Sunteți pe pagina 1din 19

ETAPE DE REALIZAT IN VEDEREA REALIZARII UNEI CONSTRUCTII

1.Dupa obtinerea autorizatiei de constructie si a de organizarea a santierului se va anunta inceperea lucrarilor la Inspectia de Stat in Constructii. Numarul autorizatiei de constructie se trece pe un panou care se amplaseaza la vedere, la strada. Pe acest panou cu dimensiune de 60 x 0 cm !c" #egii $0%1&&1' se a"iseaza( denumirea constructiei con"orm autorizatiei de construire obtinute ) numele bene"iciarului ) numele proiectantului ) numele antreprenorului % regie proprie ) numarul autorizatiei de constructie ) data eliberarii autorizatiei si cine a eliberat*o ) valabilitatea autorizatiei) data inceperii constructiei ) data terminarii constructiei.

+bsenta acestui panou poate "i sanctionata cu amenzi de catre inspectorii Disciplinei in Constructii. ,ot dupa obtinerea acestor autorizatii se mai plateste o taxa catre Disciplina In Constructii care reprezinta 0,-. din valoarea constructiei, evaluata si calculata de Primarie. +utorizatia de constructie este vaiabila 1 an de la data dobandirii. /ventualele intreruperi sau depasiri peste termenul dat, cat si continuarea lucrarilor dupa acestea trebuie anuntate tuturor "orurilor implicate in eliberarea avizelor si autorizatiilor. +cestea intrerup sau prelungesc dupa caz executia lucrarilor. 0aximum de autorizare pentru ridicarea unei case este de 1 ani dupa care, pentru continuare, se reia intregul ciclu de autorizare al constructiei.

2.Organizare santier

stabilesti sursele de curent electric !sa reziste la consumatorii tai 2 scule 2 ap sudura' ) sursa apa !bazin apa' 3 "urtun cu care sa poti a4unge pana la constructie *este pus su"icient de sus ca sa ai cadere ast"el incit sa poti ridica apa si la nivelul placii de la eta4 ) 5C) magazia de scule si materiale !s6stem de inc7idere' ) gard ) dotarea pentru mancat !aragaz3butelie3vesela' ) necesarul pentru dormit ( paturi, len4erie, etc') spalat !bazin apa, lig7ean, galeti, etc' .

Stabilesti unde de !zitezi


"ierul ! separate pe grosimi' ) c7eresteaua % cusacii ) 8C+ ) nisip ) ballast.

S"ule# cazmale ) lopeti ) tarnacoape ) roabe ) topor mare ) topoare mici ) ciocane medii ) tesle ) clesti !de taiat otel, normali' ) "ierastrau dulg7er 3panze dinti rari ) cozi lemn rezerva ) "oar"eca taiat "ier beton cu manere de min &0 cm ) manusi constructie ) nivela lunga min 100 cm) coltar cu ung7i de &0 grade ) rulete 9m si $m pro"esionale ) "urtun nivel min 10 m transparent. S"ule ele"tri"e masina gaurit !ciocan rotopercutor') spirale lemn, metal,vidia ! de6, ,10,11,16 mm') pt lemn cauti si spiral o6* mm lung sa depaseasca latimea zidului casei!min 90 cm' ) "lex min 1$ mm 3discuri otel !10 buc' ) disc de taiat lemn pentru "lex !cu dinti mari si rari') aparat de sudura si electrozi ) circular cu disc de min 6$mm) oc7eleri protectie ) betoniera mare pro !cu discul dintat de "onta' min 1 0 litri . Cabluri electrice lungi !1*9 buc'

9. ,rasarea axelor constructiei si determinarea cotei 30.00, si identi"icarea ei cu a4utorul balizelor. :. Decopertarea terenului. Se realizeaza cu a4utorul unui buldozer pe senile, prin indepartarea unui strat de 1$*10cm. $.;undatia ;undatia este structura pe care este construita casa. /a poate "i "acuta din piatra, beton, otel sau lemn. /a trebuie sa "ie puternica, uscata. ;undatia se clasi"ica dupa( dupa adincimea de "undare( *de supra"ata sau directa) *de adincime sau indirecta !pe piloti, c7esoane, puturi, coloane'* transmit sarcina atat prin baza, cat si prin partile laterale ale corpului acesteia. dupa modul de executie "ata de apele subterane( *deasupra nivelului apelor "reatice. dupa tipul materialelor "olosite !rigide sau elastice'. dupa "orma in plan( o isolate) o continue) o cu retele de grinzi) o radier general.

