = 325 kg/m ; Ag = 1854 kg/m Temperatura la descrcarea din betonier: = 12 C
p 3 2 3

- Caracteristicile componentilor: agregate: umiditate u = 1,7% temperatura initial, msurat n depozit = -3 C

iag

ciment: cresterea temperaturii n timpul transportului pe snec = + 9 C


c

ap: temperatura initial msurat la conduct = 12 C


ia

temperatura maxim a apei (caracteristica instalatiei) - Nivel de asigurare = - 5 C

fa.max

= 65 C

Deoarece conditiile initiale sunt sensibil diferite de cele avute n vedere Ia ntocmirea Anexei C.7.3 proiectarea regimului termic se face conform punctului 7 din Anexa D. b) Se calculeaz conf. pct. 7.3 si 7.4. (7.9) A = 10 uA = 10 x 1,7 x 1854 = 32 l
g -2 -2

(7.5) =
c

ac

+ = -5 + 9 = +4 C
c

c) Temperaturile componentilor

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 126 of 160

Din graficul Anexa D.7.2 pentru = +4C si C = 325 kg se determina


c

bc

= 0,4 C. = 15 C. = 3 C.

Din graficul Anexa D.7.3 pentru A = 185 l, A = 32 l si =

fa.max

= 65C, se determin

ba

Din graficul Anexa D.7.4, pentru A = 1854 kg, A = 32 l, =


g

fa.min

= +5C, se determin

bag

Conform relatiei (7.10). ' = 0,4 + 15 + 3 = 18,4C


p

Deoarece = 12 < = 18,4 pentru obtinerea betonului la temperatura = 12 este suficient s se dezghete agregatele ( C, C
p p p

fag

+5C) si s se nclzeasc, apa la o temperatur <


fa

fa.max

= 65 C.

Se calculeaz, cu relatia (7.13): = 12 - 0,4 - 3 = 8,6 C = 8,6 se determin = = 37 Deci, temperaturile componentilor la C, C.
fa

ba

Din graficul Anexa D.7.3 pentru A = 185 l, A = 32 l si amestecare sunt: = 37 C


fa

ba

fag

= 5 C

d) Consumurile specifice Pentru ridicarea temperaturii apei Din graficul Anexa D.7.3 pentru A = 185 l, A = 32 l .si = = 37 se determin Q C
fa

sa

= 6,6 KWh/m , iar pentru A = 185 l, A = 32 l si

= = 12 se determin Q C
ia

sa

= 2,2 KWh/m .

Conform relatiei (7.1 4): Q = 6,6 - 2,2 = 4,4 KWh/m


3

sa

Pentru ridicarea temperaturii agregatelor Din graficul Anexa D.7.4 pentru A = 1854 kg, A = 32 l si =
g

fdg

= 5 se determin Q' C

sag

= 1,95 KWh/m beton. Deoarece

iag

= - 3

C < 0, conform (7.15) rezult Q

sag

= 0. = - 3 se determin Q C = 2,9 KWh/m beton. Conform relatiei (7.17):


3

Din graficul Anexa D.7.5 pentru A = 32 l si Q = 1,95 - 0 + 2,9 = 4,85 KWh/m


3

iag

sag

sag

Deci consumul specific de energie la prepararea betonului este conform relatiei (7.18). Q = 4,4 + 4,85 = 9,25 KWh/m beton
3

sp

Dac evaluarea consumului specific la preparare se face n mod acoperitor din tabelul C.7.3, nelundu-se n considerare conditiile locale, adic pentru: = 10 = C,
ia c ae

= - 5 C;

iag

ae

= -5 si u = 2%, rezult (relatia 7.19): C


3

sp

= 4,35 + 0,77 x 12 = 13,6 KWh/m

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 127 of 160

Comparnd cele dou consumuri, se constat c, luarea n considerare a conditiilor locale conduce la o economie de energie de: Q = 9,25 - 13 x 6 = -4,35 KWh/m , adic 32%. 8. Bilantul energetic 8.1. Bilantul energetic const n sintetizarea rezultatelor obtinute la proiectarea diferitelor regimuri termice (pct. 4.4 si 5.9, Anexa D) si completarea lor cu proiectarea regimurilor termice la transport si punere n oper, respectiv la preparare. Pentru proiectarea regimurilor termice la transport si punere n oper se procedeaz ca la exemplul de la pct. 6.4. adoptnd aceeasi ipotez organizatoric (K = 0,200; K = 0,242); se stabilesc n acest fel valorile si , din tabel.
t t l p 3

Pentru proiectarea regimurilor termice la preparare se procedeaz conform indicatiilor de la pct. 7.6 folosind relatia (7.19) si valorile Q din Anexa C.7.3 .

