LICEUL TEHNOLOGIC “ AUREL VLAICU “

Loc. LUGOJ, Str. CERNEI Nr. 42 Cod. 305500

Tel. / Fax : 0256354002 / 0256352604
E-mail : aurelvlaiculugoj@yahoo.com

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR

PROFESIONALA NIVEL 3

Tehnologia executării
fundațiilor

ÎNDRUMĂTOR CANDIDAT

PROF. POPOVICI BIANCA PRIALĂ IONUȚ FABIAN

SPECIALIZAREA: ZIDAR-PIETRAR-TENCUITOR

ANUL DE ABSOLVIRE - 2021

Fundatiile sunt elemente de constructie de rezistenta situate sub nivelul terenului
natural ,prin intermediul carora se transmit terenului de fundare incarcarile care
actioneaza asupra constructiei si incarcarea lor proprie.
Fundatiile sunt elemente de constructie de rezistenta situate sub nivelul terenului
natural ,prin intermediul carora se transmit terenului de fundare incarcarile care
actioneaza asupra constructiei si incarcarea lor proprie.

CLASIFICAREA FUNDATIILOR

1.Dupa adancimea de fundare ( adancimea la care se gaseste terenul bun de

fundare _adâncimea de fundare =distanţa măsurată de la nivelul terenului natural
sau sistematizat până la talpa fundaţiei):
-fundatii de suprafata ( de adancime mica , directe ) _ transmit incarcarile
direct terenului bun de fundare ;
-fundatii de adancime (indirecte)_transmit incarcarile terenului bun de
fundare prin intermediul unor constructii : piloti , chesoane ,coloane , puturi , etc.

2. Dupa modul de transmitere al incarcarilor de la fundatie la teren :

-fundatii directe ;
-fundatii indirecte ;

3. După materialele utilizate:

- fundaţii din beton armat;
- fundaţii din beton simplu;
-fundatii din beton ciclopian;
- zidărie de piatră (mai pot fi utilizate fundaţii din zidărie de cărămidă din p
ământ armat, sau din lemn la construcţiile provizorii sau cu destinaţie temporară);

4. După modul de transmitere a sarcinilor către terenul de fundare:

- fundaţii rigide (verificate la solicitările de compresiune) ;
- fundaţii elastice (din beton armat) se dimensionează la încovoiere şi
forfecare;

- grupuri pe mediu elastic (preiau frecări şi împingeri laterale) ;

- fundaţii purtătoare pe vârf (de mare adâncime) ;

5. După nivelul apelor subterane:

- fundaţii executate în uscat _ deasupra nivelului apelor freatice ;
- fundaţii executate în apă _ sub nivelului apelor freatice ;

6. După modul de execuţie:

- fundaţii executate pe loc (direct în groapa de fundaţie);
- fundaţii prefabricate (executate în ateliere speciale, transportate şi montate
pe amplasament în săpătură sau prin înfingere în teren).

7. După alcătuirea şi forma in plan :

- fundaţii continue sub ziduri sau sub pereţii substructurii;
- fundaţii izolate sub stâlpi;
 - grupuri de fundaţii continue sub stâlpi;
- radier general, care sunt planşee inversate pe care reazemă structurile din
stâlpi sau pereţi sau structurile rigide( pentru incarcari mari si teren slab de fundare ).

ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE

Alegerea sistemului de fundare se face in functie de :

-caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei , existenta subsolurilor ,
tipul elementelor portante verticale (stalpi , pereti structurali )si numarul lor ;
-conditii climaterice ( adancimea de inghet ,cantitatea de precipitatii , etc );
-conditiile de stabilitate generala a terenului in zona amplasamentului
constructiei ;
-adancimea la care se afla terenul bun de fundare , natura , grosimea ,
caracteristicile fizico-chimice ale straturilor de pamant din zona amplasamentului ,
stabilite prin studii geotehnice;
-conditiile hidrologice ale terenului ( ape subterane si de suprafata ,
proprietatile lor chimice , agresivitatea lor , etc. ;
-conditiile de seismicitate ale zonei ;
-marimea si natura incarcarilor transmise de constructie ;
- particularitatile functionale ale constructiei care pot determina producerea de
ape agresive , incalziri excesive ale fundatiilor , inghetarea artificiala a acestora , etc.;
-costul lucrarilor de fundare ;

STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE

Stabilirea adancimii de fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in
proiectarea fundatiilor.
Elementele de baza de la care se porneste sunt :

- Adancimea minima de inghet ,caracteristica climatica specifica zonei de

amplasare a constructiei . In tara noastra adancimea de inghet are valori cuprinse
intre 70 -115 cm.
-Cota minima de fundare ;
-Cota fundatiilor vecine ;
-Cota apelor freatice ;
-Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare .

FUNDATII DE ADANCIME

Aceste fundatii se executa cand terenul bun de fundare este la adancime mare, sau
cand nivelul apelor freatice este ridicat.
Din aceasta categorie de fundatii fac parte :
-fundatii pe piloti;
-fundatii pe chesoane ;
-fundatii pe coloane;
-fundatii pe barete.
1.FUNDATII PE PILOTI

a) Piloti purtatori de varf – varful lor patrunde in terenul bun de fundare pe o

adancime de aproximativ 1,00 m;
b) Piolti flotanti – transferarea incarcarilor la teren se face prin fortele de frecare care
apar pe suprafetele lor laterale aflate in contact cu terenul

Pilotii sunt elemente de constructie avand un raport intre lungilea l si latura

sectiunii transversale sau diametru d, l/d>20, si sunt utilizati la realizarea fundatiilor
de adancime
Pilotii pot fi realizati din : lemn, otel, beton armat sau beton precomprimat ;
incarcarilr se transmit la teren fie prin presiunea de la varful lor-piloti purtator la varf,
fie prin frecarea pe suprafata lor laterala-piloti flotanti.
Radierul are rolul de a repartiza sarcinile transmise de constructie tuturor
pilotilor asigurand conlucrarea lor ; din punct de vedere constructiv , radierul poate fi
rigid-bloc din beton armat, sau elastic-placa din beton armat sau retea de grinzi.
In raport cu cota inferioara a radierului , pilotii pot fi adanciti- la care aceasta
cota se afla la o adancime mai mare de 2,00 m fata de nivelul terenului si piloti inalti,
la care cota inferioara a radierului se afla deasupra nivelului terenului natural.
In functie de modul de confectionare a pilotilor acestia pot sa fie : prefabricati,
executaţi in ateliere sau fabrici de prefabricate si executati pe loc , din beton armat ,
prin diferite metode : forare , batere, vibrare, etc ; pilotii prefabricati se pot executa de
obicei din lemn, otel beton armat sau beton precomprimat si se pot introducere in
teren prin batere, vibrare , presare sau vibropresare, subspalare, etc
In functie de efectul pe care procedeul de realizare al pilotilor îl are asupra
terenului sau constructiilor din jur, acestia pot fi piloţi de indesare sau piloti de
dislocuire .
Pilotii de indesare sunt aceia care se realizeaza fie prin infigerea pilotului
prefabricat in teren , fie prin executarea fortata a gaurii, fara evacuarea pamantului la
exterior, cum este cazul pilotilor executati pe loc prin batere sau prin vibrare. In
aceasta situatie are loc o compactare a pamantului din jurul si de la baza
pilotului,si in unele cazuri chiar ridicarea suprafetei terenului din jurul pilotului.
Pilotii de dislocuire sunt aceeia la care se produce dislocarea si evacuarea
pamantului din gaura pilotului , nefiind afectata starea de indesare a terenului
din jurul acestuia. Pilotii de dislocare sunt cei realizati prin forare.
Ne vom ocupa in continuare de tehnologia realizarii urmatoarelor tipuri de piloti:
-Piloti executati pe loc prin forare
-Piloti executati pe loc prin batere
-Piloti prefabricati
-Piloti executati prin vibrare
1. PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN FORARE