Pentru constructiile usoare !case, case de vacanta, gara4e, etc.', o solutie recomandabila este aceea a realizarii unei "undatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune e"ectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de um"lare. 0ateriale "olosite la executarea "undatiilor( <idaria de caramida * Se "oloseste pentru terenuri uscate !unde exista agenti agresivi care pot ataca "undatiile executate din alte materiale !ex( piatra, beton' Caramizile vor "i pline, bine arse, "ara concretiuni de var si mortar de ciment cu marca minima =0 1$= 8eton armat 3 armatura * acesta se va procura sub doua "orme( produse balastiera 3 ciment)

8eton gata preparat de la statiile de betoane Piatra !beton ciclopian' <idaria de piatra este "olosita in zonele muntoase, unde piatra se gaseste din belsug, "acandu*se economii insemnate la capitolul materie prima. Normativele in materie prevad ca marca acesteia sa "ie de cel putin 100. >rosimea "undatiilor din piatra este, in general, de $%cm pentru piatra bruta, sparta neregulat si cel putin &%cm pentru piatra bruta cu doua "ete pararelele. #iantul !mortarul' pentru zidaria din piatra se executa din var*ciment, avand cel putin marca 10. Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a unei cladiri, atat terenul pe care se construieste, cat si "undatia trebuie sa indeplineasca anumite "!nditii#
o

terenul trebuie sa "ie su"icient de rezistent, ast"el incat sa nu cedeze sub apasarea "undatiei) ? de"ormatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasca limita admisibila pentru tipul de constructie) ? "undatia trebuie sa "ie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza uni"orm si in deplina siguranta, e"ortul la care este supusa de catre partea de suprastructura !constructia superioara') ? adancimea de "undare trebuie sa corespunda normelor, adica "undatia sa nu "ie a"ectata de ing7et, um"larea sau contractia solului, a"anarea acestuia. @n alt element de care trebuie sa se tina seama o reprezinta dinamica pamantului( alunecari de teren, seisme etc. Probleme apar atunci cand solul in care se intentioneaza sa se execute "undarea este sensibil la umezire, este argilos, cu um"laturi si contractii mari, ori este "oarte compresibil.

Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia consta in aplicarea unui set de masuri anterioare realizarii "undatiei( ? eliminarea sensibilitatii la umezire printr*o compactare suplimentara a solului cu a4utorul malului greu ? "orma in plan a cladirii trebuie sa "ie cat mai simpla, de pre"erinta dreptung7iulara ? stabilirea modalitatii de "undare care sa strapunga solul sensibil la umezire si sa se spri4ine pe un strat de sol rezistent !piloti, coloane etc.' S!lurile argil!ase cu um"laturi si contractii mari. +cest tip de sol su"era modi"icari importante de volum, ca urmare a variatiilor de umiditate. Degradarile datorate contractiei sau um"laturii sa mani"esta sub "orma unor crapaturi, relativ verticale, in ziduri si "undatii, strabatand de obicei zonele slabite ale "erestrelor sau usilor. Se poate constata de asemeni o desprindere !separare' a anexelor !scari,verande,etc.'. Pentru constructii usoare !case, case de vacanta, gara4e' o solutie recomandabila este realizarea unei "undatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune e"ectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de um"lare. Pentru constructii multieta4ate care au subsoluri, este recomandata o adancime de "undare de cel putin 1*1,$0m si asezarea acesteia pe o perna compacta de nisip sau pamant stabilizat cu nisip intr*un strat de aproximativ 10cm. S!lutii entru re'enirea degradaril!r "auzate de "!ntra"tii sau u()laturi ? sectionarea "undatiei si a cladirii in tronsoane, prin rosturi de tasare ? conductele instalatiilor de alimentare sau evacuare a apei care intra sau ies din cladire traversand "undatiile, trebuie sa "ie prevazute cu racorduri elastice ? se recomanda construirea unor trotuare etanse in 4urul cladirii cu o latime de minim 1m, atasate pe un strat de pamant stabilizator !grosime de 10cm' si cu o inclinatie spre exterior de $. ? amena4area corespunzatoare a terenului din 4urul cladirii cu pante de scurgere spre exterior pentru o mai buna evacuare a apelor pluviale ? anexele cladirii !scari, terase,etc.' trebuie sa "ie "undate la aceeasi adancime, respectand modalitatea "olosita pentru constructia de care apartin

