3.

Clasificarea lucrarilor de pamant

Prin lucrarile de pamant(terasamente) se inteleg lucr de sapaturi in teren nat(deblee),

umpluturi(rambleuri), de nivelari, de compactari etc. Lucr de ctii din pam pot fi
permanente(baraje, diguri, canale etc) sau provizorii(se demoleaza sau pot fi incorporate in
ctia definitiva). Procesul complex de executare al lucrarilor din pam e acl din urm categ mai
imp de lucr: I)lucrari de pregatire: lucr de trasare, de defrisare, de scarificare, de decapare a
stratului veg; II)lucr auxiliare: de indepartare a apelor (epuismente, desecari), de deviere a
apelor, de sprijinire a peretilor sapaturii; III)lucr principale(de baza) - constau in saparea
pam, incarcarea, transportul, descarcarea, imprastierea si compactarea acestora.

I)Lucrari de pregatire: 1.lucr de trasare: trasarea lucr are scopul de a materializa pe teren a
axelor contururilor, a amprizei sapaturilor si umpluturilor si a cotelor de nivel fata de reperul
principal de cota zero. Trasarea se realiz in 2 etape: -prima etapa se realiz in procesul de
proiectare a ctiei si contine aplicarea pe teren a axelor pp ale ctiei si reperajul acestora; -etapa
a 2-a se desf in procesul de executie a ctiei si consta in trasarea axelor secundare cu aj carora
sa se poata trasa apoi pe teren formele geom ale dif parti de ctie. Pt trasarea in plan sunt
necesare: planl general al zonei amplasamentului ctiei, pl gen al sectorului unde se va realiz
trasarea la scara mare, profil longitudinal prin axa lucrarii si un nr suficeient de profile transv,
planuri de trasare cu fixarea reperelor pp, tabele cu coord pctelor traseului si leg acestora cu
reperele curente si cu cele de precizie. Pornind de la aceste repere se traseaza prin mas de
planimetrie si nivelment axele pp si sec ale ctiei materializand pe teren aceste axe, cat si
ampriza, pantele si cotele de nivel la care tre sa se ajunga.

2.Lucr de defrisare a terenului: defrisarea e op de curatare a terenului de vegetatie pe toata

supraf unde se va amplasa ctia. Se poate exec in m m moduri, in fct de diam vegetatiei si de
densitatea acesteia: -pt taierea arbustilor si a tufisurilor cu diam tulpinii 10cm, in cazul
defrisarii pe supraf mari se fol un echipament special (DEFRISOR), montat pe un tractor cu
senile.

1=cormana, 2=cutite de taiere, 3=brate de prindere pe tractor, 4=brida de sustinere+

articulatie.

Scoaterea radacinilor din teren in cazul in care nu sunt prea adanci si prea puternice se realiz
cu buldozerele. Arborii cu diam>de 40cm se scot cu tot cu radacini, folosindu-se echipamente
specialde de dezradacinat.
1=cadru, 2=placa frontala, 3=dinti, 4=brate de prindere, 5=brida de prindere.

Mod de lucru: cu echipamentul ridicat in poz max tractorul impinge asupra arborelui pala il
inclina la30-400 si il dezradacineaza partial Se coboara apoi echipamentul si se infige in teren
in zona radacinii, dupa care pri ridicare si impingere se realiz dezradacinarea completa.
Prductivitatea este de 20-60 arbori pe schimb. Se fol pt dezradacinat arbori cu diam 1m. Pt
arbori cu diam>1m pt dezradacinare se fol concomitent actiunea de tractiune cu cablu si
impingerea cu utilajul de dezradacinat. Pt extragerea buturugilor se fol dif procedee:
extragerea cu cablu actionat pe tractor pe senile, extragerea cu cleste actionat de excavator, cu
gheara de scarificator sau cu aj explozibililor.

4.Tehnologia de scarificare a terenului:

Dupa eliberarea terenului de vegetatie, daca e cazul se executa operatia de scarificare.

Aceasta are rolul de a afana terenurilorlor compacte de categoria 4 si 5 pt a asigura o
productivitate normala pt utilajele care urmeaza sa execute operatiile de sapare.

Scarificatoarele au organe de lucru sub forma de dinti. Ele pot fi tractate sau purtate.
Scarificatorele purtate sunt utilizate mai mult datorita manevrabilitatii superiaore si greutatii
mai reduse. Scarificatorul hidrauluic montat pe un tractor cu senile e alcatuit din urmataorele
parti copmonente:

1-tractorul 2-cadru 3-dinti pt scarificare 4-sist hidraului 5-articulatie

Scarificator

Masa aprox 3tone. Pt a reduce timpul consumat cu intoarcerile neproductive la capetele

traseului se recomanda ca scarificarea sa se realizeze pe sectoare cat mai lungi. Scarificare se
relizeaza prin mai multe etape (treceri).Dinti au posibilitatea de a se apropia sau indeparta
functie de antura terenului, dintii pot fi in nr de 3 sau 5. Productivitatea variaza in limite largi,
fiind cuprinsa orientativ intre 500-2000 m3/ora pt lungimile traseului de lucru

100-500m, functie de natura terenului si puterea tractorului.

Tehnologia de decapare (decopertare) a stratului vegetal: op de decapare arerolul de a

indeparta stratul vegetal de pe supraf de teren care urmeaza a fi cupata de lucr de ctii sau de
pe supraf gropilor de imprumut in vederea amplasarii ctiilor sau pt evitarea amestecarii
materialelor extrase din cariere si balastiere cu mat veg. Resturile veg (ramuri, cremgi, paie,
coceni, tulpini etc) prezente in corpul lucr de umplutura pun in pericol ctia si mai ales
exploatarea ei pt k vegetatia in lipsa aerului si a luminii intra in putrefactie si creeaza goluri
prin care apa se infiltreaza si circula cu usurinta. Stratul vegetal se indeparteaza pe o
adancime de 10-15cm si se depoziteaza la distante mici de ampriza lucrarii. Dupa terminarea
lucrarilor, poate fi fol la umplerea gropilor de imprumut sau la imbracarea taluzurilor.
Indepartarea stratului veg se executa cu buldozere, gredere, autogredere, screpere.

