11.

Tehnologia executarii lucrarilor de pamant cu excavatorul cu cupa dreapta

Desi excavatoarele cu cupa dreapta sunt de o mare diversitate, constructia lor generala este in principiu aceeasi,diferentele constand doar in solutiile constructive in detaliu. Excavatoarele cu cupa dreapta sunt folosite pentru lucrari de sapatura executate in fronturi de lucru situate in general deasupra nivelului terenului pe care se deplaseaza excavatorul,incarcarea materialului sapat putand sa se faca cu mijloace de transport situate deasupra,la acelasi sau sub nivelul pe care se deplaseaza excavatorul. Un excavator indiferent de echipamentul de lucru cu care lucreaza, la un moment dat este format din din 3 ansambluri principale A.Cadrul inferior cu sistemul de deplasare B.Platforma rotativa cu sistemul de actionare C.Echipamentul de lucru Excavatorul cu cupa dreapta cu actionare mecanica prin cabluri este alcatuit din urmatoarele componente:

1.sageata excavatorului 2.bratul excavatorului 3.cupa excavatorului 4.fundul cupei 5.cablu pentru deschiderea cupei

6.dintii cupei 7.sistem de tiranti 8.cablu de ridicare 9.troliu principal 10.mecanism de impingere a bratului si cupei 11.cablu de revenire 12.platforma dintata 13.picior de antrenare 14.platforma rotitoare Din punct de vedere cinematic excavatorul cu cupa dreapta este alcatuit din urmatoarele mecanisme: - mecanism de ridicare/coborare a cupei - mecanism de impingere a bratului si cupei in frontul de lucru - mecanism de modificare a deschiderii (inclinarii) sagetii - mecanism de deschidere a fundului cupei - mecanism de deplasare a excavatorului Procesul de sapare cu excavatorul cu cupa dreapta se desfasoara astfel: - excavatorul se apropie de frontul de lucru pana la o distanta potrivita astfel incat impingand bratul cupei pentru sapare,acesta sa nu fie deplasat la limita maxima iar la retrgerea bratului cupa sa poata fi descarcata fara a atinge sageata excavatorului - se roteste platforma cu cabina pana cand pozitita sagetii este perependiculara pe frontul de lucru - prin eliberarea cablului de ridicare bratul si cupa sunt coborate pana la baza frontului de sapare - se actioneaza si asupra cablului de revenire de impingere a bratului si cupei si asupra cablului de ridicare - astfel dintii cupei se infig in teren si taie o brazda care patrunde in cupa si o umple - dupa umplerea cupei se retrage bratul actionand cablul de revenire si se roteste platforma excavatorului pana cand cupa ajunge deasupra punctului de descarcare - se deschide fundul cupei cu cablul aferent si astfel cupa se goleste - dupa golirea cupei se roteste cupa in sens invers aducandu-se in pozitia initiala de sapare - prin coborarea brusca a bratulu si cupei ca urmare a slabirii cablului de ridicare,fundul cupei se inchide si se zavoraste dupa care ciclul se reia

Excavatorul cu o actiune periodica (ciclica) Dimensiunile si forma sapaturilor,sensul de miscare al excavatorului si al mijloacelor de transport trebuie stabilite riguros prin planul de executie al sapaturilor. Pentru exploatarea rationala a excavatoarelor este necesara ca inainte de inceperea lucrarilor de sapare sa se traseze axele pentru cursele excavatorului si sa se amenajeze drumurile provizorii pentru circulatia mijloacelor de transport ale materialelor excavate. Cand inaltimea frontului de sapare este mai mare decat cea necesara pentru umplerea cupei la o cursa si daca pamantul respectiv are tendinta de surpare in cazul saparii la baza,atunci se recomanda ca initial excavatorul sa sape la baza frontului de lucru petru a provoca prabusirea acestuia. Descarcarea cupei in bena mijloacelor de transport trebuie3 sa se faca de la o inaltime mica de (0.5-1m) pentru a se evuta supunerea mijlocului de transport la socuri foarte puternice . Alegerea unui anumit excavator cu cupa dreapta se face tinand seama printre altele si de caracteristicile de exploatare ale diferitelor excavatoare cu cupa dreapta,acestea fiind:

1.capacitatea cupei q (m3) - se gasesc excavatoare cu cupa dreapta care au cupe de schimb de diferite capacitati - cupa nominala - cupa cu capacitate marita pentru lucrul in terenuri usoare - cupa cu capacitate redusa pentru lucrul in terenuri foarte tari 2.Raza maxima de sapare (Rs) - reprezinta distanta masurata in plan orizontal de la axul de rotatie al excavatorului pana la varful dintilor cupei atunci cand bratul excavatorului este imins in afara la limita maxima - aceasta caracteristica determina posibilitatea maxima de sapare a excavatorului dintr-o singura pozitie

3.Inaltimea maxima de sapare (Hs) - reprezinta distanta in plan vertical de la baza excavatorului pana la dintii cupei atunci cand bratul este ridicat in pozitia maxima - in unele situatii mai rare excavatoarele cu cupa dreapta poate fi folosita pentru sapaturi sub nivelul suprafetei pe care sta la o adancime maxima (H)

4.Raza maxima de descarcare (Rd) - reprezinta distanta in plan orizontal de la axul de rotatie al excavatorului pana la mijlocul cupei atunci cand bratul este impins in afara pana la limita maxima - aceasta caracteristica determina distanta maxima la care se poate situa axul drumului de acces pentru mijloace de transport 5.Inaltimea maxima de descarcare (Hd) - reprezinta distanta pe verticala de la baza excavatorului pana la partea inferioara a fundului cupei cupa este deschisa si ridicata in pozitia maxima Executarea sapaturilor cu excavatorul cu cupa dreapta poate fi organizata aplicand unul din urmatoarele procedee. I.Saparea prin curse longitudinale II.Saparea frontala III.Saparea in trepte

I.Saparea prin curse longitudinale In acest caz saparea se executa pe intreaga lungime a frontului de sapare,cu o incarcarea a materialului sapat in mijlocul de transport care se deplaseaza lateral fata de excavator.Drumurile de acces pentru mijloacele det transport se realizeaza in acest caz paralel cu directia de deplasare a excavatorului la o distanta maxima fata de axul excavatorului egala cu Rd. Crusele excavatorului sitauate la acelasi nivel se parcurg in sens invers de la capatul cursei precedente.

II.Saparea frontala In acest caz saparea se executa pe intreaga latime a frontului de spare, iar mijloacele de transport circula la nivelul platformei de stationare a excavatorului venind pe la spatele acestuia.Prin acest procedeu saparea se executa pana la cota din proiect cel mai adesea printr-o singura cursa a excavatorului.

Saparea frontala se recomanda si in cazul debleelor scurte cu taluze cu pante mari si adancime mica si care permit amenajarea drumurilor de acces pentru mijloacele de transport pe mal.Distanta minima intre marginea frontului de lucru si roata mijlocului de transport trebuie sa fie in acest caz de minim 1m.

III.Saparea in trepte In cazul in care sapatura ce trebuie executata are o adancime si latime mare atunci metoda de sapare forntala se aplica in trepte.Astfel dupa executarea unei curse, excavatorul se intoarce si incepe o noua cursa la un alt nivel,pana cand se realizeaza saparea pe intregul profil transversal. Pozitia mijloacelor de transport pentru fiecare treapta se stabileste in functie de spatiul disponibil pentru accesil si circulatia acestora. Metoda de sapare in trepte se poate eplica si atunci cand doua sau mai multe excavatoare care lucreaza simultan dar in fronturi de lucru diferite in asa fel incat excavatoarele sa nu se stanjeneasca reciproc

10.Tehnologia executarii lucrarilor de sapaturi cu excavatorul cu cupa inversa

Excavatoarele cu cupa inversa se folosesc la realizarea sapaturilor in transee (santuri),la realizarea gropilor de fundatie cu adancimi de maxim 6-8m.In toate cazurile,frontul de lucru se gaseste sub nivelul suprafetei pe care se deplaseaza excavatorul. Pentru a transforma un excavator cu cupa dreapta ,actionand cabluri intr-un excavator cu cupa inversa este necesar sa se inlocuiasca sageata,bratul cupa si sa se monteze uyn stalp suplimentar de retinere la partea anterioara a platformei rotitoare Excavatorul cu cupa inversa si actionarea mecanica prin cablui este alcatuit din urmatoarele componente principale:

1.sageata 2.bratul 3.cupa 4.stalpul suplimentar 5,6.sistem de scripeti (role) 7.tije rigide 8.cablu de ridicare 9.cablu de revenire

10.rola de ghidare 11.rola cupei Procesul de sapare cu excavatorul cu cupa inversa decurge in felul urmator: - prin strangerea cablului de ridicare si slabirea cablului de revenire bratul impreuna cu cupa sunt aduse in prelungirea sagetii - prin slabirea treptata a cablului de ridicare cupa este coborata in frontul de sapare unde prin strangerea cablului de revenire este trasa - cupa patrunde in teren,dizloca o brqazda de pamant care se autoincarca in cupa - dupa umplere cupa este ridicata impreuna cu sageta prin strangerea cablului de ridicare - cupa se ridica la o inaltime necesara pentru descarcare si prin slabirea cablului de revenire si strangerea cablului de ridicare cupa este descarcata - platforma se roteste in sens invers pana deasupra zonei de sapare de unde se reia ciclul de sapare La acest excavator exista un mecanism de impingere in teren a cupei si din acest motiv durata ciclului de lucru este cu pana la 15-20% mai mare decat la excavatorul cu cupa dreapta ceea ce este echivalent cu o productivitate de 15-20% mai redusa. Pentru a nu creste excesiv eforturile in cablurile de ridicare sageata excavatorului nu trebuie coborata la o adancime mai mare de 45O sub orizontala. Excavatoarele cu cupa inversa moderne sunt actionate hidraulic. Fata de cele cu actionare mecanica cele cu actionare hidraulica au o serie de avantaje: 1.Au o constructie mai solida 2.Au o mobilitate mai usoar pe orice teren 3.Au o manevrabilitate mai mare 4.Au un numar mare de echipamente de lucru pentru executarea diferitelor lucrari (cupa inversa,cupa dreapta,cupa profitabila,cupa de tip greiffer,ciocan derocator etc). 5.Au o siguranta mai mare in functionare Principalele parti componente ale unui excavator cu cupa inversa si actionat hidraulic sunt urmatoarele:

1.cabina;motorul de actionare;comenzile;platforma rotitoare 2.sistemul de deplasare pe pneuri sau pe senile 3.sageata 4.cilindru hidraulic al sagetii 5.prelungitorul sagetii 6.cilindu hidraulic al balansierului 7.balansierul 8.cilindrul hidraulic al cupei 9.cupa

Procesul de sapare cu un asemenea excavator decurge in felul urmator: - cu ajutorul cilindrilor hidraulici 6 si 8 se aduce balansierul in planul prelungitorului sagetii - cu ajutorul cilindrului hidraulic 4 intreg ansamblul este coborat in frontul de sapare - cu ajutorul cilindrilor 4 si 8 se executa saparea iar cu cilindrul 4 se apropie ansamblul de cabina - cu cupa ridicata in pozitie maxima se roteste platforma pana ajunge deasupra punctului de descarcare - prin actionarea simultana a cilindrilor 6 si 8 cupa se descarca dupa care se reia ciclul de sapare

Executarea sapaturilor cu excavatoare cu cupa inversa se poate realiza aplicand unul din urmatoarele procedee 1.In spatii largi - sapare transversala sau sapare lateral 2.In spatii inguste - sapare longitudinala

1.Saparea laterala Se realizeaza prin deplasarea excavatorului lateral paralel cu directia de sapare,astfel latimea sapaturii se limiteaza la valoarea maxima a razei de sapare.Excavatorul se afla in timpul saparii intr-o pozitie mai putin stabila deoarece saparea se executa prependicular sau oblic fata de directia de inaintare, platforma in timpul saparii fiind rotita cu un anumit unghi fata de directia de inaintare.

2.Saparea longitudinala Se executa prin retragerea excavatorului si descarcarea materialului sapat pe mal sau in mijloacele de transport. In cazul executarii sapaturilor adancime si de latime este necesar sa se asigure 2.4m minim inre axul drumului pentru circulatia mijloacelor de transport si marginea sapaturii pentru a se evita prabusirea peretilor acesteia.