6. Subs!lul * "ace parte din in"rastructura cladirii.

Peretii exteriori se pot executa din beton simplu sau beton armat !grosimi uzuale( 1$ 2 90 cm' <idurile exterioare trebuie sa aiba adancimea sub limita de ing7et) recomandabil intre 0, *1m, iar acestea trebuie sa "ie tencuite si izolate contra umezelei. Izolarea contra umezelii si igrasiei se executa practic la un rand de caramida peste pardoseala pivnitei, urmat de un al doilea strat, la un rand sub planseul parterului, dar su"icient de ridicat peste nivelul pamantului. #a terenuri in panta si la straturi acvi"ere ascendente partea dinspre deal trebuie drenata. Izolarile obisnuite nu sunt su"iciente. A solutie e"icienta si indicata este prevederea unui zid protector special care sustine pamantul, indeparteaza apa de cladire, avand legatura la canalizare. Bidroizolatiile la subsoluri !orizontale sau verticale' se aplica la pe toate supra"etele care sunt in contact cu pamintul. /le se executa de la talpa "undatiei pina la 90 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului. Bidroizolatiile se executa din materiale bituminoase !sub nivelul trotuarului'. Peste nivelul trotuarului "ie se continua izolatia executata pina la aceasta cota, "ie se poate executa o izolatie din betoane si mortare 7idro"uge, placa4e din piatra,tencuiala din mortar de ciment 0100 de :*$ cm grosime armata cu o retea de bare de diametru :*6 la 1$ cm si plasa de rabit, etc. #a executare, 7idroizolatiilor se va acorda o atentie deosebita la racordarea intre 7idroizolatia orizontala si ea

vericala. Protectia 7idroizolatiei verticale se realizeaza de obicei cu zidarie de 11,$ caramida plina, bine arsa.

*un"tiuni. In subsol se amplaseaza, in mod uzual,urmatoarele "unctiuni( camarile pentru alimente, debaralele, spalatoriile, camera destinata centralei termice, depozitul pentru combustibili, gara4ele, micile ateliere pentru strict uzual casnic. +mplasarea incaperilor de locuit in pivnite este, in general, interzisa si se aproba numai in anumite conditii speciale. Des"riere terenuri in "are se )a" subs!luri 1. Teren "u anta (are# volumul de pamant extras, necesar realizarii pivnitei, este destul de mic, solutia "iind una e"icienta. 1. Teren "u anta (i"a# se pot obtine nivelele dorite prin umpluturi cu pamant scos din sapatura. 9. Teren !riz!ntal# in cazul in care este prea ridicat peste cota terenului natural, pivnitele sunt prea calde sau prea reci, iar accesul in gradina si casa este incomod. ;erestrele pivnitei sunt asezate in parapetul parterului !grila4 cu bare verticale'. Teren !riz!ntal# se recomanda realizarea unei constructii cu eta4e denivelate. In acest "el, se utilizeaza in mod e"icient spatiul, iar accesul este unul comod. ;erestrele pivnitei trebuiesc asezate direct sub planseu, iar gratarele de la curtea englezeasca trebuie ast"el prevazute incat sa nu

impiedice patrunderea luminii !gratare perpendiculare spre casa'.