5.Tehnologia lucr. auxiliare pt realizarea terasamentelor. In vederea asig. conditiilor

normale de desfasurare a lucr de c-tii, e necesar sa se realiz un sist de aparare impotriva
patrunderii apelor din precipitatii, in ampriza lucr precum si pt indepartarea apelor care
stagneaza pe teren Pt evitarea apelor in gropile de fundatii si pt evitarea degradarii taluzurilor
de apa provenita din precipitatii sau topirea zapezii se const santiri deschise pt interceptarea
acestor ape si pt dirijarea debitului interceptat in afara zonei lucrarii.Se poate si indigui zona
respectiva.

Evacuarea apelor din sapaturi: Atunci cand cota fundului sapaturilor se gaseste sub nivelul
panzei de apa freatica, e necesar sa se procedeze la coborarea nivelului apei freatice pt a
asigura cond. de lucru la uscat .Aceasta operatie se poate realiza prin drenarea gravitationala
cu ajutorul puturilor de adancimi. Se executa frecvent puturi de adancime cu coloane forate in
lungime de pana la 30m , care patrund in stratul acvifer. In aceste puturi se coboara pompe cu
ax vertical, cu motor submersibil inecat.

Parti componente: 1-pompa centrifuga cu ax vertical , 2-sita filtranta, 3-motor electic.

In cazul terenurilor prafos- argiloase avand k= 10-3- 10-7cm/s , drenarea gravitationala este
insuficienta si de aceea se folos drenarea prin puturi vacumate.

Puturile vacumate se executa prin infingerea hidraulica a unei coloane speciale, procedeu
ce asigura realizarea unei gauri de foraj de diam > diam coloanei. Spatiu dintre foraj si
coloana se umple cu material filtrant.La suprafata terenului, pe o adancime de aprox 1,5m se
raealiz und din argila plastica, compactata, pt a izola forajul fata de aerul atmosf. Apa este
extrasa din teren si evacuata cu ajut unei pompe de vacumare(de vid) Puturile formeaza de
regula o linie inchisa in jurul lucrarii.

6.Instalatii cu filtre aciculare se folseste pt lucrari de epuismente relizate gravitational sau

vacuumatic.
1-cap hidraulic 2-coloana perforata 3-tuburi prelungitoare 4-racorduri flexibile 5-colector de
aspiratie 6-rezervor cu 3 camere 7-pompa de vacum 8-pompa centrifuga. Curba de depresie
trebuie adusa sub cota fundului sapaturii. Filtrele sunt elementele active ale instalatiei.
Filtrele se introduc in teren de-a lungul sapaturii sau dupa un contur inchis la distanta de 0.5-
2 m unul de altul si la o adancime de max 7m, in vederea coborarii de panza freatica

1-tub central 2-coloana perforata 3-ejector 4-disc mobil 5-bila de cauciuc

In faza 1 se realizeaza infigerea hidraulica a filtrelor prin forare cu apa sub presiune. Pt
executare acestei operatii, instalatia de infigere trebuie sa asigure debitul de apa si presiunea
corespunzataore in raport cu natura si consistenta terenului. In care s einfig filtrele. Cu o
pompa apa e trimisa sub presiune prin tubul central. Dataorita presiunii discul 4 se ridica si
inchide circulatia intre tubul central si coloana perforata, iar bila 5 cade deschizand orificiul
frontal si permitand jetului de apa sa iasa cu presiune. In timpul infigerii filtrului acestiuia i
se imprima si o miscare de roatatie a i sub actiunea jetului de sapalare se realizeaza o gaura
de foraj de diametrul 20-25cm Dupa atingerea cotei de infigere pompa se opreste si intre
coloana filtrului si foraj se toarna pietris margaritar. La suprafata pe o adancime de 1.5m se
realizeaza un dop din argila palstica compactata care sa izoleze filtrul fata de patrunderea
aerului atmosferic.

Faza II, ca uramre a depresiuni create de pompa de vacum discul 4 cade pe suportul sau
deschizand spatiul dintre coloana perforata si tubul centrtal iar bila de cauciuc se ridica si
inchide orificiul de trecere. Apa din teren este aspirata prin coloaan perforata si prin tubul
central, iar de aici prin racordul flexibil ajunge in colector si apoi in camera de aspiratie a
rezervorului cu 3 camere. Din rezervor apa e evacuata in afara zonei iar aerul e expulzat. In
cazul drenarii gravitationale dupa amorsarea instalatiei pompa de vacum poate fi oprita. In
timpul functionarii instalatiei de drenare prin coborarea nivelului apei subterane e posibil ca
unele filtre sa absoarba aer, aceasta situatie se recunoaste datorita vibratiilor puternice ale
racordului flexibil.Filtrele respective trebuie izolate fata de restul instalatiei prin inchiderea
vanei de legatura cu colectorul de aspiratie pana la eliminarea cauzelor care determina
patrunderea aerului in instalatie. Prezenta aerului in instalatie reduce considerabil eficienta
pomparii.

7.Lucrari de sprijinire a peretilor sapaturii Executarea sapaturilor cu pereti inclinati dupa

unghiul de taluz natural al terenului nu e economica. Iar in alte cazuri nu este nici posibila
d.p.d.v. tehnic. Se impune sprijinirea peretilor sapaturilor .pt terenuri cu inaltimi marisi pt
terenuri cuumiditate natural se recoamnda sa se execute sprijiniri astefel: -h sapatrua <3m se
recomanda sprijiniri discontiue ori interspatii de un dulap - h saaptrua >3 m se recoamnda
sprijiniri continue fara intersaptii.

1-dulap 2-spraituri 3-dulap de laegatura

4-pane

In cazul elementelor montate si nestabile, sprijinirile indiferent de tipul de elemnet se vor

executa fara intersaptii. Dulapii superiori se aseaza cu cca 0.15m deasupra terenului natural pt
a prevenii caderea pamantului sapat si depozitat pe amrginea sapaturii

Distanta intre sparituri 0.6-1m micsorandu-se catre fundul sapturii.

Functie de latimea sapaturii sprijinirile se imaprt: -sprijiniri cu saptii inguste

-sprijiniri cu saptii largi( adancimea sapturii e mica in raport cu dist dintre pereti

Sprijinirea sapaturilor in spatii largi sprijinirea nu se mai paote realiza din perete in perete
datorita dist mari dintre pereti. Atunci sprijinirea sapturii se realizeaza cu contrafise, montanti
verticali si tiranti.