Exista mai multe procedee de executare pe loc a pilotilor prin forare deosebindu-se
prin modul de sustinere al peretilor gaurii in timpul forarii
- piloti forati in uscat si netubati
- piloti forati in umed, netubati cu consolidarea gaurii forajului
- piloti forati cu tubaj recuperabil
- piloti forari cu tubaj pierdut
Putul forajului poate fi realizat prin forare rotativa cu evacuarea mecanica sau
hidraulica a materialului sapat. Principiul de lucru al unei instalatii de foraj rotativ
consta in taierea starturilor de teren cu ajutorul unei sape speciale fixata pe o o
prajina care se roteste in jurul axei sale. Taierea se poate face pe toata latimea sapei
sau doar pe marginea ei.. Prajina este formata din tronsoane de 3-4 m lungime.
Deoarece saparea se face cu frecari mari, se produce o uzura rapida a sapelor.
Pentru inlaturarea acestui inconvenient s-a ajuns la folosirea noroiului bentonitic
pentru lubrifiere si racirea sapei precum si pentru sustinerea peretilor gaurii si
evacuarea detritusului.
Avantajele procedeului sunt:
-consumul de metal mai redus de aprox 3 ori fata de alte tipuri de piloti
-gama mai larga de diametre si adancimi de realizare
-este asigurata integritatea pilotilor pe parcursul traversarii unor starturi de teren cu
compactitate mare
- nu se produc vibratii sau socuri mecanice pe durata derularii lucrarilor, deci se pot
utiliza in vecinatatea cladirilor existente
-avand dimensiuni mari au o capacitate portanta ridicata

2 PILOTI EXECUTATI PE LOC PRIN BATERE

In cazul acestui procedeu , executia are loc prin batere, fara evacuarea pamantului .
In functie de modul de realizare a sustinerii peretilor gaurii acesti piloti pot fi grupati in
urmatoarele categorii:
- piloti executati pe loc prin batere fara tubaj
- piloti executati pe loc prin batere cu tubaj pierdut
- piloti executati pe loc prin batere cu tubaj recuperabil

Piloti executati pe loc prin batere fara tubaj

Procedeul se aplica pentru piloti de 5-6 m in terenuri slab coezive la care peretele se
poate mentine pana la betonare . Nu se poate aplica in cazul terenurilor puternic
coezive sau sub apa. Prodedeul Compressol consta in folosirea unei sonete care are
un mai din fonta cu greutatea de 1,5-2,5 to, care se ridica si se lasa sa cada de la
15-18 m . Cand s-a atins cota din proiect se face betonarea in straturi de 30-40cm tot
cu ajutorul unui mai special. Nu se poate folosi procedeul in preajma cladirilor
deoarece se transmit vibratii puternice
Piloti executati pe loc prin batere cu tubaj pierdut

Cel mai utilizat , este procedeul Raymond care consta in infigerea prin batere in
teren a unui tub metalic de forma tronconica executat din tabla ondulata. Pentru
batere se foloseste o mandrina metalica recuperabila care se introduce in tubul
metalic pana la varful acestuia.; asupra capului mandrinei se aplica lovituri cu o
soneta pana se ajunge la cota din proiect; se recupereaza mandrina si se toarna
betonul in straturi in interiorul tubului ramas in pamant.
Piloti executati pe loc prin batere cu tubaj recuperabil

