Sunteți pe pagina 1din 34

_____________________________________________________________________________

CUPRINS

 Introducere …………………….………………………………………………….…
pag. 2
- Clasificarea fundatiilor
- Lucrari pregatitoare in vederea executarii fundatiilor
- Masuri de protectie a muncii specifice lucrarilor de terasamente
- Tehnologia de punere in opera a betonului

 Cap. I - Fundatii continue rigide sub ziduri portante ……….………………..


pag. 7
- 1. Fundatie continua din zidarie cu sectiune dreptunghiulara
- 2. Fundatie cuntinua de zidarie din piatra naturala bruta, cu sectiune
dreptunghiulara
- 3. Fundatie continua din zidarie de piatra naturala bruta, in elevatie (cu soclu), cu
trepte
- 4. Fundatie continua rigida din beton ciclopian, cu sectiune dreptunghiulara
- 5. Fundatie continua rigida din beton simplu, cu sectiune dreptunghiulara
- 6. Fundatie continua rigida de beton simplu, in elevatie, cu sectiune
dreptunghiulara
- 7. Fundatie continua din beton simplu, cu evazari
- 8. Fundatie continua din beton simplu cu o treapta

 Cap. II - Fundatii continue elastice din beton armat sub ziduri portante .
pag. 18
- 1. Fundatie continua elastica cu sectiune dreptunghiulara
- 2. Fundatie continua elastica cu pante
- 3. Fundatie continua elastica sub forma de grinda
- 4. Fundatie cu bloc din beton simplu si cuzinet de beton armat, sub ziduri de beton
armat (diafragme)

 Cap. III - Fundatii cu descarcari pe reazeme isolate …………………...….. pag.


26
- 1. Fundatie cu descarcari pe reazeme izolate, prin grinzi

 Cap. IV - Fundatii sub ziduri despartitoare neportante ………………...…. pag.


28
- 1. Fundatie realizata din placa suport a pardoselii

 Cap. V - Fundatii la constructii cu subsol ………………………………...…. pag.


30

_____________________________________________________________________________
1
_
_____________________________________________________________________________
_

Fundatii

Fundatiile sunt elemente de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare si transmit acestuia toate incarcarile ce actioneaza asupra constructiei.
Incarcarile trebuie astfel repartizate pe talpa fundatiei incat sa nu fie depasita
capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie cat mai uniforme si sa
poata fi suportate de constructie fara repercusiuni asupra acesteia.

Clasificarea fundatiilor

1. Dupa adancimea de fundare (adancimea la care se gaseste terenul bun de


fundare):
- fundatii directe – de suprafata – de mica adancime;
- fundatii indirecte – de adancime

2. Dupa materialele folosite:


- fundatii rigide – din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopian;
- fundatii elastice – din beton armat;

3. Dupa forma in plan:


- fundatii izolate;
- fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue)
- fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate)
- fundatii pe radier general – placa continua, placa cu grinzi;

4. Dupa tehnologia de executie:


- fundatii monolite
- fundatii prefabricate

ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE - se face pe baza unei analize tehnico-


economice a structurii de rezistenta in ansamblu. Tipul de fundatie, adancimea de
fundare, materialele, se vor alege tinand seama de:
- conditiile climatice
- conditile de stabilitate generala ale amplasamentului

_____________________________________________________________________________
2
_
_____________________________________________________________________________
_
- natura straturilor de pamant de sub talpa fundatiei
- conditiile hidrogeologice ale terenului (ape subtarane si de suprafata)
- gradul de importanta ala cladirii
- seismicitatea regiunii
- caracteristicile structurii de rezistenta ale cladirii

STABILIREA COTEI DE FUNDARE - se face in functie de :


- cota minima de inghet – este in functie de zona climatica si se stabileste intotdeauna
cu 10 - 20 cm sub adancimea minima de inghet.
- cota fundatiilor vecine
- cote apelor freatice – trebuie sa ramana sub cota de fundare
- cota minima constructiva de fundare.
Cand cota minima constructiva de fundare coincide cu cota terenului bun de fundare,
fundatiile folosite vor fi cele de suprafata.