A 1-dulap de retinere 2-dulap de legatura 3-contrafise 4-tarusi

B 1-dulap de retinere 2-montanti verticali 3-tirant 4-tarus

In situatia sapaturilor cu adancimi mai mari se poate prevede 2 sau mai multe randuri de
contrafise. Sist. de sprijinire cu contrafise ocupa mult spatiu in zona sapaturilor. Cand spatiul
este necesar pt realizarea c-tiei si nu exista spatiu suplimentar disponibil , se poate rezolva
sprijinirea peretilor sapaturii utilizand montanti verticali si tiranti. Ancoraea tirantilor in teren
se face la o distanta min. care se determina tinand seama de unghiul de frecare interna a
terenului respectiv conform schitei B

8.Sprijinirea peretilor cu palplanse

Planpalnsele sunt o categorie special de elem pt sprijiniri verticale , aceste sunt infipte in
teren inainte de executarea sapaturii sau concomintent cu realizarea acesteiea cu scopul de a
foram pereti continui care sa protejeze incinta sapaturii fata de presiunea terenului si a
infiltratiilor de apa.Sprijinirile cu palplanse asigura conditii si pt realizarea sapat sub nivelul
apei.

Planpalnsele pot fi realizate din lemn b.a, metal, alegerea materialuli fiind det de nat lucrarii
si de marimea solicitarilor. Folosirea palplanselor e recomandata in cazul sapaturilor cu
adancime mare care depaseste nivelul apei freatice.

Utilizarea palnpalnselor metalice (cele mai perforamnte) are o serie de avantaje:-se pot
recupera si refolosi la alte lucrari -s epot realiza usor incinte cu contur curb sau poligonal-
sunt f rezistente -pot fi infipte in terenuri tari fara a falmba, deforam sau rupe.

Planplansele metalice au latimi pana la 45cm, gros 25mm, lug 35m. Se executa din profile
laminate obisnuite, cu forme I, U, S, Z sau cu forma special: tip Senella, tip Larsen.

Palplansele se infig in teren prin batere cu ciocane mecanice

(actionate de mot electrice)Metode modene de infigere: prin vibratie, hidraulica, elecro-
osmoza. La infigerea hidraulica se foloseste un jet de apa sub presiune care sapala terenul de
sub varful planplansei.

Electro-osmoza se foloseste la infigerea planplanselor interenuri

argiloase .

9.Tehnologia executarii excavatiilor si umpluturilor pt terasamente realiz la uscat.

Sectiunea transversala (profil transv)- reprezentarea proiectiei ortogonale obtinuta prin
sectionarea verticala transv a lucrarii respective. Sectiunea longitudinala(prof
long)- proiectia ortog obtinuta prin sect longit a lucrarii.. Baza lucrarii(ampriza)- supraf de
teren ocupata de lucrarea respect(1)

Coronamentul umpluturii- supraf oriz care delimit partera sup a lucrar de umplutura.
Taluzurile- supraf laterale ale umpl sau sapaturii si care au diferite pante(3si 4). Panta
taluzului este linia de intersectie a partii inferioare a taluzului cu supraf terenului(5).
Bancheta -este o umplutura de pamant executata in scopul mentinerii curbei de infiltratie in
interiorul umpluturii princip dig sau baraj in conditiile reducerii volumului de
terasamente(6).Cavalierul-e un depozit proviz realizat cu excedentul de pamant d la lucrarile
de sapatura si care nu se folos la realiz umplut.(7). Berna- platforma sau supraf oriz intre
piciorul taluzului umplut si marginea sapat(8). Groapa de imprumut -zona de sapaturi situata
de-a lungul umpluturilor din care se extrage pamant pt realiz umplut(9)

Clasificarea excavatoarelor. Sunt masini autopropulsate folos la execut de baraje, diguri,

regularizari de rauri, consolidari de maluri, sapaturi pt fundatii, extragerea de materiale din
cariere si balastiere, incarcarea unor materiale in mijl de transp.Criteriile dupa care se aleg tip
de excav folos pe un santier: -natura si umiditatea teren in care se sapa, -poz frontul de lucru
fata de niv teren nat, -vol si caract lucr de teras, -caract tehnico-functionale ale dif tip de
excav , -parcul de mijl de transp de care se dispune. Excav se clasif dupa mai multe criterii:

-dupa caractereul procesului de lucru(excav cu actiune periodica(cu o sg cupa), excav cu

act continuua(cu mai multe cupe)) - dupa sist de deplasare (excav pe roti cu pneuri, excav
pe senile, excav pe cai de rulare, excav pe platf plutitoare) - dupa sistemul de
actionare(excav cu mot cu ardere interna(diesel), excav cu act electrica, excav cu mot Diesel
electrice, excav cu sist Diesel-hidraulic, excav cu act pneumatica (puse in funct de forta
aerului comprimat produs de electrocompresoare)- dupa sist de comenzi ale mecanism de
lucru ( excav cu act mecan prin cabluri, excav cu act prin comenzi hidraulice la care act
partilor mobile se face cu pompe hidraulice, excav prin comenzi combinate:mec si hidraulice,
mec si electrice, mec si pneumatice.)-dupa echipament de lucru al excav cu o sg
cupa (excav cu cupa dreapta, excav cu cupa inversa, excav cu echip de draglina, excav cu
echip de graifer, excav cu echip de macara, excav cu ciocan derocator)- dupa directia de
deplasarea cupelor,excav cu mai multe cupe pot fi :excav cu sapare transv, excav cu sapare
longitud.

