MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII MINlSTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII

TERITORIULUI TERITORIULUI

GHID PRIVIND IDENTIFICAREA SI

ORDIN Nr. 18/N/ '
din: 19.02.1997
MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN SI
'
STABILIREA SOLUTllLOR CADRU DE INTERVENTIE,
In temeiul Hotarilrii Guvemului nr. 456/1994 repub1icata in Monitoru1 ' '
Oficial, Partea I, nr. 46/1996 privind organizarea ~i func!ionarea
. IN VEDEREA PREVENIRII SI REDUCERII
'
Ministerului Lucrii.rilor Publice ~i Amenajiirii Teritoriului, EFECTELOR ACESTORA, PENTRU SIGURANTA iN
- '
avand in vedere avizu1 Consiliului Tebnico-~tiintific a! Ministerului EXPLOATARE ACONSTRUCTIILOR, REFACEREA SI
Lucrii.rilor Pub1ice ~i Amenajiirii Teritoriului, nr. 466/23.12.1996, ' '
PROTECTIA MEDIULUI
In baza Hotarilrii Parlamentului nr. 12/1996 ~i a Decretu1ui nr. '
591/1996 privind numirea Guvemului Romaniei, INDICATIV GT006-97
Elaborat de:
Ministrullucriirilor publice ~i amenajiirii teritoriului emile unniitorul INSTITUTUL DE STUDII ~I PROIECTE PENTRU IMBUNATATIRI
FUNCIARE
ORDIN: I.S.P.I.F. -S.A. BUCVRB;)TI

1. Se aprobii: ,Ghidul privind identificarea ~i mouitorizarea aluneciiri1or Director general: lng. Dobre Virgil
de teren ~i stabilirea solu!iilor cadru de interven!ie asupra u;renului Director compartiment studii: lng. Benga Moise
pentru prevenirea ~i reducerea efectelor acestora, in vederea ~ef divizie lng. D. Veliciu
satisfacerii cerintelor de sigurant3 in exploatare a construcpilor, Responsabil lema: Ing. R. ~erbiinescu
refacere ~i protecJie a mediului." Ind. GT 006-97
Colaboratori:
Prof. dr. ing. M. Florea - Societatea de Geologie - Geomecanici
2. Ghidul se publica in Buletinul Construqii1or.
,~tefan Ghica Bud~ti"
Prof. dr. lng. E. Marchidanu - Universitatea Tehnici de ConslrucJii
3. DirecJia generalii reglementari ~i atestari tebnice va duce Ia indeplinire
Bucur~ti - Catedra de Geotehnici
prevederile prezentului ordin.
~i Funda!ii.
Coordonat de:
DIREqiA PROGRAME CERCETARE ~I REGLEMENTARI TEHNICE
MINISTRU Director: Ing. Octavian Minoiu
NlCOLAE NOICA Responsabil de lucrare MLPAT: Ing. D. Tudoran
3
•
 i'E'::~:~:~~~~~~~~~T:~~~~~:;.~~ ~A~~~~~~~~:::v~~¥~i.~!~~g:R~~ I. Cercetarea geologica a versanfilor ..... .............. 37

PREVENIRII $1 REDUCERII EFECTELOR ACESTORA, PENTRU SIGURANTA iN 2 lntocmirea. hiiqilor selective ale variafiei principalilor factori litologici ~i structurali .... 39
EXPLOATARE A CONSTRUCTULOR, REFACEREA $1 PROTEC'fiA MEDIULUI 3. lnterpretarea hilrJilor selective ... ............ .43
Construirea modelului geologic pentru calculul stabilitii.Jii versanfilor ......... .47
IDENTIFICAREA SI CERCETAREA ZONELOR ALUNECATE SI A CELOR
CUPRINS
,. POTEN'flAL ALUNECATOARE .. ········· ······· . ... 49
p.t ldentificarea !ji cercetarea zonelor alunecate .... .....49
I.
2.
DATE GENERALE ........ .
CAUZE PRINCIPALE CARE PRODUC ALUNECARILE DE TEREN .......... 7
....... .4
"·2
~.3.
ldentificarea ~i cercetarea zonelor potenfi.al aluneciitoare ..
Sisteme m!Jdeme de aplicare a tehnologiilor informationale in domeniul cercetilrii
... 52

r.
•
2.2.1. Modificarea pimtei versantului ..... . .... 7 aluneciirilor de teren ....... . ... 53
2.2. Variafia umidit9.J:ii rocilor ......................... . ....7 MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN ..... .55
2.3. Acpunea mecanicii a apei din pori .. ........9
~-!. Urmiirirea evoluJiei aluneciirilor de teren prin miisuriitori topografice ......55
2.4. Actiunea hidrodinamicii a apei ........ 9 '1.2. Masuritori cu tubulaturii flexibilii .. ... .57
2.5. Solicit<lri dinamice. ~ocuri seismice, vibratii provocate de explozii, trafic rutier sau
:3.3. Alte echipamente de "inregistrare a st.iirii de eforturi ln versanti ~i a alunedirilor
feroviar etc ..... 10
de teren ................ . ....................... 58
2.6. Principalii factori care favorizeazii alunec<lrile de teren (conform IUGS-WG/L) .. .12
METODOLOGIE PRIVIND IDENTIFlCAREA EVOLUTIEI STABILITAm
3. CRITER{I DE CLASIFlCARE A ALUNECARII.OR DE TEREN .................. 17
3.1. Forma suprafetei de alunecare .. ............... ... . ..... 17
iN VEDEREA PREVENIRII ALUNECARILOR DE TEREN $1 TALUZE .... W
ll.l. Semnalul deplasiirii ............ 66
3.2. AdMcimea maximii a suprafefei de alunecare ...... 17
9.2. Interpretarea semnalului deplasiirii. ......... 62'
3.3. Sensu! de deplasare a frontului de desprindere .. ···············• ················ ... 20
3.4. Viteza de deplasare a masei de roci care alunedi. ... . .. 21 9.3. Viteza de alunecare ......... . .....64

3.5. Natura rocii afectate de suprafata de alunecare .. ·················· ..22 9.4. Model de analize de semnal pentru faza precursoare a unei alunecliri ....... . ..65
3.6. Pozitia suprafetei de alunecare fatii de stratificatia rocilor .. ...... 24 9.5. Modul de analize de semnal pentru faza postconsolidare a unei
3.7. Starea fizicii a rocilor din masa aluneciirii ....... . . ..... 24 alunediri de teren ... 70
3.8. Grado! de stabilizare a masei aluneciitoare ...... 25 fo. SOLUTII CADRU DE INTERVENTIE iN VEDEREA PREVENIRII Sl
3.9. Terminologia utilizatii in cadrul IUGS-WG/L pentru caracterizarea aluneciirilor de REDUCERII EFECTELOR ALUNECARILOR DE TEREN PENTRU
teren .. :....... ................ . ..................................26 SIGUR~NTA iN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR, REFACEREA ~I
4. ALTE FORME DE DEPLASARE A MASELOR DE ROCI LA SUPRAFATA PROTEC'flA MEDIULUI ..................... ........... 77
./
VERSANTJLOR $1 TALUZELOR....... .................. ...... 27 10.1 Amenajarea suprafetei versantului .. . ...........................77
4.1 Pribu~iri de roci .. ..... 27 lil.2. Lucnlri de susfi.nere ......... . . .......................... 77
4.2. ,Creep"-ul ......... . ·················· ... 28 10.3. Drenarea apei subterane ... . ....... 79
4.3. Solifluxiunea ...... 29
19<4. M8suri de remediere a alunedirilor de teren, conform lUGS-WG/L ........... 84
5 POTENTIALUL PRODUCERII ALUNECARILOR DE TEREN PE
TERITORIUL ROMANIEI. .................... 29
ll. MASUR! PRIORITARE PRIVIND PROGRAMULDE IDENTIFICARE,
CERCETARE ~I MONITORIZARE A ALUNECARILOR DE TEREN DIN
6. MICROZONAREA VERSANTILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI
DE ALUNECARE.... ......... ....... ..... .37 ROMANIA.. ........... 87
BIBLIOGRAFIE ..... . ............. 88
90 91
•
GHID PRIVIND IDENTIFICAREA SI MONITORIZAREA
ALUNECARILO~ DE TEREN ~I STABILIREA SOLUfiiLOR CADRU DE
INTERVENTIE, IN VEDEREA PREVENIRII SI REDUCERII EFECTELOR lndk:ativ
ACESTORA, PENTRU SIGURANTA . iN EXPLOATARE A GT006·97
CONSTRUCTIILOR, REFACEREA ~I PROTEqlA MEDIULUI
1. DATE GENERALE
Aliituri de cutremure ~i inundajii, aluneciirile de teren se siweazii in topul
dezastrelor naturale ale ciiror consecinfe, uneori, se manifestii sub formii de
importante distrugeri de bU{luri materiale ~i pierderi de vie!i omene~ti.
Exista numeroase exemple de aluneciiri de teren care au produs mari pagube
materiale ~i pierderi de vieli omene~ti. Cele mai impresionante alunecihi se
produc in zone geografice cu relief viguros, climii tropicalii sau temperatii, cu
ploi abundente, zone caracterizate prin seismicitate ridicata. prezenta unor
depozite importante de argile sensitive ~.a."
Cateva exemple de alunecfui de te!en se considerii suficiente pentru a sust.ine
importanta majora ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene.
lmportanfa care se acordii pe plan ·intemajional cercetiirii aluneciirilor de
teren, se reflectii in numeroasele manifestiiri ~tiinJifice (congrese, conferinfe,
simpozioane ~.a.) precum ~i in organizarea unor forme de colaborare menite
sii direcfioneze cercetiirile in acest domeniu.
Sub egida UNESCO s-a constituit Uniunea lntema!ionala a ~tiintelor
geologice in cadrul ciireia funcfioneazii Grupul pentru Srudiul Aluneciirilor de
Teren (lntemajional union of Geological Sciences · Working Group on
Landslides · JUGS · WG/L).
Perioada anilor 1990-2000 a fast decretatii Decada intemationalii de
Diminuare a Dezastrelor Nawrale, in cadrul ciireia a luat fiin\ii Comitetul
UNESCO pentru Srudiul Aluneciirilor de Teren. Obiectivul de bazii a! aceswi
comitet il reprezintii elaborarea strategiei ~i metodologiilor de invenlariere,
prognoza, analiza, precum ~i remediere a aluneciirilor de teren.
La mijlocul decadei Jnternationale pentru Reducetea Dezastrelor Naturale se
poate constata o preocupare cresdindii pentru · cercetarea !i prevenirea
producerii. aluneciirilor de teren in "fiecare !afii precum ~i perfec!ionarea
sistemului organizatoric ~i informajional in domeniul aluneciirilor, pe plan
mondial.

In anull962 in Chiles-au produs mai multe aluneciiri de teren care au curmat
viafa a peste 4.000 de persoane.
Alunecarea din zona lacului de acumulare Vajont din ltalia produsii in anul
1963 a produs moartea a peste 2000 oarneni ~i importante pagube materiale.
In urma cutremurului din 31 mai 1970, aluneciirile de teren ~n Peru au
acoperit practic douii ora~e de Ia baza unui versant.
in Ro~ia sunt cunoscute o serie de aluneciiri care au afectat obiective
economice ~i sociale importante in or~ele I~i. Suceava, Zaliiu, ~ova ~.a.
In cadrul cercetiirilor, cele mai valoroase date cu privire Ia pararnetrii fizico-
mecanici ai rocilor afectate de instabilitate, condijiilor hldrogeologice ~i
climatice in care se desf3.~oar3. fenomenul, mecanismul producerii
aluneciirilor !.a., se objin in urma cercetiirilor efecruate pe aluneciiri deja
' produse. Datele care se objin, insii, sunt prea pujin folositoare pentru a putea
diminua efectele aluneciirii respective dar sunt foarte utile pentru cercetarea
altar zone predispose Ia alunecare.
Cercetiirile geologice inginere~ti trebuie 'sa fie orientate cu predilec!ie in
direcjia prevenirii aluneciirilor, activitiiJi in cadrul ciirora este necesarii o
cooperare deplinii a speciali!tilor in domeniul geologiei ingiuere!li,
geotehnicii !i tehnicii de calcul.

Elaborat de: Aprobatde: Sunt numeroase exemple dind, aparent, aluneciirile de teren se produc pe
INSTITUTUL DE STUDII ~I PROIECTE MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE ~I ne~teptate, surprinzfu!d obiective economice ~i grupuri sociale total
PENTRU IMBUNAT ATJRI FUNClARE AMENAJARII TERITORIULUI nepregiitite pentru a fi protejate in fafa acestor fenomene.
I.S.P.I.F. · S.A. cu ordin 18/N/19.02.1997

4 5
•
 J>e de altii parte investirea unor fonduri in programe de protectie a wnelor
construite, impotriva alunedirilor, f3rii a cunoa~te riscul de producere a
dezechilibrului versanplor, constituie o miisurll nejustificata.
Derularea unui program rational de miisuri de proteqie a wnelor construite,
impotriva alunec3rilor de teren, impune microzonarea perimetrelor construite
~i wnelor adiacente acestora din punct de vedere a! potentialului de producere
a alunedir:ilor, prin intocmirea hfu1ilor de rise Ia alunecare a versantilor, Ia
,sciiri de detaliu (1:5000 sau chiar mai mari decal este necesar).
Aceastii activitate trebuie sii se desf~oare Ia nivelul intregii !iifi, incepiind cu
wnele constiuite care sunt amenintate in eel mai _ina! I grad de producerea
aluneciir:ilor de teren.
Prezentul ghid are caracter experimental 1i este destinat orientiirii activitii!ii
de prevenire ~i reducere a efectelor alunecarilor de teren asupra mediului
inconjuriitor, in general, ~i asupra obiectivelor econ~mico-sociale, in special.
Ghidul se adreseazii organelor puterii locale, Ia nivel judetean, in atribu!iile
c:lrora intrii organizarea intregii activita!i privind masurile de prevenire ~i
reducere a efectelor dezastrelor produse de fenomenele naturale, in care 1i
aluneciir:ile de teren. (Ordonanta m. 47).
La intocmirea ghidului s-a !inut seama de nivelul de perfeqionare a! cercetiirii
alljlleciir:ilor de teren in Romania, formele de valorifjcare a rezultatelor
cercetiirilor efectuate piinii iii prezent, stadiul de realizare a biincilor de date 1i
a programelor de calcul automat privind prelucrarea datelor, nivelul de dotare
a! unitii!ilor de cercetare cu personal de specialitate 1i mijloace de observare,
studii ~i monitorizare, precum 1i de nivelul de informare 1i educare a!
popula!iei pentru a actiona .eficient in cazul producerii aluneciir:ilor de teren.
intreaga activitate privind metodologia de identificare 1i monitorizare a
aluneciir:ilor de teren 1i stabilirea solu!iilor cadru de interventi~ in vederea
prevenirii ~~ reducerii efectelor acestora pentru siguranl" in exploatare in
conformitate cu prevederile unor ,,Norme metndologice de identificare,
cercetare ~i monitorizare a alunedirilor de teren", norme ce trebuie elaborate
in regirn de irrgen!ii.
6 7
2. CAUZELE PRINCIPALE CARE PRODUC ALUNECARILE
DETEREN
2.1. Modificarea pantei versantului
Sub influien!" ac!iunii factorilor fizici naturali precum 1i a factorului
antropic, panta generalii a versantului poate sii creascii piinii Ia o
valoare criticii peste care versantul i1i pierde stabilitatea.
Cauzele care pot contribui Ia mndificarea morfologiei versantului
sunt multiple, intre cele mai irnportante men\ioniindu-se: eroziunea Ia
baza versantului ~i eroziunile torenfiale, excavafiile executate pentru
exploatiiri in cariere, platforme pentru amplasarea diverselor
construc\ii, platforme de drumuri, canale de coastii sau ciii ferate
executate paralel cu curbele de nivel, .suprainciircarea versan!ilor,
priibu1iri datoritii excava!iilor subterane san golurilor create de
fenomenele carstice etc. (CAS ETA I).
2.2. Varia(ia umiditii(ii rocilor.
Modificarea umiditii!ii rocilor din versanti se poate produce prin
aport de apii san prin pierdere de apii. Aportul de apii se poate datora
infiltra!iilor din precipita!ii, pierderilor din retelele de conducte de·
alimentare cu apii san canalizare, scurgerilor din canale pentru
transportul apei din rezervoare sau subinundiirii rocilor prin ridicarea
nivelului apei subterane, iar diminuarea umiditatii prin evaporare sau
prin drenaj. ·
Cantitatea de apii dintr-un masiv de rocii, exprirnatii prin gradul de
umiditate, poate varia de la._zero (Sr=O) in cazul rocilor uscate, situate
in zone de evaporare, Ia valoarea maxima (Sr=0,9) iii cazul rocilor
saturate, situ~te sub nivelul apei subterane, san in cazul rocilor
argiloase-priifoase 1i in rona de capilaritate.
Apa din pori ~i fisuri are a influentii nefavorabilii asupra
caracteristicilor fizice ale rocilor in special prin cre~terea greutiitii
volumice ~i diminuarea rezistentei la forfecare datoritii cre~terii
presiunii interstitiale.
•
 .
i·

2.3 Actiunea mecanica a apei din roci.

CASETA-=1_ _
-·: -· r-:----- I
Pe pere!ii fisurilor umplute cu apa aqioneaza presiunea hidrostatica .
,i I Sw = gw • Z care poate contribui sensibilia cre~terea eforturilor 1n
masivul de rocii, cre~terea gradului de fisurare ~i diminuarea stiirii de
1 echilibru a versan!ilor.
!
Apa din porii ~i fisurile rocilor, datoritii varia!iilor mari de
temperatura, poate trece din starea lichidii 1n starea solida 1n urma
fenomenului de inghe!. Aces! fenomen are Joe Ia partea superficiala
a terenului pe adiincimea maxima de 1nghe!.
Prin 1nghe!afe apa i~i miire~te volumul ~i exercitii presiuni mari
asupra pere!ilor care delirniteaza golurile 1n care este cantonatii. Prin
aceasta actiune se accentueaza fenomenele de fisurare ~i dezagregare
a rocilor, al c3ror efect final este reducerea rezistentei mecanice a
masivului de roc3..