PRODUCTIVITATEA EXCAVATOARELOR CU O SINGURA CUPA Productivitatea de exploatare a excavatoarelor cu o singura cupa se determina cu relatia:

Pe =

3600 Ku Kt q tc Ka

( m 3 / h)

q capacitatea cupei tc durata unui ciclu de lucru complet al excavatorului Ku coeficient de umplere a cupei (0.71.3) Kt coeficient de utilizare a timpului de lucru (0.70.85) Ka coeficient de afanare a terenului (1.11.3) Durata ciclului de lucru depinde de natura terenului,de capacitatea cupei, de unghiul de rotire al excavatorului si de indemanarea personalului. Capacitatea echipamentului a excavatorului cu cupa dreapta variaza in limite foarte largi cel mai frecvent fiind cuprinsa intre 0.3 si 0.45m3. In cazul unor lucrari ample cu volume de excavatii mari pot fi folosite si echipamente cu cupa dreapta cu capacitate de 10m3 sau chiar mai mult. Aceasta capacitate trebuie corelata cu capacitatea mijloacelor de transport care deservesc excavatorul.

6. Tehnologii de compactare a pamanturilor prin vibrare

4. Epuismente realizate cu filtre aciculare

O alta metoda de drenaj este cea care utilizeaza instalatia cu filtre aciculare.Utilizarea acestei metode are o serie de avantaje fata de sistemul cu puturi de drenaje.Ea poate fi folosita pentru extragerea si evacuarea apei fie gravitational fie vacuumatic.

1 cap hidraulic 2 coloana perforata 3 tuburi prelungitoare 4 racord flexibil 5 colector de aspiratie 6 rezervor cu 3 camere 7 pompa de vacuum 8 pompa centrifuga Filtrele constituie organele active ale instalatiei

1 tub central 2 coloana hidraulica 3 ejector 4 disc mobil 5 bila de cauciuc Filtrele se introduc in teren de-a lungul sapaturii sau pe un contur inchis la distanta unul fata de celalalt de 0.52m si la o adancime de maxim 7m. Modul de functionare al instalatiei cu filtre aciculare : I.Se realizeaza infigerea hidraulica a filtrelor prin forare cu apa sub presiune. Pentru executarea acestei operatii,instalatia trebuie sa asigure debitul de apa si presiunea corespunzatoare in raport cu taria terenului in care se infig filtrele cu ajutorul pompei centrifuge (8),apa este trimisa sub presiune prin tubul central (1),datorita presiunii create de pompa,discul mobil (4) se ridica si inchide circulatia intre tubul central si coloana perforata iar bila de cauciuc coboara deschizand astfel orificiul frontal iar jetul de apa iese din ejector sub presiune dizlocand si spaland pamantul de sub filtru.In timpul infigerii filtrului i se imprima concomitent si o miscare de rotatie astfel ca sub actiunea jetului de apa se realizeaza un foraj cu diametrul de 1520cm.Dupa aringerea cotei de forare,in foraj se toarna pietris margaritar iar la suprafata pe o adancime de cca. 1.5m se realizeaza un dop din argila plastica compactata care sa izoleze filtrul impotriva patrunderii aerului atmosferic. II.Ca urmare a depresiunii create prin pornirea pompei de vacuum,discul(4) cade pe suportul sau deschizand legatura intre coloana perforata si tubul central iar bila de cauciuc (5) se ridica si inchide orificiul central.Astfel apa poate fi aspirata prin coloana perforata si tubul central iar de aici prin racordul flexibil ajunge in colectorul de aspiratie si in rezervorul instalatiei de unde este evacuata. In cazul drenarii gravitationale dupa amorsarea instalatiei cu ajutorul pompei de vacuum aceasta se opreste,in continuare functionand doar pompa centrifuga.In timpul functionarii instalatiei este posibil ca