10.Excavatorul cu cupa dreapta

Excav cu cupa dreapta sunt folosite pt executia de sapturi in frontul de lucru situate in general
deasupra nivelului terenului pe care sta exacavatorul, incarcarea materialuli sapat putand sa
se faca cu mijloace de transport care se gasesc desupra, sub sau la acelasi nivel cu
excavatorul. Un excavator e foramt din 3 subansambluri principale: A-cadrul inferior cu
mecanismul de deplasare B-platforma rotitoare cu sit de actionare

C- Echipamentul de lucru
1-sageata 2-bratul 3cupa 4-fundul cupei 5-cablul de deschidere al cupei

6-dintii cupei 7-sist de tiranti 8-cablul de ridicare/coborare 9-troliul principal 10-mecanism de

impingerea al bratului

11-cablul de revenire 12-coraoana dintata 13-pinionul de atac 14-platforam rotitoare 15-

cablul pt modificarea inclinarii sagetii. D.p.d.v. cinematic excavatorul su cuoa dreapta e
alacatuit din urmatoarele mecanisme:

-de ridicare/coborare al cupei -de impingerea al cupei in frontul de lucru -mec de modificare
a deschideri/ inchiderii sagetii -mec de rotire a paltformei rotitoare -mec de deschidere a
fundului cupei -mec de deplasare a excavatorului.

Procesul de lucru al excavatorului cu cupa dreapta decurge astfel:

Excav se apropie de frontul de lucru pana la o dist potrivita a i impigand bratul cupei pt
sapare acesta sa nu fie deplasat la limita maxima iar la retragerea bratului cupa sa poata fi
deplasata fara sa loveasca sageata excavatorului. Se roteste pkatforma cu cabina de comanda
pana cand pozitia sagetii ajunge perpendicular pe frontul de lucru. Prin salbirea cablului 8
bratul impreuna cu cupa coboara la baza frontului de lucru Se actioneaza concomitent asupra
cablului 11 pt impingerea cupei in teren si asupra cablului de ridicare . Dintii cupei patrund in
teren si taie o brazda care intra in cupa. Dupa umplerea cupei se retrage bratul, actionad
cablul 11 pt ca dintii cupei sa nu mai fie in contact cu terenul si se roteste platforam
excavatoruli pana cand cupa ajunge deasupra punctului de descarcare, se deschide fundul
cupei actionand cablul 5. Dupa golirea cupei se roteste platforam in sens invers , aducandu-se
paltforam in pozitia initiala de sapare. Prin coborarea brusaca a bratului si cupei, fundul cupei
4 se inchide datorita greutatii proprii si se inchide ciclul de sapare iar ciclul se reia.

Pt exploatarea ratioanal a excavatoruli e necesar ca inainte de inceperea lucrarilor ca sa se

traseze si sa se materializeze pe teren axele pt cursele excavatorului si sa se amenajeze
drumurile provizorii necesare pt transportul materialuli sapat.In cazul cand inalt front de
lucru e mai mare decat cea neces pt umplerea cupei la o cursa si daca pam prezinta tendinta
de surpare sau prabusire in cazul saparii de jos se recom ca initial excav sa sape la baza front
de lucru pt a determ prab acestuia.si a usura oper ulterioare.

11.Caracterist tehnico-functionale:
 1) capacit cupei q se expr in l.In expl se gasesc unele tip de excav
care au cupe de schimb de dif capacitati: -cupa de capacit normla, -cupa de capacit marita pt
lucrul in teren usoare, -cupa cu capacit redusa pt lucr in teren tari.

2)raza max de sapare Rs=dist in plan oriz de la axul de rot al excav pana la varf dintilor
cupei, cand bratul exac se exprima in afara in poz max.3)inalt max de sapare Hs =dist in plan
vert de la baza excav pana la dintii cupei, cand bratul excav e ridic in poz max.4) raza max de
descarcare Rd=dist in plan oriz de la axul de rotatie pana la mijl cupei cand bratul este
ridicata in poz max.Caract determ dist max la care se poate situa axul drumului de acces pe
mijl de transp Rd<Rs 5)inalt max de descarc Hd= dist pe vert de la baza excav pana la partea
inf a fundului cupei cand cupa e deschisa si ridicata in poz max.Descarc se face de la o dist
mica 0,5-1m pt a nu genera socuri mari mijl de transp.

Procedee de execut a sapat cu cupa dreapta:1)saparea prin curse longitudinale

consecutive: Prin acest procedeu sapar se exec pe intrega lung a front de lucru(debleu) cu
incarc pam in mijl de transp amplas lateral.Drum pt acces mijl de transp se realiz paralel cu
direct de deplas a excav, la o dist max eg cu raz de desc. Curs excav situate la acelasi nivel

trebuie parcurse in sens invers de la capatul cursei precedente

2)Saparea frontala. Se executa direct pe intreaga latime a front de excav, iar mijl de transp
circ la niv platf de lucru a exav, venind pe la spatele acestuia

Se recom si in cazul debleelor scurte avand taluzuri cu panta mare si adanc mica care permit
amenaj pe mal a drum de acces pt mijl de transp.Dist intre marg front de lucru si roata mijloc

de transp treb sa fie de cel putin1m

3)Sapatura in trepte Se recom atunc cand sapat are adanc mare. Dupa execut unei curse ,
excav se intoarce incep o noua cursa de sapare la un alt nivel pana cand se realiz sapat pe
intreag sect transv. Se poate aplic si lucr simultan cu mai multe excav in front de sapare
decalate a.i. excav si mijl de trans sa nu se deranj reciproc
12.Excavatorul cu cupa inversa.

Exca. cu cupa inversa se utilizeaza la executarea traseelor, a gropilor de fundatie avand in

general adancimea maiamri de 6-8m. In taote cazurile frontul de lucru se gaseste sub nivelul
platformei pe care sta excavatorul. Pt a transf un excavaot cu cupa dreapta actionat prin cablu
intr-un excavator cu cupa inversa se inlocuieste sageata, bratul, cupa si se monteaza un stalp
suplimentar de sustinere in partea anteriaora a paltformei rotitoare. Acest exc este alcatuit tin
uramtaorela parti principale.

1-sageata 2-bratul 3-cupa 4-stalpul suplimentar 5,7-sistem de scripeti

6-tije rigide 8-cablul de ridicare 9-cablul de tractiune 10-roal de ghidaj 11-rola cupei

Modul de lucru al excavatorului cu cupa inversa:Prin strangerea cabluli 8 se salbeste

cablul 9 cupa impreuna cu bratul sunt aduse in prelungirea sagetii prin eliberarea treptata a
cabluli 8 cupa este coborata in frontul de lucru de unde cu ajutorul cablului 9 este trasa
realizand taierea unei brazde care se incarca in cupa. Dupa umplerea cupei aceasta e ridicata
prin strangerea cablului 8 pan ala inaltimea necesara descarcarii. Prin eliberarea cabluli 9 si
strangerea cabluli 8 cupa este descarcata iar paltforam rotitoare este adusa din nou in pozitia
initiala La acest tip de excavator nu exista mecanism de impingerea a cupei in teren si din
acest motiv durata cicluli de lucru e mai lunga cu 10-15% decat la excavatorul cu cupa
dreapta si are o productivitate mai amre.

