TEHNOLOGIA EXECUTARII FUNDATIILOR Fundaiile sunt elemente de construcie de rezisten situate sub nivelul terenului natural ,prin intermediul

crora se transmit terenului de fundare ncarcarile care actioneaz asupra construciei i ncarcarea lor proprie , astfel ca presiunea efectiv pe talpa fundaiilor s nu depaseasc presiunea admisibil a terenului de fundare , iar tasrile care rezult s poat fi suportate de construcie . Prin tasare se ntelege o ndesare a terenului sub tlpile de fundaie , n urma creia construciile pot suferi efecte defavorabile ( nclinari , crpturi n ziduri , etc.). CLASIFICAREA FUNDATIILOR 1.Dup adncimea de fundare ( adncimea la care se gsete terenul bun de fundare adncimea de fundare !distana msurat de la nivelul terenului natural sau sistematizat p"n la talpa fundaiei)# $fundaii de suprafa ( de adncime mic , directe ) transmit ncrcrile direct terenului bun de fundare % $fundaii de adncime (indirecte) transmit ncarcarile terenului bun de fundare prin intermediul unor construcii # piloi , c&esoane ,coloane , puuri , etc. '. Dupa modul de transmitere al ncrcrilor de la fundaie la teren # $fundaii directe % $fundaii indirecte % (. Dup materialele utilizate# $ fundaii din beton armat% $ fundaii din beton simplu% $fundatii din beton ciclopian% $ zidrie de piatr (mai pot fi utilizate fundaii din zidrie de crmid din pm"nt armat, sau din lemn la construciile provizorii sau cu destinaie temporar)% ). Dup modul de transmitere a sarcinilor ctre terenul de fundare# $ fundaii rigide (verificate la solicitrile de compresiune) % $ fundaii elastice (din beton armat) se dimensioneaz la ncovoiere i forfecare% $ grupuri pe mediu elastic (preiau frecri i mpingeri laterale) % $ fundaii purttoare pe v"rf (de mare ad"ncime) % *. Dup nivelul apelor subterane# $ fundaii e+ecutate n uscat deasupra nivelului apelor freatice % $ fundaii e+ecutate n ap sub nivelului apelor freatice % ,. Dup modul de e+ecuie# $ fundaii e+ecutate pe loc (direct n groapa de fundaie)% $ fundaii prefabricate (e+ecutate n ateliere speciale, transportate i montate pe amplasament n sptur sau prin nfigere n teren).

-. Dup alctuirea i forma n plan # $ fundaii continue sub ziduri sau sub pereii substructurii% $ fundaii izolate sub st"lpi% $ grupuri de fundaii continue sub st"lpi% $ radier general, care sunt planee inversate pe care reazem structurile din st"lpi sau perei sau structurile rigide ( pentru ncrcri mari i teren slab de fundare ).

ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE .legerea sistemului de fundare se face in funcie de # -caracteristicile structurii de rezisten a construciei , e+istena subsolurilor , tipul elementelor portante verticale (stalpi , pereti structurali )si numarul lor % conditii climaterice ( adancimea de ing&e ,cantitatea de precipitaii , etc )% conditiile de stabilitate general a terenului n zona amplasamentului construciei % adncimea la care se afl terenul bun de fundare , natura , grosimea , caracteristicile fizico$c&imice ale straturilor de pmant din zona amplasamentului , stabilite prin studii geote&nice% condiiile &idrologice ale terenului ( ape subterane i de suprafa , proprietile lor c&imice , agresivitatea lor , etc. % condiiile de seismicitate ale zonei % mrimea si natura ncrcrilor transmise de construcie % particularitile funcionale ale construciei care pot determina producerea de ape agresive , nclziri e+cesive ale fundaiilor , ng&earea artificial a acestora , etc.% costul lucrarilor de fundare %
-

STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE /tabilirea adancimii de fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in proiectarea fundatiilor. 0lementele de baza de la care se porneste sunt # .dancimea minima de ing&et ,caracteristica climatica specifica zonei de amplasare a constructiei . 1n tara noastra adancimea de ing&et are valori cuprinse intre -2 $11* cm. 3ota minima de fundare % 3ota fundatiilor vecine % 3ota apelor freatice % 3aracteristicile geote&nice ale terenului de fundare . FUNDATII DE ADANCIME .ceste fundatii se e+ecuta cand terenul bun de fundare este la adancime mare, sau cand nivelul apelor freatice este ridicat. Din aceasta categorie de fundatii fac parte # $fundatii pe piloti% $fundatii pe c&esoane % $fundatii pe coloane% $fundatii pe barete.

