INVESTIŢIA : ,, Amenajare râu Moldova pe tronsonul Brăieşti –Băiseşti, comuna Cornu Luncii,

judeţul Suceava’’

BENEFICIAR : A.N. ,,Apele Române’’ – Administraţia Bazinală de Apă Siret – Bacău

DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EXECUŢIE

Lucrările ce vor fi executate sunt situate în bazinul hidrografic al râului Siret, în albia
minoră a râului Moldova, atât pe malul drept cât şi pe cel stâng al acestuia, pe sectorul
cuprins între localităţile Brăieşti şi Băiseşti, comuna Cornu Luncii, judeţul Suceava.

Obiectivul investiţiei constă în realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea

împotriva inundaţiilor. În acest scop, construcţiile hidrotehnice propuse constau în lucrări de
consolidări de maluri, regularizări şi recalibrări de albie, defrişări, diguri, supraînălţări şi
completări de terasamente în corpul digului, executarea de deponii sistematizate pe mal care
să asigure tranzitarea în siguranţă a debitelor cu probabilitatea de depăşire corespunzătoare
clasei de importanţă a obiectivelor apărate.

Lucrările hidrotehnice propuse sunt următoarele:

1. Reprofilare de albie pe o lungime de 11790 ml

2. Lucrări de îndiguire în lungime de 12000 ml

3. Consolidare taluz udat dig cu saltele antierozionale pe o lungime de 3500 ml

4. Consolidare de mal cu prism de anrocamente în lungime de 3500 ml

5. Praguri de fund pentru stabilizarea talvegului

6. Traverse de închidere braţe părăsite

7. Subtraversări dig

1. Reprofilare de albie

Pentru reprofilarea secţiunii albiei colmatate, tehnologia de execuţie este

următoarea:

1.1. Trasarea, pichetarea şi bornarea pe întreaga suprafaţă a amprizei

platformei. După pichetare, în afara axei platformei, se materializează prin
ţăruşi şi şabloane :

- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;

- înclinarea taluzurilor.

1
 1.2. Defrişarea, scoaterea cioatelor şi tăierea tufişurilor.

Aceste lucrări se execută preponderent mecanizat şi parţial manual şi constau din

următoarele operaţii.

- tăierea manuală a arborilor şi arboreţilor cu fierăstraie mecanice cu lanţ;

- transportul vegetaţiei lemnoase în afara sectorului de albie ce se regularizează;

- scoaterea mecanică a cioatelor cu defrişator pe tractor S 1500;

- scarificarea suprafeţei defrişate pe două direcţii cu scarificator pe tractor S 1500, adunarea

în grămezi a vegetaţiei rezultate , încărcarea, transportul şi depozitarea acesteia în afara
secţiunii albiei ce se regularizează.

1.3. Recalibrarea albiei râului se face prin excavaţii mecanice şi transportul cu

autobasculanta a materialului excavat în afara albiei minore. Secţiunea recalibrată va păstra
panta albiei naturale cu lăţimea la bază de 40 m şi panta taluzurilor de 1:2, lărgindu-se doar
malurile.

Pentru a îndepărta braţul activ al râului Moldova de zona amprizei digului proiectat, se
vor executa 4 tăieri de cot. Materialul excavat, rezultat în urma tăierilor de cot şi a lărgirii
braţului activ va fi transportat în zona amprizei digurior şi folosit ca umplutură compactată şi
pentru închiderea braţelor părăsite.

2. Lucrări de îndiguire

La realizarea digurilor de apărare se vor efectua următoarele operaţiuni:

2.1. Trasarea şi pichetarea prin reperi vizibili a amprizei lucrării;

2.2. Defrişarea, scoaterea cioatelor şi transportul materialului lemnos rezultat;

2.3. Decopertarea stratului de pământ vegetal, transportul şi depozitarea

acestuia în vederea refolosirii ;

2.4. Executarea umpluturilor în corpul digurilor.

Umpluturile în corpul digurilor se vor realiza din pământuri locale, compactate în

straturi succesive cu grosimea ,, după compactare’’ determinată pe pista experimentală pe

ampriza digului. În secţiune, dimensiunile digului vor fi la cota finală : - 4 m lăţime coronament

-1,05-1,75 m înălţime ; - panta taluze: m1- 2,5 şi m2 – 3.

Umpluturile se realizează în straturi de 40-60 cm, fiecare strat compactându-se

mecanic până la atingerea gradului de compactare prescris. Stratele se vor aşeza înclinat, cu
o pantă de 2-3 % către exteriorul digului pentru a asigura scurgerea apelor pluviale.