so

8.2. Exemplul din tabelul intitulat ,,Bilant energetic" prezint rezultatele obtinute la exemplele de la pct. 4.4 si 5.9 din Anexa D n ipoteza r = r = 1, corespunztoare consumurilor specifice tehnice. Pentru obtinerea consumurilor efective, acestea trebuiesc majorate prin
s p

raportare la r , respectiv r (anexa B, pct. 4.3, relatia 4.3).


s p

Consumurile specifice din tabelul Bilant energetic" sunt n general minime pentru varianta RTC (sau RC ) care necesita ns si
k k

puterea instalat maxim la ridicarea temperaturii (P ).


sr

Se pot reduce puterile specifice prin adoptarea variantelor TC , caracterizate ns prin consumuri specifice mai ridicate. Acestea din
k

urm pot fi ns reduse prin luarea n considerare a situatiilor favorabile ce pot s apar la prepararea betonului (exemplul de la pct. 7.8, Anexa D) sau prin mbunttirea conditiilor de protectie (Anexa C, pct. 9.7).

BILANT ENERGETIC (EXEMPLU)

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 128 of 160

ANEXA D.1.1.

GRADUL CRITIC DE MATURIZARE M , CORELAREA LUI CU NIVELUL CRITIC DE INTRIRE SI VALORILE EXOTERMIEI
K K

Felul A/C = 0,40,5 cimentului A/C = 0,50,6 A/C=0,60,7

E Marc

28

M h A/C
k

M A/C

M h A/C
k

Wh/kg

h0C

0,40

850

18,9

0,50

1100

25,4

0,60

1400

31,9

0,42

900

20,5

0,52

1160

26,8

0,62

1444

32,6

Pa 65 35

0,44

950

21,7

0,54

1220

28,3

0,64

1488

33,4

0,46

1000

22,9

0,56

1280

29,8

0,66

1532

34,1

0,48

1050

24,1

0,58

1340

30,8

0,68

1576

34,8

0,50

1100

25,4

0,60

1400

31,9

0,70

1620

35,6

0,40

750

19,2

0,50

1000

26,0

0,60

1270

32,2

0,42

800

20,8

0,52

1054

27,5

0,62

1316

33,1

0,44 P 40 70 0,46

850

22,1

0,54

1108

28,9

0,64

1362

33,9

900

23,4

0,56

1162

30,2

0,66

1408

34,8

0,48

950

24,7

0,58

1216

31,2

0,68

1454

35,6

0,50

1000

26,0

0,60

1270

32,2

0,70

1500

36,5

ANEXA D.1.2.

CORELATREA DURATELOR DE MATURIZARE t (n h) CU DURATELE z (n zile)


k k

z (*)
k

Durata critic de maturizare t (**) n ore, pentru betonul turnat n


k

(zile)

schimbul

II

III

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 129 of 160

8 h/sch

10 h/sch

8 h/sch

10 h/sch

8 h/sch

1 2 3 4 5 6 7

40 64 88 112 136 160 184

38 62 86 110 134 158 182

32 56 80 104 128 152 176

28 52 76 100 124 148 172

24 48 72 96 120 144 168

(*) exclusiv zilele de turnare si de ndeprtare a protectiei;

(**) inclusiv durata t din ziua de turnare din momentul terminrii schimbului n care betonul a fost pus n oper.

ANEXA D.2.1.

REZISTENTELE TERMICE R ALE UNOR SOLUTII RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR
S

DE CONSTRUCTIE DIN BETON Nr. crt. m R


2

Solutia de protejare

Domeniul de utilizare

m Ch

W Kcal

Impermeabilizarea la Folie de polietilen de 1 mm 1 grosime termice 0,006 0,007 vnt a protectiei

Impermeabilizarea la Prelat din pnz impermeabil 2 de 3 mm grosime termice 0,030 0,035 vnt a protectiei

Prelat din pnz impermeabil de 3 mm grosime, cuplat cu Impermeabilizarea la

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 130 of 160

folie de polietilen de 3 mm 3 grosime 0,036 0,042

vnt a protectiei termice

Plapum de poliuretan de 3 cm 4 grosime ntre dou folii de polietilen 0,608 0,707

Protectie termic a suprafetelor libere ale betonului

Protectie termic a 5 Idem cu 4 cm poliuretan suprafetelor libere ale betonului

Strat de separatie Panouri de cofraj din placaj F de ntre mediul nclzitor 6 10 mm grosime, neizolate termic, tipizate cofrate) 0,083 0,098 si beton (suprafete