FUNDATII DE SUPRAFATA

Se folosesc atunci cand terenul bun de fundare se gaseste la mica adancime


fata de nivelul terenului natural si pot fi:
- fundatii rigide continue sau izolate, executate din piatra naturala, beton simplu sau
beton ciclopian; lucreaza in bune conditii numai la solocitari de compresiune;
- fundati elastice, continue sau izolate, executate din beton armat; au o buna
comportare atat la compresiune cat si la incovoiare (armatura preia eforturile de
intindare din incovoiere)

FUNDATII SUB ZIDURI

Transmiterea incarcarilor unei constructii cu structura cu pereti portanti (de


zidarie sau beton) la terenul bun de fundare, se face prin intermediul unor fundatii
continue directe

Fundatiile sub ziduri pot fi:

1) continue din caramida, beton ciclopian sau beton simplu


- cu sectiune dreptunghiulara
- cu evazari
- cu trepte

2) continue din beton armat


- cu sectiune dreptunghiulara
- cu evazari

_____________________________________________________________________________
3
_
_____________________________________________________________________________
_
- cu trepte

3) cu descarcari pe reazeme izolate

4) sub ziduri despartitoare neportante (realizate din placa suport a pardoselii)

LUCRARI PREGATITORE IN VEDEREA EXECUTARII FUNDATIILOR

Inaintea executarii lucrarilor de fundatii propriu-zise trebuie executate lucrarile de


terasamente. Aceste lucrari cuprind urmatoarele: amenajarea terenului, trasarea
fundatiilor si lucrarile de sapaturi si sprijiniri.

A. amenajarea terenului – cuprinde urmatoarele activitati:


- defrisarea terenului de tufisuri si arbusti
- saparea stratului vegetal – se executa in grosime de aprox. 40 cm cu ajutorul
buldozerului si al grederului (care are o lama prevazuta cu dinti care si niveleaza
terenul)
- demolarea constructiilor vechi – daca este cazul

B. trasarea fundatiilor – se executa pe baza planului de situatie si al planului de


fundatii si consta in trasarea pe teren a axelor longitudinale si transversale ale
cladirii. Trasarea se executa cu ajutorul instrumentalor topometrice alaturi de
care se mai folosesc: panglica de otel, metrul dreptarul, coltarul (echerul), firul cu
plumb, bolobocul (nuvela cu bula) si furtunul de nivel.

Trasarea propriu-zisa se executa astfel:


- din planul de situatie se extrag distantele pana la liniile de baza exeistente: drum,
imprejmuiri, CF, alte cladiri etc.
- fata de aceste repere se traseaza axele fundatiilor din planul de fundatii,
marcand intersectia acestor axe cu tarusi;
- cu ajutorul balizelor si a sarmelor intinse intre ele se ridica trasarea la o inaltime
convenabila;
- cu ajutorul firului cu plumb se coboara la nivelul terenului si se incepe saparea.

C. lucrarile de sapaturi si sprijiniri - se executa fie manual, fie mecanizat. Manual se


executa cu tarnacopul, cazmaua, lopate in straturi de 20-30 cm, pe toata
lungimea fundatiei. Mecanizat se executa cu buldozerul sau excavatorul.

In functie de natura terenului sapaturile pot fi:- nesprijinite


- sprijinite
Sapaturile nesprijinite se executa pana la adancimi de:
- 0.75 cm in terenuri necoezive si slab coezive- stanca, bolovanis, pietris
- 1.25 m – in terenuri cu coeziune mijlocie- argile nisipoase si prafoase
- 2.00 m – in terenuri cu coeziune foarte mare- argile, pamanturi tari

_____________________________________________________________________________
4
_
_____________________________________________________________________________
_
In cazul acestor sapaturi se urmareste turnarea rapida a betonului (in straturi de 20
cm) sin nu se depoziteaza nimic pe marginea gropii pana la o distanta mai mica de 1.00
m.
Cand terenul nu permite executarea unor sapaturi nesprijinite se vor executa
sprijiniri. Acestea sunt de doua tipuri:
- orizontale – constau in dispunerea de dulapi din lemn in pozitie orizontala, cu sau
fara spatii intre ei. Dulapii se fixeaza cu ajutorul sopraiturilor (din lemn sau
metalice)
- verticale – constau in dispunerea dulapilor in pozitie verticala, solidarizati cu
rigidizari orizontale si fixate cu spraituri. Aceasta sprijinire se poate executa si in
timpul executarii sapaturii, pe masura ce aceasta inainteaza.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SPECIFICE LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Principala cauza a accidentelor in timpul executarii lucrarilor de terasamente consta


in surparea malurilor sapaturii provocata de urmatoarele cauze:
- executarea sapaturilor cu pereti verticali fara sprijiniri
- sprijinirea insuficienta a peretilor
- demontatrea nerationala a sprijinirilor
- incarcarea malurilor santurilor cu pamant sau materiale
- neindepartarea apelor de suprafata sau a apelor subterane