2.4. Actiunea hidrodinamica a apei

Stabilitatea versan!ilor poate fi afectatii de mi~carea apei atilt direc~
prin fof!a de filtra!ie, cilt ~i indirect, 1n urma proceselor de antrenare
hidrodinamica a p3m3nturilor necoezive care intra in alc3.tuirea
versanfilor.
Fof!a de filtrape se manifestii 1ndeosebi cilnd nivelul apei din
· interfluvii cre~te ~i apa este drenatii Citre suprafata versanfilor.
Foarte frecvent se produc aluneciiri ale versan!ilor datoritii ac!iunii
fof!elor de ftltra!ie Ia golirea rapidii a lacurilor de acumulare care
favorizeazii exfiltra!iile din versanp (CASETA 2).
Procesele de antrenare hidrodinarnica, sub forma de sufoziune,
eroziune intern3, refulare sau rupere hidraulidi pot inifia procese de
alunecare a versanfilor.
d). AI~ dtltorata SIJ9f'Qint0rii
YWIOIIf\N. In CAS ETA 3 sunt redate situa!ii create de aqiunea hidrodinarnicii a
L ...····--·------·--·--'-·--·-····------·-··-···-·-~ apei care pot favoriza alunediri ale versanfilor.
SChern!> privind di~.e~Se cauze care pat favoriza producerea
aluneciiribr de teren.

9
2.5. Solicitari dinamice. ~ocuri seismice, vibra~ii provocate de
explozii, trafic rutier sau feroviar etc.
Pericolul eel mai mare pentru stabilitatea versan~or in timpul
cutremurelor de piimfutt il constituie undele superficiale transversale
care actioneaza in plan orizontal, sub forma sinusoidala, afectfutd
stabilitatea versanplor prin momentele de inertie pe care le creeaza.
Fof!ele care aqioneaza in timpul cutremurului asupra unui volum
elementar de rod din versant sunt: (CASETA 4 a).
G - forta de greutate corespunziitoare volumului luat in considerare, cu
componentele normala N ~i tangen\iala T Ia suprafala potenpala de
alunecare;
Q - fof\3 orizontala rezultatii din actiunea seismica, cu componentele
normala Nc ~i tangentiaia Tc Ia suprafata potenpala de alunecare; '
S - fof\3 de rezisten!ii Ia forfecare a rocii.
Fortele care actioneaza in favoarea stabilitatii sunt fortele N ~i S iar
fof!ele destabilizatoare NeT ~i Tc.
Forta N va fi diminuatii de forta Nc in limp ce forta tangentiaia T se
arnplifica prin insumare ci.J componenta Tc.
Daca inainte de cutremur factorul de stabilitate era:
I: N • rg<J> +c·L (I)
Fs
ITr+J - ITr-J
in timpul cutremurului el scade Ia valoarea:
I: rN Ncl • lfltP + c•L (2)
Fs
ITr+J- ITr-!- ITc
Daca se are in vedere ~i presiunea apei din pori, factorul de stabilitate
devine
I fN U Nc) • tc<P + eoL
Fs (3)
IT!+! - ITr-!- ITc
10
In cazul in care mi~carea seismic:l coincide ~i cu o perioad:l de
precipitap.i, cfutd rocile din versanp se umezesc pfuta Ia suprafa!ii,
probabilitatea producerii aluneciirilor cre~te.
I
I ' Cutremurele au efect destabilizator asupra nisipurilor submersate din
I versanti. Daca stratele de nisip se afla in apropierea suprafetei
terenului ~i nisipurile au un grad redus de indesare, existii riscul ca
acestea sa treaca in stare de lichefiere, cu pierderea completii a
i rezistentei Ia forfecare ~i a capacitiipi portante.
I
I In asemenea situalii pe suprafata versantului pot apare wne cu eruplii
de nisip ~i decl~area unor aluneciiri care au drept focar locul de
I producere a refuliirii nisipului (CASETA 4b). !;)ocurile ~i vibrapile
indue in masivele de roci eforturi dinamice ciclice care, in cazul
'"I. rocilor dezagregate determinii o rea~ezare a particolelor solide
1.;-. concomitent cu cre~terea ~i scilderea altemativ:l a presiunii apei din
pori ~i fisuri.
Cre~terea presiunii apei din pori, peste -anumite valori, poate crea
momente cfutd rezistenta Ia forfecare a rocilor sa coboare sub
valoarea care asigura stabilitatea versantului. In plus, in timpul
manifestiirii vibrapilor, datoritii variatiei presiunii apei din pori,
variaza ~i forta hidrodinarnica de filtratie cu consecinle
destabilizatoare asupra echilibrului versantului.
Efectul cutremurelor de piimfutt ~i al trepidaliilor de orice natura
asupra &tabilitii!ii versanplor este maxim in cazul rocilor saturate cu
apa, in special in cazul rocilor necoezive de tipul nisipului, cu un
coeficient de neuniformitate redus.
Producerea cutremurelor in timpul sau' imediat dupa perioade de
precipita!ii sau dupa coborarea rapida a apei in lacurile de acumulare,
cfutd rocile din versanp sunt in stare saturatii, creaza conditii foarte
favorabile penti-u producerea aluneciirilor de teren.
Declan~ea aluneciirilor de teren de regula necesitii o succesiune de
solicitiiri dinarnice care au drept efect diminuarea treptatii a
rezistentei Ia forfecare a rocilor, ~i implicit a factorului de stabilitate,
pfuta Ia atingerea limitei de echilibru cfutd se declan~eaza alunecarea.
(CASETA 4 c).
11
•
 Daca se considera ca versantul se giise~te l'n stare de echilibru stabil CASETA2
corespunzatoare unei rezistente Ia forfecare tr (punctul A) dupii
primul ~oc rezisten\3 Ia forfecare ~i factorul de stabilitate scad pana
Ia o valoare minima. Dupa trecerea lJ!ldei de ~oc rezisten\3 Ia
forfecare nu mai revine la valoarea initialli ~i in consecinta nici
. factorul de stabilitate.
Dupa producerea mai multor ~uri succesive rezisten\3 Ia forfecare
se diminueaza treptat pana cand factorul de stahilitate poate sa atinga
valoarea critica Fs=l (punctul B), ceea ce l'nseamna ca versantul ~i-a
pierdut rezerva de stabilitate ~i alunecarea se poate decl~a in orice
moment.
Pe langa influent• caracteristicilor fizice ~i mecanice ale rocilor ~i
particularitafile geomorfologice ale versanfilor, declan~area
aluneciirilor depinde ~ide acceleraJia vibrafiilor.
Observafiile ~i miisuratorile efectuate de diver~i autori asupra
efectului vibraJiilor, l'n ceea ce prive~te stabiljtatea versan!ilor ~i
taluzelor, au ariita( ca pentru acceleraJii de ordinul a ditorva zeci de
cm/s' efectul este neglijabil sau minor. C§nd acceleraJia dep~e~te
80-100 cm/s' efectul aces tor vibrafii l'ncepe sa devinii periculos. Cand
acceleraJia vibra!iiJor devine egala cu acceleratia gravitaJiei (981
cm/s') corpurile se desprind de pe suprafata scoar(ei ~i posibilitatea
de producere a aluneciirilor ~i prabu~irilor de roci cre~te considerabil.
Aceastii situap.e ar corespunde la cutremure de intensitate maxim3..

2.6. Principalii factori _cauzali care favorizeaza alunecarile de teren

(conform lUGS- WG/L).
In cadrul Decadei IntemaJionale de Diminuare a Dezastrelor"Naturale
(1990-2000) s-au definitivat o serie de terminologii ~i clarificiiri
privind aluneciirile de teren, cele referitoare Ia cauzele care produc
aceste fenomene fiind acceptate de comunitatea ~tiin!ifica
intemaJionala ~i omologate.
In CASETA 5 se prezintii clasificarea ~i terminologia adoptate de
lUGS - WG/L, pentru factorii cauzali care stim Ia baza producerii
alunedlrilor de teren.
12 •
 CASETA4
CASETA3

1-

a • DislfRJutta forte/or cMe actit:JM.azs asupra unul

votum e1emen1at ckt JOCS cJin vetsanl/n timpcd unUi
OUitemur

b. Uchefierea Sl rerutarea mStputw dmtr-un versanr

fn limpul cutremurului

s
Jnslctllibtea versan_1\·tor provocatii de actlunecihidrodinamicii
· ·
Q ope;. ::C... Variatia rezistentella torfecare si a factorului d&
stabililaledup!J soliciMri seismice repetate

15
14 •
'
 CASETAS 3. CRITERIILE DE CLASIFICARE A ALUNECARILOR DE
PRINCIPALTI F ACTORI CAUZALI CARE FAVORIZEAZA TEREN.
ALUNECARILE DE TEREN (Dupii LU.G.S. - W.G./L.)
I. Conditii de teren
1.1. Pimiinturi plastic moi
1.2. Paminturi sensibile Cele mai multe criterii de clasificare fin seama de elementele
1.3. '" Piminturi macroporife (colapsibile) geometrice ale alunecilrilor.
1.4. Roci alterate
1.5. Roci forfecats Principalele elemente geometril;e ale unei alunecilri de teren sunt
1.6. Roci criipate sau fisurate ~ . redate in CASETA 6.
1.7. Discontinuitiiti in masivul de roca de-onentare . .. .
1.8. Discontinuititi in masivul de rod cu orientate nefavorabdi1 (fain, dtscordanJe,
Pentru cladificarea alunec:lrilor de teren se folosesc cureilt
cute-falii, contracte sedimentare). .
1.9. Contraste de penneabilitate ~i efectul acesto~ as~pra apet subterane.
urm3toarele criterii:
1.10. Contraste de tirie (roci tari_dispuse peste roct mot).
2. Procese geomorfologice 3.1. Forma suprafe~ei de alunecare.
21. Ridiciiri tectonice
2.2. Ridicliri vulcanice
2.3.
Dupii acest criteriu aluneciirile de teren se clasificii in alunecari
impingeri glaciate .
24. Eroziune fluviatiHi Ia baza versantulut. circular - cilindrice, alunecilri de transl~pe (pe suprafefe plane),
2.5. Eroziunea valurilor Ia baza versantului. aluneciiri pe suprafefe de forma oarecare (CASETA 7).
2.6. Eroziune glaciari Ia baza versantului.
2.7. Eroziunea malurilor (eroziune lateraHi.). .v
Alunecarile circular - cilindrice sunt ca!acteristice versantilor cu
2.8. Eroziune subteranii (dizolvare, sufoziune mecaruca).
2.9. Supraindrcarea versantilor Ia partea s~perio~. structura omogenii din punct de vedere litologic ~i geotehnic.
2.10. Modificarea vegetapei (prin eroziune, mcendu, secetl).
3. Procese fizice Aluncilrile de translape se produc pe suprafefele plane ale unor strate
3.1. Ploi torentiale (de scurtii duratii). cu rezistenta Ia forfecare redusii (exemplu un strat de argilii care se
3.2. Topirea ra:pidii a ziipezii. poate inmuia dupii o perioadii de precipitapi sau datoritii pierderilor
3.3. Precipitafii de lungii durati. .
3.4. Inundatii. maree, viituri produse de ruperea baraJelor naturale. prin infiltrafii de apii din refelele de apii sau canalizare).
3.5. Cutremure
3.6. Erupfii vutcanice. . Alunecclrile care se produc dupd o suprafat:l oarecare ,sunt cele mai
3.7. B~ in cratere ~i revatsarea lacurilor vulcaruce. frecvente ~i, de regula, deplasarea are Joe pe suprafefele care
3.8. Dezghefarea pfunAnturilor inghelate permanent (permafrost}. delirniteazii deluviile de rocii de bazii.
3.9. Fenomene de lngheJ-dezghef. .
3.10
4.
Umflarea ~i conlracfia pWn3nturilor expanstve.
Procese antropogen~ .
in aceasta categorie sunt cuprinse ~i aluneciirile mixte, care in partea
4.1. Excavaf.ii pe Versant sau Ia bal!a acestuta. . .. . superioarii. de exemplu, sunt de forma circular - cilindricii ~i se
4.2. SupraSarcini aplicate pe versant sau Ia partea supenoara a acestuta. continua spre aval pe suprafefe plane.
4.3. Golirea rapidii a lacurilor de alunecare.
4.4. lrigafii. . · Din aceste aluneciiri iau na~tere ~i aluneciirile retrograde, cu formare
4.5. lntrep.nerea defectupasii a sistemelor de drenaJ. . de grabene.
4.6. Pierderi de apii din refelele de alimentare cu apil, canahzare, retele de drenare a
apelor pluviale. . .
4.7. Modifidiri ale vegetaliei (despiidunn). 3.2. Adancimea maxima a suprafe!ei de alunecare
4.8. Exploatiiri niiniere subterane ~i in cariere..
4.9. Crearea depozitelor de steril ~~ halde menaJere. De multe ori, intre grosimea masei alunecate ~i ad§ncimea suprafetei
4.10. Vibratii artificiale (trafic, baterea pilofilor, funcfionarea mrutinilor grele).
de alunecare · nu se face o distinctie clarii. Trebuie, totu~i fiicutii
16
17
•
 I
precizarea ca. intre aceste doua elemente este o diferenta. Grosimea CASETA 7
masei alunecate reprezintii distanta dintre suprafata terenului ~i
suprafata de alunecare, masurata pe direqia normala pe acestea,in
limp ce, adfulcimea aluneciirii reprezinta distanta dintre ace1ea~i
sujJrafete masuratii pe verticala.
Clasificarea alunedirilor dupa adancimea maxima la care se situeaza
supraf•l• de alunecare este conven!ionala ~i separa aluneciiri1e de
teren conform tabe1u1ui din CASETA 8.
CASETA 6

SECliUNEA A-8

C/asificarea alunectm7or de teren du a form .

cl7iiJ{kice_(rolaflonale)'b- de I 'P laf· .a suprafetel aeat~nerore a. ctrcutcr-
cufonn:Joarecare·d·m· . rans u3, C·dup(Josupratati!Jdeaitlleccr~
• • IX1e. e. retrograde .

CASETA 8

Tipul de nlunec.nre Adiincirilea suprafe_tci d<. nlunecare

Sllf)¢rficialt' <_1,00m
De adancime midi 1.00•5.00m
Ad,\nc~ 5,00 •. 20,00 m
Foart.e ad~nd >20,00m
. Etementele geom6trici3 ale une; ·aruneC~ri de
ceren: 1 - Irontul de desprindere; 2 - crep~turi;._ -
(microfalitJ laterate; :J - baza alunectJrii; 4 - supra-
fat a 96 rupere du{A care.$$ pro<:Juce atunecarea
Ctasificareo alunecoribr dup(i adancimea suprafetei de. g1uoecare.