2
 Compactarea se va realiza paralel cu axa longitudinală a digului, prin 6 treceri
succesive pe strat cu vibrocompactor de 12 tone.

În timpul execuţiei se fac următoarele încercări/determinări pe strat

- încercarea Proctor;

- determinarea umidităţii;

- determinarea gradului real de compactare.

Profilul taluzului se obţine prin metoda umpluturii în adaos, panta fiind verificată şi
asigurată numai după realizarea gradului optim de compactare.

La cota finală a umpluturilor se realizează o nivelare şi compactare prin trecere cu

buldozerul, respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal prevăzute în proiect.

Taluzurile digurilor, cat si coronamentul vor fi înierbate cu un strat vegetal de 20 cm

grosime (taluzurile digurilor mal stâng + drept incinta, precum si restul de taluz udat
neprotejat cu geogrila).

3. Consolidare taluz udat dig cu saltele antierozionale

Pentru armarea pamantului cat si pentru stabilizarea stratului vegetal de pe taluze

se va folosi saltea antierozională realizată din polietilenă si armatură ce constituie un suport

uşor, elastic şi rezistent pentru malurile supuse eroziunii.

Pentru punerea în operă a saltelei antierozionale sunt necesare următoarele operaţii:

3.1. Nivelarea taluzului care urmează să fie protejat. Se va asigura un taluz plan, fără
discontinuităţi. Acoperirea taluzului nivelat cu un strat de 10 cm sol vegetal ales dintre solurile
disponibile cele mai fertile.

3.2. Săpături pentru fixarea geogrilei :şanţ pe coronament fixare saltea şi excavaţii
grinda din beton fixare la baza digului. În acest caz se vor executa operaţiuni de cofrare şi
betonare a grinzii de reazem de la baza digului.

3.3. Rularea şi montare saltelei pe taluz.

Saltelele adiacente se montează petrecându-le una peste alta. Materialul este aşezat
paralel cu direcţia de curgere pentru canale/ taluze mici şi perpendicular pe direcţia de
curgere pentru canale sau maluri mai abrupte.

Îmbinările dintre role trebuie realizate în aceeaşi direcţie, cu direcţia de curgere a apei
suprapunându-se capătul fiecărei role peste partea superioară a următoarei role.

3
 Dacă salteaua antierozională este poziţionată perpendicular pe direcţia de curgere,
acestea se suprapun astfel încât marginea din aval să fie ancorată sub marginea din amonte.

Se fixează salteaua pe taluz cu ajutorul ancorelor metalice care pot fi gata

confecţionate (sub formă de U de minim 30 cm (2 x 30 cm lungime), Ø 8 mm şi capse
metalice pentru ancorarea saltelei pe taluz) sau se confecţionează pe şantier din fier beton Ø
10 profilat pe lungimea de 0,7 m . Ele se amplasează cu o densitate de 1 buc/mp astfel :

- la partea superioara – pe coronament se ingroapa (ancoreaza) intr-un sant cu

adancimea de 30 cm, pe 1 m latime, dupa care santul se umple si se compacteaza.

- la partea inferioara – in zona consolidarii de mal se ingroapa (suprapune) 1 m in

prismul de anrocamente

- în zona in care nu exista prism de anrocamente se fixeaza cu o grinda din beton

cu dimensiunile 0.40 x 0.70 m

Se strâng ancorele prin sârma ţesută şi se aduce la acelaşi nivel cu suprafaţa solului
pentru a asigura o rezistenţă maximă la smulgere şi o stabilitate a versantului.

Atât partea superioară, cât şi partea inferioară a saltelei se fixează în teren.

3.4. Se însămânţează taluzul cu sămânţă selecţionată, de bună calitate, potrivită

condiţiilor climatice din zonă. Soiul ales trebuie să aibă rădăcini lungi şi puternice pentru a
forma împreună cu salteaua o îmbrăcăminte rezistentă. Se aruncă sol vegetal pentru a
acoperi neuniformităţile saltelei cca.5 cm. Se însămânţează din nou. Se nivelează uşor
suprafaţa solului.

4. Consolidare de mal cu prism de anrocamente

La asigurarea stabilităţii amprizei digului care traversează zone joase, precum şi braţe
părăsite, s-au proiectat consolidări de maluri care constau din prism de anrocamente fundat
pe saltele din fascine.