In afara de acestea se mai pot produce accidente si din urmatoarele cauze:


- lovirea cablurilor electrice sau a conductelor de gaze sau de apa sub presiune
- circulatia sau coborarea pe spraiturile sprijinirilor
- pasirea peste santuri
- neatentia la manevrarea utilajelor
- nefolosirea echipamentului de protectie

Pentru evitarea accidentelor trebuie luate urmatoarele masuri:


- scoaterea cablurilor electrice intalnite de sub tensiune
- oprirea lucrarilor in cazul spargerii unor conducte pana la remedierea
defectiunilor
- coborarea si circulatia lucratorilor numai pe scari sau rampe amenajate
- depozitarea pamantului la min 0.5 m si a materialelor numai la min. 0.75 m de
masrginea sapatorii
- manevrarea utilajelor numai de personal calificat
- repararea utilajelor numai dupa scoaterea de sub tensiune
- asezarea muncitorilor care compacteaza cu maiul la min. 1 m distanta

_____________________________________________________________________________
5
_
_____________________________________________________________________________
_

TEHNOLOGIA DE PUNERE IN OPERA A BETONULUI

Principalele conditiii de indeplinit inainte de punerea in opera a betonului din fundatii


sunt:
- terenul de fundare pe care urmeaza sa se toarne betonul sa corespunda
prevederilor din proiect
- dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele
prevazute in proiect
- punerea corecta a armaturilor (in fundatiile elastice) si corespondenta diametrelor
si numarului acestora cu cele din proiect
- luarea de masuri(acolo unde este necesar) pentru mentinerea formei cofrajelor si
asigurarea etanseitatii lor

Inainte de betonare, cofrajul si armaturile se curata de eventualele corpuri straine,


de betonul ramas de la turnarea precedenta sau de rugina. Cand betonarea a fost
intrerupta, suprafata betonului turnat anterior si intarit trebuie curatata cu grija de
pojghita de ciment si de betonul slab compactat.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele regului generale:


- la locul de punere in lucrare, betonul se descarca in locuri special amenajate,
fiind interzisa descarcarea betonului direct pa pamant
- daca betonul adus la locul de punere in opera prezinta segregari, trebuie
reamestecat inainte de turnare, pana la omoganizare
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1.5 m
- betonul trebuie raspandit uniform si in straturi cu gros. 20-30 cm, in functie de
conditiile de compactare, fiind interzisa intinderea lui prin tragere sau azvarlire cu
lopata la distanta mai mare de 1.5 m
- este interzisa strambarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia din proiect
- trebuie respectata grosimea stratului de acoperire cu beton
- in timpul betonarii muncitorii vor circula pe podine speciale, fiind interzisa
circulatia pe armature sau pe zopnele cu beton proaspat

Betonul turnat trebuie compactat pentru a reduce volumul golurilor din masa lui si
pentru a umple spatiile dintre armaturi. Compactarea se poate realiza manual sau
mecanic. Manual se realizeaza cu maiul de mana sau vergele de otel. Mecanic, se
realizeaza cu ajutorul vibratorului electric de interior (pervibratorului)
Compactarea se considera terminata atunci cand la suprafata betonului apare un
strast subtire de lapte de ciment.

_____________________________________________________________________________
6
_
_____________________________________________________________________________
_
Dupa turnarea betonului trebuie luate masuri pentru protejarea lui de o serie de
influente exterioare nevavorabile: soare puternic, ploaie, inghet. Aceste masuri constau
fie in acoperirea betonului cu materiela de protectie, fie in stropirea periodica cu apa.