18 19

•

3.3. Sensu! de deplasare ai frontului de desprindere.
Desprinderea masei de roci care alunedi poate incepe de Ia baza sao
din zona mediani.i a versantului ~i sii se extind3. ditre partea
superioarii a acestuia, prin desprinderea in continuare ...f~lie cu ..felie a
noi volume de roci. Este posibil insii ca alunecarea sa mceapa de Ia
partea superioarii a versantului iar masa de r~ii . .car_e ~unedi s~
supraincarce versantul in zona imediat infenoara ~~ sa pr~uca
dezechilibrul acestnia, suprafa!a zonei afectate de alunecare putandu-
se extinde piina Ia baza versantnlui.
in functie de sensu! de deplasare a frontului de desprindere
alunecarlle se clasifidi in aluneciiri de tip retrogresiv (deplasiv) ~i
alunecan de tip progresiv (detrusiv).
Aluneciirile de tip retrogresiv (delapsiv). Ciind frontul de
desprindere al masei de roci care aluneca se deplaseaza_ ditre partea
•superioara a versantului alunecarea este de tip ~tro~es1v (delaps1v)
(CASETA 9). Principalele cauze care favonzeaza acest Up de
alunecare sunt eroziunile san excavatiile exeCutate la baza
versantilor.
Mecanismul de producere.ala cestui tip de alunecare este urmatorul:
Prin eroziunea Iateralii a unui r3.u, de ex~mplu, baza versantului este
erodata creindu-se un taluz co o panta molt mai mare decil.t panta
generala a versantului. in aceste condipi Ia baza versantului, pe o
zona relativ restr3ns5., se creazl:i condipi de rea~ezare a taluzulm
rezultat din eroziune, Ia o panta de echilibru.
Fenomenul de alunecare incepe cu desprinderea unui prism de roca co
suprafa!a de rupere 1, care se deplaseaza catre baza versantnlui. Prin
aceasta desprindere !i deplasare a primulni prism de roca, suprafa!a de
taluz instabil se mota din pozi!ia I ~i fenomenul se repeta prin
desprinderea unui nou volum de roca dopa suprafa!a de rupere 2 ~.a.m.d.
pana cilnd versantul ajunge Ia o panta de echilibru stabil.
Caracteristic acestni tip de alunecare este faptul eli frontul de
desprindere se deplaseazii. de Ia partea fuferioara a versantnlui can:
partea superioarii, alunecarea fiicfuldu-se felie cu felie, roca antrenata
1n procesul de alunecare este sup_usa la eforturi de 1ntindere iar
20
sensurile de deplasare ale frontului de desprindere ~i ale masei
alunecate sunt opuse.
Aluneciirile de tip progr.Siv (detrusiv) se datoreaza in principal
supra1ndirdbii versanJ:ilor ~i de regula incep din zona suprainc3.rcatii
~i se extind catre baza versantului.
Schema de desfa~urare a unei aluneciiri de tip progresiv (detrusiv)
~ste aratata in CASETA 9.
Dadi sarcina de suprainc3rcare dep~e~te o anumita valoare care sa
conduca Ia aparipa unei fof!e de tiiiere in masivul de rocii, mai mare
decal rezisten!a Ia forfecare a rocilor din versant, se declan~eaza o
alimecare dopa o suprafajii de rupere I. Masa de roci care alunecii se
deplaseaza ciitre baza versantului supraincarciind zona inferioarii.
adiacenta, creindu-se condifii de instabilitate asemanatoare cu cele
care au produs prima suprafaJii de rupere. in aces! fel apare o
succesiune de suprafete de rupere pana cfutd, prin rea~ezarea rocilor
ca urmare a alunecani, versantnl intra intr-o stare de echilibru stabil,
alunecarea putilndu-se opri undeva pe versant sao sa ajunga piina Ia
baza acestuia.
Aluneciirile de tip progresiv (detrusiv) se caracterizeaza prin aceea ca
fronturile de desprindere se succed incepiind de Ia partea superioarii.
ciitre baza versantului, directia de deplasare a frontului de
desprindere este in acel~i
sens cu deplasarea masei care alunedi iar
rocile antrepate in procesul de alunecare sunt supuse efortnrilor de
compresiune.
3.4. Viteza de deplasare a maselor de roci care alunecii.
Exista multe clasifican ale aluneciirilor de teren, din punct de vedere
al vitezei de deplasare, propose de diver~i autori.
in CASETA 10, se prezinta clasificarea Asociapei Interna!ionale de
Geologie Inginereasca (IAEG) ~i clasificarea cea mai recentii, care
apaf!ine Uniunii Interna!ionale de ~tiinfe Geologice (JUGS - WG/L).
21
•
 CASETA 10
3.5 Natura rocii afectatii de suprafa\3 de alunecare.
Dupa acest criteriu aluneciirile de teren se clasificii astfel (CASETA I i ):

Alunediri care afecteaza numai deluviile.

Aluneciiri pe contactul dintre deluviu ~i roca de bazii.
Aluneciiri care afecteaza in principal·roca de bazii.

CASETA 9

1-+--l--1--+--+--1---~·-~
~
~
~

0: ·v;~
<(
u
u::
"'
<
c::

Clasificarea alunecllrilor de teren dupa sensu/ de

extindere a acestora: a - alunecllri retrol}i-t$he (deptaSive)
b -· a/unecllri rirogresive '(deirusfve).

23
22
'
 CASETAll
3.6. ' . ' ' ' .
·Pozitia suprafetei de alunecare fatii de stratificatia rocilor.
In funcpe de orientarea suprafe!Ci de alunecare fap de stratificatia
rocilor se deosebesc urmatoarele tipuri de alunecliri (CASETA 12):
AJunecliri consecvente. cand suprafaTa de alunecare lnclina In acela~i
sens cu suprafetele de stratiftcatie ale rocilor,
A!unecliri lnsecvente sa\1 obsecvente, cand suprafata de alunecare
l:nclina 1n sens invers fata de stratificatie;
Alunecliri asecvente cand nu se poate stabili UQ raport clar intre ·
orientarea suprafetei de alunecare ~i stratificapa rocilor.

3.7. Starea tizicii a rocilor din zona aluneciirii.

Masele de roci 'in mi~care i~i piistreazii structura initialii cfuld
• deplasarea se face In bloc. Uneori, anumite tipuri de roci In mi~care
i~i pot modifica substantial structura inipala ~i sa treaca In stare
curgatoare.
In funcpe de starea fizica a rocilor In ~care aluneclirile se pot
clasifica in douii mari categorii:
Alunecliri de roci cu structura nederanjata.
Curgeri de argile tixotropice ~i mase de nisip lichefiat.
Rocile argiloase, cu granulozitate foarte fina, pot sa-!i pastreze
structura nederanjati precum ~i-rezistenta la forfecare dadi acestea nu
prezlnta proprieta!i tixotropice.
In cazulln care argilele, cum sunt cele bentonitice, <:u continut ridicat
in minerale de tipul montmorillonitului, prezinta proprieta!i . . ClizSljirfH'IUl alu~diri/nr . Clasificana a1unzc4ri!o1
tixotropice, Ia solicitliri dinarnice legaturile dintre particulele disperse dupd natura rocilor.a • suprajaur dup4 j)(IZitla supraftt•i chaur-~at!l
se rup ~i argila se transforma intr-un gel cu rezistenp Ia taiere d~ ·!rmecarll of~ttNZ•l rrumai df'luriul: ilt stral;{icaUa rodlt)r:
a~ mrLf#t:'t'tllt/t: b ~ in_f#r.'t"#nt;
b.- ..~pnifata cW alunccar.t se sibii021J Ia
aproape nula ceea ce face · ca deplasarea masei lichefiate sa se lrmtla dflJf';iU-rocd.de bozd; (obS«'.Vtrtl): c. G.M:\-.?71/f'
produca sub forma unui torent de noroi. "· nrP_rafata d• aliiiWCYlrt a[«lttriJ oUU
delunul edt n r()C(l de bed
Dacii masa de rocii lichefiatii a fost pusa In mi~care, refacerea
structurii inipale ~i redoh3ndirea rezistentei Ia t!iiere nu se pot
produce dedit atunci cand masa respectiva intra In stare de repaus.
In cazul rocilor nisipoase submersate, Ia solicitarile dinarnice din
timpul cutremurelor sau In cazurile In care se pot crea gradien!i mari 3.8. GraduJ·de stabilizare a masei alunecatoare.
de curgere, nisipul poate sa-~i piardii complet rezistenTa Ia taiere, sa Dupa
din gradul de13.stabilizare
CASETA . alu ne cane
" -1 sec1asJfJca
. . " conform tabch11ui
treacii in stare de lichefiere ~i sii produdi refuliiri care sii dea na~tere
Ia toren!i de nisip. 25
·'..
24
 CASETA 13I
---~----

Tlpuri de . Caracterizare aluneciiri care se reduc ca volum (diminishing landslides).

alunec3ri
Active Procc"ul de aluncc-ore st. ~:~na fn desfi1surore _ __
Alune~arile au ajuns tntr-un stadiu de echitibru staotl "'"';""I
T emporar stabi!izate posibil ca acestea s~ fie reactivate sub acltunea _unu1a "'au
mai multor fe~ctorl favorlzatorl car'!..P..ot actiona f~ Vii tor ., -l
Alunec:arne au ajuns tn_tr:un s_tadiu de echthb~ sta_b 11 Sl1
indiferent de ·natura si intensitatea fa~torl~?r favonzaton care i
Stabi\izate .
1.£9-t !e._3re nu mai exist.A_p_ericolul reactiVlm lor
Clasificarea ciunecO'ribr dupii gadul de stabilizare .
3.9. Terminologia utilizatii in cadrul IUGS-WG/L
caracterizarea alunecirilor de teren.
Termenii utilizati mai frecvent fu documentatiile elaborate in cadrul
lUGS-WG/L pentru caracterizarea alunecllrilor de teren sunt:
a) Dupii starea aluneciirii:
alunediri active ~i aluneciiri reactivate (active and react~va~d
landslides), sunt alunecllri care se afla in plina desfa~urare (stmtlar
alunecllri active);
alunecllri suspendate sau dorrnante (suspended or d~':"'ant
landslides), similare alunecllrilor temporar stabiltzate (alu?ecan c"'::
se afla intr-o stare de echilibru labil putfuld fi reachvate daca
actioneazii unul sau mai mulli factori cauzali);
al~neciiri inactive (inactive landslides), similare alunecii~lor
stabilizate (alunecllri intrate definitiv in stadiul de echilibru stabil).
b) Dupii modul de desf~urare a procesului de alunecare:
alunecllri retroagresive (retrogressing landslides), similare c~
alunecllrile delapsive (care se extinct treptat, de Ia baza versantulut
ditre partea superioadi a acestuia);
alunecllri progresive (advancing landslides), similare cu_ al~neciirile
detrusive (care se extinct treptat de Ia partea supenoara catre baza
versantului);
aluneciiri care se extinct prin largire (enlarging landslides).
Suprafe!ele de rupere se extinct dopa do~a sau mai multe dm;qu,
astfel lndit volumul masei alunecate se mare~te:
·26
I
! Redistribuirea materialului din alunecare este descresditoare ca
'
volum;
alunecilri limitate (confining ladslides) sunt acele alunecllri obligate
sa se desfcl~oare fntre limite ce nu pot fi dep~ite. fn aceastii categorie
intra ~i alunecilrile bine delimitate Ia partea superioarii, cu front de
.1
desprindere vizibil, fus3 lateral ~i ditre baza delimitarea nu este clara .
In cazul acestor alunecllri suprafa!" de rupere pe care se produce
alunecarea se pierde treptat in interiorul masei de pilmant poten!ial
pentru aluneciitoare.
c) Dopa stilul afuneciirii.
Pentru a reda cit mai suge.stiv stilul alunedirii se folosesc termenii:
alunediri complexe, compozite, multiple, succesive, singulare.
4. ALTE FORME DE DEPLASARE ALE MASELOR DE ROCI LA
SUPRAFATA VERSANTJLOR ~I TALUZELOR
4.1. Priibu~irea de roci.
Priibu~irile sunt cele mai rapide forme de deplasare ale maselor de
roci care se produc sub ef~ctul gnlvitatiei.
Priibu~irile afecteazii fndeosebi rocile stiincoase, fisurate, cu clivaj
pronun!"t sau cu suprafe)e de stratifica)ie pe care se pot produce
infiltraJii de apa, supuse unui profund fenomen de eroziune in urrna
ciiruia rezultii un relief cu pante abrupte (CASETA 14). Pantele
abrupte pot fi create ~i artificial, prin excava!ii pentru diverse
construc~i: platforme de drumuri sau ell ferate, cariere etc.
Principalele cauze care favorizeazii priibu~irile de roci sunt
modificiirile de eforturi in ma8iv datorita crellrii unor pante abrupte
prin eroziune sau excava~ii. existen~a- unor Sl,lprafete de minima
~rezistentif fn masivul de rodi, cu orientare spafialii nefavorabilii
(stratifica)ie, clivaj, fisura!ie), prezen)a unor falii insoJite de zone de
brecii, crearea unor goluri subterane prin dizolvare (carst) sau prin
excavafii miniere.
27
'
 Fisiirile care .afecteazi rocile, datoritii tensiunilor din masiv, au ten-
din!a de a se liirgi mai mult Ia suprafa~ masivului, favorizand piitrun-
derea mai u~oar3 a apei, care, prin inghef.are, accelereaza procesul de
despicare ~i priibu~ire a rocilor. Presiunea hidrostaticii a apei din
fisuri contribuie ~i ea Ia cre~terea tensiunilor din masivul de roca.
Acumuliirile de roci degradate de Ia baza. versan!ilor afecta!i de
fenomene de priibu~ire dau n~tere Ia depozite de grohoti~.
Priibu~irile de roci, producilndu-se cu vitezii mare, sunt periculoase
pentru securitatea construc!iilor deoarece timpul foarte scurt in care
se produc nu permite punerea in aplicare a unor miisuri d\' protec!ie
eficiente. · nurnele de sohfluxiune (CASETA 16).
4.2. ,Creep"-ul
·curgerea lentil· a deluviilor pe pantele versan!ilor, sub ac!iunea
permanentii a cilmpului gravita!ional, poartii numele de ,creep" ~i se
datoreazii in special varia!iilor de temperatura ~i umiditate care
afecteazii masa deluviala (CASETA 15).
Viteza de curgere lentil a deluviului pe versan!i este foarte mica, de
ordioul ciltorva milimetri, rar ajungilnd Ia ca!iva centimentri pe an.
Datoritii cre~terii temperaturii, prin dilatarea masei deliJviale un
volum elementar dio cuprinsul acesteia se deplaseazii pe direc!ia
normalei Ia suprafafa versantuljli.
Cilnd temperatura scade rnasa deluviului se contractil ~i volumul
unitar luat in considerare se deplaseazii pe verticalii ocupilnd o altil
pozi!ie fa!ii de cea precedentil.
Repetarea acestor oscila!ii de volurn face ca fiecare particulii din
masa deluviului sa se deplaseze lent pe panta versantului. Viteza de
deplasare este mai mare ciitre suprafa~ masei deluviale ~i descre~te
ciitre baza~acesteia.
Cilnd curgerea lentil se datoreazii in special varia!iei de temperatura
fenomenul poartii numele de ,creep" termic. Pe lilngii temperatorii un
rol important revine ~i con!inutului de ap.ii din pori care controleazii
cu vitez3 mai mare sau mai mica in funcfie de cre~terea sau sc3derea
·umidit3fii.
'in procesul de curgere lentil pe versant deluviul este supus Ia un efort
de intiodere ciitre baza versantului, unde mi~carea poate fi frilnatil sau
blocatii. Deluviul este supus Ia eforturi de compresiune datorita
impingerii masei deluviale de deasupra, care se ana in mi~care.
28
Contractu! diotre depozitele deluviale ~i roca de baza de regula este
marcat pnntr-o zona cu brecie rezultatil din fragruentarea capetelor de
strat pe care deluviul se mi~cii lent ciitre baza versantului. Uneori
capetele de strat sunt antrenate in mi~carea deluviului, rocile tari,
:ompetente, s_e fragmenteazii iar cele moi, plastice, se deformeazii
mdomdu-se catre baza versantului.
Solifluxiunea.
Procesul de curgere in timpul dezghe!ului a rocil~r dezagregate de ]a
surpafa~ terenului peste substratu] care se men!ine inghe~t poartii
·
Solifluxiunea este caracteristidi zonelor cu relief viguros, afectate de
fenomene de inghe!-dezghe!. ·
~ p_erioadele _cu temperaturi negative apa din porii rocil~r inghea!ii
pana Ia ~ _adilnc1me sub suprafa!a terenului care depiode de zona
respectiva ~· de chmatul specific acesteia.
'in perioadele de dezghe!, incepilnd de Ia suprafa~ terenului, apa dio
pon1 rocilor se dezgheat3 ~i umiditatea rocilor respective cre~te foarte
mult, putilnd atinge ~i chiar dep~i limita superioarii de plasticitate. 'in
. aceste condi1n roca dezghe!atil poate trece in stare plastic moale -
plastic curgatoare putilndu-se deplasa pe panta versantului, prin
cur_gere: peste substratul de rocii 1nghe!atii. in procesul de
sohflux1~ne este_ antrenat stratul de piirnilnt vegetal ~i cil!iva
dec1metri~ rar dep~md gros1mea de un metru, din materialul degradat
existent sub patura de sol.
POTEN'fiALUL PRODUCERII ALUNECARILOR DE TEREN
PE TERITORIUL ROMANIEI
Condifiile geologice ~i fizico-geografice situeaza Rom§.nia in
categoria !iirilor cu poten!ial ridicat de producere a aluneciirilor de
teren.
-lntocn:'irea ~nei h~i cu zonarea teritoriului din punct de vedere ai
potenpalulm de producere a aluneciirilor de teren este dificila dar
foarte utila.
29
 (")
~

~
(")

- §
~J ~~"\~ ~

J:1 \i{\.i·~ \f. f'

.
0 ,., ~~" ~
.........,_., _/../

•
T .. q
•rt~ ' 7"7~71 l\
I ~\~ \

Is .
_: \\
,,
W-;·-.' )\
1.·!-'J.':
\
\ l 'II!
I 1,
i" iO
;;
l \
"' ~

.•
~
~
(")

I >
"'i:"l....
>
...
"'

CRITERII PENTRU ESTIMAREA POTENTIALULUI Sl PROBABILITATil DE PRODUC,EflE A ALUNECARILOR DE TEREN .