1.FUNDATII PE PILOTI

'

Piloti purtatori de varf 4 varful lor patrunde in terenul bun de fundare pe o adancime de apro+imativ 1,22 m% ! Piolti flotanti 4 transferarea incarcarilor la teren se face prin fortele de frecare care apar pe suprafetele lor laterale aflate in contact cu terenul Pilotii sunt elemente de constructie avand un raport intre lungilea l si latura sectiunii transversale sau diametru d, l5d6'2, si sunt utilizati la realizarea fundatiilor de adancime 7undatiile pe piloti sunt alcatuite dintr$un numar mai mare sau mai mic de piloti inclinati sau verticali , functie de marimea sarcinii transmise de constructie, legati la pertea superioara printr$un radier de rigidizare. Pilotii pot fi realizati din # lemn, otel, beton armat sau beton precomprimat % incarcarile se transmit la teren fie prin presiunea de la varful lor$piloti purtator la varf, fie prin frecarea pe suprafata lor laterala$piloti flotanti. 8adierul are rolul de a repartiza sarcinile transmise de constructie tuturor pilotilor asigurand conlucrarea lor % din punct de vedere constructiv , radierul poate fi rigid$bloc din beton armat, sau elastic$ placa din beton armat sau retea de grinzi. 1n raport cu cota inferioara a radierului , pilotii pot fi adanciti$ la care aceasta cota se afla la o adancime mai mare de ',22 m fata de nivelul terenului si piloti inalti, la care cota inferioara a radierului se afla deasupra nivelului terenului natural. 1n functie de modul de confectionare a pilotilor acestia pot sa fie # prefabricati, e+ecutai in ateliere sau fabrici de prefabricate si e+ecutati pe loc , din beton armat , prin diferite metode # forare , batere, vibrare, etc % pilotii prefabricati se pot e+ecuta de obicei din lemn, otel beton armat sau beton precomprimat si se pot introducere in teren prin batere, vibrare , presare sau vibropresare, subspalare, etc 1n functie de efectul pe care procedeul de realizare al pilotilor l are asupra terenului sau constructiilor din 9ur, acestia pot fi piloi de indesare sau piloti de dislocuire . Pilotii de indesare sunt aceia care se realizeaza fie prin infigerea pilotului prefabricat in teren , fie prin e+ecutarea fortata a gaurii, fara evacuarea pamantului la e+terior, cum este cazul pilotilor e+ecutati pe loc prin batere sau prin vibrare. 1n aceasta situatie are loc o compactare a pamantului din 9urul si de la baza pilotului,si in unele cazuri c&iar ridicarea suprafetei terenului din 9urul pilotului. Pilotii de dislocuire sunt aceeia la care se produce dislocarea si evacuarea pamantului din gaura pilotului , nefiind afectata starea de indesare a terenului din 9urul acestuia. Pilotii de dislocare sunt cei realizati prin forare. :e vom ocupa in continuare de te&nologia realizarii urmatoarelor tipuri de piloti# $Piloti e+ecutati pe loc prin forare $Piloti e+ecutati pe loc prin batere $Piloti prefabricati $Piloti e+ecutati prin vibrare 1. P1;<=1 0>03?=.=1 P0 ;<3 P81: 7<8.80 0+ista mai multe procedee de e+ecutare pe loc a pilotilor prin forare deosebindu$se prin modul de sustinere al peretilor gaurii in timpul forarii $ piloti forati in uscat si netubati $ piloti forati in umed, netubati cu consolidarea gaurii fora9ului $ piloti forati cu tuba9 recuperabil $ piloti forari cu tuba9 pierdut Putul fora9ului poate fi realizat prin forare rotativa cu evacuarea mecanica sau &idraulica a materialului sapat. Principiul de lucru al unei instalatii de fora9 rotativ consta in taierea starturilor de teren cu a9utorul unei sape speciale fi+ata pe o o pra9ina care se roteste in 9urul a+ei sale. =aierea se poate face pe toata latimea sapei sau doar pe marginea ei.. Pra9ina este formata din tronsoane de ($) m lungime.Deoarece saparea se face cu frecari mari, se produce o uzura rapida a sapelor. Pentru inlaturarea acestui inconvenient s$a a9uns la folosirea noroiului bentonitic pentru lubrifiere si racirea sapei precum si pentru sustinerea peretilor gaurii si evacuarea detritusului. (