Cap. I - Fundatii continue rigide sub ziduri portante

1. Fundatie continua din zidarie cu sectiune dreptunghiulara – se foloseste numai


la constructii realizate in terenuri uscate la care nivelul apelor subtarane se afla la cel
putin 2.00 m sub talpa fundatiei si in care fundatiile realizate din alte materiale, cum ar
fi de pilda cele din beton simplu sau piatra, pot fi degradate de catre agentii agresivi din
acele soluri.
Aceasta fundatie nu este indicat a se executa in terenurile care prezinta pericole
de tasari mari sau inegale.
Fundatiile din zidarie de caramida se folosesc la constructii fara subsol, cu pereti
portanti din zidarie de caramida, cu maximum P+2 etaje.

2. Fundatie cuntinua de zidarie din piatra naturala bruta, cu sectiune


dreptunghiulara – este indicata la constructiile fara subsol, cu stuctura de rezistenta
din zidarie portanta si avand maximum P+2 etaje. Folosirea acestei fundatii este
conditionata de existanta in apropierea santierului unei surse de procurare a pietrei
pentru ca aceasta sa poata fi obtinuta in conditii econonomice.
Acest tip de fundatie nu este indicat atunci cand terenul in care este amplasata
prezinta pericol de tasari mari sau inegale. Pentru constructii provizorii sau constructii
usoare (din lemn), aceste fundatii se pot executa si uscat, fara mortar (anrocamente).

3. Fundatie continua din zidarie de piatra naturala bruta, in elevatie (cu soclu), cu
trepte – este indicata pentru cunstructii cu structura din zidarie portanta si avand
maximum P+2 etaje. Realizarea in trepte este impusa atunci cand, din calcule, talpa
fundatiei rezulta mai mare decat latimea zidului cu 35-45 cm mai mare de fiecare parte
a acestuia. Acest tip de fundatie nu este indicat atunci cand terenul prezinta pericol de
tasari mari sau inegale.

4. Fundatie continua rigida din beton ciclopian, cu sectiune dreptunghiulara –


este indicata pentru preluarea si transmiterea la sol a incarcarilor la constructiile cu
maxim P+4 etaje. Aceasta solutie conduce la reducerea consumului de ciment si ca
atare si a pretului de cost, obtinandu-se o economie de pana la 40% din masa de beton.
Fundatia se executa in general atunci cand latimea talpii fundatiei nu depaseste 1.00m.
Nu este indicata in terenuri cu tasari mari sau inegale.

_____________________________________________________________________________
7
_
_____________________________________________________________________________
_
Pentru realizarea fundatiei se foloseste beton de marca Bc 3,5 (B50) realizat cu
ciment P400 sau M400. In beton se vor adauga bolovani de rau, piatra bruta sau
sparturi din fundatii demolate.
In cazul in care nu exista alte date razultate din conditiile care trebuie satisfacute
de catre orice fundatie din punct de vedere constructiv, latimea minima a fundatiei
continue rigide din beton ciclopian va fi cu 10-20 cm mai mare decat a zidului pe care il
sustine, respectiv de 50-60 cm sub zidurile de o caramida si jumatate si de minimum 50
cm sub cele de o caramida. Adancimea cotei de fundare va rezulta din corelarea tuturor
problemelor specifice ce se cer satisfacute. In principiu, adancimea fundatiei va fi de
1.00-1.20 m sub terenul de fundare la zidurile exterioare si 60-80 cm la zidurile
interioare.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
8
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
9
_
_____________________________________________________________________________
_
5. Fundatie continua rigida din beton simplu, cu sectiune dreptunghiulara – se
foloseste la cladirile cu structura de rezistenta cu pereti portanti din zidarie sau beton.
Este fundatia cea mai utilizata. Se utilizeaza atunci cand latimea talpii fundatiei nu
rezulta din calcule mai mare de 1.00 m.
Pentru realizarea fundatiei se foloseste, in general, beton simplu de marca Bc
3,5 (B50)
La realizarea fundatiei se va tine seama de toate conditiile cerute fundatiilor.
Latimea minima constructuva poate fi considerate egala cu latimea zidului ce sprijina pe
fundatia respectiva plus 5-10 cm de fiecare parte a zidului. Adancimea constructiva se
poate considera 1.00-1.20 m.