Met de exec a sap cu excav cu cupa inversa : -in caz spatiilor largi(sapare transv)

- in caz spatiilor inguste(sapare longitud)

Saparea laterala se efect prin deplas paralela a excav cu planul de lucru.Latimea sapaturii se
limiteaza la val max a razei de sapare.Excav se gaseste intr-o poz mai putin stabila pt ca sapat
se executa perpend pe o direct a rotii. Saparea longitud se realz prin retragerea excav iar pam
se descarca in mijl de transp sau depozite provizoriide pam.In caz execut sapat adanci e
necesar sa se asig dist min de 2-4 m intre axul drumuli de acces pt mijl de transp si margin
peret de sapat pt a se evita prabusirea acestuia.

13.Draglina: Este utiliz pt execut de sapat sub nivelul platf pe care stationeaza exacv.
Descarc mater sapat se poate realiz in rambleu, in depozite proviz sau in mijl de transp.Se
utiliz pe scara larga la extragerea produs de balast de sub nivel apei.Ptrunderea cupei in
pamant se face numai sub actiunea greut proprii. Din acest motiv draglina poate sa dea
rezultate bune numai in terenuri usoare si mi.In cazul teren tari e necesar o
sacrificare.Draglina e alcat din :

Excav propriu zis a carui sageata se inloc cu alta 2 a carei lungim

este de 1.3-2.5 ori mai mare.Prin aceasta sageata i se asig draglinei o raza de sap mai
mare.Parti comp: 1-cupa 3-cablul de ridicare 4-cablu de tragere 5-cablu de manevra a sagetii
6,7-lanturi 8- rola cupei

Modul de lucru cu draglina Din poz ridicata a cupei 1 langa sageata 2, se folos cablul 4
prin care se produce balansul ei.Urmeaza slabirea cablul 3 , prin care cupa este aruncata ,
dintii cupei patrund in sol dator greutatii ei.Mentinand cablul 3 slabit, se trage cupa cu ajutor
cabl 4, astfel realiz saparea si incarca cupei.Duap umplerera cupei se efect ridicarea acesteia
si parte sup a sagetii cu ajut cablului 3 .Concomotent cu ridicarea , draglina se roteste
aducand cupa deasupora locului de descarcare.Pt ca in timpul de ridicare sa nu se produca
rasturanarea, cablul 4 se mentine franat iar aceasta prin intermed cablului de echilibrare 8 ,
mentine partea din fata a cupei ridicata.Cupa se goleste atunci cand se slabeste cablul 4 si ca
urmare cablul 8 inceteaza sa mai sustina partea din fata a cupei.Deoarece lantul 6 se prinde de
peretele lateral al cupei in spatele centrului ei de greutate cupa sub greutate prporie se roteste
inainte si se descarca.Dupa golire,draglina se roteste spre centrul de oper iar ciclul se
reia.Capacit cupei0.35-2.5 m.Cupa e deschisa la partea superioara si in fata.Muchea
peretului frontal si uneori si muchiile peretiilor laterali sunt prevaz cu dinti care au
varfuri din otel dur care se pot schimbaTaluzul I II are o panta variata care depinde de greut
cupei, de rezist la sapare .Pe mas ce adanc cupei creste cupa va ocupa o poz cat mai apropiata
de oriz si cand ajunge in poz ad de sap Hs nu se mai poate afunda

14.Procedee de sapare cu draglina -Prin sapare laterala -se efect prin deplas draglinei
paralel cu axa sapat.Acest procedeu se aplica at cand mat sapat se descarca in depozite
laterele.Prin acest procedeu rezulta o latime a sapaturii <raza de sapare Rs, iar adancimea de
sapare e limit la Hs

- Prin saapre frontala - se realiz pri retrag longitudinala a draglinei

pe axa sapaturii si descarcarea mater pe un singur mal sau amandoua.Latimea sapat poate
asig pana la 2Rs iar adanc sapat pana la Hs.Avantaj:-posibilit de a realiza sapat cu taluz
abrupte care nu se pot realza prin met saparii laterale datorita peric alunecarii taluz.

Sunt utilaje care poate fi utilizate att construcii, dar i pentru activiti de salubrizare.
Sunt foarte utile n situaiile n care se lucrez n spaii mici.
Miniexcavatoarele sunt utilaje eficiente pentru firmele care desfoar activiti de construcii sau
salubrizare n spaii foarte mici.
MiniExcavatoarele de vanzare sunt excavatoare compacte pe senile cu greutati
utile intre 1.5-7 tone. Sunt utilaje, performante, de mici dimensiuni si foarte eficiente. Mini
excavatoarele sunt utilaje extrem de versatile, compacte, usoare si foarte puternice. Acestea
pot lucra oriunde chiar si in spatii foarte inguste. Aceste utilaje ofera un confort sporit si
manevrabilitate mare pentru operator. Intretinerea este facila cu costuri reduse si
transparente pe toata durata de viata a utilajului. Valoarea de revanzare este mai mare ca si
la alte utilaje
Domeniu de utilizare: - MiniExcavatoarele de vanzare pe senile sunt
potrvite pentru lucrari mici si medii unde spatial de manevra este limitat
sau unde operatiunile de excavare sunt simple. Mini Excavatoarele sunt
utilaje recomandate pentru utilizatorii finali sau pentru companiile de
inchiriere. Activitati in domeniul constructiilor: excavare fundatii, lucrari de
aductiuni de apa si canalizare, excavare santuri pentru cabluri de curent si
internet, lucrari de amenajare si peisagistica.
Buldoexcavatorul Terex usureaz munca, n operatiuni de spare, manipulare, ridicare sau
ncrcare. Ofer versatilitate, precizie si confort operatorului fr nici un compromis al
activittii. Este conceput pentru livrare, are o precizie maxim, versatil, confortabil pentru
utilizator. Buldoexcavatorul Terex este unul dintre cele mai productive si versatile
echipamente de constructii. Puternic, cu fort excelent a cupei de ncrcare si putere de
ridicare, buldoexcavatorul Terex este potrivit pentru lucrri de spare, nivelare sau ncrcare.