+.C!r "ladire

Su rastru"tura * alcatuire(

Ele(ente de rezistenta o verticale <idarii de caramida !structuri pentru cladiri 4oase cu zidarie portanta' Dia"ragme din beton armat verticale Stilpi de lemn Pereti din lemn !pentru cladiri 4oase , proviozorii, turistice si locuinte in zone de munte' o Arizontale* plansee Peretii se deosebesc dupa( o 0aterial 2 pereti din zidarie !caramida, piatra naturala, blocuri si "isii de 8C+, dale de sticla. Pereti din beton armat Pereti din lemn Pereti din elemente metalice Pereti din sticla , azbociment Pereti din materiale usoare !tip CI>IPS' Pereti din material plastic o Colul Dn construcEie pereEi de rezistenEF ) pereEi neportanEi, de umpluturF sau despFrEitori . o PoziEia Dn construcEie( pereEi situaEi sub nivelul terenului natural !de subsol' ) pereEi situaEi deasupra terenului natural !"aEade, calcane, transversali, longitudinali, etc') pereEi exteriori) pereEi interiori. o 0odul de execuEie cu rosturi realizate din blocuri, plFci sau panouri) "FrF rosturi, monoliEi, etc.

.+coperiGul este elementul constructiv care Dnc7ide construcEia la partea superioarF pentru a*l prote4a Dmpotriva intemperiilor. Se disting douF tipuri( acoperiG cu pante Gi acoperiG terasF. A"! eri,ul "u ante este "ormat din urmFtoarele elemente( GarpantF, Dnvelitoare, elemente auxiliare.

-ar anta constituie elementul de rezistenEF din lemn ) sarpantele pot "i ( din lemn o pe scaune !sarpante dulg7ereGti' +stereala 2 scHndura de 1.$ cm Gi lHEime de 11*10 cm CFpriori 2 lemn ecarisat !6 x6 mm, &6x&6 mm sau lemn rotund cu diametrul de 10*11 cm la -0*&0 cm unul de altul Panele 2 lemn ecarisat 10x11 cm 2 1$x1$ cm si sunt ( pene de coamF Gi cosoroabe !la partea in"erioarF'

din grinzi cu inimF cu "erme ! pentru desc7ideri mari', alcFtuite din( +stearolF,CFpriori, Pene, ;erme o plinF metalicF
o

din beton armat .n'elit!area 2 este elementul de protecEie * poate "i din( o lemn !GindrilF Gi sitF' o carton bituminat o plFci de azbociment o ardezie o materiale ceramice o metalice din tablF zincatF, galvanizatF, din aluminiu, plumb sau cupru o din materiale plastice o Alanele( Se prezintF sub "ormF de 4g7eaburi tronconice Gi se monteazF Dn douF rHnduri pe astereala de lemn sau direct pe plFci din beton armat peste care se aGterne carton bitumat . ;ixarea se "ace cu a4utorul unor cleme metalice
o

,iglele Se utilizeazF tigle solzi Gi tigle pro"ilate !trase sau presate'. Pot "i cu aGezare simplF sau dublF. #a coame se monteazF piese speciale "ixate cu mortar.

/!nta0ul siste(ului de 1n'elit!ri# I Construirea Garpantei ) I CeparaEii ale Garpantei Dn cazul Dn care se sc7imbF vec7iul sistem de Dnvelitoare !tablF sau EiglF') I Jeri"icarea corectitudinii execuEiei Garpantei * pante, ung7iuri, rezistenEa structurii,etc) I Jeri"icarea termoizolaEiei mansardelor Gi a podurilor) I 0ontarea "oliilor sau a membranelor 7idroizolante, ce permit ventilarea corectF a acoperiGului) I 0ontarea sistemului de caroia4 ce va "i suport pentru montarea Dnvelitorii de EiglF sau tablF !dacF este cazul')

I I I I I

0ontarea de Dnvelitori din EiglF de beton !ex( 8ramac' 0ontarea de Dnvelitori din EiglF ceramicF ! ex( ,ondac7' 0ontarea de Dnvelitori din EiglF metalicF !ex( #indab' 0ontarea altor Dnvelitori din tablF planF !ex( Canilla' 0ontarea doliilor

0ontarea de "erestre de mansardF, luminatoare, tabac7ere.