Faze de executie:

- trasarea si executarea santului de fundatie


- turnarea in straturi a betonului si compactarea lui
- nivelarea fetei ultimului strat in vederea turnarii pe fundatie a unui strat de egalizare
de1.5 cm, driscuit si amorsat
- aplicarea hidroizolatiei
- executarea spre exterior a trotuarului separat de soclu cu o fasie de mastic
bituminous
- executarea spre interior a placii suport a pardoselii parterului din Bc 3.5 sau Bc 7.5
armat constructiv (dupa caz)

Sub zidurile interioare, latimea minima constructive nu va fi mai mica de 40 cm,


iar adancimea de fundare 50-60 cm.
La fundatiile peretilor cu stalpisori din beton armat (zidarie complexa) se va
prevedea un cuzinet de repartitie din beton armat de aceeasi clasa cu betonul din
stalpisori.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
10
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
11
_
_____________________________________________________________________________
_
6. Fundatie continua rigida de beton simplu, in elevatie, cu sectiune
dreptunghiulara – se foloseste la constructiile fara subsol. Soclul (elevatia) permite
ridicarea bazei zidului exterior deasupra nivelului solului, precum si a placii suport a
pardoselii parterului care se va sprijini pe umplutra compactata.
Pentru fundatie se va folosi beton de clasa Bc 3.5, iar pentru soclu Bc 7.5.
Latimea soclului se va lua cu cel puti 2.5 cm mai mare de fiecare parte a zidului,
dar nu mai mica de 40 cm. Blocul de fundatie va fi cu 5-10 cm mai lat de fiecare parte a
soclului, adancimea cotei de fundare se vatabili in functie de prevederile impuse.
La fundatiile peretilor exteriori realizati din b.c.a., avand grosimea de cel putin 30
cm, se admite ca fata exterioara a soclului sa sa fie retrasa in raport cu fata exterioara a
zidului cu max. 5 cm.

Faze de executie:

- trasarea si executarea santului de fundatie


- turnarea si compactarea in straturi a betonului
- executarea si montarea panourilor de cofraj pentru turnarea betonului din soclu,
dupa intarirea betonului din blocul fundatiei
- turnarea si compactarea in straturi a betonului din soclu, cu nivelarea ultimului strat
- decofrarea fetelor laterale ale soclului
- executarea umpluturii bine compactate, pe inaltimea soclului
- aplicarea pe fata superioara a soclului a unui strat de egalizare din mortar
- aplicarea hidroizolatiei
- executatrea unui strat de protectie a hidroizolatiei cu un strat din mortar de ciment

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
12
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
13
_
_____________________________________________________________________________
_
7. Fundatie continua din beton simplu, cu evazari – se foloseste atunci cand latimea
talpii fundatiei rezulta din calcule mai mare decat latimea zidului pe care il sustine, cu
25-35 cm de fiecare parte a acestuia.
Pentru realizarea acestei fundatii se foloseste beton simplu de clasa Bc 3.5 sau
Bc 5.
La realizarea fundatiei se va tine seama de toate conditiile care se cer
satisfacute – latimea talpii inferioare rezultata din calcul trebuie sa fie mai mare cu 50-
70 cm (cate 25-35 c,m de fiecare parte) decat cea a zidului; latimea talpii superoare sa
fie cu cel putin 20 cm mai mare decat cea a zidului (10 cm de fiecare parte): inaltimea
talpii cel putin 20 cm; panta evazarii 4:1; diferenta dintre latimea talpii inferioare si
latimea soclului nu trebuie sa fie mai mare de 15 cm.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
14
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
15
_
_____________________________________________________________________________
_
8. Fundatie continua din beton simplu cu o treapta – se foloseste atunci cand talpa
fundatiei rezulta mai lata cu 35-45 cm de fiecare parte a zidului. Folosirea acestei
fundatii are avantajul ca se economiseste beton si dezavantajul ca trebuie folosite
cofraje la realizarea treptei fundatiei si de fiecare parte a acesteia trebuie realizate
umpluturi bine compactate. Pentru realizarea acestei fundatii se foloseste beton simplu
de clasa Bc 3.5 sau Bc5, iar pentru soclu beton Bc 7.5.
Din punct de vedere constructiv latimea treptei fundatiei rezultata din calcul este
egala cu grosimea zidului plus 35-40 cm de fiecare parte. In cazul zidurilor exterioare
aceasta latime va fi de 110-120 cm, iar in cazul zidurilor interioare de 95-105
cm.inaltimea talpii fundatiei trebuie sa fia de cel putin 40 cm, iar latimea soclului va fi 50
cm la ziduri exterioare si 40 cm lka ziduri interioare. Adancimea de fundare va fi de
1.00-1.20 m la ziduri exterioare si de 1.00 m la ziduri interioare.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
16
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
17
_
_____________________________________________________________________________
_
Cap. II - Fundatii continue elastice din beton armat sub ziduri portante