- prism din anrocamente - cu înalţimea de h=1.5 m cu greutatea anrocamentelor

g=300 ÷ 500 kg, avand o secţiunea trapezoidală - laţime la coronament 1.50 m

- taluze: -1:1,5 m spre apă şi1:1,1 spre incintă

- saltea de fascine - cu grosimea de 0.30 m si lungimea libera de 2.00 m

Cota de fundare a prismului din anrocamente este la cota talvegului albiei râului
Moldova, salteaua de fascine pozându-se sub cota talvegului natural.

4
 Tehnologia de execuţie comportă următoarele etape:

a) Trasarea axului. gabaritarea lucrării si marcarea prin reperi vizibili ;

b) Excavaţii în albie conform dimensiunilor din proiect;

c) Îndepărtarea materialului excavat şi sistematizarea lui în zonele joase din

zonă;

d) Realizarea saltelei de fascine şi pozarea acesteia in teren;

e) Realizarea prismului din anrocamete cu greutatea pietrei > 150 kg/buc. la

dimensiunile din proiect;

Cilindrii de fascine se confecţionează din nuiele subţiri şi au diametrul de 15 cm.

Legarea nuielelor în suluri se face prin strângerea acestora pe perimetrul mănunchiului

cu sârmă de oţel moale neagră, de 2 mm, legarea executându-se din 30 în 20 cm, iar
extremităţile la 15 cm de capete. În mod curent sulurile vor avea lungimea de 4 – 6 m

Fixarea şi lestarea saltelei pe amplasament se face cu piatră brută aşternută uniform

pe suprafaţa acesteia. Lestarea fiecărei bucăţi de saltea se va executa din aproape în
aproape. Piatra brută pentru lestare se va aşterne la început manual, de pe mal sau de pe
platforma plutitoare, iar apoi mecanizat, cu macara echipată cu cupă graifer. Se va urmări ca
bucăţile de saltea să fie apropiate şi să se aştearnă uniform pe fundul albiei, fără să se
formeze bucle.

După ce au fost lestate saltelele pe o lungime de până la 25 m, se va trece la execuţia

prismului de anrocamente

Se va avea în vedere ca salteaua de fascine să fie prinsă sub prismul de anrocamente,

conform secţiunii proiectate.

Anrocamentele se execută prin aşezarea pietrei pe suprafaţa pregătită. Piatra de

anrocament va fi aşezată printr-o singură operaţie evitând dislocarea materialului aşternut
anterior. Nu se va aşeza piatra din anrocament prin metode care pot cauza spargeri sau
degradări ale suprafeţei pregătite. Pietrele individuale vor fi aşezate sau rearanjate mecanic
sau manual, astfel încât să se obţină o densitate uniformă a masei de anrocament, cu o
suprafaţă rezonabil de netedă

5. Praguri de fund

Lucrările de stabilizare a talvegului albiei constau din realizarea a 9 praguri de fund.

Acestea se vor executa din prism de anrocamente cu latimea de 5.00 m si adancimea de

1.00 m fata de cota talvegului albiei, taluze 1:1 greutate anrocamente g=150 ÷ 300 kg/buc,
5
fundat pe strat suport de geotextil 600g/mp. Pe ambele maluri ale pragurilor se vor executa
consolidări din anrocamente amonte 5 m şi aval 10 m.

Etapele de execuţie sunt următoarele:

a) Trasarea axului lucrării si marcarea prin repere vizibile încât sa se poată

măsura distanta dintre praguri;

b) Realizarea excavaţiilor în albie conform dimensiunilor din proiect;

c) Îndepărtarea materialului excavat din prag si sistematizarea lui in zonele

joase din zona;

d) Pozarea materialului geotextil

e) Umplerea cu anrocamente din piatrã brutã sortatã a pragului;

Se începe cu trasarea axului prismului şi pichetarea amprizei acestuia, după care se

execută excavaţiile la cota de fundare şi secţiunea prevăzută în documentaţia tehnică.
Materialul rezultat din săpătură se va transporta în zona de ampriză a digurilor proiectate.

După atingerea cotei de fundare a pragului se aşterne materialul geotextil, care se

întoarce, pe grosimea pereului, pe prismul de anrocamente.

Se aşează anrocamentul în prism, mecanizat şi se rănguieşte pentru a fi aranjat mai

bine. Spaţiile dintre anrocamente se umplu cu piatră de dimensiuni mai mici de 300 kg, pentru
a se realiza secţiunea proiectată a prismului şi la cota superioară prevăzută în documentaţia
tehnică.