I 0ontarea sistemului de 4g7eaburi Gi burlane, indi"erent cF este din tablF de oEel ! #indab', PJC !ex( 8C++S ' sau tablF din cupru

I 0ontarea sistemului de degivrare !dezg7eE' pentru acoperiG, sistemul de 4g7eaburi Gi burlane, alei pietonale, scFri exterioare, sisteme de captare a apelor pluviale, I Izolarea corectF a coGurilor, Gi a traversFrilor de acoperiG, a gurilor de aerisire, antenelor tv, etc, I ,estarea acoperiGului la "inal cu 4et de apa, Dnainte de predarea lucrFrii) 2.3ara0e +ccesul spre gara4 se recomandF a se pava cu pietre sau cu element de beton Kn "aEa gara4ului se prevede un loc de spFlare de minimum $ m lungime, betonat Gi prevFzut cu gurF de scurgere. /ste indicat ca acest loc sF se Dncadreze cu arbuGti care creeazF un paravan natural Gi prote4eazF Dn acelaGi timp, din punct de vedere "onic Gi al poluFrii. A( lasa(entul gara0el!r e teren. IniEial se obiGnuia ca gara4ul sF "ie situat Dn pivniEF, puEin retras, sub o serF sau o terasF. DistanEa acestuia "aEF de locuinEF se alege Dn "uncEie de mFrimea Gi numFrul maGinilor. Kn cazul Dn care imobilul Dn cauzF are desc7iderile spre gara4, distanEa minimF este de $ m. DacF existF Dn apropiere ziduri sau acoperiGuri in"lamabile, distanEa minimF admisF este de 10 m. Di(ensi!narea gara0el!r. Kn ceea ce priveGte dimensionarea gara4elor, este indicat ca distanEa Dntre masinF Gi pereEi sF "ie de cel puEin 10*90 cm. SpaEiul liber necesar Dn "aEa radiatorului trebuie sF "ie de cel puEin $0 cm, iar Dn cazul Dn care existF douF maGini, este indicat a se lFsa Gi pe partea dinspre ieGire o distanEF mai mare decHt lFEimea uGii sau de minimum -0 cm, optim 1,10 m. /ste recomandat ca pe latura scurtF sau lungF a gara4ului sF "ie lFsat un spaEiu de cel puEin &0 cm, pentru amplasarea unor dulapuri destinate depozitFrii di"eritelor obiecte. Orientarea gara0el!r. Kn ceea ce priveGte orientarea, este indicat ca pe cHt posibil, gara4ul sF "ie dispus spre nord, Dn partea opusF camerelor de locuit Gi mai ales a celor de dormit. /ateriale ,i )inisa0e. 0aterialele de construcEie "olosite pentru gara4ele Dnglobate Dn structura casei sunt aceleaGi cu cele "olosite pentru ridicarea locuinEei.

0aterialele uzuale pentru gara4ele izolate sunt( tablF, pHnzF rezistentF !prelatF', lemnul, acoperite cu plFci de eternit, tablF ondulatF. PereEii gara4ului pot "i netencuiEi, rostuiEi Gi vFruiEi sau cFptuGiEi cu di"erite plFci. Ca pardosealF se "oloseGte Dn mod "recvent scliviseala de ciment sau pardosealF din plFci ceramice, pe cHt posibil impermeabile. /ste adevFrat cF acestea din urmF necesitF o investiEie mai mare, dar Dn sc7imb, au avanta4ul de a putea "i curFEate mai uGor de petele de ulei. /ste indicat ca pardoseala sF "ie prevazutF cu si"on cuplat la canalizare. A condiEie necesarF este ca nivelul pardoselii gara4ului sF "ie ridicat de la cota terenului, cu minimum 1$*10 cm. /lementele Gi dispozitivele de iluminat !"erestrele Gi lFmpile' trebuie sF "ie amplasate, pe cHt posibil, aproape de radiator. 4%. 5idr!iz!la6ie Problemele legate de 7idroizolaEie apar "recvent. In"iltraEiile, igrasia, mucegaiul sunt cHteva dintre ele. Sunt soluEii e"iciente pentru o gamF largF de probleme de acest tip. /xistF un DnveliG impermeabil pe bazF de ciment rezistent la presiunea Gi contrapresiunea 7idrostaticF. Se utilizeazF la 7idroizolarea pereEilor din beton, zidFrie sau tencuialF pe bazF de ciment, piscinelor Gi "HntHnilor arteziene Gi a subsolurilor. 0ai poate "i "olosit la cFptuGirea rezervoarelor de apF Gi la impermeabilizarea "undaEiilor, iar pentru pereEii exteriori este un autentic strat protector Dmpotriva intemperiilor./ste ideal pentru DnlFturarea igrasiei. Produsul are durabilitate mai lunga decHt a altor DnveliGuri, iar pentru o aplicare corecta durata sa de viaEF este aceeaGi cu a suportului. CezistF e"ectelor corozive ale apei sFrate Gi poluFrii atmos"erice. Nu are e"ect toxic asupra apei potabile. Permite supotului sF transpire Gi ast"el se eliminF vaporii de apF. Se poate vopsi peste el Gi poate "i acoperit cu plFci ceramice sau picturi murale. Se aplicF "oarte uGor cu pensula. Culorile sunt gri, alb ciment Gi cenuGiu, iar altele se pot "abrica la comandF. Consumul de material pe metru pFtrat, depinzHnd de suportul pe care se aplicF, variazF Dntre 1,$ Gi 1,$ Lg. Impermeabilizant pe bazF de ciment pentru "undaEii de beton Gi zidFrie, rezistent la ape agresive. Nu este a"ectat de sFrurile din sol Gi nu necesitF protecEie cu zidFrie de cFrFmidF. Produsul nu este toxic. 11.;inisFri ,/NC@I/#I