1. Fundatie continua elastica cu sectiune dreptunghiulara - este indicata atunci


cand, din calcule ar rezulta o fundatie rigida de dimensiuni prea mari; in cazul terenurilor
cu tasari inegale in care fundatiile rigide ar fi supuse si la incovoiere; in cazul in care
nivelul apelor freatice este ridicat, pentru a evita executia sub apa a fundatiei . Acest tip
de fundatie este preferat uneia rigide pentru ca se realizeaza o importanta economie la
sapatura si beton, fara ca greutatea fundatiei sa creasca.
Pentru realizarea acestei fundatii se foloseste beton de clasa Bc 7.5 sau Bc 10.
Armatura se executa fie din bare drepte de otel-beton OB 37 sau PC 52, fie din plase
sudate STNB sau STPB. Ca beton de egalizare se foloseste beton de marca B25, iar
pentru soclu o zidarie de caramida de 50 cm grosime sau un beton simplu Bc 3.5.
La realizarea fundatiei se va tine seama de faptul ca inaltimea minima H ≥ 30 cm
si H ≥ 0.25 B (B – latimea talpii fundatiei). Valorile dimensiunilor fundatiei ce rezulta se
rotunjesc la multiplu de 5 cm.
Armatura de rezistenta, dispusa transversal la partea inferioara a talpii fundatiei,
se va realize din bare drepte de otel-beton Ø ≥ 10 mm, asezate la intervale de 10-25
cm, iar armatura de repartitie asezata peste armatura de rezistena, in sensul
longitudinal al fundatiei, se va realiza din bare drepte de otel-beton Ø 6-8 mm asezate
la intervale de 25 cm.
Talpa inferioara a fundatiei trebuie sa fie la ≈ 1.00-1.20 m de la fata solului.

Faze de executie:

- trasarea si saparea santului de fundatie


- turnarea betonului de egalizare
- asezarea pe stratul de egalizare a armaturii sub forma de plasa si ridicarea ei pe
purici pentru realizarea stratului de acoperire cu beton a armaturilor
- turnarea si vibrarea betonului in fundatie
- nivelarea ultimului strat
- asezarea pe fundatie a soclului din caramida de 50 cm grosime
- executarea hidroizolatiei pe soclu
- executarea la exteriorul soclului a unei tencuieli impermeabile (hidroizolatie rigida
verticala) – in cazul zidurilor exterioare

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
18
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
19
_
_____________________________________________________________________________
_
2. Fundatie continua elastica cu pante – este indicata in cazurile in care este
necesara o latime mai mare a talpii fundatiei.
Deoarece numai partea inferioara a fundatiei participa la preluarea incarcarilor, la
partea superioara fundatia se poate tesi. Se obtine astfel o economie de beton de pana
la 15%.
Pentru realizarea acestei fundatii se folosesc aceleasi materiale ca si la fundatiile
cu sectiune dreptunghiulara. Se recomanda ca armarea sa se faca cu plase STNB sau
STPB. Armatura inclinata se va prevedea numai daca rezulta din calculul de
dimensionare (in cazul unor eforturi mari), si va avea Ø ≥ 12mm. In acest caz se
prevede si armatura longitudinala constructiva la partea de sus (2 Ø 12).
Din punct de vedere constructiv talpa inferioara a fundatiei se va afla la cel putin
1.00-1.20 m de la fata solului. De o parte si de alta a soclului se lasa o distanta de cel
putin 2.5 cm latime, pentru a permite trasarea si asezarea corecta a zidului.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
20
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
21
_
_____________________________________________________________________________
_
3. Fundatie continua elastica sub forma de grinda – este indicata in cazurile in care
este necesara o latime mai mare a talpii fundatiei. Forma de grinda a fundatiei este
impusa de necesitatea preluarii de catra fundatie a unor incarcari mari.
Pentru realizarea acestei fundatii se folosesc, in general, aceleasi materiale ca si
pentru fundatia continua elastica cu sectiune dreptunghiulara.