.vanta9ele procedeului sunt# $consumul de metal mai redus de apro+ ( ori fata de alte tipuri de piloti $gama mai larga de diametre si adancimi de realizare $este asigurata integritatea pilotilor pe parcursul traversarii unor starturi de teren cu compactitate mare $ nu se produc vibratii sau socuri mecanice pe durata derularii lucrarilor, deci se pot utiliza in vecinatatea cladirilor e+istente $avand dimensiuni mari au o capacitate portanta ridicata 1.1 P1;<=1 7<8.=1 1: ?/3.= /1 :0=?@.=1 0ste un procedeu utilizat in terenuri situate deasupra panzei freatice si avand o coeziune ridicata astfel incat peretii gaurii se pot mentine pina la turnarea betonului./e pot realiza piloti cu diametre cuprinse intre A22 si '*22 mm, si adancimi de pana la (2 m.

$ $

1nstalatia /altzgitter % 1nstalatia 3alBeld# ec&ipamentul foloseste sape cilindrice in terenuri necoezive sau cu sape elicoidale in terenuri coezive. 0vacuarea pamantului se face cu a9utorul sapei 0tape de realizare sunt # .mplasarea instalatie% e+ecutarea fora9ului pana la cota din proiect% montarea armaturii sub forma de carcasa% turnarea betonului

1.' P1;<=1 7<8.=1 1: ?C0D, :0=?@.=1 3? 3<:/<;1D.80. D.?811 7<8.E?;?1 Procedeu caracterizat prin forarea cu sustinerea peretilor gaurii cu a9utorul unui fluid care poate sa fie # noroi de fora9, aer comprimat, lapte de ciment sau apa sub presiune mare. $ :oroiul de fora9 este format dintr$o suspensie obtinuta prin amestecarea bentonitei cu apa si si diversi aditivi. @entonita este o varietate de argila montmorilonitica, 3ompozitia cea mai des urtilizata este#'22 Fg. .rgila, ' Fg. /oda calcinata, si G22l apa pentru 1 mc de noroi.. Prepararea noroiului se face in mala+oare . 0ste preferabil sa se faca un amestec cu densitate mult mai mare decat cea normala , urmand sa se dilueze cu apa la locul de punere in opera. Dreutatea specifica a noroiului se recomanda sa fie 1222$1122 da:5mc, pH!A$12si continutul de nisip de ma+ ( I

0+ista doua variante ale acestui procedeu # forare cu circulatia directa a noroiului sau cu circulatie inversa. 0ste mai eficien procedeul cu circulatie inversa deoarece consumul de noroi este constant indiferent de diametrul fora9ului.

$ $

0tapele te&nologice sunt # .mplasarea instalatiei pe pozitia de lucru, e+ecutarea fora9ului la cota din proiect si curatarea gaurii prin recilarea intensa a noroiului, introducerea carcasei armaturii si sustinerea ei, turnarea betonului 7ora9ul cu consolidarea gaurii cu aer comprimat inlocuieste noroiul de fora9 cu aerul comprimat. .erul comprimat permite si evacuarea pamantului sapat prin intermediul ti9ei tubulare.

7ora9ul cu consolidarea gaurii cu lapte de ciment consta in in9ectarea cu lapte de ciment in peretii gaurii concomitent cu introducerea prin vibrare a tubului de sapare.

1.' P1;<=1 7<8.=1 3? =?@.E 803?P08.@1; 1n aceasta metoda , sustinerea peretilor se face prin intermediul unui tub metalic care se e+trage ulterior in timpul betonarii, fiind astfel posibila utilizarea metodei si in terenuri aflate sub nivelul apei.. 3ea mai utilizata metoda este @enoto, si permite realizarea de piloti cu diametre de A22$'222 mm. =ubul metalic este format din tronsoane de ', ) si ,m si grosimi de '2mm care se imbina cu bolturi. =ronsonul inferior este prevazut cu zimti

0tapele te&nologice de realizare sunt # Contarea instalatiei pe pozitia de lucru, e+ecutarea sapaturii prin introducerea tubului si evacuarea pamantului cu a9utorul &ammer$grabului, curatirea bazei sapaturii si daca este necesar largirea sapaturii la baza tubului pentru crearea unui bulb, introducerea carcasei de armatura, , turnarea betonulu concomitent cu e+tragerea tubului