Procedeul se realizeaza prin infigerea in teren , prin batere cu o soneta a unui tub
metalic prevazut la partea inferioara cu cu un varf detasabil care se desface de tub
dupa atingerea cotei finale din proiect.Apoi pe masura ce se executa betonarea se
face recuperarea tubului. Diametrul acestor piloti poate atinge max 800 mm fiind
determinat de fenomenul de refuz al terenului care provoaca oprirea varfului tubului,
in special cand se traverseaza starturi mai dure.
Procedeul Franki este cel mai cunoscut procedeu de realizare a pilotilor prin batere,
cu tubaj recuperabil, si consta in introducerea in teren prin batere a unui tub metalic
cu diametru de 508-520 mm si grosimea peretelui de 27 mm. Pentrui executarea
gaurii se se formeaza un dop de avansare ; astfel, dupa amplasarea pe pozitie a
instalatiei de batere,se pozitioneaza tubul metalic exact pe directia pilotului, se
suspenda cablurile de extractie si se toarna in interiorul sau un dop de beton uscat
cu un surplus de agragate mari de 70 mm sau de balast, cu inaltimea de 1,00 -1,20
m, care se compacteaza prin batere cu berbecul sonetei in greutate de 30 kN si care
cade de la o inaltime de 3-8 m , in functie de rezistenta opusa de teren.
Principalele etape de executie sunt: aducerea pe pozitie a instalatiei, realizarea la
partea inferiora a tubului metalic a dopului de etansare, infigerea tubului metalic in
teren pana la cota prescrisa prin baterea cu soneta a dopului din beton care
avansand in pamant trage dupa el coloana; se suspenda tubul si se si se
expulzeaza partial dopul din beton ramanand in tub 20-50 cm; se monteaza carcasa
de armatura care se indoaie spre exterior pentru a permite turnarea betonului,
turnarea betonului de consistenta mare in cantitati de 0,1 mc care se indeasa prin
batere cu soneta concomitent cu extragerea tubului astfel incat in tub sa ramana un
volum de siguranta in tub de aprox. 25-30 cm.

3. PILOTI PREFABRICATI

Principalele tipuri de piloti prefabricati clasificati dupa materialul din care sunt
confectionati : lemn,beton armat si metal precum si utilajele folosite pentru infigerea
lor in teren : sonete cu cadere libera si sonete mecanice.
Procedeele de introducere a pilotilor in teren :
- prin batere
- prin subspalare cu jet de apa
Procedeele de introducere a pilotilor in teren :
- prin batere
- prin subspalare cu jet de apa
- prin presare
- prin insurubare
4. PILOTI EXECUTATI PRIN VIBRARE

Introducerea in teren a pilotilor prefabricati prin vibrare constituie una dintre

modalitatile moderne de de introducere a pilotilor. Dupa tipul procedeului de infigere
se deosebesc :
- Vibroinfigatoarele, destinate infigerii prin vibrare a pilotilor in pamanturi necoezive,
sau coezive moi, precum si extragerii acestora
- Vibropercutoarele, piloti executati pe loc prin vibrare. In acest procedeu, gaura
pilotului se prin introducerea in teren prin vibrare a unui tub metalic cu diametru de
300-400mm, prevazut cu un varf care se poate detasa si deschide dupa atingerea
cotei din proiect.Varful metalic este format din doua falci conice si este cunoscut sub
denumirea de “gura de aligator”.Tehnologia de executie este urmatoarea : montarea
pe amplasament a instalatiei si fixarea vibratorului la partea superioara a tubului
metallic; introducerea in teren a tubului; introducerea in tub a carcasei de armature;
turnarea betonului cu ajutorul benei; extragerea prin vibrare a tubului avand varful in
pozitie deschisa , in acest fel se produce si indesarea betonului in pilot

Piloti prefabricati introdusi prin vibrare

In acest procedeu, infigerea pilotului se realizeaza cu ajutorul unor cutii vibratoare
numite vibrosonete sau berbeci vibratory.Procedeul este avantajos in terenurile
nisipoase sau argiloase nisipoase cu consistenta redusa.Tehnologia de executie este
urmatoarea : montarea pe amplasament a instalatiei si fixarea vibratorului la partea
superioara a pilotului prefabricat ; introducerea prin vibrare a pilotului ;
demontarea vibratorului dupa atingerea cotei proiectate. Prinderea vibratorului de
capatul superior al pilotului se realizeaza printr-o mandrina.