Faze de executie : sunt aceleasi ca si la fundatia continua elastica cu sectiune


dreptunghiulara la care se adauga:

- executarea cofrajului pentru realizarea pantelor (tesiturilor) fundatiei precum si a


partii de grinda ce depaseste inaltimea talpii
- armatura grinzii se monteaza odata cu armatura talpii
- turnarea betonului in grinda si vibrarea lui in continuarea celui din talpa fundatiei
- executarea umpluturilor compactate in straturi intre fundatie si peretii sapaturii
- asternarea stratului filtrant de pietris de 10 -15 cmm grosime, pentru ruperea
capilaritatii
- asezarea unui strat separare din carton sau folie PVC pentru a impiedica scurgerea
laptelui de ciment din beton
- turnarea placii suport a pardoselii parterului in grosime de 10 cm din Bc 3.5 sau
sapa slab armata

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
22
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
23
_
_____________________________________________________________________________
_
4. Fundatie cu bloc din beton simplu si cuzinet de beton armat, sub ziduri de
beton armat (diafragme) – se realizeaza prin asocierea celor doua parti componente:
blocul de beton simplu, care este o fundatie continua rigida si talpa armata, care este o
fundatie elastica. Cuzinetul asigura transmiterea incarcarilor date de constructie si face
rigidizarea corespunzatoare intre diafragma si blocul de fundatie.
Pentru realizarea blocului rigid al fundatiei se foloseste beton simplu Bc 3.5, iar
pentru talpa armata continua (cuzinet) se foloseste beton de clasa ≥ Bc 10. Armatura
cuzinetului se confectioneaza din bare drepte si etrieri inchisi din OB 37 sau PC 52.
etrierii se realizeaza din bare Ø 6/25, iar barele drepte din bare Ø ≥ 10 asezate la 10 –
20 cm una de alta. Acoperirea cu beton va fi de minim 4.5 cm.

Faze de executie :

- trasarea si executarea santului de fundatie pentru blocul de beton simplu


- turnarea si compactarea betonului ni straturi in blocul de beton simplu
- executarea cofrajului pentru talpa din beton armat
- asezarea armaturii cuzinetului si a primului tronson a armaturii verticale a diafragmei
(care se petrece pe armatura din diafragma pe cel putin 40 de diametre)
- ridicarea armaturii pe purici pentru realizarea stratului de acoperire cu beton
- turnarea si vibrarea betonului in cuzinet
- decofrarea cuzinetului
- executarea umpluturii in straturi de 20 cm (dupa realizarea diafragmei)
- turnarea unui strat de pietris pentru ruperea capilaritatii – 10 cm
- asezarea unui strat de separare din carton
- turnarea placii suport a pardoselii din beton Bc 7.5 si armarea ei constructiva cu
bare Ø 6/20 asezate pe doua directii

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
24
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
25
_
_____________________________________________________________________________
_
Cap. III - Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate

1. Fundatie cu descarcari pe reazeme izolate, prin grinzi – este indicata atunci cand
terenul bun de fundare se gaseste la adancimi de peste 2.00 m sau atunci cand
incarcarile transmise fundatiilor sunt mici.
Nu se folosesc daca terenul de fundare prezinta tendinte de tasari inegale sau se
afla situate in zone cu seismicitate mare.
Fundatia este alcatuita din doua elemente distincte care conlucreaza: reazemele
izolate, reprezentate din blocurile de fundatie din beton simplu, si elementele de
descarcare a incarcarilor transmise de ziduri, reprezentate de grinzile continue din
beton armat.
Pentru realizarea reazemelor izolate se foloseste beton simplu de clasa Bc3.5
sau beton ciclopian, iar pentru realizarea elementelor de descarcare (grinzi de beton
armat turnate monolit) se foloseste beton Bc ≥ 10. Pentru armarea grinzilor de
descarcare se folosesc bare de otel-beton OB 37 sau PC52. Betonul de egalizare pe
care se toarna grinzile de descarcare se realizeaza din B25, iar stratul filtrant este facut
din pietris.