12

1.( P1;<=1 7<8.81 3? =?@.E P108D?= 1n acest procedeu , prote9area peretilor fora9ului se asigura prin intermediul unor tuburi metalice, introduse in teren prin vibrare care raman in gaura pe toata durata fora9ului, iar dupa atingerea cotei din proiect, sunt umplute cu beton. /e mai numesc si coloane. < alta varianta a procedeului o constituie folosirea tuburilor din beton armat, introduse in pamant tot prin vibrare. 1n functie de diametrul tubului, coloanele se impart in # $ piloti$coloane cu lungimea de 12$1) m, diam de 2,,$1,2 m si grosimea peretelui de ,$A cm % $ coloane , tronsoane de ,$12 m, diam. 1,,$',*m, pereti de 1G$1' cm $ puturi$coloane, tronsoane de ,$A m, diam ($, m si pereti cu grosimi mai mari de 1) cm. .legerea tipului de coloane se face in functie de caracteristicile terenului de fundatie astfel # pentru terenuri cu conssistenta redusa , la care transmiterea incarcarilor se face prin frecare laterala este indicata folosirea pilotilor cu diametre mici % cand la baza pilotii au o roca rezistenta, se vor utiliza piloti cu diametru mare. .vand capacitate portanta foarte mare , acest tip de piloti se folosesc in cazul in care terenul bun de fundar se gaseste la adancime mare si este supus la solocitari foarte mari, cazul pilelor pentru poduri. 0tapele de realizare ale coloanelor sunt # amplasarea pe pozitie a instalatiei, montarea prin intermediul unui capuson a vibratoarelor pe capul tuburulor% introducerea prin vibrare concomitent cu evacuarea pamantului cu ec&ipament tip graifer% se trece la montarea tronsonului urmator si se reiau operatiunile% incastrarea coloanei pe 1$' m in terenul tare utilizand un ec&ipament de forare. 1n unele cazuri este necesara crearea unui bulb la baza coloanei pentru marirea capacitatii portante a acesteia % turnarea betonului. " PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN BATERE

1n cazul acestui procedeu , e+ecutia are loc prin batere, fara evacuarea pamantului . 1n functie de modul de realizare a sustinerii peretilor gaurii acesti piloti pot fi grupati in urmatoarele categorii# $ piloti e+ecutati pe loc prin batere fara tuba9 $ piloti e+ecutati pe loc prin batere cu tuba9 pierdut $ piloti e+ecutati pe loc prin batere cu tuba9 recuperabil ".1 Pil#$i e%e&u$a$i 'e l#& '(in !a$e(e )a(a $u!a* Procedeul se aplica pentru piloti de *$, m in terenuri slab coezive la care peretele se poate mentine pana la betonare . :u se poate aplica in cazul terenurilor puternic coezive sau sub apa. Prodedeul 3ompressol consta in folosirea unei sonete care are un mai din fonta cu greutatea de 1,*$',* to, care se ridica si se lasa sa cada de la 1*$1A m . 3and s$a atins cota din proiect se face betonarea in straturi de (2$)2cm tot cu a9utorul unui mai special. :u se poate folosi procedeul in prea9ma cladirilor deoarece se transmit vibratii puternice.

11

"." Pil#$i e%e&u$a$i 'e l#& '(in !a$e(e &u $u!a* 'ie(du$. 3el mai utilizat , este procedeul 8aJmond care consta in infigerea prin batere in teren a unui tub metalic de forma tronconica e+ecutat din tabla ondulata. Pentru batere se foloseste o mandrina metalica recuperabila care se introduce in tubul metalic pana la varful acestuia.% asupra capului mandrinei se aplica lovituri cu o soneta pana se a9unge la cota din proiect% se recupereaza mandrina si se toarna betonul in straturi in interiorul tubului ramas in pamant.

Procedeul Kest, inlocuieste tuburile metalice cu tuburi din beton sau azbociment. Pentru introducerea tuburilor in pamant se foloseste un varf tronconic din beton armat nerecuperabil. 1'