unele filtre sa absoarba aer,situatie care se recunoaste datorita vibratiilor puternice ale racordurilor flexibile (4).Filtrele respective trebuiesc izolate de instlatie prin inchiderea legaturii cu colectorul pana la eliminarea cauzelor care au determinat patrunderea aerului in instalatie.Aerul prezent in instalatie reduce considerabil eficienta pomparii. In cazul in care nu este economic sau nu se dispune de mijoace tehnice necesare coborarii nivelului apei freatice in zona amprizei lucrarilor atunci se poate proceda la pomparea directa si continua a apei care intra prin pereti si fundul sapaturilor in asa fel incat sa se asigure in permanenta cu nivel al apei coborat sub cota fundului sapaturilor.Procedeul se poate aplica daca debitul de apa infiltrata nu este foarte mare iar terenul respectiv este suficient de consistent si coeziv pentru a nu se innoroi si a nu se antrena de apa. Apele de suprafata adunate in groapa de fundatie sau apele subterane infiltrate pot fi indepartate prin colectarea lor intr-un sistem de santuri mai madanci decat cota fundatiei si apoi prin eliminarea lor cu ajutorul pompelor amplasate in sapatura sau pe marginea acesteia.

La un debit mai mare de apa,gropile de colectare se pot executa in afara incintei propriu-zise a lucrarii pentru a da posibilitatea executarii constructiei respective fara a fi deranjata de epuismente. Pentru efecturea epuizarii directe a apei,sapatura se face in asa fel incat fundul sapaturii sa aiba santuri si pante catre unul sau mai multe puncte de colectare mai adanci de unde apa se elimina cu ajutorul pompelor. In cazul unor lucrari a caror executie dureaza mai mult atunci pe conturul sapaturii la cota de fundare se executa santuri umplute cu material filtrant sau in aceste santuri se amplaseaza drenuri care dupa ce lucrarea de baza a fost executata se colmateaza prin injectare cu mortar de ciment.

1 santuri colectoare cu drenuri 2 drenuri secundare 3 put de colectare 4 dren principal 5 hidroizolatie Drenurile trebuiesc dimensionate astfel incat sa conduca apele interceptate intr-un timp cat mai scurt catre puturile de colectare.Numarul si capacitatea pompelor de evacuare se stabilesc in functie de marimea debitelor interceptate

3. Tehnologia de executie a lucrarilor tehnologice prin epuizarea apei. Palplanse (pereti subterani etansi).
3.Sprijinirea peretilor sapaturilor cu palplanse Palplansele sunt o categorie speciala de elemente pentru sprijiniri verticale alaturate,infipte in teren,inainte de executarea sapaturilor sau concomitent cu realizarea acestora cu scopul de a crea pereti continuii care sa protejeze incinta sapaturilor fata de impingerea terenului si afta de infiltratiile de apa.Utilizarea sprijinirilor cu palplanse permite realizarea sapaturilor si sub nivelul apei freatice. Palplansele pot sa fie realizate din lemn,metal sau beton arma,alegerea materialului fiind strans legata de natura lucrarii si de marimea solicitarilor. Folosirea palplanselor este recomandata in primul rand in cazul sapaturilor cu adancime mare si care depasesc nivelul apei freatice. Utilizarea palplanselor metalice are o serie de avantaje: - sepot recupera si refolosi la alte lucrari - cu ajutorul lor se pot executa incinte cu contur curb poligonal sau inghis - se pot folosi la sprijinir pe inaltimi foarte mari fara sa necesite sprijiniri intermediare deoarece sunt foarte rezistente - pot fi infipte in terenuri tari fara a flamba,fara a se deforma sau a se rupe Palplansele metalice curente au latimi care pot sa ajunga pana la 45cm, grosimea peretelui pana la 25mm,si lungimi pana la 35m. Palplansele metalice se pot executa si din profile laminate obisnuite, drepte sau usor ondulate sub forma de (I,U,S,Z) sau pot sa aiba forme speciale (Larssen,Rombos,Senella). In general palplanselor se infig in teren prin batere cu sonete actionate de motoare electrice.In ultima vreme(2-3-4 decenii) se utilizeaza pe scara tot mai larga metode moderne de infigeri a palplanselor in teren (prin vibrare,infigere hidraulica,electrosmoza). La infigerea hidraulica se foloseste un jet de apa sub presiune care spala terenul de sub varful palplansei.Aceasta metoda se oloseste in cazul terenurilor care nu sunt foarte compacte. Electrosmoza se refera la infigerea palplanselor in terenuri argiloase cu un anumit grad de umiditate,in acest caz palplansele formeaza conturul unui circuit electric.