-'
SCAZUT I MEDIU 1 I
~I .
:ttiUI\,;Ar
Nr PROBABII:.ITATSA DE PR00UCERE AALUNECARILOR. (P} Sl COEFICIENTUL DE'RISc-t:0R£sPUNiATOR
. (Kl '
~ CRITERiUL
crt iii PRACTIC ZERO REDUS MEDIE [ MEDIE-MARE MARE i FOARtE MARE
0 <0,_10 0.10+0.30 I 0,31•0.50 0.51t0.80 T >o,ao-
0 1 2 3 4 5 • 7 8
• Majoritntea rocilor sedimentare care
fac parte din formatlunea
aeoperitoare (deluvil, coluvil si Roc! sedimentare de:riUce
depozile proluviale) sl din catagoria neconsoHdate-necimentlte, de tipu!
Roci stAncoase, masive, compa'cte roeilor somlst.6ncoase (roc! pelitice argllelor sl argilelor grnse, S4lt\Jrate,
1 I a I LITOLOGIC I sau fisurate, nealterate sttatificato cum sunt sisturile · plastic mol· plastic con:r.isterlle, cu
arglloasc, marnele sl mamoealca- umfliri si contractU marf, argile
rele,cretele s.e., roeile metamorfico, montmorillonitice , puternic ex-
lndeosebi slsturile de eplzonA si pansive, prafurl sl nisipurl m'1ci si
mai putin cele de mesozonA, pu- mijlocii afAnate, rn stare Submer-
temic allero.te ·si exfofiate, unele rod satJ, brecia sam etc.
de natur.t magmatidi puternic al-

·
1--+--+--- Iterate s.a.)
' Relief de tip cotinar, earacterl~tic Rallef"caracterfstic zoneior de deal
\

Relief plan orizonhll af~t:at de pro- -zoncior plcmontane side podis, sl de munclo, putemlc afectnt de o
cese de croziune nesemnlflcative, fragmcntot de retcle hidrografice cu rotea dens§. do Wl tin ere cu ver-
.2 I b I
GEOMOR- v!iiiG care constituio reteaun hidro- viil a;Jnse fntr-unnnumit stadiu do sanU rnalti si puicmic rnelinotl, mo.-
FOLOGIC !'Qra,fica filnd !ntr-un nvansat stadiu maturitalc, mllrginit~ de versant! cu joribtea vii/lor filnd subsecve:cJnte _

I de maturitate tnillltimi ~cdii sl lnclinllri in general

do ptln>'i ,;l 45"
(paraleie cu direeti:l stralelor).
_
>'
00

~...
w ....
 ~
N
~
~
~
>
~
~
de roct stAncoase Majorltatea structul'ilor geologlce
g
.3 STRUC.
TURAL
rocl sedlmen cutate sl fallate e.feetate de clivaj sl
cu strata fn pozftle
orfice cu su·
dlSpUse fn
sfruCturile diapire, zonele-
Leazl fruntea plnzelor de ,.
hidro-
au atlns stadiul de matutl-
ln timp ce anuentii acestora se
4 HIDROLO· aflll IncA fn stadlul de tinerote.
GICSI In timpul viilurilor se produc attlt
CLIMATIC eroziunf verticale cat si laterole.
lmportante b'ansporturl sl depu-
nerl de debite so!Jde

GradieOti de curgere a apei freatice

modorati. Fortele de filtratie au W•
5 I o I HIORO- Iori corG pot influenta s~nsibil sta-
GEOLOGIC rea do echilibru a versantilor.
Nivc!ul ape! rreatice, In general, se
situcazlt In ndMciml mai mlci de 5
metri

,·-~ 'I .. ''\

~
~

, 0 1 2 3 4 5
~
;;·
~=selsml<l ~.:Mer- lnten~itate
' 6
selsmlci. de gradul 6-7 I~· Hiomlcl mal mare de

•
6 f SEISMIC caiN mal micl. de ul8
Gradul de acoperire cu .vegetatle
radul7
~
Gradul de acoperire cu vegatatie afbcirfcoll ~prtns lntre 20CJ6 sl
7 9 SILVIC. i:rborfcoli mal mare ct. 80%. 80'16. Gradul de acoperire eu veget:atfe

-·
Plduri de fOioase cu arborf de ~duri de foioase si conifere, cu
dlmenslunl mari arbort de vArste si dlmenslunl va-
Pe varsantl sunt executate o serie
ANTRO- · Pe versanti nu sunt executate de luerlllrl (platforme de drumurl sl'
8 h POGEN constructillmportante, aeumulilrlle cale ferab1, Canale de coastl, ca·
deeplllpsesc riere s.a.) c:u extindere limitltl si
. pentru C8r$ s-au exeeutat
luerirl
corospunzltoaro de protectie a
versantllor
arboricotl mai mic de 20CJ6.
.
VerAnti afedati de o retea 'derisi
de conducte de allmentare cu apti
sf cenallzare, drumuri, ell ferate,
Canale de c:oasll, cariere, supra-
tnclircarea ac:estora rn partea
superidarl ew depozlte de haldJ,
c:onstructil grele s.a.
l;!:_~ de aeumufare care umezesc
ve ntillrl cartea lnferloarA

~~--------------------------------~
 ' a producerii
0 astfel de hartii pennite luarea miisurilor de prevenire
alunecarilor care, uneori, pot avea consecin\1' catastrofale. Existii
numeroase exemple de construcpi care au fost arnplasate pe terenuri
aparent stabile, dar care In realitate se lncadrau In zoria cu potential
ridicat de producere a aluneciirilor, acestea fiind ulterior afectate de
importante deplasiiri de teren.
La lntocmirea hfu"!ii Romiiniei cu zonarea teritoriului din punct de
vedere al potenpalului de producere a aluneciirilor de teren s-au luat
In considerape mai multe criterii stabi!ite pe baza unor factori care
acponfutd singular sau In interdependen!l' pot influen!" decisiv
stabilitatea versantilor.
Criteriile luate in considerare, caracterizarea masivelor de roci
potential aluneditoare, corespunziitoare fiecirui criteriu, estimarea
potentialului ~i probabilitiitii de producere a aluneciirilor de teren sunt
prezentate sintetic In CASETA 17.
Pentru redactarea h3.!1ii cu zonarea teritoriului Rom§niei din punct de
vedere al potentialului de producere a aluneciirilor de teren s-a
adoptat urmatoarea metodologie de lucru:
Cei opt factori care stau Ia baza criteriilor de analiza adoptate au
primit simbolurile a, b, c ... h (CASETA 17);
S-au stabilit trei grade de potential cu probabilitatea corespunziitoare
de producere a aluneciirilor;
In funcpe de potentialul ~i probabilitatea de producere a aluneciirilor
s-a stabilit coeficientul de rise, conform tabelului din CASETA 17;
Intre factorii care controleaza producerea aluneciirilor de teren,
factorii litologic ~i geomorfologic s-au considerat ca avfutd rol
decisiv.
Pentru lncadrarea unei zone .din punct de vedere al potenpalului de
producere a aluneciirilor de teren s-a folosit relatia de calcul:
Km Ka Kb (Kc+Kd+Ke+Kz +Kg+Kh) (4)
6 c. Curgerile de lava ~i depozitele piroclastice In pozitie cvasiorizontala
34
Folosind o retea cu ochiuri patrate, cu latura de 50 km, mtre u1
tentonu a fost lmpiir!it In patrate cu suprafata de 2.500 km'. g
Pe baza .analizei datelor extrase din hiir!ile geologice, topografice,
hidrol~g1ce, clunallce, h1drogeologice, seismice, silvice precum si
cerce~1 fotografiilor aeriene s-a calculat potenpalul de producere 'a
aluneciirilor pentru fiecare ochi al retelei. .
Exemplificare:
1) Delta Duniirii
a. Roci moi, neconsolidate ..._.................................................. Ka= 1
b. Teren plan, orizontal .......................................................... Kb = 0
c. Strate orizontale, In facies deltaic ..................................... : Kc = 0
d. Transport hidraulic intens ~i depuneri de debite solide ..... Kd=0,5
e. Nivelul freatic foarte aproape de suprafata terenului ......... Ke= 1
f. Zona macroseismica de gradul 6-7 ...................•................. Kf=0,5
g. Vegetape specifica de deltii ................................................ Kg=0,5
h. Construcpi u~oare, rare ...................................................... Kh=O
Rezulta:
Km = ~ (0+0,1+0,5+0,5+0) = 0
Concluzia: Potentiaiul de alunecare scazut probabilitate de
producere a aluneciirilor de teren, practic zero. '
2) Zona eruptivului nou din Carpapi Orientali.
a. Rod v~lcanic~ tari, slab fisurate, cu multe curgeri de Java ~i
depoz1te prroclasuce ........................................................... Ks=0,4
b. Relie! puternic acddentat, afectat de o retea de eroziune In plina
desf~urare .......................................................................... Kb= 1,0
........................................................................................... Kc=O,IO
35
'
 Concluzia: Potenfial de alunecare ridicat, probabilitatea de producere
d. Re!e3 hidrografidi cu densitate medie, viti tinere .............. Kd=0,90
a aluneciiri!or foarte mare.
e. Circula!ia apei freatice se face in regim nepermanent, permeabilitatea
Harta zoniirii teritoriului Rom&riei, din punct de vedere al potenfialului
rocilor foarte variabila.: ...................... ,............................... Ke= 0,50
de producere a aluneciirilor este prezentata in CASETA 18.
f. Zona macroseismica de gradul 6 ........................................ Kf= 0,20
6. MICROZONAREA VERSANTILOR DIN PUNCT DE
g. Piiduri de conifere, grad de acoperire 60-80% ................... Kg=0,20
VEDERE AL RISCULUI DE ALVNECARE.
h. Densitate medie a construcfiilor importante ...................... Kb=O,l47
6.1. Cercetilrea geologica a versantilor.
Km = 0.4. 1.0 (0,1 + 0,9 + 0,5 + 0,2 + 0,2 + 0,2) = 0, 14 Cercetarea geologica a unui versant, cu pnvrre Ia conditiile de
6 stabilitate ale acestuia, trebuie sa aibii in vedere, in prlnciplu,
Concluzia: Potenfialul de alunecare mediu, probabilitate de clarificarea urmatoarelor aspecte:
producere a aluneciirilor medie.
- grosimea, natura litologica ~i · caracteristicile geotehnice ale
3) Depresiunea precarpatica din zona de curbura a Carpaplor Orientali. deluviilor;
a) Roci detritice (predomina formatiunile marnoase-nisipoase - grosimea zonei de contact dintre deluviu ~i roca de bazii, starea de
in facies salifer ............... :......... :........................................ Ka=l dezagregare ~i alterare precum ~i caracteristicile geomecanice ale
b. Relief accidental cu multe fenomene de eroziune torenpala rocilor din aceasta zona;
........................................................................................... Kb=l - natura ~i starea fizicii a rocilor de baza, cu privire speciala asupra
c. Geostructuri puternic cutate ~i faliate, uneori cu diapire de sare elementelor geostructurale (stratificafie, clivaj, fisurare, cutare,
faliere ~.a.) '
........................................................................................... Kc =1 Mijloacele de cercetare geologica sunt foarte variate ~i diversificate.
d. Re!e3 hidrografica densa, cu caracteristici torenpale ~i eroziuni Prograrnul de prospecpune se stabile~te in funcrie de particularitiiple
puternice ...... ,: ..................................................................... Kd=l ~i compl:xitatea geologica a zonei care se studiazii ~i se desf~arii.

e. Ape freatice puternic drenate de viiile torenpale ................. Ke=0,8 de regula, in doua etape:
- prima etapli cuprinde recunoa~terea geologica ~i lucriirile de
f. Zona macroseismica de gradul 8 .......................................... Kf=0,9
prospecpune prin metode geofizice, foraje, pu!Uri ~i galerii miniere
g. Gradul de acoperire cu piiduri 50% ..................................... Kg=0,4 precum ~i diverse teste efectuate in situ ~i in laborator. in prima etapa
h. Obiective· economico-sociale dezvoltate pe arii extinse (schele a cercetiirii se obfin date certe cu privire Ia elementele geologice si
structurale precum ~i valori ale caracteristicilor fizico-mecanice aie
petrolifere, exploatiiri subterane de carbuni ~i sare, cariere de roci
rocilor din versant;
utile ~.a.) ............................................................................. Kb=0,85.
- cea de-a doua etapii a cercet3rii consti in prelucrarea ~i interpretarea
Rezulta: datelor obfinute in prima etapli.
Km = __l.!_.1 (1 + 1+0,8+0,9+0,4+0,85) = 0,825
6
37
36
'
 6.2. intocmirea hiir!ilor selective ale varia!]ei principalilor factori
litologici ~ structurali:

Evaluarea potenpalului de producere a aluneciirilor unui versant

..
trebuie sa se fundarnenteze pe o serie de elemente rezultate din
analiza riguroas3 a factorilor care pot avea un rol determinant in
"
.;;
' modificarea stiirii de echilibru a versabtului.

Este cunoscut faptul ca aluneciirile de teren afecteaza in primul rilnd

depozitele acoperitoare ~i intr-un procent mai mic roca de baz3.
Probabilitatea de producere a aluneciirilor prin masa deluviala, pe
suprafa!a de contact dintre deluviu ~i roca de baza. sau prin roca de
baza, constituie o problema foarte dificiHi ~i necesit3. mult3
experien,a ~i o pregiitire geologica complexa a celor care efectueaza
astfel de cercetiiri.
' .
in capitolul de fa!a se .prezintii metodologia de redactare a hiirfilor
geostructurale selective. pe baza datelor ob!inute intr-o zona pilot, ~i
modul de interpretare a acestor hiirfi pentru evaluarea potenpalului de
alunecare a versantului. Principalele tipuri de hiirfi care trebuie sa se
redacteze sunt:

Harta topograficii. in cadrul cercetiirii care se efectueaza se pot

folosi hiirp existente, Ia sciirile I :5000, I: 10.000. Dacii se considera
necesar se intocmesc hiirfi topografice Ia sciiri mai mari (I :2000...
1:1000).

Hiirple topografice din fondul de stat, Ia sciiri mai mici, incepilnd cu

1:25.000, au dezavantajul unei precizii de nivelment mai reduse,
hiirfile respective fiind iritocmite de regula pe baza fotograrnetricii.
Harta cu izobate Ia contactul dintre depozitele deluviale ~i roca de
bazii este necesara ~i foarte utila pentru interpretarea geologica a
stabilitiipi versantului.

Pentru intocmirea h3.rtii cu izobate sunt necesare date punctuale certe

cu privire Ia cotele suprafe!ei de contact dintre deluviu ~i roca de
bazii. Astfel de date se ob!in prin cartare geologica in aflorimente,
prin fntocmirea profilelor ~i prospeqiuni geofizice, In special
prospectiuni electrometrice prin metoda SEV ~i prospeqiuni
38
39
•
 l'

CASETA 19
seismice, ~i prin cxecutarea unor prospecJiuni prin forajc ~i lucriiri
__,
minierc. In cazul unor deluvii subtiri. aldituite din materiale -n"
argiloase-priifoase, fiira blocuri, se pot executa foraje geotehnice tt
manual e. cu diametru mic ¥ penetriiri dinamice pe con.
Harta cu izobate trebuie sa se redacteze Ia acei~i scara cu harta
..."'·
0

-i:
topografka iar echidistanta izobatelor trebuie sa fie identicii cu ~
echidistanta curbelor de nivel. f
~
~
Haria cu izopahite a depozitelor deluviale se obJine prin utilizarea .;;
•
hilrJii topografice ~i hiirJii cu izobate. Prin suprapunerea celor doua ~
"''"
~ ~

~
hiir!i se obtine o retea cu ochiuri dreptunghiulare curbilinii rezultata ! ..,
~

din interseetarea curbelor de niYel cu izobatele.

Difercn~Clc de cotli dintre curbele de nivel ~i izobate, citite 1n nodurile

retelei, permit trasarea unor izolinii care se obJin prin unirea
nodurilor re~Clei 1n care s-au citit diferente identice de cota. Astfel se
obpne o hartli cu izopaltite (linii de egala grosime) a depozitelor
-. ··--- - - -- -·-·
. '.;~ -I- - 1---
deluviale. (CASETA 19 a). . t'- 1-,
I
1-
Harta geologica ~i structurala se reprezintli Ia nivelul contactului • 1'
fl:lt -·~ - ~~~-
deluviu roca de bazli. Intocrnp-ea acestei hiirJi se face pe baza .' jE=Jc~
-I,;--
-~
-·· ~

materialului documentar existent precum ~i pe baza cartlirii geologice

. v
c--
'· I

¥ Jucriirilor de prospectiune efectuate 1n zona 1n care se studiaza. .. ..._I~

-
I\\ \
(I#
.,., -- 1-- "'' I
1'\' •.

