Drumuri

Curs 8

VIZIBILITATEA IN PLAN
Generalitati
- pentru ca circulatia sa se desfasoare in siguranta, fara accidente este necesar sa se asigure conditii optime de vizibilitate pe tot parcursul drumului, in special in portiunile mai dificile ale traseului: curbe cu raze mici si incrucisari de drumuri

Vizibilitatea in curba - pentru vehiculele care circula in curbe trebuie asigurata vizibilitatea spre interiorul curbei pentru a evita ciocnirea cu un obstacol care se afla pe carosabil sau cu un alt autovehicul

Vizibilitatea la incrucisari de drumuri - la incrucisari trebuie create conditii de vizibilitate astfel incat conducatorii vehiculelor sa se vada reciproc de la o anumita distanta, pentru a putea frana si opri

Vizibilitatea in curbe
-

La stabilirea distantei se iau in considerare diferite situatii ce pot apare in circulatia rutiera precum si posibilitatile de prevenire: - prin oprire - prin ocolire - prin depasire In schemele de calcul pentru determinarea distantei de vizibilitate, traseele se considera rectilinii.

Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix

1.Prin oprire

Df=s1+df+s0 unde: -s1- spatiul parcurs in timpul perceptie-reactie; - df distanta de franare propriuzisa - s0 spatiu de siguranta 2.Prin ocolire D0=3.6*v=V distanta minima pana la obstacol Timpul consumat pentru parcurgerea distantei de ocolire este de aproximativ 2.5 secunde si este constant(nu depinde de viteza)

Distanta necesara pentru evitarea unui obstacol fix

3.Prin depasire

Dd=2(s1+s2)+VA+l unde: -s1- spatiu necesar deliberarii, inainte de efectuarea depasirii, si un spatiu de linistire, dupa depasire -s2 2 distante de ocolire, una de trecere pe banda alaturata si una de revenire -l lungimea obstacolului -VA o lungime de siguranta de o parte si de alta a obstacolului

Distante minime de vizibilitate

Distana de vizibilitate minim In curbe la drumuri cu doua sau mai multe benzi de circulatie alaturate In curbe la drumuri cu benzi de circulatie separate
Pentru depasire Viteza de proiectare V km/h 120 100 80 60 50 40 30 25

Caz

1.

460 280 230 140 110

70

60

50

2.

230 140 115

70

55

35

30

25

3.

500 400 325 250 200 150 125 100

Determinarea campului de vizibilitate

Inaltimea soferului ~1.2m

d-distanta libera laterala

-curba de vizibilitate

-camp de vizibilitate

DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL

1.Elementele profilului longitudinal al drumului Profilul longitudinal (profilul in lung) - reprezinta proiectia desfasurata pe un plan vertical atat a axei drumului cat si a traseului. linia rosie (linia proiectului) proiectia axei drumului linia neagra (linia terenului) proiectia terenului palier portiuni ci linia rosie orizontala declivitati (rampe sau pante) portiuni inclinate ale liniei rosii

Elementele profilului longitudinal

Linie neagra

Racordare concava

Racordare convexa Linie rosie

0% 150,00

3.5 %5 168,2

Palier

Rampa

Panta

5.2 % 142.20

Elementele profilului longitudinal al drumului

pas de proiectare distanta dintre 2 schimbari consecutive a declivitatii cote proiect cotele punctelor de pe linia rosie cote teren cotele punctelor de linia neagra cote de executie diferenta dintre cota teren si cota proiect

Elementele profilului longitudinal al drumului

Cota teren Cota proiect Cota proiect

Cota teren

Cote de executie in ax a) pozitive

b)negative

Criterii de proiectare ale liniei rosii

linia rosie trebuie sa asigure circulatia vehiculelor in conditii de siguranta si confort fiind subordonata in acelasi timp conditiilor topografice, geotehnice, hidrologice si climatice ce caracterizeaza regiunea respectiva

proiectarea liniei rosii se face pe baza unor criterii ce trebuie avute in vedere si a unor norme de proiectare

Criterii de proiectare ale liniei rosii 1.Declivitati -se recomanda folosirea unor declivitati mici pe lungimi cat mai mari -declivitatile maxime se stabilesc in functie de viteza de proiectare Declivitati maxime (STAS 863-85)
120 Viteza de proiectare 5 Declivitati longitudinale in aliniament 100
5

80
6

60
6.5

50
7

40
7

30
7.5

25
8

Criterii de proiectare ale liniei rosii 1.Declivitati -la stabilirea declivitatilor trebuie tinut seama si de natura imbracamintii 9% - la betonul asfaltic cu agregat marunt rugos 6% - la betoane asfaltice cu agregat mare 5.5% - la betoane asfaltice cu agregat marunt 4.5% - la mortare asfaltice Declivitatile maxime pot fi adoptate in sectoarele in aliniament si eventual in curbele cu raza mare.