Idem, izolate termic cu 5 cm Protectie termic a 7 psl mineral (=250 kg/m ; =0,08)
2

0,653

0,759 fetelor cofrate

Strat de separatie Cofraje metalice neprotejate 8 termic si beton (fete cofrate) 0 0 ntre mediul nclzitor

Idem, izolate termic cu 6 cm Protectie termic a 9 psl mineral avnd 9,5% punti termice 0,679 0,790 fetelor cofrate

Cofraje metalice nclzitoare protejate la exterior cu 6 cm vat Protectie termic a 10 mineral de sticl (100 kg/m ) sau 8 cm psl mineral cu 14,3% punti termice
3

0,857

0,997 sursei de cldur

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 131 of 160

Strat de aer vertical n grosime de: 0,140 0,163 mbunttirea caracteristicilor de 11 b. 2 cm 0,180 0,209 izolare termic dac este stationar 0,170 0,198 (neventilat)

a. 1 cm

0,160

0,186

c. 5 cm

d. 10 cm

0,160

0,186

e. 15 cm

Strat de aer orizontal la flux termic de jos n sus grosimea: 0,140 0,163 mbunttirea caracteristicilor de 12 a. 1 cm 0,150 0,174 izolare termic dac este stationar 0,160 0,186 (neventilat)

b. 2 cm

c. 5 cm

Strat orizontal la fluxul termic de sus n jos, grosimea: 0,150 0,174

13

a. 1 cm

0,170

0,198

Idem

b. 2 cm

0,180

0,209

c. 5 cm

Rezistente la transfer termic:

- pe suprafata interioar:

- agent nclzitor abur

R = 0,004 m K/W; 0,005 m hC/Kcal


i

- agent nclzitor aer cald

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 132 of 160

R = 0,043 m K/W; 0,050 m hC/Kcal


i

Pe suprafata exterioar: R = ,043 m K/W; 0,050 m hC/Kcal


e

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 133 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 134 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 135 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 136 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 137 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 138 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 139 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 140 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 141 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 142 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 143 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 144 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 145 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 146 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 147 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 148 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 149 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 150 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 151 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 152 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 153 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 154 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 155 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 156 of 160

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 157 of 160

[top]

SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR FOLOSITE N ANEXE


1. Niveluri de ntrire; grade de maturizare - nivelul de ntrire al betonului, n procente din rezistenta R28; - nivel de ntrire critic, n procente;
k

R - rezistenta la compresiune a betonului la un moment dat, n conditii normale de ntrire, n daN/cm ;

28

- rezistenta medie la compresiune a betonului la 28 zile, n conditii normale de ntrire, n daN/cm ;

M - gradul de maturizare, corespunztor nivelului de ntrire n h ; C

M - gradul critic de maturizare, n h C;


k

M - gradul de maturizare n intervalul de timp t , n care temperatura medie n sectiune este i, n h C;


i i

M - gradul de maturizare n intervalul de timp t , evaluat pentru temperatura medie , pe suprafata cea mai rece, n h C;
i i i

m - gradul unitar de maturizare n intervalul de timp t = 1 h, n h C/h ;


i i

m - gradul unitar de maturizare pe suprafata cea mai rece a ele- mentului, n intervalul de timp t = 1 h, corelat cu m , n h C/h;
i i i

M - gradul de maturizare la temperatura normal de +20 echivalent gradului de maturizare electiv realizat n perioada t , de ridicare a C
r r

temperaturii, n h C; M - idem n perioada t , de tratare izoterm, n h C;


t t

M - idem n perioada t , de variatie natural a temperaturii, n h C;


c c

2. Temperaturi; niveluri de asigurare - temperatura betonului la preparare (descrcarea din malaxor) n ; C


p

- temperatura betonului la livrare, (descrcarea din mijlocul de transport, la obiect), n C;


l

- temperatura betonului Ia terminarea procesului de punere n oper (nceperea maturizrii), n C;


b

- temperatura medie a betonului n sectiunea unui element de constructie, ntr-un interval de timp t, n C;
i

- temperatura medie a betonului, msurat pe suprafata cea mai rece, n acelasi interval de timp t , n C;
i i

- diferenta ntre temperaturile maxim si minim din sectiunea unui element de constructie la un moment dat, n C;
i

- mrimea intervalului de temperatur pentru care aceasta are valoare medie (sau , n C;
i i i

- temperatura maxim a betonului n perioada de maturizare (n perioada de tratare izoterm, la terminarea celei de ridicare a
t

temperaturii, Ia nceperea celei de variatie natural), n C; - temperatura betonului la terminarea perioadei de maturizare (n momentul ndeprtrii protectiei sau decofrrii), n C;
c