"'
i I

Harta geologica- structurala (CASETA 19 b) trebuie sa redca cat

mai exact limitele geologice dintre diverse formapuni, natura
.
.
\.
~ 1--
7
----- • •
\

•'·
1--- - ~ P.:: - ' - - \
•
. -- --
•
litologicli a rocilor, poziJia elernentelor structurale majore (falii, axele '
•...
cute!or ~.a.), pozipile de strat mas urate ~i marcate pe hartli, clemente
microtectonice, 1n special fisuraJia ~i clivajul.
. .. ....
1--
-•
I"-

•• . • •
I/
-
-- i
-
I

. Q

41
40
 Harta geologica reprezintii una din piesele de bazii pentru eval~area
potenJialului de producere a aluneciirilor prin roca de baza, pe
suprafete geostructurale.
Harta cu zonarea suprafetei cercetate in func~e de valorile
indicelui de alunecare pe suprafetele structurale. Pentru
intocmirea acestei hiirti se folose~te harta geologica ~i harta
topograficii.
Se define~te indicele de alunecare Ja ca raportul dintre un~hiul
aparent de inclinare b' al suprafetei structurale (s~praf~ta de
stratificatie, clivaj sau fisuraJie) intr-o sec!tune onentata pe directJa
Jiniei de' cea mai mare pantii a suprafetei versantului ~i unghiul de ·
inclinare al suprafefei versantului.
1
8
=_a:. (5)
a
lntr-un punct de pe suprafata versantului unghiul a se determina prin
masurarea distantei normale Dl dintre doua curbe de nivel, luiind in
considerare difer~nfa de cola Dh dintre curbele respective.
a= arcrg.<i.b (6)
L11
Unghiul aparent de inclinare Wal suprafefei structur~e in sectiunea
orientatii pe direcJia liniei de cea mai mare panta a suprafeteJ
versantului se detenninii cu relatia:
tg/3'= rgB•sjnw . (7)
tg /3. cos r· cos (Q + sm r
f3 este unghiul real de inclinare al suprafetei structurale;
ro este unghiul dintre direcJia suprafetei structurale ~i direcJia
secJiunii geologice de reprezentare;
y este unghiul de illciinare al secJiunii geologice de reprezentare.
Pentru secJiunea geologica de repre;entare verticala, y = 90· ~i relatia
Dadl pozipa suprafetei versantului ~i cea corespunz3toare suprafetei
structurale se exprima prin unghiurile azimutale dv, respectiv d8 , al
incliniirii suprafetelor considerate (CASETA 20), unghiul ro se
detennina cu relatia:
ro=l ov-osl +9(T (9)
Pe intreaga suprafaf.3. de versant cercetata se traseazii un caroiaj cu
ochiuri patratice. In nodurile retelei se calculeaza indicele de
alunecare obJiniindu-se un camp de valori care, prin interpolare
permit trasarea unor linii de egala valoare a acestui indice
(CASETA 21).
Harta cu zonarea suprafetei , cercetate in functie , de valorile
indicelui de alunecare pe suprafata de contact dintre deluviu ~~ .
roca de bazii. Aceastii hartii se construie~te in mod asemaniitor cu
harta precedenta cu menJiunea ca in locul suprafetelor geostructurale
se folose~te suprafafa de contact deluviu = roca de bazii.
Unghiul de inclinare ~i orientare vectorului incliniirii suprafetei de
contact deluviu-roca de baza se delermina in fiecare nod al refelei
folosind harta cu izobate construitii Ia acest nivel.
Dacii b' este unghiul aparent de inclinare al suprafetei de contact
deluviu - rocii de bazii, intr-un punct, indicele de alunecare se
detennina cu relatia I.
Harta de wnare, construitii pentru suprafafa luatii in considerare, este
redata in (CASETA 22).
6.3. Interpretarea hiir~lor selective.
Analiza ~i interpretarea hfu1ilor selective ajutii Ia stabilirea cat mai
corecta a pozitioniirii suprafetei de minima rezistenta in vederea
efectuiirii calculelor de stabilitate Ia alunecare a a versan!ilor.

de mai sus devine:

tgb'=tgb•sinw (8)
43
42
•
 CASETA21
CASETA20

7~ ,_,, !;-;;-~ ,., l.r.J\

1
,.tl ~b 1$ ;~1[/;"
6 u 1 1. t ~ d(~~i:;A •.4 rnrJ j

/
-- -- ~~~~

··- .... i
Schema penfnt calculul indicelui de a/unecare '"' '" J.
L -- .. _ ""
---
"'
_,..·
~ ~k
-
..:::V I
Han a ru z.mutrt'<~ .,.rsartdlor Ia llil'l!(tll rfK'ii d.: bu~l i11 jiuwjic: ,/c: l'<tfmm:fl
;n,/i(:c/ui J,. dltmec-nrc.. • ·

45 •
44
 Suprafa!a probabila de alunecare poate fi plasata integral In masa
deluvial:i; pe suprafa~a de contact a deluviului cu roca de baz:i; sau ln.
interiorul rocii de baza.

Probabilitatea de plasare a suprafelei de alunecare In masa deiuvialii

este mai mare atunci dind deluviul are grosime mare iar elementele
geostructurale ale rocii de baza sunt nefavorabile aluneciirii.

Contactul deluviului cu roca de baza poate constitui o suprafa!ii

potenfialii de alunecare indeosebi ciind Ia nivelul acestei suprafefe are
loc ~i o circula~ie semnificativa a apei subterane.

Probabilitatea de producere a aluneciirii pe o suprafafii geostructuralii

este maxima atunci cfuld suprafaJ.a respectivii este confonnii cu panta
versantului iar indicele de alunecare are valofi cuprinse intre 0 ~i 1.
Pentru valori ale indicelui de alunecare negative sau mai mari dec§.t
1, probabilitatea de producere a aluneciirii pe suprafefe geostructurale
scade semnificativ.

Dupa incheierea fazei de redactare ~i interpretare a h:ir{.ilor selective

se poate construi modelul geostructural ~i efectua verificarea stari.i de
echilibru a versanfilor in diverse ipoteze de calcul.
l.:.!i UIS '-
H3rple selective, construite pe baza indicelui de alunecare, se pot
< ~;:":! 1\
realiza u~or pe calculator ~i trebuie sa reprezinte piese indispensabile
' pentru intocmirea hiirf.ilor de rise privind alunecarea versanfilor.

6.4. Construirea modelului geologic pentru calculul stabilitii!ii

versanfilor.

Construirea modelului geologic pentru calculul stabiliiafii versanfilor

reprezinta cea mai importanta ~i in acela~i timp cea mai dificilii
problema pentru evaluarea riscului de producere a aluneciirilor de
teren.

intocmirea unui model geologic care sa redea cat "mai fidel situa~a
realii din teren necesitii o foarte bunii cunoa~tere a unnatoarelor
elemente geologice ~i structurale:
• 46 47
•
 Grosimea, natura litologicli ~i caracteristicile geotehnice ale
deluviului;
Grosimea~ natura litologici'i ~i caracteristicile geotehnice al'"'e
materialului cuprins in rona de tranzipe a deluviului Ia roca de baza;
Caracteristicile litologice, structurale ~i geomecanice ale rocii de
baza, cu privire Ia compozitia mineralogica !i petrografica, struc~
~i textura, grad de-alterare, stratificape, clivilj !i fisura!le, reZlSten!'l
Ia forfecare 1"' direc!ii posibile de alunecare etc;
Date bidrogeologice privind curgerea apei subterane in_ versant:
pozipa suprafetei libere a apei din acviferul freallc, pozl!la curbe1
piezometrice a eventualelor acvifere sub presiune din zone aprop1a~
suprafetei versantului, permeabilitatea rocilor din versant !•
susceptibilitatea de antrenare hidrodinami~a. sub forma de suf~Zl~e:
sau trecere in stare de lichefiere a acestora, prognoza mod1ficiiri1
spectrului hidrodinarnic al curgerii subterane din _versant, variapa
fortei de flltrape !i influenta acesteia asupra stam generale de
echilibru a versantului !-•-
Aviind construit un model geologic reprezentativ, calculul stiirii de
eforturi din versant !i a factorului de stabilitate, corespunzator
diverselor suprafete susceptibile de cedare, constituie o problema de
rutinli.
Metodele de calcul care se preteaza eel mai bine Ia verificarea stiirii
generale de echilibru a versanplor sunt cele care admit ipoteza un~r
suprafete de cedare de formii oarecare, printre care se menJ•~neaza:
metoda dreptei limitii, metoda Jarnbu, metoda elementulm fimt
Construirea graficului de variatie a stiirii de eforturi din versanp !i
calculul factorului de stabilitate pentru fiecare ipotezii adoptatii, in
cadrul modelului geologic stabilit in prealabil, reprezintii eleme~te
esenpale pentru evaluarea potentialului de ·producere a alunec~1
versantilor ~i luarea miisurilor de protecpe a oblectlvelor econom1ce
~i sociaie din zonele de influientii a acestora.
In CASETA 23 se reda un model de reprezentare a stiirii de eforturi
intr-un vers~t din zona \mui lac de acumulare. De~i inainte de
48
ridicaiea nivelului in lacul de acumulare versantul era stabil, din
diagrama de eforturi, determina~ii prin ,,Metoda dreptei limiti", se
observa ca starea de echilibru a versantului este aproape Ia limitii,
factorul de stabilitate calculat pe acest model geologic fiind Fs= I, 15.
Ridiciind nivelul apei in lac, conform prograrnului de punere sub
sarcina a barajului, versantul a alunecat ciind apa In lac s-a ridicat cu
60.00 m. deasupra talvegului villi.
Calculele efectuate ulterior, privind evolutia stabilitii!ii versantului in
func!le de ridicarea nivelului apei in lac au ariitat, intradeviir, ca Ia
.··
cota respectivii, factorul de stabilitate a atins valoarea limitii <Fs= I) !i
~
versantul a cedat.
Se poate coneluziona cii estimarea pericolului de producere a
aluneciirii versantilor ~i luarea miisurilor corespunz3.toare de
proteqie a zonelor ce pot fi afectate di aceste fenomene necesitii
efectuarea studiilor de prognoza pe baza de cercetiiri geologice,
geotehnice ~i calcule de verificare.
7.
IDENTIFICAREA ~I CERCETAREA ZONELOR ALUNECA-
TE ~I A CELOR POTEN'fiAL ALUNECATOARE
~: 7.1. ldentificarea !i c~rcetarea zonelor alunecate.
Aluneciirile de teren sunt cu atat mai greu de indentificat cu edt sunt
mai vechi. In limp, aluneciirile tree dill stare activa (de mi~care) in
stare stabila. Procesele ulterioare de eroziune !i transport precum !i
evolutia vegetatiei de Ia suprafap versanplor, in general, au drept
efect mascarea din ce in ce mai accentuata a vechilor alunec3ri, fapt
ce lngreuneaza identificarea acestOra.
49
 I .

CASETA23 Indicii asupra prezenJei unor alunecfui de teren pot fi obf.inup. prin
observarea d.irectii 13 suprafa~ versanp_lor a unor elemente specifice
200
acestor fenomene:
11S
prezenJa unor trepte de denivelare de forma circularii sau paralele cu
150 I curbele de nivel:
I
I ! ! delimitarea pe suprafaJa versanJilor a unor zone in care terenul se
"' j ! I '-~-.,-- prezintii sub forma unor valuri orientate paralel cu curbele de nivel;
100 I I I
I 1 i I
I
existenra unor suprafete, sub forma de ,limbii", cu axa mare orientata
15 I I ! I paralel cu linia de cea rnai mare pantii. a suprat'eJei versanJilor,
I r I delimitate lateral ~i la partea superioarii de zone mai co borate;
50 I I I
I I I
I prezenja in interiorul suprafeJelor considerate ca fiind afectate de
I I•
I I I hlunecari a unor zone cu exces de umiditate in care se dezvolta plmlte
I I I hidrofile;
u

111'~·~1 existenJa unor izvoare sau emergente difuze de api.i in special in

2 a) jumiitatea inferioara ~i la baza zonelor considerate ca fiind alunecate;
prezenJa copacilor cu trunchiurile aplecate in direcfii diferite, in
u
·~
principal ditre baza versan~ilor ~i redresar~a Ia verticala daca
l alunecarea a devenit stabilii.
(IO'I<•l
4 Identificarea la suprafaJa versan!ilor, cu diverse grade de certitudine,
b)
a unor zone alunecate, este unnatii de cercetarea acestor wne prin
mijloace specifice: cartiiri geologice, prospeqiuni prin metode
u •• geofizice, foraje, lucriiri miniere, teste de penetrare ~i forfeciiri
' I rotaponale (Vane Test) ~.a.
'"""''• I
I Toate investigapile au drept scop delimitarea spapalii a masei de roci
I
I alunecate, natura litologic3., caracteristicile fizico-mecanice ~i
•
'
c)

·I
I
I
I :nl
I
\
I
Jt
JI
hidrogeologice ale rocilor alunecate · precum ~i ale rocilor de sub
alunecare.

• Cunoa~terea acestor elemente este necesara pentru prognozarea

evolu~iei aluneciirii ~i intocmirea programelor de m3suri in vederea
diminuarii efectelor produse de alunecare.
IJI,."oURAMt;lt. ~lAHII U;. t .. VH'IUlt lf'i Yt.>l:>AI'I ~ :

a)- kK gol; bJ-nweiU. ap~~~lo c~.pr~-.~,

cJ.., ritvek! opei 10. cola ltliJ.'(ItiiQ di! rt~.
7.2 Identificarea ~i c.ercetarea zonelor poten!ial aluneciitoare
50
,_: 51
: ~'i;- -
 Zonarea versan\ilor din punct de vedere al poten!ialului de alunecare
este mult mai importanta dec§.t cercetarea ahinecfuilor existente.
Amplasarea unor obiective economice sau sociale pe aluneciiri de
teren, sau In zonele de influenfii a acestora, este pu\in probabila avilnd
in vedere di alunedirile respective sunt relativ u~or ident_ificcibile, iar
efectul acestora asupra zonelor construite _poate fi evaluat In mod
.corespunzator.
Riscul de arnplasare a unor construc!ii pe zone poten!ial alunecatoare
este mult mai mare deoarece, aparent, nu- existii indicii care sa ateste
gradul de periculozitate privind producerea unor alunecliri de teren.
Pentru proiectarea ~i execup.a oricarui obiectiv economic sao social
important, este necesar sa se identifice atilt zonele potenf.ial
alunec8.toare, cu influenf3. directa asupra construcliilor, dit ~i ronele
mai lndeplirtate In care, indirect, eventualele alunecliri pot afecta
construcfiile respective.
Identificarea zonelor poten!ial alunecatoare este dificila, dar p<)sibila,
~i necesita ~ succesiune de etape in care ~ebuie sa se realizeze:
harta topografica, cu redarea reliefului prin curbe de nivel, Ia scara
convenabila (1:1000- 1:10000);
arta geologici!-structufala Ia aceea~i scara cu h~a topografica;
harta cu izobate Ia contactul deluviu- roca de bazli;
barta cu izopahite a deluviului;
hiirtile de zonare a versantulni Ia contactul deluviu-roca de baza ~i Ia
niv~lul rocii de baza In func\ie de valoarea indiceluj de alunecare;
construirea modelului geologic-structural pentru efectuarea
calculelor de verificare a stabilitli!ii versantului pentru sec\iuni
caracteristice;
ob\inerea valorilor caracteristicilor geotehnice ale rocilor poten!ial
alunecatoare, necesare efectulirii calculelor de verificare a stabilita!ii
versantului;
construirea graficelor de variatie a impingerii active, fn seqiunile de
calculln diverse ipoteze de,solicitare adoptate;
52
determinarea factorului de stabilitate pentru fiecare secpuune de
calcul.
0 asemenea analizii complex:i, al carm obi.ectiv este zonatea
versanf.i!or din punct de vedere al stlirii de eforturi ~i lntocmirea
hiir!ilor de rise Ia alunecare, necesitli personal tehnic - ingineresc cu
pregatire complexa In domeniul geologiei inginere~ti, geotehnicii si
tehnicii de calcul automat. · '
7.3. Sisteme moderne de aplicare a tehnologiilor informationale in
domeniul cercetiiril aluneciirilor de teren. '
Teledetecf.ia aeriana, realizata din avion ~i spatialii realizatil cu
ajutorul rachetelor balistice, navelor cosmice sau s;telitilor artificiali
constituie cea mai avansata tehnologie informa\ionala ~are !~i giise~t~
0 larga aplicabilitate ~i In cercetarea aluneciirilor de teren.
Fotografia, realizatli pe filme sensibile Ia radia!iile electromagnetice
reprezintli una din metodele de baza ale teledetec\iei.
Fotografia alb-negro, realizatli stereoscopic, poate. furniza date
suficient de exacte fu ceea ce prive~te m3rimea, forma ~i Iocalizarea
aluneclirilor de teren.
Fotografia color, datorita preciziirii unor nuante suplimentare,
P_!!rmite identificarea diverselor tipuri de roci ~i straturi de piimilnt,
specii de vegetaf.ie ~.a:, variind utilitatea acestui procedeu.
Teledetec!ia aeriana este de mare utilitate pentru elaborarea hfutilor
topografice $i cercetlirilor geologice ~i geomorfologice in car~ se
includ ~i aluneciirile de teren.
·,·
Cercetlirile geologice pentru descoperirea unor noi zaciiminte de
substan!e minerale, !i!ei ~i gaze, precum ~i pentru evaluarea
posibilitli!ii de producere a unor dezastre naturale - alunecliri de
teren, cutremure, eruptii vulcanice - s-au putut efectua prin utilizarea
teledetecf.iei aeriene, indeosebi in zonele greu accesibile in care
prospecfiunea tradi!ionala este foarte · dificilii, uneori chiar
imposibilii.
53