Criterii de proiectare ale liniei rosii 1.Declivitati Reducerea declivitatilor in curbe

Raza curbei(m) 70 Reducerea declivitatii 1.0 maxime,% 50 1.5 45-40 2.0 35-30 35-20 2.5 3.0

Valorile minime ale pasului de proiectare

Viteza de proiectare 120 100 80 60 50 40 30 25

Pasul minim de proiectare

250 150 100

80 60 50 50 50

Criterii de proiectare ale liniei rosii 2.Lucrari minime de terasamente

-o linie rosie cat mai apropiata de linia terenului si paralela cu ea -se recomanda proiectarea liniei rosii intr-un usor rambleu de 0.5-1.0 m. -lucrarile minime de terasamente conduc la cheltuieli de investitie reduse

Criterii de proiectare ale liniei rosii

2.Lucrari minime de terasamente

Rambleele de inaltime mica au numeroare avantaje: asigura scurgerea apelor de pe platforma drumului; sunt expuse soarelui si vantului ramanand uscate nu se inzapezesc patul caii este unul verificat

Criterii de proiectare ale liniei rosii 3.Compensarea terasamentelor -succesiune de ramblee si deblee - se poate urmari o compensare longitudinala a terasamentelor, o echilibrare a volumelor de sapatura si umplutura
S U U S U

Compensarea longitudinala a terasamentelor

Criterii de proiectare ale liniei rosii 4.Scugerea apelor -pe sectoare de drum in debleu, evacuarea apei se face prin santuri. Pentru a asigura scurgerea apelor linia rosie trebuie sa aiba o panta de min.0.5% si sa nu creeze depresiuni -scurgerea apelor trebuie prevazuta si pe portiunile de rambleu cand terenul natural are panta dirijata transversal caii

Criterii de proiectare ale liniei rosii

5.Puncte de cota obligata

-pasajele de cale ferata, incrucisari cu alte drumuri, poduri, podete etc. -la pasajele la nivel, cota liniei rosii este cota sinei - la pasajele denivelate se tine cont de gabaritul de cale ferata (5.5,.....6.4m) -in dreptul podurilor linia rosie trebuie sa asigure NAE+inaltimea libera de sub pod+inaltimea de constructie a suprastructurii podului. -la podete tubulare, deasupra tubului min. 0.5m

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarea vertical In profil longitudinal, in punctele de schimbarea declivitilor, se introduc curbe, de regul circulare, dispuse simetric fa de acestea. Racordarea verticala: - convexa - centrul curbei de racordare sub nivelul racordarii - concava - centrul curbei de racordare deasupra nivelului racordarii

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare Tangenta si bisectoarea se determina cu ajutorul valorilor declivitatilor d1 si d2 deoarece unghiurile nu sunt masurate direct.

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare

unghiurile

au valori mici:

(+) declivitati sens contrar (-) declititati de acelasi sens

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare Notand = m,

exprimand declivitatile in procente.

Din lungimea tangentei T, rezulta bisectoarea B:

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare Ordonatele punctelor intermediare, din triunghiul OAP:

Valorile y si B se msoar pe vertical, iar valorile x si T, pe orizontala. Aproximatia este posibila datorita inclinarilor foarte mici ale liniei rosii.

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare Lungimea curbei de racordare verticala nu se calculeaza se considera egala cu lungimea traseului stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre punctele Ti si Te Stabilirea razelor de racordare conditii de confort, vizibilitate

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe Impunerea unei anumite distante de vizibilitate de la care conducatorul autovehicolului sa poata vedea un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens opus pe acceasi banda de circulatie. Campul de vizibilitate determinat de razele vizuale, tangente la suprafata drumului.

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare: K inaltimea ochiului conducatorului auti; h inaltimea obstacolului; AB raza vizuala = D; (in realitate D = AB)

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:

Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0: Respectiv, K=1,35m:

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave

D sin
v

h D cos
v

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave Determinarea razei minime de racordare asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de confort si de forma (frntur). Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara de vizibilitate:

- unghiul de divergenta verticala,

Racordarea declivitatilor
Raze minime pentru racordari verticale
Tipul racordarii Racordari convexe la drumuri cu 2 sau mai multe benzi de circulatie alaturate 120 Viteza de proiectare 100 80 60 50 40 30 25 10000 4500 1600 1300 1000 800 500

Racordari convexe la 12000 6000 3000 1500 1000 drumuri cu benzi separate

800 500 300

Racordari concave

5000

3000 2200 1500 1000 1000 500 300