Procedeul cu bulb realizat prin e+plozie. /e introduce in pamant prin batere un tub metalic cu diametru de (22 mm, avand la capatul inferior un varf din beton armat sau din fonta nerecuperabil. Pentru largirea varfului pilotului se se utilizeaza o incarcatura e+ploziva.care se plaseaza la baza pilotului . /e toarna un strat de beton fluid care sa acopera volumul lasat in urma e+ploziei si se trece la detonarea incarcaturii. /e completeaza cu boton pana sus, iar in final se monteaza o carcasa de armatura care sa faca solidarizarea pilotului cu radierul. ".+ Pil#$i e%e&u$a$i 'e l#& '(in !a$e(e &u $u!a* (e&u'e(a!il Procedeul se realizeaza prin infigerea in teren , prin batere cu o soneta a unui tub metalic prevazut la partea inferioara cu cu un varf detasabil care se desface de tub dupa atingerea cotei finale din proiect..poi pe masura ce se e+ecuta betonarea se face recuperarea tubului. Diametrul acestor piloti poate atinge ma+ A22 mm fiind determinat de fenomenul de refuz al terenului care provoaca oprirea varfului tubului, in special cand se traverseaza starturi mai dure. Procedeul 7ranFi este cel mai cunoscut procedeu de realizare a pilotilor prin batere, cu tuba9 recuperabil, si consta in introducerea in teren prin batere a unui tub metalic cu diametru de *2A$*'2 mm si grosimea peretelui de '- mm. Pentrui e+ecutarea gaurii se se formeaza un dop de avansare % astfel, dupa amplasarea pe pozitie a instalatiei de batere,se pozitioneaza tubul metalic e+act pe directia pilotului, se suspenda cablurile de e+tractie si se toarna in interiorul sau un dop de beton uscat cu un surplus de agragate mari de -2 mm sau de balast, cu inaltimea de 1,22 $1,'2 m, care se compacteaza prin batere cu berbecul sonetei in greutate de (2 F: si care cade de la o inaltime de ($A m , in functie de rezistenta opusa de teren.

1(

Principalele etape de e+ecutie sunt# aducerea pe pozitie a instalatiei, realizarea la partea inferiora a tubului metalic a dopului de etansare, infigerea tubului metalic in teren pana la cota prescrisa prin baterea cu soneta a dopului din beton care avansand in pamant trage dupa el coloana% se suspenda tubul si se si se e+pulzeaza partial dopul din beton ramanand in tub '2$*2 cm% se monteaza carcasa de armatura care se indoaie spre e+terior pentru a permite turnarea betonului, turnarea betonului de consistenta mare in cantitati de 2,1 mc care se indeasa prin batere cu soneta concomitent cu e+tragerea tubului astfel incat in tub sa ramana un volum de siguranta in tub de apro+. '*$(2 cm.

1)

+. PILOTI PREFABRICATI Principalele tipuri de piloti prefabricati clasificati dupa materialul din care sunt confectionati # lemn, beton armat si metal precum si utila9ele folosite pentru infigerea lor in teren # sonete cu cadere libera si sonete mecanice.

1*

Procedeele de introducere a pilotilor in teren # $ prin batere $ prin subspalare cu 9et de apa

prin presare

1,

$ prin insurubare

,. PILOTI EXECUTATI PRIN -IBRARE 1ntroducerea in teren a pilotilor prefabricati prin vibrare constituie una dintre modalitatile moderne de de introducere a pilotilor. Dupa tipul procedeului de infigere se deosebesc # Libroinfigatoarele, destinate infigerii prin vibrare a pilotilor in pamanturi necoezive, sau coezive moi, precum si e+tragerii acestora Libropercutoarele, Piloti e+ecutati pe loc prin vibrare 1n acest procedeu, gaura pilotului se prin introducerea in teren prin vibrare a unui tub metalic cu diametru de (22$)22mm, prevazut cu un varf care se poate detasa si desc&ide dupa atingerea cotei din proiect.Larful metalic este format din doua falci conice si este cunoscut sub denumirea de Mgura de aligatorN .=e&nologia de e+ecutie este urmatoarea # montarea pe amplasament a instalatiei si fi+area vibratorului la partea superioara a tubului metallic% introducerea in teren a tubului% introducerea in tub a carcasei de 1-

armature% turnarea betonului cu a9utorul benei% e+tragerea prin vibrare a tubului avand varful in pozitie desc&isa , in acest fel se produce si indesarea betonului in pilot

Piloti prefabricati introdusi prin vibrare 1n acest procedeu, infigerea pilotului se realizeaza cu a9utorul unor cutii vibratoare numite vibrosonete sau berbeci vibratorJ.Procedeul este avanta9os in terenurile nisipoase sau argiloase nisipoase cu consistenta redusa. .=e&nologia de e+ecutie este urmatoarea # montarea pe amplasament a instalatiei si fi+area vibratorului la partea superioara a pilotului prefabricat % introducerea prin vibrare a pilotului % demontarea vibratorului dupa atingerea cotei proiectate. Prinderea vibratorului de capatul superior al pilotului se realizeaza printr$o mandrina.

1A

Fundatii pe chesoane deschise

1G