Teledetectia spa\iala are avantajul ca permite realizarea unor imagini
pentru arii mult mai marl ln comparatie cu te~edetecfia aeriana, prin
care se ob\in fotografii in condi!ii diferite de iluminare.
Teledetec\ia cu ajutorul sateli!ilor artificiali, asigura inregistrarea
aceleasi zone la intervale scurte de timp, ceea ce permite urrrulrirea
evo!utiei fen~menului, cum ar fi deplasarea maselor de pamant
alune~ate, deplasarea ghe!arilor, extinderea sau restrangerea
suprafetelor acoperite. de zapezi ~.a.
In afara
fotografiilor aeriene sau spa!iale, teledetec!ia utilizeaza in
mod curent procedeele bazate pe siteme RADAR (Radio Detection
And Ranging) care realizeaza detectarea ~i localizarea prin radio.
Ca unul dintre cele mai perfec\ionate sisteme spa\iale demonitorizare
a alunecaruor de teren, poate fi men!ionat Satelitul SAR (Synthetic
Aperture Radar), bazat pe analize interferometrice, cu larga aplica!ie,
in cercetlirile geologice, inclusiv pentru alunecanle de teren.
Teritoriul Romaniei este acoperit integral de ridican fotograrnetrice,
realizate prin teledetectie aeriaria, destinate in special redactlirii
hiir!ilor topografice. Acelea~i fotografii aeriene pot fi folosite, ~i se
folosesc par\ial. ~i in alte scopuri: agricole, silvice, geologice,
geoinorfologice ,.a.
Acest fond de aerofotografii, realizate stereoscopic, constituie o bazli
extrem de utila pentru a fi valorificata Ia elaborarea hilr!ilor de
distribu\ie a alunecaruor de teren de pe teritoriul Romaniei.
Pentru intoemirea hiir!ilor cu distribu!ia alunecaruor de teren pe arii
extinse, este de neconceput sii nu se ia in consideratie exploatarea
stereoscopicii a fotografiilor ob!inute prin teledeteqie spa\iala ~i
aeriani. Dupii localizarea ~i delimitarea fenomenelor la scarii
regionala, cercetarile de detaliu se efectueazii prin mijloace
tradi\ionale, ceea ce permite completarea hiir!ilor cu toate elementele
· posibil de identificat.
Un rol extrem de important in monitorizarea alunedirilor,
prelucrarea infonnatiilor ~i redactarea h5.I1ilor de distributie a
54
alunec5rilor ~i wnarea versanrilor din punct de vedere al riscului de
pierdere a stabilitiitii. revine tehnicii de calcul automat.
lntre cele mai perfectionate sisteme infonnatice se menfioneazii
sistemul GIS (Geographycal Information Sistem) care se aplica cu
rezultate foarte bune in cercetarile geologice !i geografice.
Preocupan pentru aplicarea sistemului GIS in scopul cercetlirii
alunecanlor de teren !i intocmirea hilr!ilor de rise Ia alunecare de pe
teritoriul Romiiniei se efectueaz5 ill prezent in cadrul Universitiitii
Tehnice de Construc!ii Bucre~ti, Catedra de Geotehnica ~i Funda~i,
unnand cain scurt timp sa deviml operational.
8. MONITORIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN.
8.1. Urm8rirea evolufiei alunecarilor prin m8suriltori topografice.
Daca din lucrari_l.e de cartare ~i prospecfiune geologica rezultii
prezenta unei alunec&i intr-un anumit stadiu de dezvoltare,
urmihirea in Continuare a evolutiei acesteia se poate face prin
m3.sur5tori topografice clasice.
Metoda consta in plantarea unor serii de reperi pe suprafata masei
alunecate !i a unei alte serii de reperi in zonele stabile, limitrofe
aluneclirii. Reperii din zonele stabile trebuie incastrati astfel incat sii
existe certitudinea di ace~tia rtu suferii deplasiiri. ' .
Amplasarea reperilor se face dupii o schema stabilita in prealabil
(CASE~24).
Urm3rirea ...fficepe prin stabilirea coordonatelor ~i cotelor tuturor
reperilor ~i marcarea acestora pe planul de situafie.
in continuare se_ f ac masura
" · d'tee dupa" un program
"'ton· perm
prestabilit.
55
 •

CASETA24 M:lsur:ltorile care se fac ulterior permit determinarea deplas3rii

reperilor de pe alunecare, in plan vertical !i oriwntal faf3 de pozi!ia
inipalii (de zero).

Prin aceste m.isuriltori se pot determina direqiile ~i viteza de

deplasare a masei alunecate in zona superficial3., In punctele marcate
prin reperii planta!i.

i~~ ilJ '·

-'~ '-
8.2. Masuriitori cu tubulatura flexibilii.

Pentru determinarea vitezei de alunecare ~i ad§ncimii de contact·

dintre masa de piim§nt care alulledi ~i roca in loc se folosesc
m3.sur3.tori inclinometrice in tuburi flexibile cunoscute sub nnmele de
miisuriitori Slope.

Metoda const3. in executarea pe masa alunecat3 a unor foraje cu

1r1 . adcincimi care trebuie sa depii~easca nivelul presupusei suprafete de

alunecare, incastr§ndu-se in roca stabilii Cel putin 3-4 metri
(CASETA 25). Astfel de foraje se arnplaseazii in punctele
caracte~stice orientate pe cat posibil pe profile dirijate pe linia de cea
mai mare pantii a versantului ~i pe profile paralele cu curbele de
niveL

in gura de foraj executatii se introduce un tub din material plastic care

in interior este prevazut cu santuri de ghidaj pentru sonda
inclinometrica in care se masoara' fric,linarea gaurii.

intre tubul din material plastic ~i pereiele g~urii de foraj se introduce

@ Ropeti pbSO' poOiut"ECQI'e,

- un material de matare cu rezistenta la tiiiere ~i defonnabilitate
apropiate de cele ale piim§ntului din masa alunedirii.
.
• Rtperi st::lbil.
.
urmanrea evolutiei unei alunecan de teren pnn
Matarea spapului dintre tubulaturii !i peretele forajului este necesarii
1nasuratorl topografice
•pentru a nu permite mi!carea Iibera a tubtilui in spa!iul giiurii
forajului, aceasta putand constitui o mare sursa de erori de masurare
~i interpretare a datelor.

Programul de unn3.rire incepe cu efectuarea unei masuratori de

referinl3 in fiecare foraj, la intetvale de ad§ncimi de ordinul a
0,50 - 1.00 m de la suprafa!a terenului pilnii la talpa forajului.
I
56 '.
! 57
'.
''
 I
Devierea forajului 'in :fiecare punct se calculeazli ~i se reprezintli 1n CASETA25
plan zenital ~i azimutal, detenninandu-se in felul acesta diagramele
de referinTii corespunziitoare datei c§nd s-au efectuat miisuriitorile.
Urmiitoarele serii de masuratori se efectueaza Ia intervale de timp
conform unui program prestabilit.
Pentru :fiecare serie de miisuriitori se intocmesc diagramele de devlere
~i se compara cu cele anterioare (CASETA 26).
Reprezentarea devierilorin J'lan zenital se face prin proieqia acestora
pe un plan vertical, paralel cu directia de deviere maxima in plan
c.
orizontal. Deplasiirile pot fi sensibile, in cazul aluned\rilor active
putand ajunge pana Ia ruperea tubulaturii in dreptul suprafetei de
alunecare.

8.3
Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi din versanp
~i a evolutiei alunecarilor de teren.
In cazul unor alunecari importante, at§.t prin dimensiuni cit mai ales
prin natura ~i importanta obiectivelor economico-sociale pe care le CASETA 26
pot afecta, programul de unnarire a evolu?.ei acestora trebuie sii
includ3. aparaturii de miisurii ~i control, care sa permita sesizarea
modif1carii stl:irii de eforturi din versanfi cat ~i defonnatiile ~i
deplasiirile maselor de roci potential alunecatoare sau care deja au
intra! in stadiul de deplasare.
Intre echipamentele de masura ~i control frecvent utilizate in aces!
scop se menfioneaz3._ pendulii invef!?i, extensometrele cu corzi
vibrante, tasometrele, captorii pentru miisurarea presiunii
intersti\iale, piezometrele deschise ~.a.
' I :
~ u_~:-:-~~~~~~~-LL;t________lJ•____,___Jll~·~----_j'
I
Amplasarea echipamentelor de masura ~i control, efectuarea ~i
inregistrarea miisuriitorilor precum ~i prelucrarea ~i interpretarea l,II,.~Y,-Striidt rniis~fon.
· ---- -~ devieril de refB"inJO,.
- - -iJi09romo corespsu:dtoarr Ul1l!'i urii dl! m6surblori.
datelor se realizeaz3. cu personal specializat, conform unui program lid -Dil'ien!o. i"llr~ lk1d siluo.t lo odiii'u:i~neo h.

prestabilit. Diag~ ptlv.~M e.vOiuUa deplaSSrii masei a/ur.eca:a obtlnuta prin m~sur..)1or.
infr--unlotaj echlpal cu tub tJexibil

59
58
.
'~~---
,! __ ,.,j __

,.
9. METODOLOGIE PRIVIND IDENTIFICAREA EVOLUTIEI
caruia ii corespunde ,deplasarea Ia timpul precedent" dt. Fo!osind
STABILITATII IN VEDEREA PREVENIRII ALUNECA- aceste elemente, semnalul deplasiirii hd, exprimat in procente este dat
RILOR DE TEREN de rela!Ja:
Ca orice fenomen natural, alun:C3.rite de teren au o detenninare dt .
cauzala cu evoujie in timp. Ac!iunea produsa de diferitele cauze se T]d =( ~
dt
- 1 ) • 100 (10)
petrece i'n ,faza precursoare" in care se consuma lupta dintre cauzele
alunecfuilor de teren ~i rezistenta c~ formeaz5 versantii ~i taluzele. in care dt0 ~i dt se exprima in unitaji de lungime.
Durata fazei precursoare este foarte mare in comparajie ~u procesul
propriuzis de alunecare.ln unele cazuri faza precursoare poate atinge
c3.teva zeci de ani, timp in care rezerva de stabilitate a versantilor ~i
CASETA 27
taluzelor este intr-o continuii descre~tere.
Cuno"\'lerea deformajiilor de qeplasare produse in faza precursoare a
aluneciirilor de teren folosind ,stajii de observare periodidi a
deformaliilor'' permiteidnetificarea evolu!iei stabilitiijii versan!ilor ~i

9.1
taluzelor, ca punct de plecare pentru prevenirea aluneciirilor de teren.

Semnalul deplasarii.
Metodologia de identificare a evolu!iei consta in elaborarea de
,analize de semnal'.' intemeiate pe ,semnalul deplasiirii" ca
d

.,
===~=-= -:
I
l=to
I .
r--/
I
I
instrument de testare a stabilitii!ii folosind deformajii miisurate pe I
teren.
I
In CASETA 27 sunt ilustrate doua curbe reprezentiind evolu(ia in I I I
limp a deplasiirii prin alunecare in faza precursoare a unui versant sau -------t= I ::::t;::::-:t-~1:-,-,::j-j----- ·---,_t:7';,,...p
taluz. Curba 1 ilustreaza deplasarea unui versant cu tendinla de
·atenuare a deformajiilor, iar curba 2 cumuleaza deplasiiri, in cre~tere,
care due, in final, Ia pierderea stabilitii(ii versantului.
DEPLAsARI ATENU TE
• A (CURBA 1) ~~ CRESCATOA~E-ICURBA 2)
Pentru definirea ,senmalului deplasiirii", notal cu hd, ne vom referi
IN FAZA PRECURSOARE A UNEI ALUNECARI DE TEREN
Ia deplasiirile ilustrate de curba 1. Astfel, pe axa timpului sepadm
intervalul de timp to. numit ,interval de timp actual", iar in ordonatii
rezulta ,deplasarea Ia intervalul de timp actual" dto, corespunzatoare
intervalului de timp actual. Separiim apoi un alt interval de timp t,
ega! cu primul (t=to). reprezentiind ,intervalul de timp precedent",
60
• 61
 Timpii t0 ~i t reprezinta intervale de limp dintre doua miisuratori
succesive ale plas3rii orizontale. in activitatea practicii, din multe
motive, inclusiV din cauza timpului nefavorabil, miisuriitorile de teren
nu pot fi facute futotdeauna Ia intervale egale de limp, ceea c~
necesita introducerea unui coeficient de corecpe. Astfel, . daca
intervalul de limp actual 'D este mai mic.dedit eel precedent I, (I(J<t),
arati di procesul de alunecare tinde spre atenuare sau chiar spre
stingerea deplasiirii.
sa vedem mai intai care este domeniul in care se inscriu valorile
negative ale semnalului deplasiirii.
fn formula (I 0), pentru dt0 = 0 semnalul deplasiirii devine

coeficientul de corecpe este a='o't, iar formula ( 10) ia forma: hd = -100%, iar cand cele doua deplasiiri sunt egale (dt0 = dt se ob!ine
hd = 0). A~adar domeniul de varia!ie al semnalului negativ al
dt0 deplasiirii este hd = 0 ... -100%.
1Jd = ( - -1) • JOO (11)
adt
Tendinta de atenuare a deplasiirii fucepe chiar de Ia hd = -I... -2%,
fn alte situafii, interv~ul de limp actual poate fi mai mare decat eel
precedent ( 1()>1), ceea ce determina inversarea tcrmemlor este foarte evidoota pentru ~<-50%, iar stingerea deformafiilor este
coeficientului de coreefie, a=t/'Q. admisa cand h = -80... -90%, chiar daca limita teoretica este
~= -100%.
formula (I 0) devenind:
adt0 Pe de altii parte, semnalul nul al deplasiirii ~i mai ales valorile
1Jd = ( dr - I ) • 100 (12) pozitive ale aceluia~i semnal, care pot fi oric3t de mari, semnaleaza
pierderea posibila a stabilitiifii versantului sau taluzului.
Din cele prezentate mai inainte se poate observa di. pentru intervale
Pentru calculul semnalului deplasiirii .sunt necesare deci ttei
egale de limp intre masuratorile de deformafii, coeficientul a este
misuriitori succesive fiicute Ia intervale de timp egale sau diferite,
unitar (a=!), iar formulele 11 ~i 12 sunt cazun part!culare ale
obfinandu-se astfel o ,analiza de semnal", iar prin elaborarea unor
formulei (10).
analize de semnal succesive se identifidi tendinta de evolupe a
stabilitatii versantului sau taluzului examinat.
9.2. Interpretarea semnalului deplasiirii. Tinde vers3.ntul spre refacerea rezervei de stabilitate s3.u spre
pierderea stabilitafii?
fn formulele (10, 11, 12) fu funqie de miirimea deplasiirilor dto,
respectiv dt, semnalul deplasiirii hd poate fi negativ, nul sau pozitiv, Este tendinfa de pierdere a stabilitii!ii o problema iminenta sau un
pro~es de duratii cu evolu!ie lentil?
astfel:
I. Pentru dt 0 < dt => - l]d · Acestea sunt probleme care pot primi riispuns prin metodologia
analizelor de semnal, folosind date reale ale deformafiilor masurate
2. Pentru dt0 = dt => l]d =0 . pe teren.