5.Epuisment

13. Tehnologii de pregatire a betoanelor in statiile de betoane

TEHNOLOGII DE LUCRU Pentru a produce un beton de calitate, o centrala de beton trebuie sa dispuna de: depozite amenajate care sa asigure mentinerea calitatii materialelor componente; laborator dotat corespunzator pentru efectuarea cel putin a urmatoarelor incercari: determinari pe ciment: a starii de conservare, a anceputului si sfarsitului prizei si constantei de volum; determinari pe agregate: a umiditatii, granulozitatii si partii levigabile; deteminari pe beton proaspat: a consistentei, densitatii aparente si temperaturii; determinari pe beton intarit: marca betonului (rezistenta la compresiune). Un sortiment de beton preparat se caracterizeaza prin: marca, consistenta, dimensiune maxima a agregatelor, tipul de ciment utilizat, dozajul de ciment minim garantat, tipul aditivului utilizat si destinatia. La centralele automatizate, toate aceste caracteristici sunt inscrise de calculatorul de proces in buletinul de livrare a betonului. Tehnologiile de lucru pentru prepararea betonului depind de tipul centralei. -

Figura 24 - Schema tehnologica pentru prepararea betonului intr-o centrala mobila cu capacitate mica: 10 20 m3/h; se monteaza direct la obiect; aprovizionarea cu componente numai rutiera; cimentul se transporta in vrac cu autotrenuri cu semiremorca 1; cimentul se descarca pneumatic in silozurile 2 ale depozitului de rezerva cu capacitatea de 80200 t sau direct in silozurile 3 ale depozitului de consum cu capacitatea de 25 t; in cazul organizarii depozitului de rezerva, cimentul se transporta in depozitul de consum, pneumatic, cu ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele 4; agregatele se transporta cu autobasculantele 5 si se descarca direct in depozitul de consum 6, organizat la sol; apropierea agregatelor pentru alimentarea dozatorului se realizeaza cu draglina 7 sau cu un alimentator continuu cu racleti sau cu cupe; betonul preparat in centrala 8 se descarca pentru transport si punere in opera in mijloacele specializate de mica capacitate 9 sau direct in pompe de beton.

Figura 25 - Schema tehnologica pentru prepararea betonului intr-o centrala semimobila, in doua trepte, cu depozit la sol aprovizionarea componetelor, de regula, pe calea ferata; cimentul in vrac se aprovizioneaza cu vagoane speciale 1 si se descarca pneumatic cu ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele 2 in silozurile 3 ale depozitului de rezerva cu capacitatea de 250 500 t; din depozitul de rezerva, cimentul se transporta, tot pneumatic, in silozurile 4 ale depozitului de consum cu capacitatea de 25 81 t; agregatele aprovizionate cu vagoane basculante sau cu trape 5, se descarca in depozitul de consum 6, cu incarcatoare frontale sau transportoare cu banda, unde se apropie pentru alimentarea dozatorului cu draglina 7; betonul preparat in centrala 8 se descarca in mijlocul de transport special 9 (autoagitatoare sau autobasculante cu bena sspeciala pentru beton).

Figura 26 - Schema tehnologica pentru prepararea betonului intr-o centrala semimobila, in doua trepte, cu depozit de agregate in siloz

aprovizionarea componetelor, de regula, pe calea ferata; cimentul in vrac se aprovizioneaza cu vagoane speciale 1 si se descarca pneumatic cu ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele 2 in silozurile 3 ale depozitului de rezerva cu capacitatea de 250 500 t; din depozitul de rezerva, cimentul se transporta, tot pneumatic, in silozurile 4 ale depozituluide consum cu capacitatea de 25 81 t; agregatele aprovizionate cu vagoane basculante sau cu trape 5, se descarca in depozitul de consum 6, de capacitate mult mai mare, organizate cu estacade de transportoare cu banda 7, din care agregatele sunt transportate periodic cu un transportor cu banda 8 in silozul 9 al depozitului de consum; centrala 10 prepara betonul pe care il descarca in mijloace de transport specializate 11.