Fie c este vorba de ridicare, ncrcare, nivelare, spturi, buldoexcavatorul Terex este
pregtit. Sistemul de atasare optional Terex asigur schimbarea accesoriilor pe
buldoexcavator fr efort, economisind timp si bani, iar cu elementele hidraulice auxiliare cu
functii unice si duble de actionare, utilizarea accesoriilor este mai usoar. Este usor de
manevrat avnd o raz de rotire cu o raz de bracare de numai 7,9 m la modelul 860 si 7,3
m la modelul 970.

Probabil cel mai complex utilaj pentru constructii, buldoexcavatorul

se poate folosi pentru o multitudine de lucrari in domeniul
constructiilor si de aceea este utilajul favorit al specialistilor
in domeniu. Fiind un utilaj versatil si multifunctional,
buldoexcavatorul, alaturi de o serie intreaga de accesorii utilaje
constructii necesare pentru folosirea sa, este de absoluta
necesitate pe santiere, atat de dimensiuni mici si medii cat mai
ales pe santierele mari, unde fluxul de lucru este continuu. Un
buldoexcavator se foloseste pentru sapaturi de santuri sau gropi,
incarcare de materiale, nivelari si amenajari de platforme, lucrari
care sunt practic inevitabile pe orice tip de santier.

In constructiile de case, sarcina cea mai frecventa pentru un

buldoexcavator este saparea fundatiei. Desi lucrarile necesita
finisaje manuale la final, buldoexcavatorul este un utilaj care va
sapa fundatia cu rapiditate si foarte eficient din punct de vedere
al costurilor. In functie de necesitati, puteti alege
buldoexcavatoare cu capacitati diferite, foarte fiabile si mai ales
eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, dar si din
punct de vedere al calitatii lucrarilor efectuate. Accesoriile care
se pot folosi impreuna cu un buldoexcavator sunt cupa
multifunctionala (se preteaza atat ca nivelator, lama de buldozer
sau dispozitiv de apucare), cupa universala fata care se foloseste
pentru remanipularea materialelor ramase necompactate, cupa cu
descarcare laterala (folosita in general pentru umplerea santurilor,
pentru nivelare sau pentru tuneluri), cupa cu descarcare la inaltime
(inaltime mare de descarcare, folosita pentru materiale cu densitate
mai mica).

Un alt tip de accesoriu foarte util pentru buldoexcavatoare sunt

furcile pentru paleti. Acest tip de furci se monteaza pe sistem
hidraulic de atasamente si sunt foarte utile atunci cand se lucreaza
cu greutati mari sau cu materiale de constructie care se livreaza la
paleti (caramida sau BCA). Cupa universala spate se foloseste si ea
foarte des, fiind adaptabila la variate tipuri de sol.

Probabil cel mai complex utilaj pentru constructii, buldoexcavatorul

se poate folosi pentru o multitudine de lucrari in domeniul
constructiilor si de aceea este utilajul favorit al specialistilor
in domeniu. Fiind un utilaj versatil si multifunctional,
buldoexcavatorul, alaturi de o serie intreaga de accesorii utilaje
constructii necesare pentru folosirea sa, este de absoluta
necesitate pe santiere, atat de dimensiuni mici si medii cat mai
ales pe santierele mari, unde fluxul de lucru este continuu. Un
buldoexcavator se foloseste pentru sapaturi de santuri sau gropi,
incarcare de materiale, nivelari si amenajari de platforme, lucrari
care sunt practic inevitabile pe orice tip de santier.

In constructiile de case, sarcina cea mai frecventa pentru un

buldoexcavator este saparea fundatiei. Desi lucrarile necesita
finisaje manuale la final, buldoexcavatorul este un utilaj care va
sapa fundatia cu rapiditate si foarte eficient din punct de vedere
al costurilor. In functie de necesitati, puteti alege
buldoexcavatoare cu capacitati diferite, foarte fiabile si mai ales
eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, dar si din
punct de vedere al calitatii lucrarilor efectuate. Accesoriile care
se pot folosi impreuna cu un buldoexcavator sunt cupa
multifunctionala (se preteaza atat ca nivelator, lama de buldozer
sau dispozitiv de apucare), cupa universala fata care se foloseste
pentru remanipularea materialelor ramase necompactate, cupa cu
descarcare laterala (folosita in general pentru umplerea santurilor,
pentru nivelare sau pentru tuneluri), cupa cu descarcare la inaltime
(inaltime mare de descarcare, folosita pentru materiale cu densitate
mai mica).

Un alt tip de accesoriu foarte util pentru buldoexcavatoare sunt

furcile pentru paleti. Acest tip de furci se monteaza pe sistem
hidraulic de atasamente si sunt foarte utile atunci cand se lucreaza
cu greutati mari sau cu materiale de constructie care se livreaza la
paleti (caramida sau BCA). Cupa universala spate se foloseste si ea
foarte des, fiind adaptabila la variate tipuri de sol.

Un excavator este un utilaj de spat pmnt i de extragere a balastului, nisipului, pietrei sparte
sau altor materiale din cariere sau locuri greu accesibile. Excavatorul efectueaz secundar sau
implicit i operaia de ncrcare a materialului excavat sau extras.
Organul de lucru pentru spare a excavatorului are form de cup, avnd pe muchia de tiere
montai un numr de 4 pn la 6 dini care asigur nfigerea cupei n pmnt.
Dup numrul cupelor, excavatoarele pot fi cu o cup sau cu mai multe cupe.
Excavatorul cu o cup are o funcionare ciclic iar excavatorul cu mai multe cupe are funcionare
continu.
Excavatoarele cu mai multe cupe se pot clasifica dup modul cum execut sparea n
excavatoare cu spare longitudinal i excavatoare cu spare transversal. Excavatoarele cu
spare longitudinal au lanul cu cupe sau roata de spare orientat n direcia de deplasare a
excavatorului. Excavatoarele transversale au echipamentul de lucru orientat perpendicular pe
direcia de deplasare a excavatorului.
Dup tipul acionrii lor, excavatoarele se mpart n trei categorii: mecanice, hidraulice i
mecano-hidraulice.
Dup sistemul de deplasare excavatoarele pot fi pe enile sau pe pneuri.