- temperatura medie a betonului n perioada de ridicare a temperaturii, n C;


r

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 158 of 160

ae

- temperatura efectiv a aerului exterior n perioada de maturizare (t ; t ), n C;


k

- nivelul de asigurare n perioada de maturizare (t ; t ), n C;


k

ae

- temperatura efectiv a aerului exterior n perioada de pre parare, transport si punere n oper a betonului (t , t ), n C;
t t

- nivelul de asigurare n perioada de preparare, transport si punere n oper a betonului (t , t ), n C;


t t

3. Intervale de timp t - durata n care se obtine la temperatura variabil un grad de maturizare echivalent gradului critic M de maturizare la +20 n h; C,
k k

t - durata n care se obtine la temperatur variabil un nivel de ntrire , corespunztor gradului de maturizare M , la temperatura

de +20 n h; C, t - durata de transport a betonului la obiect, n h;


t

t - durata de transport a betonului pe obiect si de punere n opera, n h;


t

t - durata intervalului de timp n care temperatura variaz liniar fat de temperatura medie a betonului, n h;
i

t - durata de ridicare artificial a temperaturii n timpul maturizrii betonului, h;


r

t - durata de tratare izoterm a betonului, n h;


t

t - durata de variatie natural a temperaturii betonului (ridicare sau coborre), n h;


c

z - durata de obtinere a gradului critic de maturizare M , n zile;


k k

z - durata de obtinere a gradului de maturizare M, n zile;

4. Coeficienti K - coeficient de echivalare a gradului de maturizare la o temperatur oarecare , ( ), cu gradul de maturizare la temperatura
i i

normal de +20C; K - coeficient pentru evidentierea scderii temperaturii betonului pe suprafata cea mai rece ( ) n comparatie cu temperatura medie
b i i

( ) n sectiune (evidentiaz realizarea gradului de maturizare necesar pe suprafata cea mai rece). K - coeficientul K pe directia j;
bj b

K - coeficient pentru luarea n considerare a pierderilor de cldur directe ale sursei de cldur;
s

K - coeficient pentru evidentierea scderii temperaturii betonului n timpul transportului (de la la ), n perioada t ;
t p l t

K - coeficient pentru evidentierea scderii temperaturii betonului n timpul transportului pe obiect si punerii n oper, (de la ; la ) n
t l b

perioada t ;
t

5. Tipuri de regimuri termice CC - regim termic pentru obtinerea gradului de maturizare M , numai prin metoda conservrii cldurii;
k k

TT - idem, numai prin mentinerea temperaturii betonului la o valoare constant, , (nclzire izoterm);
k t

TC - idem, partial prin nclzire izoterm si restul prin conservarea, cldurii;


k

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 159 of 160

RT - idem, partial prin ridicarea temperaturii betonului si restul prin mentinerea ei la o valoare constant (nclzire izoterm) ;
k t

RC - idem, partial prin ridicarea temperaturii betonului si restul prin conservarea cldurii;
k

RTC - idem, partial prin ridicarea temperaturii betonului, partial prin nclzire izoterm si restul prin conservarea cldurii.
k

6. Puteri si consumuri specifice Q Q


p

sp

- consum specific tehnic de energie, la prepararea betonului (anexa B, pct. 3), n Wh/m ; KWh/m sau Kcal/m ; - consum specific tehnic de energie, pe santier, Ia nclzirea dup turnare (anexa B, pct. 3), n Wh/m ; KWh/m , sau Kcal/m ;
s 3 3 3

ss

r ; r - randamentele instalatiilor de nclzire la preparare, respectiv pe santier dup turnare; Q - consumul specific total, n Wh/m ; KWh/m sau Kcal/m ;
s 3 3 3

P E P P P P P

sex.k

- modulul intensittii de degajare a exotermiei cimentului, n perioada de maturizare critic, n W/ Cm ;

28

- exotermia total, a cimentului (28 zile la temperatur normal de +20C), n Wh/Kg; - puterea specific datorat exotermiei cimentului, n W/m ; ;P - puterea specific P n perioadele t , t , n W/m ;
r t 3 3 3

sex

sex.r

sex.t

sex

so

- puterea specific corespunztoare cantittii de cldur primit de un element de constructie de la o surs exterioar, n W/m ; ;P - puterea specific P , n perioadele t , respectiv t , n W/m ;
so r t 3 3

sor

sot

s1

- puterea specific corespunztoare cantittii de cldur pierdut de elementul de constructie prin suprafetele de tip S , n W/m ;
1