Figura 27 - Schema tehnologica pentru prepararea betonului intr-o centrala intr-o treapta aprovizionarea componetelor, de regula, pe calea ferata; cimentul in vrac se aprovizioneaza cu vagoane speciale 1 si se descarca pneumatic cu ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele 2 in silozurile 3 ale depozitului de rezerva cu capacitatea de 250 500 t; din depozitul de rezerva, cimentul se transporta, tot pneumatic, in silozurile 4 ale depozitului de consum cu capacitatea de 25 81 t; agregatele aprovizionate cu vagoane basculante sau cu trape 5, se descarca in depozitul de consum 6, organizate cu estacade de transportoare cu banda 7, din care agregatele sunt transportate periodic cu un transportor cu banda 8 in turnul centralei 9; betonul preparat este descarcat in mijloace specializate de transport 10.

7. Tehnologii de compactare a pamanturilor prin rulare (cilindrare)

1. Trasarea unei lucrari de pamant cu debleu

Debleurile sunt spturi executate sub nivelul terenului nconjurtor. Caracteristica principal a profilurilor transversale n debleu este prezena dispozitivelor longitudinale laterale pentru colectarea i evacuarea apelor de suprafa. Pmntul rezultat din spturile care se realizeaz este folosit pentru executarea rambleurilor. n cazul n care cantitatea de pmnt rezultat din sptur este mai mare dect cea necesar pentru rambleuri, surplusul se va utiliza pentru necesiti locale (n nici un caz pentru executarea cavalierilor), ca de exemplu lrgirea acostamentelor, umplerea rpelor etc. Debleurile prezint o serie de dezavantaje: - de obicei sunt umbrite, se aerisesc greu i menin vreme ndelungat umezeala; - uneori, la execuie, intersecteaz straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate n mod special;

- sunt predispuse la nzpezire atunci cnd adncimea debleului este de 6,58 m. Pentru adncimi mai mari, datorit unor cureni circulari, nzpezirea se produce mai greu (fig. 2.4).

Msurile care se pot lua pentru a evita nzpezirea debleurilor constau n proiectarea lor judicioas, innd cont i de direcia vnturilor dominante, folosirea panourilor de parazpezi, rotunjirea muchiilor platformei, a crestelor i a taluzurilor prin arc de cerc cu raze de 5 7 m. n celelalte cazuri, n funcie de natura pmntului, se adopt urmtoarele valori ale pantei taluzurilor pentru drumuri: - n terenuri argiloase sau argile nisipoase, o nclinare de 1 : 1,5, cu rotunjirea muchiei superioare; - n pmnturi nisipoase sau nisipuri argiloase, cu structuri omogene i umiditate normal, se adopt panta de 1:1, de asemenea cu rotunjirea muchiei superioare. La debleurile de adncimi mari, peste 12 m, nclinarea taluzurilor va fi determinat n urma unor calcule speciale de stabilitate. Problema principal care trebuie urmrit la executarea debleurilor este legat de evacuarea apelor. n acest scop, se execut anuri i rigole, avnd diferite forme, n diverse soluii constructive, rezultate dintr-un calcul de dimensionare. Panta fundului anului sau rigolei depinde de terenul nconjurtor, de cantitatrea de ap i de soluia de consolidare a anului. n terenuri mai dificile (loessuri), unde panta natural a terenului este mare i apare pericolul unor eroziuni puternice, este bine s se execute lucrri sub form de cascade sau alte lucrri specifice care s ndulceasc panta i, n consecin, s reduc viteza curentului de ap, diminundu-se i pericolul unor eroziuni puternice. O atenie deosebit se va acorda, de asemenea, problemei scurgerii apelor n momentul trecerii de la profilul de debleu la cel de rambleu. Funcie de terenul nconjurtor se va cuta ca anurile executate s se ndeprteze ct mai mult de corpul terasamentelor, pentru a nu produce umezirea acestora.