Clasi"icare( a. DupF poziEia lor ( interioare sau exterioare b. DupF natura supra"eEelor pe care se aplicF(

pe supra"aEa de cFrFmidF pe supra"aEa de beton, beton armat sau piatrF pe supra"aEa de sipci sau pe rabitz.

a. DupF liantul DntrebuinEat. Sunt tencuieli care nu rezistF la apF Gi umiditate, executate cu liant de var, ipsos, etc Gi tencuieli rezistente la umiditate cu lianEi de ciment, var 7idraulic, etc. b. DupF modul de prelucrare a "eEei vFzute(

1. ,encuieli obiGnuite !driGcuite' Gi care se zugrFvesc sau vopsesc o ,encuieli brute executate Dntr*un strat o ,encuieli driGcuite o ,encuieli driGcuite "in o ,encuieli sc7ivisite cu motor de ciment Dn douF straturi netezite cu driGcF de oEel o ,encuieli gletuite Dn douF straturi( tencuiala obiGnuita se acoperF cu un strat subEire din pastF de ipsos sau var netezit cu drisca de oEel. 1. ,encuieli decorative ,encuieli cu pra" de piatrF driGcuite realizate cu pra" pe piatrF alb sau colorat ,encuieli stropite ,encuieli Dn imitaEie de piatrF !piatrF arti"icialF sau similipiatrF' ,encuieli de terasit, granulit sau dolomit cu agregate de marmurF, ceramicF, etc. Se utilizeazF la "aEade. ,encuieli calcio*vec7io, marmurF arti"icialF.Se "olosesc la lucrFri interioare pretenEioase.

<@>CMJ/#I 1. JFruitul 2 lapte de var stins Gi trecut printr*o sitF deasF.

1. <ugrFveli simple 2 cu compoziEii pe bazF de ulei. Constau Dn aplicarea unui grund compus din 7umF clei Gi culoare care se amorseazF cu o soluEie "oarte diluatF de sFpun.,avanele se executF cu pra" de calciu sau alb de zinc . 9. <ugrFveli decorative * se executF peste zugrFvelile simple care se "olosesc ca "ond) cu a4utorul unor pensule, roluri, Gabloane etc. :. <ugrFveli Dn calcio*vec7io 11.Jeri"icarea corectitudinii executiei constructiei Pentru a "i sigur ca lucrarea a "ost executata con"orm proiectului si dorintelor dvs., urmariti*i pe "aze, personal sau prin diriginte, veri"icand( N cotele de amplasare) N terenul de "undatie !impreuna cu proiectantul si geote7nicianul') N executarea "undatiei N armaturile inainte de turnare !impreuna cu inginerul de rezistenta si se"ul de santier') N 7idroizolatiile "undatiei !impreuna cu dirigintele de santier') N 7idroizolatiile la terase !proba de inundare a acoperisului') N executarea tencuielilor, planeitatea peretilor, linia colturilor) N asezarea gresiei si "aiantei, imbinari,c7ituiri) N asezarea lu"turilor de la bai, bucatarii, "erestre) N "aceti probe la rece si la cald pentru instalatiile sanitare si termice) N veri"icati etanseitatea pe traseu a instalatiei de gaze) N veri"icati modul de racordare la retelele edilitare !alimentare cu apa, canalizare, gaze, tele"onie' prin e"ectuarea de probe) N supra"etele lacuite * parc7et, usi) N4g7eaburile pentru colectarea apei de pe acoperis, daca au panta necesara.