P ;P
s1

s1i

;P

s1c

- puterile specifice P , n perioadele caracteristice t ; t ; respectiv t , n W/m ;


s1 r t c 3

P , P - puteri specifice necesare pentru nclzirea unui element n perioadele t , respectiv t , n W/m ;
sr st r t

ss

- puterea specific tehnic, instalata, pentru nclzirea betonului pe santier, dup turnare, n W/m ;

7. Caracteristicile elementului de constructie M /R - raportul ntre modulul de suprafat si rezistenta termic la transmisia cldurii prin beton si protectia sa pentru ntregul element
s s

de constructie, n W/m K; d - dimensiunea transversal a unui element de constructie pe directia j, n m;


j

q - fluxul termic pe directia j, normal pe suprafata S ;


J j

q - fluxul termic pe directia j, normal pe suprafata S ;


J J

(M /R ) - raportul (M /R ) pe directia j = x;y;z, n W/m K;


s s J s s

(M /R ) ; (M /R ) - rapoartele (M /R ) determinate pentru fiecare din cele dou sensuri opuse ale fluxurilor termice, pe directia j, n
s s J s s J s s

W/m K; S ; S - suprafetele opuse, normale pe directia j, pe care se face schimb de cldur, n m ;


J J 2

R ; R
sJ sJ

sJ

- rezistentele termice ale protectiei betonului pe suprafetele S ; S , n m K/W;


J J

(R ); (R ) - rezistentele termice totale (proiectie + beton) pe directia j n cele dou sensuri ale fluxurilor termice;
sJ

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011

Page 160 of 160

R - rezistenta termic total a betonului n curs de maturizare, pe directia j, n m K/W;


bj

R ; R - rezistentele termice ntmpinate de fluxurile q ; q , de sens contrar, pe directia j, n m K/W;


bj bj j j

- coeficientul de conductivitate termic al betonului ntrit, n W/mK


b

b - coeficient pentru evidentierea sporirii conductivittii termice a betonului n curs de maturizare fat de cel ntrit;
b

M - modulul de suprafat total al unui element de constructie, n m ;


s

-1

M - modulul de suprafat partial, corespunztor suprafetelor normale pe directia j, n m ;


sj

-1

M ; M - module de suprafat partiale aferente suprafetelor S ; S , n m ;


sj sj j j

-1

V - volumul total al elementului de constructie, n m ; V ...V - volumele partiale ale unui element de constructie de form complex (volumele treptelor unei fundatii, anexa C
1 n 2.3

);

V ...V - volumele partiale ale unui element de constructie, corespun- ztoare unei portiuni pe care dimensiunea transversal d este
1 n z

constant, anexa C

2.3

, n m ;
2

S - suprafetele pe care elementul, de constructie primeste cldur de la o surs exterioar, n m ;


o

S - suprafetele pe care elementul de constructie face schimb de cldur cu aerul exterior, n m ;


1

S -.suprafetele prin care elementul de constructie nu face schimb de cldur,, n m ;


2

S - suprafetele ce separ sursa de cldur de aerul exterior, n m ;


3

S ; S ; S - suprafetele de tip S ; S ; S normale pe directia j


0j 1j 3j 0 1 3

S ; S ; S
0j 1j

3j

sau S ; S ; S
0j 1j 2

3j

- suprafetele de tip S ; S ; S normale pe directia j n sensul fluxului termic de sens contrar q ,


0 1 3 j

respectiv q , n m ;
j

R ; R ; R
s0 3 s1

s0j

; R

s1j

; R

s3j

; R

s0j

; R

s1j

; R

s3j

; R

s0j

; R

s1j

; R

s3j

; - rezistentele termice ale protectiei pe suprafetele de tip S ; S ; S n


0 1 3

m K/W ; - rezistenta termic de baz a protectiei elementului de constructie, pe directia j, n m K/W; d - grosimea unui strat h al protectiei, n m;
k 2

k - coeficientul de conductivitate termic, a materialului din stratul k , n W/mK;


b - coeficientul de calitate al izolatiei termice din stratul k;
k

S - suprafata partial n portiunea l a suprafetei S , n m ;


jl j

- rezistenta termic de baz a protectiei elementului de constructie n portiunea l a suprafetei S , n m K/W;


j

- rezistentele termice de baz pe suprafetele de tip S ; S ; S , n m K/W;


0 1 3

R - rezistenta Ia transfer termic pe suprafetele n contact cu mediul nclzitor, n m K/W;


i

R - rezistenta la transfer termic pe suprafetele n contact cu aerul exterior, n m K/W.


e

file://C:\Documents and Settings\adi\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1.0.0.0\MATRIXConstr... 04.08.2011