Compania Caterpillar isi are originea in secolul 19, cand Benjamin Holt si Daniel Best, ambii
constructori de utilaje menite sa imbunatateasca productivitatea in agricultura, hotarasc sa-si uneasca
fortele pentru a obtine o pozitie mai buna pe piata globala.

In acea perioada, agricultura era vazuta ca fiind principalul motor de dezvoltare economica si toate
eforturile se concentrau in acest sens. Ca atare, primul buldozer pe senile a fost creat de
Benjamin Holt in noiembrie 1904 cu o destinatie precisa: cresterea productivitatii muncilor agricole.

La sedinta foto organizata cu ocazia testarii, se spunea despre masina ca se misca precum un
caterpillar , in traducere omida, pentru ca urmarea forma terenului. A continuat o munca asidua de
perfectionare si promovare, insa vanzarea primei masini s-a realizat abia doi ani mai tarziu, pentru
suma de 5500 dolari americani.

Dupa acest moment, inventia s-a dovedit un succes si vanzarile au sporit de la un an la altul
fulminant. In timpul primului razboi mondial, Benjamin Holt a livrat pentru armatele engleze, franceze
si rusesti 1200 de buldozere. Scopul declarat in contractul comercial de vanzare a fost pentru lucrari
agricole, insa adevaratul scop a fost transportul de artilerie si provizii pe front. Ca urmare a acestui
contract, Holt capata recunoastere internationala, insa la nivel local nu era foarte bine reprezentat.
Concurentul sau Daniel Best avea insa o retea de distributie nationala foarte buna.

In 1925, Benjamin Holt si Daniel Best hotarasc sa fuzioneze sub numele Caterpillar Tractor
CO. Fuziunea se dovedeste una de succes, avand in vedere ca dupa cativa ani devin faimosi in
toata lumea pentru introducerea pe piata a buldozerului diesel.

Astazi, Caterpillar produce la nivel global o gama de peste 400 de utilaje in 110 fabrici, amplasate in
Statele Unite, Europa, Asia si America de Sud.

Cele mai importante inovatii din istoria utilajelor Caterpillar:

Benjamin Holt, unul dintre fondatorii Caterpillar, a creat primul buldozer pe

1904
senile din istoria omenirii.
C.L. Best Tractor Co. fabrica la randul sau, una dintre primele masini pe
1914 senile - Muley. Aceste masini erau numite de clienti ca Muleys
(Magarusi) din cauza numelui lor oficial de Pony Tracklayer.
1931 Caterpillar lanseaza noul utilaj al viitorului: tractorul pe senile Diesel CAT
 ''SIXTY''.
Caterpillar a construit primul greder. Lansat cu peste 80 de ani in urma,
1931 Patrol N. 20 a marcat un pas important in constructia si intretinerea
drumurilor la nivel mondial.
Primele screpere Caterpillar autotractate sunt lansate pe piata: DW21.
1952
Vazute des pe santierele de constructii rutiere din anii 50.
Incarcatorul Frontal nr. 6 produs de Caterpillar a fost o premiera industriala
1954 la lansare. Inginerii Caterpillar au combinat un atasament de incarcator
frontal cu un tractor pe senile pentru a creea un incarcator pe senile integrat.
Apare primul incarcator frontal pe roti produs de Caterpillar numit
1959 Traxcavator 944. Utilajul a fost lansat cu o cupa de 1,5 mc si motor de 78
kW, pe benzina sau motorina.
Primul camion rigid Cat 769 stabilea noi standarde in industria miniera.
1970 Acesta avea frane fara reglare cu racire in baia de ulei, suspensii
pneumatice independente si transmisie Powershift.
Primul excavator hidraulic Cat produs vreodata. Dupa cinci ani de cercetare
1972 intensiva si cateva mii de ore de testari, primul excavator hidraulic Cat a
fost lansat de la fabrica Aurora din Statele Unite.
1986 Caterpillar lanseaza primul buldoexcavator Cat.
1998 Gama de utilaje mini intra in planul de productie al Caterpillar.

Istorie

Inventatorul excavatorului pasitor numit si Spider

Domnul Ernst Menzi (1897-1984) a fost un inventator genial si un

antreprenor deosebit. La varsta de 26 de ani poseda deja firma lui
personala. Evolutia utilajului universal Menzi Muck a fost foarte mult
influentata de persoana Ernst Menzi care s-a stins din viata in 1984. Si
dupa moartea sa, ideiile sale continua sa se confirme prin succesul firmei
Menzi Muck pe piata mondiala.

Cartea"Rheintaler Kpfe" contine mai multe informatii despre Ernst

Menzi. (PDF)

Din localitatea Widnau in Elvetia a inceput cucerirea lumii cu primul

excavator universal

In anul 1966 a inceput succesul neintrerupt al lui Menzi Muck. Pana la

aceasta data nu se puteau efectua lucrari in terenuri accidentate si in pante
abrupte cu utilaje de constructii.
Misiune

Ca un lider tehnologic si de piata cream si producem produse de nisa cu aplicatii in constructii, lucrari
comunale, transport feroviar, padure, lucrari specilizate. Ne concentram pe vanzari, dezvoltare, instalare
si service.

Tintim catre recunoasterea nevoilor clientului intrun stadiu de inceput directionand totul in sensul dorit
de acesta. Partenerii nostri sunt clienti de succes care sunt dedicati unei politici de achizitii deschisa si
indreptata catre colaborare si isi respecta obligatiile si promisiunile. Managementul nostru analizeaza
constant oportunitatile si riscurile definind in consecinta strategiile.

Am creat targeturi de profit pentru a putea intampina obligatiile investitorilor nostri, furnizorilor si
angajatilor si pentru a ne permite efectuarea, in viitor de noi investitii.