Faze de executie :

- trasarea si executarea gropilor de fundatie pentru reazemele izolate


- turnarea si compacterea in straturi a betonului in gropile reazemelor izolate
- turnarea stratului de pietris gros de ≈ 10 cm intre reazeme
- aplicarea stratului de separare pe intraga suprafata a pietrisului (din carton)
- turnarea si nivelerea stratului de egalizare
- executarea cofrajului pentru grinda de descarcare
- asezarea armaturii in grinda si ridicarea ei pe purici
- turnarea si bibrarea betonului in grinda
- decofrarea grinzii
- realizarea hidroizolatiei

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
26
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
27
_
_____________________________________________________________________________
_
Cap. IV - Fundatii sub ziduri despartitoare neportante

1. Fundatie realizata din placa suport a pardoselii – este destinata sustinerii zidurilor
despartitoare, neportante (situate in spatii protejate de inghet), cu grosimea de
maximum 15 cm si inaltimea unui nivel.
La realizarea acestei fundatii se folosesc urmatoarele materiale: beton simplu Bc
7.5 pentru placa suport, otel beton OB 00 pentru armaturile constructive, OB 37, PC 52
sau plase STNB sau STPB pentru armaturile de sub zid, pietris pentru stratul filtrant.
Grosimea placii suport trebuie sa fie 8 ÷ 10 cm in functie de incarcarea pe care o
transmite zidul despartitor.

Faze de executie :
- asezarea pe terenul nivelat a unui strat filtrant de pietris de 10 – 15 cm
- acoperirea pietrisului cu un strat de separare (asezat in continuarea hidroizolatiei
orizontale aplicata pe fundatia zidurilor portante), pentru a inpiedica scurgerea
laptelui de ciment din placa de beton
- turnarea betonului in placa suport a pardoselii astfel: in cazul in care placa suport
este armata constructiv sau local, sub zid se asterne intai un strat de beton gros de
3-4 cm, pe el se aseaza armatura si apoi se toarna restul de beton
- executarea zidului despartitor neportant pe un strat de mortar de ciment de 2-3 cm
realizat cu nisip marunt
- de o parte si de alta a zidului interior se executa pardoselile prevazute in proiect pe
un strat corespunzator de umplutura termoizolata.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
28
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
29
_
_____________________________________________________________________________
_
Cap. V - Fundatii la constructii cu subsol

Ca si in cazul constructiilor fara subsol, la cele cu subsol, cele mai folosite tipuri
de fundatii sunt fundatiile continue rigide din beton simplu, de forma dreptunghiulara. Pe
langa acestea se mai folosesc fundatii continue elastice cu forma dreptunghiulara,
evazate sau sub forma de grinda.

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
30
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
31
_
_____________________________________________________________________________
_
Atunci cand distanta dintre peretii portanti nu depaseste 3.00 – 4.00 m si se cere
o rigidizare mai mare a constructiei la nivelul fundatiilor, pentru transmiterea la sol a
incarcarilor de pe zidurile portante ale constructiilor cu subsol, se folosesc fundatiile pe
radier general.

Radierul general este o placa de beton prevazuta sub toata cladirea al carei
perimetru il depaseste cu 0.50 – 1.00 m de jur imprejur.
Pentru realizarea acestei fundatii se foloseste in general Bc 10 armat cu OB 37
sau PC52. Sub radier se toarna un beton de egalizare din Bc 3.5.
Armarea placii se face pe o singura directie cand raportul deschiderilor dintre
pereti este mai mare de 1.5, si pe doua directii, atunci cand acest raport este mai mic
de 1.5. Grosimea stratului de egalizare va fi de 10 – 20 cm.

Faze de executie :

- trasarea conturului constructiei cu depasirea perimetrului cu 0.5–1.00 m


- saparea gropii de fundatie pe o adancime ce rezulta din cumularea grosimii stratului
de egalizare si a radierului
- turnarea si compactarea betonului de egalizare
- asezarea armaturii radierului pe betonul de egalizare si ridicarea acesteia pe purici
pentru obtinerea stratului de beton de acoperire
- turnarea si vibrarea betonului in radier
- aplicarea hidroizolatiei
- executarea zidurilor

Desenul specific acestui tip de fundatie se regaseste pe pagina urmatoare.

_____________________________________________________________________________
32
_
_____________________________________________________________________________
_

_____________________________________________________________________________
33
_
_____________________________________________________________________________
_
Bibliografie

C. Pestisanu – “CONSTRUCTII”;
C. Rosoga – “UTILAJUL SI TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII”;
M. Papae – “FUNDATII”

_____________________________________________________________________________
34
_