3. Pentru dt0 > d! => T]d
Semnalul deplasiirii este instrumentul de masura al ev~l~!iei
procesului de alunecare. Astfel, ~emnalul negativ al deplasam ne
62
Analizele de semnal pot fi folosite fu faza precursoare a unei
aluneciiri de teren, in faza procesului propriu-zis de alunecare,
precum ~i fu faza postconsolidare pentru aluneciirile Ia care s-au
efectuat lucriiii de consolidare_
63
 Durata observa!iilor de teren, pe faze de alunecare, este foarte
diferitii.
Astfel, se poate aprecia cii..(lurata cea mai mare a.deforma!iilor este
in faza precursoare putand atinge, in unele cazuri, c§.teva zeci de ani.
Sunt ~i exemple ale procesului propriu-zis de alunecare cu duratii
mare, atunci cand alunecarea de teren este lentii sau foarte lentii.
Spre deosebire de faza precurosare ~i cea a procesului propriu-zis de
alunecare, analizele de semnal din faza postconsolidare reprezintii ~i
unica modalitate de testare a eficien!ei lucriirilor de consolidare.
Astfel, valorile negative ale semnalului deplasiirii pun in eviden!ii o
eficien!ii foarte bunii a lucriirilor de consolidare, chiar dacii durata
atenuiirii sau stingerii deforma)iilor se extinde pe mai mul!i ani.
Indiferent de faza pe care o testiim pentru a cunoa~te evolu!ia
deformaliilor de al~necare,. intervalul dintre douii miisuriitori
succesive trebuie adaptat cazului studiat, prin tatoniiri repetate.
Astfel, pentru deforma!ii mici, ·de ordinul milimetrilor, intervalul
poate fi anual sau semestrial, iar pentru deforma!ii marl, de ordinul
centimetrilor sau zecildr de centimetri, intervalul de timp se reduce,
in unele cazuri la numai c§.teva zile, chiar ~i pentru alunedirile cu o
evolupe lentii.
9.3. Viteza de alunecare.
cUnoa~terea vitezei cte alunecare, estimata pe baza acetora~i
deformap.i, pune in evidenta evoluFa cantitativii a procesului de
alunecare. Permite, sau nu, evolup.a procesului de alunecare, in faza
precursoare, aplicarea unof tnasuri de prevenire a aluneciirii efective?
Conform clasificiirii lUGS - WG/L, redatii in cap. 3 aluneciirile de
teren pot fi deci extrem de lente, cele cu o vitezii mai mica de
16mm/an; sau chiar extrem de rapide, cele Ia care viteza de alunecare
dep~e~te 5m/s.
Viteza de alunecare este un element foarte important, In studio!
alunecarilor de teren deoarece, in unele cazuri se poate permite
aplicarea metodelor de prevenire in chiar timpul desf:l~urat'ii
procesului propriu-zis de alunecare.
64
Din cele prezentate rezulta di Ia viteze mici de alunecare, adic:l
pentru viteze mai mici de 1,6 em/an, ceea ce corespunde alunedirilor
lente, foarte lente ~i extrem de lente, pot fi aplicate metode de
prevenire cu efecte de atenuare sau chiar de stingere a procesului de
alunecare. Evident di eficienta unei metode date este cu atat mai bun:l
cu cat viteza de alunecare este mai midi.
9.4. Model de analize de seninal pentru faze precursoare a unei-
alunec8ri
In CASETA 28, este redatii evolu!ia deplasiirilor in faza precursoare
de alunecare, deplasiiri miisurate4)e douii repere (B2 ~i B3) aroplasate
pe digul de aroorsare al unui iaz de decantare situat pe V alea Podului,
zona Teliuc-Hunedoara.
Patul iazului de decantare in care s-a schifat alunecarea este format
din argile ~~ marne miocene cu intercalatii de nisipuri.
Alunecarea de teren, in faza ei precursoare, a fast generat:l de masa
iazului de dec<intare, de inmuierea argilelor ~i marnelor produse de
apa din corpul iazului de decantare.
Analizele de semnal intocmite au ariitat valori pozitive ale semnalului
deplasarii pumind in evidentcl o evolufie activcl a defonnatiilor. Pe
aceastcl bazii s-au luat m;lsuri de pn;venire a alunecat'ii pro~riu-zise.
Prima miisudi a constat in reducerea cantitiifii de minereu prelucrat la
Uzina de Preparare Teliuc, de Ia 50.000 t/lunii Ia 20.000 t/lunii, ceea
ce a insemnat mic~orarea, de 2,5 ori, a cantitiifii de apcl tehnologica
deversat3 in iazul de decantare. La scurt timp s-a aplicat Si o a doua
m:ls~nl constand in,reducerea grosimii ecranului de apa· limpezita,
prin pompare, de 1a coada iazului, cu circa 200m3/ora.
Apliciind aceste miisuri, dupii circa trei siiptiimiini deformatiile de
alunecare din faza precursoare au ar:ltat o tendint:l evid~nta de
atenuare. Astfel, respect3.nd scara aleas;l pentru' reprezentarea
deplasiirii prin alunecare, in CASETA 28 s-a reprezentat, un
,detaliu" din luna septembrie 1994 modificand numai scara timpului.
Din exanunarea acestui detaliu s-ar putea deduce cii deplasarea a
65
 atins faza de stabilizare, fapt contrazis de evolutia ulterioarii a CASETA28
defonna!iilor care. a durat mai bine de 1/2 an (CASETA 28). Din
aceastii reprezentare de detaliu trebuie rerinut cii milsuriitorile prea
dese fiicute in timpul atenuiirii deformariilor pot duce, in cazul 1
alunecarilor lente ~i foarte lente la concluzia aparentil de stingere a
mi~ciirii. ..]
in cazul examinat, intrucat deplasarea prin alunecare depil~ise 1 m,
s-a adoptat miisura de scoatere a iazului de decantare din funcriune
pentru a opri procesul propriu-zis de alunecare care ar fi putut
produce o avarie de propof!ii.
Unnilrind diagraina din CASETA 28 se constatil cil defonna!iile, in
faza·precursoare a aluneciirii, au continual lncii·4-5 luni ~i dupii .
scoaterea iazului de decantare din functiune. ..
;
"c

~-
• .., <0

Pentru observarea efectului de atenuare a deplasiirii in faza

precursoare, ca unnare a miisurilor luate pentru prevenirea alunedirii,
in CASETA 28 sunt reprezentate, pe intervale distincte de timp,
reducerea capacitiitii de prelucrare Ia Uzina de Preparare, inceputul
evacuiirii prin pompare directii a apei limpezite de la coada iazului,
precum ~i scoaterea iazului de decantare din funqiune. ~

De asemenea, !inilnd searna de viteza de deplasare, in CASETA 28 se

.c
N
N
11:

observ<l di alunecarea a avut mai intii un caracter ,,foarte lent" in .ct . "'. '""
partea a doua a anului 1993 ~i in prima parte a anului 1994, s-a
•
. 0:

" "'
'
'<l'i
<(
transfonnat apoi in ,alunecare lentil" in lunile iulie-august 1994, iar ~
-'

~,
0.
w
incepilnd din septembrie 1994, datoritil milsurilor de prevenire 0 0
c
aplicate, a revenit Ia categoria de alunecare foarte lentil. ;;
Detalierea evolu!iei vitezei de alunecare este ilustratil in CASETA ~
~
~

29. Astfel, alunecarea lentil a fost identificatii cu o vitezil de diteva !!'

zecJ de centimetri pe lunii, iar alunecarea foarte lentil cu o vitezil de

cateva zeci de centimetri pe an. L
Identificarea evolufiei stabilitiitii in faza precursoare de alunecare se
incheie, ca model, prin douil analize de semnaL Astfel analiza de
------,--------
semnal I este calculatil in tabelul 1, iar analiza de semnal 2.are ~ 0

rezultatele inscrise in tabelul 2.

66 67
 CASETA 29 Ambele analize sunt ilustrate ln CASETA 30.
Tabelull
Analiza de semnal I
Perioadele:
~ 22.11.1994-20.12.1994 t= 29 zile
"' ~
20.12.1994-29.03.1995 t0 = 99 zile
N w
0: t 29 .
·z,
••
-u
-c

r-
<(
0
Vl
0:
a=-=-=0,29
t 0 99 a= 0,29
wo
~ ::::>
-"'
;a u
LU
.e~ ::: 0:
a. Reperul
~
•g
c
3
~ r5 ------------------------------------
<( lt dt (em)
0 dt (em) hd(%)
-- --J
~·

£;Un},tw:IS(=
I!~Ual
iUe:JaUnj \1
·~
·-""
LU
B2· ------------------------------------
77 2 1000

..
·w 0:
<( B3 21 2 3050
u
~
LU
~ z:
::::> Tabelul·2
"' -'
·<(
Analiza de semnal 2
"'
. LU
t:l Perioadele:

-..e»
'.:!:r::
:ii~
-""
"0
M
w
N
...
LU
20.12.1994-29.03.1995
29.03.1995- 16.05.1995
to 48-
·t = 99 zile
t = 48 zile

~t
> N > a=-=-=0,48
t 99 . a= 0,48
¥ <(
c ;::.
~ - ::::>
-' adt0
~ 0
> Reperul 71d (%) = ( - -I) • 100
w adt
M
::: ~

~
--------------------------------------------
dt (em) dt (em)
~ hd(%)
..
,,
c 0
m B2
0
--------------------------------------------
0.1 2 -99
'e
u B3 0.1 2 -99

68 69
•
 Din punct de ~edere geologic, versantul in care s-a produs alunecarea
Privind rezultatele se observii c3. in analiza 1 semnalul deplasiirii are e~t~ fo~~t dm marne_ sannatiene av3nd ~i intercalatii de strate de
valori pozitive, hd = 1000 - 3000 %, ceea ce !nseamnii o evolu!ie ms1p~n fme, formatmnea acoperitoare fiind alc:ltuit:l dintr-un
activ3. a fazei precursoare, de~i paroxismul ei fusese atins in luna delu~~u d~.. ~ant:l, un lut nisipos format pe seama terenului loessoid
august 1994. Pe de alta parte, cu valori negative foarte mici ale care unbraca platforma JQunicipiului Suceava
semnalului deplasiirii,·hd = -99%, practic situate pe limita teoretidi,
se arat:l stingerea deformatiilor fazei precursoare ca rezultat a CASETA30
iniisurilor luate pentru prevenirea alunedirii.
-
Diferentierea tran~antii dintre valorile pozitive ale semnalului
deplasarii, punfind in evidenti o evolutie activ3. ln faza precursoare de
alunecare, ~i valorile negative ale aceluia~i semnal, indidind
stingerea deforma?-ilor, reprezint:l un exemplu practic de initiere a
miisurilor preventive pentru asigurarea stabilitiitii iazurilor de
decantare.
Folosind metode preventive adecvate, altele dec3.t cele ariitate mai
!nainte, modelul analizelor de semnal poate fi studiul aluneciirilor de
l
3000
teren ~i taluze pentru cunoa~terea evolutiei stabilit:ltii in vederea
prevenirii alunedirilor de teren. ~..)000 p_oanza 1
~

~
+ 1000 ....
9.5. Model de ana1ize de semnal pentru faza postconsolidare a unei 0
alunec3ri de teren 82 s, I
I
Dupii modelul de analize de semnal pentru faza precursoare a unei *
~

~
'-so
Analiza 2
aluneciiri de teren sau taluz tratat mai !nainte (CASETA 30), model I ·100-
care pennite identificarea procesului de alunecare in faza sa
incipient:l, prezent:lm in cele ce unneazii modelul de analize de ANALIZE DE SEMNAL iN FAZA PRECURSOARE DE ALUNECti.RE.
semnal pentru faza postconsolidare a unei alunec:lri de teren, model j
care poate pune in evident3. eficien\3- lucdirilor de consolidare.
Modelul se intemeiazii pe un caz concret. Este vorba de o alunecare '
de teren care a avut loc in anii '60 in municipiul Suceava pe versantul
drept al R3.ului Suceava, 1n wna interseqiei drumurilor nationale
Suceava-Boto~ani cu Suceava-Dorohoi.
Deplasarea prin alunecare a fost miisuratii pe un interval de 30 ani
(1966-1995), !nregistriiri1e fiind trecute In tabe1ul 3 ~i ilustrate grafic
m"CASETA 31. . '
71
70
 In prima parte a intervalului de limp mentionat, in anii 1966, 1967,
deplasarea prin alunec~e a fost inregistratii concomitent cu execuf.ia
CASETA31 ~ lucriirilor de consolidare a aluneciirii.
"'
~
E
La finele perioadei de observare, dupii 30 ani, deplasarea prin
"'
~ alunecare s-a stabilizat Ia 80 em, ceea ce revine unei viteze de
"' deplasare mai mici de 3 em/an, vitezii care caracterizeazii o alunecare

.
"0
"' extrem de lentiL
"'
.!:!
&
~

~ Analiza de semnal este instrumentul de masurii al evolutiei aluneciirii

"
<(
~i in faza postconsolidare. Ea se executa dupa fiecare mlisuriitoare,
semnalul deplasiirii menfin3ndu-~i semnifica,iile ariitate anterior
"'
"' (CASETA 28). Astfel, valorile pozitive indica o evolupe activii a
w
0: aluneciirii, iar cele negative, dimpotriva, aratii a tendin!ii de stingere
"' <(
Cl
:::; a deformatiilor.
0
_; Vl
Tabelu13
"' z
0
u
1-
Vl I Data masuriitorii - 1.10.1966 23.12.1966 23.01.1967
N
0
Q)
a. 2 QeE;lasare cumulatii - 0 10 13
<( (em)
N
;1: I 10.04.1967 20.05.1967 16.09.1967 16.09.1969 15.05.1971

,., 2
I
17
19.10.1971
18
6.04.1972
22
7.11.1972
25
17.05.1973
35
7.07.1973
2 40 45 47,5 56 59
0:
,<(
Vl
.1 14.08.1982 5.07.1984 20.04.1985 20.09.1988 20.03.1991
<( 2 74 74,5 75 76 77
...
....
--'
a.
w
0
I 27.08.1991 7.02.1992 19.02.1993 27.08.1993 27.01.1994
2 77 77,5 80 80 80
:5
,__._ I 5.05.1996 - - - - -
....
N
::>
--'
2 80 - - . - -
0
g >
w
~ Folosind datele de mai sus, exemplificiim prin 3 analize de semnal
evolu(ia deformatiilor Jn faza postconsolidare, analizele fiind inserate
:s in CASETA 31.
Analiza de semnal I se refera Ia intervalul de timp"l967-1971 ~i este
"'~ calculatii in tabelul 4. ,,Intervalul de limp actual" t0 fiind mai otic

0
"" w:.J '
0 '
"'
a.JeJaunte
0
...'
U!Jd aJe<eJd"O
'
0
N
0 decil.t ,intervalul de timp precedent" t(t0 <t), pentru semnalul
deplasiirii a fast folosita formula (2 ).
73
72
 dt0
1jd = ( - - -1). 100 Tabelul 5
adt
Analiza de semnal 2
Analiza de semnal 2, pentru care s-a folosit acei"'ii formula de calcul, Perioadele:
darpentru un alt interval de limp, 1972-1973, este redatii in tabeh,Il 5. 16.04.1972-7.11.1972 t = 215 zile
17.11.1972- 17.05.1973 to= 191 zile
in ambele analize semnalul deplaslirii fiind pozitiv (hd= 300% ), in
a=<io= 191 = 088
prima parte a fazei postconsolidare _alunecarea de teren a continual, a= 0,88
<i 215 '
avilnd insa un caracter foarte }ent. Astfel, deplasarea totala a fast de
cca. 60 em in limp de 7 ani.
dto '
Cea de-a douaetapa a fazei postconsolidare, 1973-1993, in care s-a 1jd = ( - - - 1 ) •100
adt
produs o deplasare de inca 20 em, a transformat tipul de alunecare din
foarte lent in extrem de lent, fenomenul fiind slins incepiind din anul --------------------------------------------
dt (em) dt (em)
0 hd(%)
1993.
--------------------------------------------
8.5 2.5 286
Tabelul 4

Analiza de semnal I
Analiza de semnal 3, pentru intervalul de limp 1992-1993, a fast
Perioadele: calculatii tot cu formula (2) ~i este redata in tabelul 6.
16.09.1967 -16.09.1969 t= 730 zile
Tabelul6
16.09.1969-15.05.1971 t0 = 606 zile
Analiza de semnal 3
to 606 · Perioadele:
!X=-=-=0,83 a= 0,83
t 730 7.02.1992- 19.02.1993 1=378 zile
19.02.1993- 27.08.1993 to= 189 zile
dt0 !X=to=l89=050
1jd = ( - - -1). 100 t 378 ' a= 0,50
adt
dt0
dta (em) dt (em) hd(%) 1jd = ( - - - 1 ) •100
adt
10 3 300 --------------------------------------------
dt (em)
0 dt (em) hd(%)
--------------------------------------------
0 2.5 -100

74
75
 Valoarea semnalului deplasiirii ob!inutii prin analiza de semnal 3 Ul SOLUTII CADRU DE INTERVENTIE iN VEDEREA
' '
fiind hd = -100%, situatii chiar pe limita teoretidi, dovede~te PREVENIRII ~I REDUCERII EFECTELOR ALUNECA-
stingerea totalii a deplasiirii prin alunecare in faza postconsolidare. RILOR DE TEREN PENTRU SIGURAN'fA iN EXPLOATARE
Rezultatele de calcul ale celor 3 analize de semnal sunt reprezentate A CONSTRUCTHLOR, REFACEREA SI PROTECTIA
MEDIULill. ' , '
grafic in CASETA 32. Curba reprezenlhlld varia!ia semnalului
deplasiirii aratii o trecc;re gradatii de Ia valorile pozitive Ia cele
negative, ceea ce pune in eviden? atenuafea continua a deplasfuii
prin alunecare piinii Ia stingerea fenomenului. SoluJiile constructive de prevenire ~i stabilizare a aluneciirilor de
lefen sunt subordonate, din punct de vedere tebnic ~i economic,
Atenuarea deplasiirii, precum ~i stingerea fenomenului de alunecare efectului pe care il pot avea asupra mediului inconjuriitor ~i
sunt rezultatullucriirilor de consolidare, al etlcien!ei acestora. importanJei construcJiilor potenJial afectate de acestea.
Exemplul prezentat, dupii cuno~tintele noastre, este primul in in func!ie de arnploarea ~i importanta aluneciirilor, prin efectele
literatura de specialitate care identificii, folosind analizele de semnal, nefavorabile pe care le pot avea, soluJiile constructive pentru
evoluJia unei aluneciiri de teren in faza precursoare, precum ~i prevenirea ~i stabilizarea acestora sunt diverse.
stingerea fenomenului in faza postconsolidare, ceea ce reprezintii
miisura eficientei lucrarilor de consolidare. SoluJiile uzuale pentru prevenfrea ~i stabilizarea aluneciirilor pot fi
grupate schematiC, in trei categorii:
CASETA32 - amenajarea suprafetei versanplor;
300 - lucrliri de susfinere;

250 - lucriiri de drenare a apei subterane.