2. Trasarea unei lucrari de pamant cu rambleu.

Rambleurile sunt umpluturi executate pe suprafaa terenului natural, caracterizate printr-o form regulat i executate dup anumite reguli constructive, destinate susinerii suprastructurii cii Dup nlimea rambleurilor fa de nivelul terenului nconjurtor, se deosebesc: rambleuri mici, h 0,5 m; rambleuri mijlocii, 0,5 < h 2 m; rambleuri nalte, 2 < h < 12 m. nlimea rambleului rezult din cotele profilului longitudinal al cii de comunicaie, din condiiile hidrologice i din condiiile de teren. Terenul pe care se execut rambleurile este bine s fie orizontal. Cnd aceast cerin nu este ndeplinit, atunci se adopt o form a rambleului n funcie de nclinarea terenului natural. La nclinri ale terenului natural mai mici de 1/5, nu este necesar dect ndeprtarea terenului vegetal. La pante mai mari de 1/10 la calea ferat i de 1/5 la drumuri, suprafaa coastei se va amenaja n trepte care vor avea limea de cel puin 1 m i o inclinare de 2% pentru asigurarea scurgerii apelor (fig.2.1)

n terenurile nisipoase, datorit faptului c nu se menin treptele de legtur, amenajarea acestora se reduce numai la scarificarea terenului natural. La nclinri ale terenului mai mari de 1/3 nu sunt suficiente numai treptele de nfrire, ci trebuie luate msuri pentru amenajri suplimentare contra alunecrii. Din aceste msuri se rein: contrabanchete, contrafori, zidurile de sprijin sau pmntul armat, care prezint n primul rnd avantajul reducerii suprafeelor ocupate de taluzurile rambleurilor. Pentru nlimea rambleului, msurat la muchia platformei, se recomand: n regiuni uscate n care apele se scurg uor i nu exist posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltraii, nlimea rambleului va fi de 0,50 m, putnd fi redus excepional n terenuri permeabile la 0,20 m; n regiunile de es, unde scurgerea apelor este nesatisfctoare, existnd posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltraii, nlimea rambleurilor se va stabili funcie de condiiile locale. n zonele unde exist lucrri de art i n cele inundabile, muchia platformei drumului trebuie s fie cu cel puin 0,5 m mai sus dect nivelul apelor maxime, sporit cu cota remuului i cu nlimea valului. Executarea rambleurilor necesit o mare cantitate de pmnt care se poate obine din debleuri sau din gropi de mprumut. Soluia cu gropi de mprumut trebuie folosit cu grij pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol sau forestier a unor mari suprafee deteren. Gropile se execut n diverse forme, n zona malurilor, a boturilor de deal, fiind la distane mai mari de zona drumului. Dup terminarea lucrrilor de terasamente, gropile de mprumut trebuie predate agriculturii, dup ce au fost n prealabil amenajate n mod corespunztor. Funcie de nlimea rambleurilor rezultat prin proiectare, se adopt nclinarea suprafeelor taluzurilor. nclinarea cea mai folosit este de 1: 1,5 (2 : 3). Aceast valoare este valabil pentru rambleuri de drumuri n urmtoarele condiii: - pentru argile prfoase sau nisipoase cu h 6 m; - pentru nisipuri argiloase sau praf argilos cu h 7 m; - pentru nisipuri cu h 8 m; - pentru pietriuri i balasturi cu h 10 m. La nlimi mai mari dect cele de mai sus, dar nu mai mult de 12 m, se adopt dou valori pentru nclinarea taluzurilor. Astfel, pn la nlimile menionate mai sus se adopt valoarea 1 : 1,5, iar pentru celelalte nlimi, o valoare de 1 : 1,75 (fig 2.1). Peste nlimi mai mari de 12 m, nclinarea taluzurilor rezult n urma unor calcule de stabilitate a

masivelor de pmnt. n zonele inundabile sau n albiile majore, nclinarea taluzurilor va fi de 1 : 2 pn la o nlime a rambleurilor de maximum 4 m. Este necesar, n acest caz, i prevederea unor msuri de consolidare a taluzurilor. Pentru stabilitatea taluzului se vor lua msuri n vederea asigurrii unui coeficient de stabilitate de 1,5 (fig. 2.3).

12. Tehnologii de pregatire a agregatelor in statiile de sortare. 8.Tehnologii de transport pe verticala cu macarale mobile (pneuri, CF, senile)(tipuri, clasificari, schema utilaj, scheme de lucru). 9. Tehnologii de transport pe verticala cu macarale fixe (tipuri, clasificari, schema utilaj, scheme de lucru).