6. Traverse de închidere braţe părăsite

În vederea închiderii braţelor părăsite se vor executa traverse de colmatare din

geocontainere umplute cu balast şi balast stabilizat cu ciment (100kg/mc balast)

Tehnologia de lucru comportă următoarele etape:

a) Trasarea axului lucrării si marcarea prin reperi vizibili;

b) Umplerea geocontainerelor / saci tip E cu material din zona (balast si

nisip);

c) Pozarea geocontainerelor în zona de colmatare a braţelor.

6
 După trasarea şi gabaritarea secţiuni supusă închiderii, lucrările de terasamente
prevăzute a se realiza în vederea obţinerii secţiunii proiectate vor urma aceeaşi procedură
tehnică ca la reprofilare albie.

Umplerea geocontainerelor se face folosindu-se o pâlnie de tablă cu capacitatea de 1

mc, fixată pe un cadru prevăzut cu şine la partea inferioară. Pâlnia are o „gură” de formă
circulară prevăzută cu o bordură, de care se prinde geocontainerul, folosindu-se o centură
metalică. Pâlnia se încarcă cu ajutorul unui excavator şi trebuie prevăzută cu o clapetă
acţionară manual care să permită descărcarea controlată a materialului de umplutură în
geocontainer. Încărcarea manuală este teoretic posibilă, însă complet nepractică. Odată ce
geocontainerul este umplut, pâlnia este trasă cu excavatorul în faţa geocontaninerului deja
umplut, se fixează şi umple următorul geocontainer şi tot aşa, astfel încât la final
geocontainerele sunt aliniate sub forma unor şiruri regulate. Umplerea se face cu balast şi
balast stabilizat cu ciment 5%. Gradul de umplere este de 80%, lucru care permite adaptarea
corespunzătoare a geocontainerelor la geometria stratului de pozare.

Coaserea la gură a geocontainerelor, după umplere, se face folosindu-se o maşină

electrică portabilă, echipată cu mosoare de şnururi din material sintetic (la cerere se poate
asigura şi coaserea cu acest tip de maşină).

Manevrarea sacilor după umplere trebuie să fie făcută folosindu-se un graifer. După
umplere şi poziţionare, dacă peste ultimul strat de geocontainere se aşterne un strat de balast
de 50 cm grosime, se poate circula cu mijloace mecanizate, ceea ce face posibilă abordarea
unei construcţii cu specific hidrotehnic în tehnologia „prin înaintare”.

Materia primă folosită în procesul de fabricare a geotextilelor este polipropilenă din

fibre virgine.

Saci din geotextil - umpluti cu material din albia raului (balast si nisip), se aşează
suprapuşi in sistem alernativ, stratul inferior consta in 2 saci peste care se aşeaza 1 rand de
saci; randul superior de saci va avea un amestec din nisip – balast cu ciment pentru protecţie
impotriva deteriorarilor ulterioare (100 kg / 1 mc).

Amplasamentul traverselor de închidere a bratelor părăsite se va stabili exact la data

execuţiei, functie de evolutia albiei si de modificarile geomorfologice ale acesteia.

8. Subtraversări dig

În scopul evacuării apelor de suprafaţă provenite precipitaţii şi stocate în incinta

Îndiguită, în corpul fiecărui tronson de dig mal stâng se vor aplasa subtraversări cu Dn
1000 mm. Fiecare subtraversare este prevăzuta cu clapet de închidere spre râu si batardou
spre incinta.

Operaţiunile tehnologice sunt:

7
 a) Trasarea axului lucrării si marcarea prin reperi vizibili (axul longitudinal al
lucrării şi gabaritarea amprizei);

b) Realizarea excavatiilor pentru pozarea conductelor începând din aval

spre amonte;

c) Montarea cofrajelor necesare realizarii pintenului amonte / aval, radierului

subtraversarii si radierul timpanului;

d) Turnarea betonului in radierul fundatiei;

e) Pozarea conductelor subtraversarilor;

f) Montarea cofrajelor necesare realizării nişei batardoului, timpanului

subtraversărilor si inelelor conductelor;

g) Turnarea betonului în nişa batardou, timpan clapet şi inele conducte;

h) Demontarea cofrajelor după întărirea betonului;

i) Montarea clapetelor si vanelor spre incinta;

Se umple tranşeea subtraversării manual, compactându-se cu maiul de mână până la

1 m deasupra generatoarei superioare a tuburilor.

Se finisează taluzurile şi se vopsesc părţile metalice. Se face verificarea funcţionării

echipamentelor hidromecanice.

Operator economic:

8
9