In general, notati tot ceea ce va deran4eaza si va atrage atentia. Jeri"icarile de mai sus sunt e"ectuate pentru dvs. de catre dirigintele de santier. in cazul in care vreti sa veri"icati dvs., consultati in prealabil ,,Normativul privind receptia lucrarilor de constructii si instalatiile a"erente= !C$6%1& $'. Atentie! /ste posibil ca anumite lucrari care nu sunt in regula, sa vi se prezinte intr*o imagine "avorabila, gratie unui limba4 te7nic si puterii de convingere a executantului. Puteti "i Oimbrobodit="ara sa aveti replica, la argumente vi se aduc contraargumente bine ,,"undamentate te7nic=. /ste o situatie in care va recomandam sa nu va lasati impresionat. Consultati*va si cu aiti executanti, a"lati mai multe pareri si "iti "erm in luarea deciziilor. Re"e tia reli(inara 7la ter(inarea lu"raril!r8 In maximum 1$ zile din momentui in care executantul v*a anuntat ca a terminat lucrarile, incepeti receptia la terminarea lucrarilor in prezenta unei comisii "ormata din dvs. si un reprezentant al administratiei publice locale. #a aceasta receptie invitati sa participe( N ar7itectul, inginerii pentru instalatiile termice, sanitare, electrice * ca reprezentanti ai proiectantului) N se"ul de santier* ca reprezentant al executantului. Inc7eiati un proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor semnat de toti membrii comisiei. 0entionati toate de"ectiunile% necon"ormitatileP Din acest moment incepe perioada de garantie a lucrarilor, timp in care acestea se vor remedia gratuit. 8ene"iciati de aceasta garantie numai daca ati lucrat cu o "irma autorizata care, in mod normal si legal, va asigura totui pe baza unui contract. Daca ati lucrat cu o ec7ipa de mesteri !lucratori ,,la negru=', va recomandam sa "aceti platile la "inalul lucrarii dupa receptie si mai ales, dupa ce remedierile au "ost "acute. Ciscati alt"el sa "iti lasat balta cu toate lucrarile%remedierile si sa "iti nevoit sa cautati alti mesteri * ceea ce ar inseamna costuri suplimentare.

Re"e tia )inala 7la e9 irarea eri!adei de garantie8 Cu cel mult 1$ zile dupa expirarea perioadei de garantie !care este prevazuta in contractul cu executantul', trebuie sa convocati din nou comisia de receptie pentru receptia "inala a lucrarilor. Comisia are aceeasi componenta cu cea de la receptia la terminarea lucrarilor si aceiasi invitati. Inc7eiati un proces verbal de receptie finala. Prin acest document, executantul certi"ica "aptul ca si*a indeplinit toate prevederile contractului !daca exista' si ale documentatiei de executie. +cest proces verbal este actul "inal semnat cu executantul !"irma constructoare'. Daca mai sunt remedieri de "acut, acestea se vor "ace pana la semnarea acestui act "inal. Din momentul semnarii procesului verbal de receptie, perioada de garantie a lucrarii a expirat. /xceptie "ac garantiile pentru viciile ascunse ale structurii de rezistenta !goluri, armaturi neinglobate'. Daca executati receptii pe "aze de executie, atunci structura de rezistenta este veri"icata inca de la inceput !cand nu este acoperita cu tencuiala', atat de dirigintele de santier cat si de inginerii de rezistenta. in plus, aveti condica de betoane care este o imagine clara a corectitudinii executiei amestecurilor pentru structura de rezistenta.