1962 Bosch Rexroth

Dezvoltarea unui sistem cu circuit dublu pentru comanda hidraulic a excavatoarelor.

egendarul excavator Gradall si are originile la nceputul anilor 1940, cnd una dintre
consecintele celui de-al Doilea Rzboi Mondial a fost forta de munc insuficient. Cu
aceast problem s-a confruntat si compania de constructii Ferwerda-Werba-Ferwerda, din
Cleveland, Ohio, unul dintre principalii contractori pentru autostrzi din Ohio. Deoarece
foarte multi muncitori au prsit piata muncii si s-au nrolat n armat, fratii Ferwerdas s-au
decis s creeze o masin care s le salveze compania si care s realizeze activittile de
nivelare a pmntului, care n mod traditional ar fi fost efectuate manual.
Prima lor ncercare a fost un dispozitiv cu dou grinzi montate pe o platform rotativ care
era atasat unui camion uzat. Un cilindru telescopic misca grinzile nainte si napoi astfel
nct lama fix de la captul grinzilor s mping sau s trag pmntul.

Cu timpul au fost aduse mbunttiri acestui prim model, iar fratii Ferwerda au creat un brat
triunghiular pentru a induce mai mult fort si au mai adugat un cilindru nclinat care
permitea bratului s se roteasc la 45 de grade n orice directie. Aceast masin putea fi
echipat fie cu lam, fie cu o cup, iar mutarea atasamentului a fost fcut posibil prin
plasarea cilindrului n partea din spate a bratului, activnd o tij lung de mpingere.
La scurt timp, au fost brevetate o serie de cupe de spare, inclusiv o cup de categorie grea
pentru ndeprtarea pavajelor. n 1941 a aprut primul excavator hidraulic din lume.
Conceptul a fost att de productiv si bine primit nct n perioada 1942-1944 au mai fost
construite nc dou pe basculante cu senile Linn.

n 1940 a fost patentat conceptul Gradall, pe care fratii Ferwerda l-au denumit "dispozitiv
pentru mutat material".
Conceptul pentru bratul masinii Gradall a fost descris ca fiind "dotat cu un element operativ
adaptat pentru a fi pozitionat ntr-o varietate de unghiuri operationale si prin intermediul
cruiea se desfsoar diferite tipuri de activitti de lucru n ceea ce priveste sparea si
mutarea pmntului."
Dispozitivul, spuneau ei, putea fi adaptat pentru a lucra fie de pe o platfom stationar sau
de pe un vehicul mobil. Unic pentru acea perioad, echipamentul era manipulat prin
intermediul unor unitti hidraulice de nalt capacitate care functiona n conditii de categorie
grea pentru a muta suprafetele n surplus de pmnt la costuri reduse si cu o eficient
crescut.

Warner & Swasey lansez Gradall

Fratii Ferwerda au construit aproximativ cinci excavatoare Gradall pn s primeasc
patentarea n 1944, imediat dup aceea reusind s stabileasc o colaborare cu Warner &
Swasey Co. din Cleveland. Ca parte din angajamentul de vnzare, familia Ferwerda detinea
drepturile exclusive asupra distributiei n anumite zone ale Floridei, continund cu locatii de
ramur n Tampa, Orlando si n zona Miami.
Warner & Swasey Co. a cutat s se extind ca parte a unui program diversificat postbelic,
iar n raportul su din 1945 ctre actionarii si, compania a declarat c a cumprat un
dispozitiv unic pentru mutat pmntul, numit Gradall, numele provenind de la capacitatea sa
de a nivela orice suprafat.
Primul model podus de Warner & Swasey Co. a fost M-2400, lansat n 1946 si montat,
precum majoritatea primelor unitti Gradall pe camioane 6X6 provenite din surplusul
Armatei. Modelul M-2400 a fost acceptat pe piat cu rapiditate determinnd compania s
cumpere fosta fabric a American Sheet & Tin Co. din New Philadelphia, Ohio, n 1950. n
aceast fabric, Warner & Swasey Co. a creat Gradall ca o divizie separat care la scurt
timp a lansat un nou model M-2460 continnd cteva mbunttiri ale modelului M-2400.

Versatilitatea exacavatorului Gradall pentru nivelarea drumurilor si ntretinere s-a potrivit

perfect cu necesitatea de a construi un sistem interstatal de autostrzi n anii 1950.
Popularitatea Gradall a crescut foarte mult ceea ce a favorizat si dezvoltarea unei succesiuni
de noi modele. Modele precum G-1000 au devenit recunoscute pentru capacittile lor
exceptionale de lucru. Excavatoarele Gradall au evoluat de la perioada n care o
suprastructur era instalat pe o gam de sasiuri de camion second-hand. Excavatoarele
Gradall erau disponibile cu sasiu pe senile, dar cadrul lor era legat de aceste modele prin
propriul lor sasiu.
Seria de echipamente G-600 si G-800 au promovat versatilitatea excavatoarelor Gradall sub
forma unor masini de diferite mrimi. Mai trziu a aprut si modelul G3WD care folosea un
singur motor care activa si camionul si suprastructura si bratul, o dezvolatare care a conferit
o nou dimensiune valorii si versatilittii n domeniu.

n domeniul excavatoarelor hidraulice primele modele statistice au fost publicate n anul 1988
2. Aceste modele au fost elaborate n rezultatul unui studiu special executat la comand de
stat de ctre colaboratorii unor centre tiinifice cu renume mondial. Pentru a ne documenta n
privina masivului de informaie utilizat de autorii lucrrilor respective 3, 4, 5 vom
meniona, c s-a utilizat informaie tehnico-tiinific despre mainile produse pn n anul
1970. Menionm aici, c n lucrarea 6 publicat n 1961 de cei mai vestii specialiti n
domeniu despre excavatoarele hidraulice nici nu se pomenete dect la capitolul acionri
combinate, unde se spune, ntre altele, c acest sistem de acionare n strintate se
utilizeaz n ultimul timp la excavatoarele de putere mic. Deci, reiese, c la momentul
publicrii articolelor 3, 4, 5 trecuse cam zece ani de utilizare a excavatoarelor mici, ceia ce
pentru lucrri de pronosticare statistic de durat medie se consider suficient. n lucrarea 2,
pag. 83 se prezint informa

Aceste utilaje se mai pot folosi la construcia platformelor de diferite tipuri, taluzuri, rambleuri din
zona de siguran a drumurilor. Fiind utilaje mobile acestea nu sunt incadrate intr-o schema fixa (in
cadrul unei hale) ci sunt folosite pe diferite santiere unde este nevoie de ele.

Carier Balastier Furnizori

Depozit Staii de asfalt, mixturi i

emulsie cationic

antier