10.1. Amenajarea suprafefei versant.ilor comportii mai multe tipuri de
lucr3ri intre care se menfioneaza: lucr3ri de combaterea eroziunii
solului (lucriiri de colectare a apelor de scurgere, cleionaje, inierbare
~i impiidurire s.a.), evitarea excavatiilor Ia baza versantilor sau
100 ' ' '
crearea unor suprasarcini in partea superioara a acestora, matarea
criipiiturilor de pe~uprafeJele deja alunecate, nivelarea suprafe!ei ~i
asigurarea scurgerii rapide a apelor de precipitaJi.i, desciircarea
ot--,----~.-c-----x----··------ versan!ilor Ia partea superioarii, combinatii eventual cu realizarea
Analiza de semnal nr. UO()f banchete de sprijin Ia bazii (CAS ETA 33) ~.a.

~
',.
'
-t 48.2. Lucriiri de suspnere.
HOOEL DE ANALIZE OE S,HNAL ALE UNEI ALUNECARI DL Principalele tipuri de lucriiri de sus!inere adoptate pentru stabilizarea
-EREN EVIOENTIINO EFICIENTA LUCRARILOR OE CONSOliOARE
aluneciirilor de teren sunt:
76 77
•
 '
Ziduri de sprijin. Acestea sunt lucrfui de greutate care se realizeaza
in scopul preluiirii lmpingerilor rezultate din deplasarea masei
alunecate pentru a proteja anumite con~trucJii. Zidurile de sprijin se
executa in cazul aluneciirilor cu grosime relativ mica, de regula pana
la 5,00 m. · grinzile pe suprafap masivului de roca asiguriind stabilitatea
Din punct de vedere constructiv, zidurile de sprijin se pot realiza din
beton, din zidfuie de piatra sau elemente prefabricate cu sau fiira
contraforJi, sau din piirniint armat (CASETA 34). In aceastii categorie
de lucrfui se includ ~i banchetele de piirniint care se executa la baza
versanJilor. Zidurile de sprijin trebuie fundate pe teren stabil. La
contactul cu masa alunecata, intre zid ~i versant se executa un dren
care are rolul de a colecta apa din alunecare ~i a o evacua prin
barbacanele din cmpul zidului de sprijin.
Ranfortii cu bolti de sprijin. Aceste construcJii sunt alcatuite din
masive de beton fundate direct pe terenul stabil sau prin intermediul
piloJilor, coloanelor sau baretelor, intre care se realizeaza bol!i din
zidfuie sau din beton prin care se descarca lmpingerea piirniintului din
alunecare (CASETA 35). Uneori ranfoqii se executa la distanJe mai
mici ~i se renunf3. Ia realizarea bolplor. P&n3ntul care alunedi este
dirijat prin spaJiul dintre ranforJi. Prin ingustarea secJiunii de
deplasare p3mfultul se comprimii ~i rezistenta Ia ta.iere a acestuia
cre~te. Se realizeazii astfel o boltii din piirniint, cu caracteristici
geotehnice lmbunatiiJite, care poate prelua ~i redistribui catre ranforJi
lmpingerea piirniintului din masa alunecatii.
Sustineri cu piloti, coloane sau barete. In cazul unor alunecfui cu
grosime mare se adopt3. susfineri realizate din pilop, coloane sau
barete de beton armat, incastrate in roca stabila. ~i solidarizate la
suprafap terenului prin grinzi de beton arr11at( CASETA 36).
In funcJie de arnploarea alunecfuii susJinerea se poate realiza din unul
sau mai multe riinduri de piloJi sau coloane. \
Uneori se pot adopta susJineri din pil~tti secanJi dispu~i in bolta
(CASETA 37).
Sustinerea prin ancoraje. Astfel . de susJineri se aplica pentru
fronturi de alunecare puJin extinse, lndeosebi pentru rocile stiincoase,
fisurate.
78
Metoda constii in executarea unor giiuri prin masa de roci dislocate
piinii Ia roca stabila. In gaurile realizate se introduc ancore sub form~
de barii sau cablu care se cirnenteazii. La suprafap. acestea sullt
trecute prin placi sau grinzi ~i prin striingere. preseaza pliicile sau
acestuia. (CASETA 38).
10.3 Drenarea apei subterane.
SoluJiile de drenare a apei din versanJi sunt variate, in funcJie de
caracteristicile alunecfuilor. intre solufiile mai des aplicate se ·
menJioneaza drenurile supeificiale, sub forma de ~!uri umplute cu
balast, reJele de puturi cu drenuri de legatura, drenajul prin galetii cu
foraje de desciircare ~i drenajul prin foraje orizontale in forma de
spic.
Drenuri sub forma de ~anturi umplute cu balast. Acest gen de
lucrari se aplidi in cazul alunedirilor superficiale sau numai pentru
drenarea pdf1ii superioare a alunecirilor adfulci. Drenurile constau
din ~anJuri cu adiincime de 1,00-2,00 metri care se umplu cu material
fi1trant ~i asigura drenajul gravitaJional a! apelor infiltrate in partea
superficiala a aiuneciirilor (CASETA 39).
Retele de puturi cu drenuri de legaturii. Metoda se aplica !a
aluneciirile cu adiincime relativ midi, in general sub 10 metti, ~i
consta din executarea unor pufuri anhate, fie prin zidiirie fie cu inele
prefabricate din beton. lntre puturile care se dispun in reJea pe
suprafap versantului, prin presare sau vibrare se introduc drenuri de
1egaturii (CASETA 40). La baza versantului se realizeazii un canal
care asigurii colectarea ~i evacuarea apei dr~nate.
Galerii cu foraje de desciircare. In cazul aiuneciirilor foarte adiinci
se poate adopta o soluJie care constii din gal!llii executate in roca
stabila, sub suprafap de· alunecare, ~i foraje de desciircare care sa
traverseze masa aluneciirii ~i sii de~carce apa colectatii in galeria
executata sub alunecare (CASETA 41). Aceastii solutie este foarte
eficientii. dar foarte costisitoare. '
79
•
 CASETA33
CASETA35

I I /j('("jjffil I I I I I I
i
!
1·
i a.

(~·~J.~
'

StaiJiliZares afunec4rii unui versant prin descArcarea prismului activ si realizarea

unei ~e Ia baza acestuis

b.

CASETA 34 • Spnjinin cu r.Jnlorti: a - ranforli cu bolti de sprijln din bcton sau zidano: b • ron::::-:1
simp8 cu Cf8'8l'88 unor bolli de desc~rcate plin lnaesarea pamamwv1
(
[·~--------~------------------~
,';

. ,. CASETA36
'' .
i

..

. iipi.Ki de luGIQri d6 suslineie: a- zld de spri}irl

de grautal~ b- zid de spn'jin din.slemanle de
])cton prof(Jbricoto: c - zld de spnJin din p~mMt ~ipiljJIJ/rl CU SJI1ffl
dt pi/oiJ, COI0811C .WIU b~c,
1Jrtn<1f cu grinzi de ct.iilsoJidiJJ't: Ja suprafafil.

80 81
 CASETA37 CASETA39

l'las6 alunecata

I I ..,....,·-r"T':'-r:~,~--
- - - - - '_._ ..:
rl • 'If!!..
I • i .1 L

Sprijlniri .:'11 piloti .ftiU colOiln# ucant~. dispt1u u,

si111ri t11 IHAti dt ducdn. ....

CASETA'40
CASETA38

Dre.nar&e unui W~ns.nl ptinlr-o mtea do puturi cu drenvri de segatvr:J: a· ;·c:::o:':!

Sustinerea unui versant cu ancote
fn plan: b - secttune vertlcala

82 83
 Drenuri orizontale in formS de Spic. Acest sistem de drenaj este CASETA41
aplicat foarte des ~i conStii din executarea pe directie orizontaHi sau
sub-orizontalii,,prin forare, presare sau vibrare, a unor giiuri care pot
atinge eel mult 150-200 metri lungime.
La suprafata versantului aceste gauri pleaca fie 'dintr-un put sau
cheson fie dintr-un ranfort cal? de dren.
In gaurile executate se introduc tuburi de drenaj din material plastic
inf%urate in geotextil.
Pentru miirirea eficientei drenajului, drenurile orizontaie se executii
in fascicule dispuse in evantai (drenuri in forma de spic) (CASETA
42).
Geodrenuri filiforme flexibile. 0 solutie posibila, insuficient
studiatii ~i experimentata, pentru prevenirea producerii aluneciirilor
de teren ca ~i pentru stabilizarea celor existente, o constituie
geodrenurile filiforme flexibile.
Metoda ar putea consta din introducerea 'in masa alunecata, sau
potenfial alunecatoare, a unor drenuri geotextile, filiforme,
CASE'fA 42
'suborizontale, prin forare, presare sau vibrare.
Avantajul acestor drenuri , de mare flexibilitate, constii fu faptul c1i
ele pot riim§ne funcponale clriar dadi alunecarea este activii ~i
deplaslirile se fuscriu futr-umlomeniu cu· extindere apreciabila.

10.4. Masuri de remediere a aluneciirilor de teren conform lUGS·

WGIL
In cadrul Decadei loterna!ionale de Dintinuare a Dezastrelor Naturale
s-a elaborat '? schema care cuprinde priocipalele tipuri de lucriiri
destinate prevenirii ~i stabiliziirii alunec3rilor de .teren, coufonn
datelor din CASETA 43.
txenUrt suoonzoma~e mspuse In evantal {dtenUriln formS di!J spic1

85
84
 11. MASURI PRIORITARE PRIVIND PROGRAMUL DE
CASETA43 IDENTIFICARE CERCETARE ~I· MONITORIZARE A
MASURI DE REMEDIERE A ALUNECARILOR DE TEREN ALUNECARILOR DE TEREN DIN ROMANIA
(Dupii lUGS-WG/L).
1. Modificarea geometriei versantu-lui
l.l fndepartarea materialului din zona de punere in mi11care a aluneciir:ii (cu posibile 11.1. lmportan!a, complexitatea ~i amploarea aqiunii de prevenire a
substituiri 'prin umpluturi u11oare);
1.2. Depunere de material in zona de menpnere a stabilitifii (benne de contragreutate, alunecanlor de teren ~i diminuani dezastrelor generate de aluneciirile
umpluturi); in curs de desfa~urare, justifidi coordonarea acestei activitiifi la nivel
1.3. Reducerea pantei generale a versantului. na!ional, sub tutela Comisiei Centrale pentru Prevenirea ~i
2. Drenaje
2.1. Drenuri superficiale pentru colectarea apei care ~ scurge pe suprafata alunecirii
Apiirarea impotriva Efectelor Seismice ~i Aluneciirilor de Teren,
(~furl 11i conducte); care funcfioneaza tn cadrul Ministerului Lucriirilor Publice ~i
2.2. Tran~ee de suprafatii sau adinci umplute cu materiale u~or drenate (material granular Amenajiirii Teritoriului, in confonnitate cu prevederile Ordonantei
sau geosintetic); · .
Contraforti din material granular (efect hidrogeologic);
,. Guvemului Romilniei nr. 47 din 12'august 1994.
2.3.
2.4. Foraje verticale, de diametru mic, cu pompare san drenare liberil.;
11.2. Activitatea de identificare, cercetare ~i monitorizare a alunec5rilor de
2.5. Pufuri verticale, cu diametru mare, cu drenare gravitationalii;
2.6. Foraje suborizontale; teren este necesar sa se desf~oare conform unui program adoptat de
2.7. Tuneluri, galerii de acces en rot de drenuri; Comisia Centralii a! ciirui obiectiv final sa fie redactarea hiiqilor de
2.8. Eplfisment prin vacuumare; rise ll;l alunecare, pe intreg teritoriul ~iirii, incepfuld cu zonele in care
2.9. Drenaj prin sifonare;
2.10. Epuisment electroosmotic; sunt amplasate, sau unneaza a fi amplasate, obiective economice ~i
2.11. Plantare de vegetatie (efect hidrologic). sociale de importanf3. majora.
3. Structuri de rezistenp
3.1. Ziduri de sprijin de greutate; 11.3. Ca obiectiv prioritar a! Comisiei Centrale poate ·fi considerat
3.2. Ziduri din blocuri-disoaie; constituirea ~i pregatirea grupelor de speciali~ti in domeniul
3.3. Ziduri din gabioane;
3.4. Pilop pasivi, coloane ~i chesoane;
geologiei inginere~ti. geotehnicii ~i tehnicii de calcul care sa
3.5. Perefi din piloli de beton annat tumati pe Joe; elaboreze metodologia de redactare a hiiqilor de rise !a alunecare a
3.6. Structuri de rezistenJi din piimfult armat cu bare metalice sau inserfii de polimeri; versantilor ~i in continuare sa sprijine Comisiile Judefene pentru
3.7. Contraforti din material granular (efect mecanic);
redactarea acestor h:lrfi.
3.8. Retele de 'repnere a rocilor pe suprafata versantului;
3.9. Sisteme de atenuare sau stopare a pribu~irilor de roci (~anturi opritoare, banchete,
11.4. Concretizarea metodologiei propuse pentru identificarea, cercetarea
cleionaje, perefi);
3.10. Roci protectoare sau blocuri de beton lmpotriva eroziunii. ~i monitorizarea aluneciirilor de teren trebuie sa se realizeze prin
4. Armarea interni a versanliiOr stabilirea unei zone pilot, reprezeniativii pentru poten!ialul de
4.1. Ancore scurte (biitute);
producere a aluneciirilor de teren (ex. 1n jude!ele Neam!, Vrancea,
4.2. Micropiloti;
4.3. Piimint inlipat; Buziiu). Rezultatele cercetanlor ob!inute vor constitui elemente
4.4. Ancore (pretensionate sau pasive); fundamentale pentru 1ntocmirea unor Norme metodologice pe baza
4.5. Injectare; ·carora se va desfa~ura activitatea de identiiicare, cercetare ~i
4.6. Coloano de piatri sau var;
4.7. Tratament termic; monitorizare a alunecarilor de teren Ia nivel nafional.
4.8. Congelare
4.9. Ancore electroosmotice;
4.10. · Plantare de vegetatie (rezistenfa ridiicinilor) efect mecanic.
.
86 87
 BIBLIOGRAF1E inventory comilation and assessment 70 years of Soil Mechanics -
Turkish National Committee for ISSMFE, Istambul. '
1. Bolt V.A., Horn W.L., Mac Donald, G.A.., Scott R.F. (1975) -
Geological hazards spinger Verlag, Berlin, New York. 13. Popescu M. (1996)- Recent progress in the study oflandslides in the
frame workof the International ·Decade for Natural Disaster
2. Florea M. (1979) - Alunediri de teren ~i taluze. Ed. Tehnicii - \
Reduction (1990-2000). A VIII-a Conf. NaJionalii de Geotehnica ~i
Bucure~ti. FundaJii, I~i. .
3. Florea M., Radu V., Scurtu M., Mlurajek R., Ro~u M. (1995)- Field 14. Posea Gr.. ~.a. (1976)- Geomorfologie- Ed. Didacticii ~i Pedagogic!
measurements used in slope stability analisis - case studies 10 th Bucu~ti. .
Danube - European Conference on Soil Mechanics and Fooundation
Engineering - Mamaia Romilnia. 15. Teodorescu C., Ionescu D., ZiiginescuFI. (1988)- SateliJii artificiali
Ia s~it de mileniu. Ed. ~tiin!ifidi ~i Enciclopedicii.
4. Frunean B., Achache J., (1996) - Satelite monitoring of landslides
using SAR- interferometry News Journal· llltema!ional Society for 16. Turk. L. J. (1975-1976)- Environmental geology. Vol. 2, Springer
Rocks Mechanics. Verlag Berlin- Heidelberg- New York.

5. Hayward C.T. (1978) - Geology in environmental planning.

McGraw-Hill Book Co., New York.
6. Uiziiroscu V. (1960)- Geologie fizicii. Ed. Tehnicii Bucurqti.
7. Lege! F.R., Hatheway, W.A. (1988) - Geology and engineering
McGraw-Hill Book, Co., New York.
8. Lomitz C., Rosenblueth E. (1976) · Seismic risk and engineering
decisions. Elsevier Pub!., Amsterdam.
9. Marchidanu E. (1995) - Curs de geologie aplicatii 1n ingineria
construqiilor. Univ. Tehnicii de Construqii Bucure~ti,l995.
10. Marchidanu E. (1995) - Considerations regarding the methodology
for elaboration of the map with division into zones of Romilnia
territory from the poi11t ot view of lai!slides poten!ial - 10th Danube
- European Conference on Soil Mecanics and Foudation Engineering
- Mamaia Romania.
11. Marchidanu E., Coman.!., (1996) "Factorul geostructural, element
esential in analiza starii de echilibru ~i evaluarea riscului de
alunecare a versan!ilor - A VIII-a Conferin!ii Na!ionalii de
Geotehnicii ~i Funda!ii, Ia~i.
12. Popescu M., Rosenbaun M.S. (1995) - Recent progress in landslides
88 89