Masini pentru constructii

Excavatoare

Excavatoare
Excavatorul cu o cup este o main cu aciune periodic, care realizeaz sparea pmntului cu ajutorul
unei singure cupe.
Clasificarea excavatoarelor cu o cup se poate face dup mai multe criterii:
Dup sistemul de acionare pot fi:

cu acionare hidraulic
cu acionare mecanic.
Acionarea mecanic (electromecanic) se utilizeaz n prezent la excavatoare de mare capacitate destinate
lucrrilor n cariere sau la operaii de decopertri n industria extractiva.
Acionarea hidraulic este utilizat n prezent la ntreaga gam de excavatoare, att pentru cele destinate
lucrrilor de construcii ct i n cariere.
Dup gradul lor de universalitate pot fi:

excavatoare universale, ( V < 1 mc i 20-30 echipamente de schimb)

cu destinaie special, ( un echipament special)
cu caplicabilitate semiuniversal. ( 2mc < V < 3mc si 2-3 echipamente de schimb)

Excavatoare
Dup sistemul de de deplasare pot fi:

pe roi cu pneuri,
pe enile,
pe ine de cale ferat,
pitoare,
plutitoare.
Dupa construcia echipamentului de lucru (de
spare) :

lingur dreapt,
lingur ntoars,
Draglin,

Excavatoare cu o singura cupa si

echipament
unificat
Excavatorul cu lingur dreapt este utilizat de regul la sparea deasupra bazei de
sprijin a mainii
Excavator hidraulic cu echipament
unificat, lingur dreapt i ntoars.
a- cu ligur ntoars pe roi
b- cu lingur intoars pe enile.
c- cu lingur dreapt pe enile.
1-bra, 2- mner, 3-cup
4- cilindrul hidraulic principal
5- cilindrul nnerului
6-cilindrul de basculare a cupei
7- platforma superioar rotativ
8-cadrul inferior
9-roi cu pneuri
10-enile.

Excavatoare

Excavator hidraulic cu lingur dreapt

pentru lucrri n carier.
a- vederea de ansamblu
b- schia constructiv
1- bra, 2- mner, 3- cup, 4- cilindrul
braului,
5- cilindrul mnerului, 6- cilindrul de
basculare a cupei.

Sparea se execut prin bascularea mnerului 2 cu ajutorul cilindrulului 5 fa de

articulaia de prindere de bra a mnerului. Dup ncrcarea cupei cu pmntul spat,
ntregul echipament de lucru este ridicat cu ajutorul cilindrilor 4 la nlimea necesar
descrcrii , n acelai timp are loc rotirea platformei superioare mpreun cu
echipamentul de lucru pn n momentul n care acesta ajunge deasupra punctului de
descarcare. In continuare se descarc cupa prin bascularea ei cu ajutorul cilindrului 6.
Se readuce ntregul echipament de lucru n poziia initial i ciclul se repet. La aceste
excavatoare echipamentul de baz este cel cu lingura ntoars, echipamentul cu lingur
dreapt fiind utilizat mai mult pentru lucrri de ncrcare.
Excavatoarele hidraulice cu echipament de tip lingur dreapt pentru lucrri n condiii
grele i de carier (fig. 2) au ca i specific faptul c cilindrii 4 de acionare a mnerului
sint fixai spre extremitatea inferioar a braului aproape de articulaia de prindere a
acestuia la platform, ceea ce determin solicitri mai reduse ale braului n timpul
sprii. Ciclul de lucru este similar cu cel al excavatoarelor cu lingur ntoars.
Descrcarea cupei se face prin bascularea peretelui inferior al acestuia cu ajutorul a doi
cilindri hidraulici fixati pe peretele ei posterior.

Excavatoare cu brat telescopic.

Spre deosebire de excavatoarele obisnuite
cu o singura cupa, excavatoarele cu brat
telescopic au
lungimea brafului variabila, posibilitatea de
al roti in jurul axei lui longitudinale si de al
inclina atit in sus, cit si in jos. Aceste
excavatoare sint dotate cu un numar mare
de echipamente de lucru destinate
diferitelor lucrari. Bratul excavatorului, de
regula de secfiune triunghiulars, este
prevazut cu un tronson de baza in care
un la tronson
Lungimea de telescopare variaza, de gliseaza
la un model
altul, intrede2,Ovirf.
si 5,0Glisarea
m. Cupa
tronsonului
de virf in
interiorul
celui
de bazala
de sapat sau incarcat, ca si dintele
de scarificator
sint
montate
articulat
sede
face
role, fi,
cubasculate
ajutorul unui
extremitatea exterioara a tronsonului
virf,pe
putind
cu uncilindru
cilindru
hidraulic
si a unui prin
palan.
hidraulic. Tronsonul de baza al bratului
se sprijina,
intermediul unor role
montate in plan perpendicular pe axa lui longitudinala, pe un suport asezat pe
platforma rotativa a excavatorului. Aceasta spijinire permite rotirea brafului in
jurul axei sale longitudinale. Rotirea se poate face, fie cu un cilindru hidraulic, fie
cu un motor hidraulic si o

Excavatoare cu brat telescopic.

Suportul bratului poate fi basculat in plan vertical cu ajutorul a doi cilindri
hidraulici, ceea ce permite realizarea saparii la diferite niveluri - atit sub
nivelul bazei de sprijin a masinii, cit si deasupra acestui nivel ca si
descarcarea materialelor sapate direct in vehiculele de transport. La unele
dintre modele adincimea de sapare ajunge la 7,3 m, iar inaltimea de
descarcare la 9,4 m. Rotirea platformei superioare a excavatorului se face fie
cu unul sau doua motoare hidraulice rotative, fie cu doi cilindri hidraulici
orizontali. Platforma superioaria este montata pe cadrul inferior, care se
sprijins, la rindul lui, pe rofi cu pneuri sau pe doua senile. In functie de
echipamentul de lucru aceste excavatoare pot fi utilizate la lucrari de sapare a
santurilor sau gropilor la taluzari, la nivelari, la operatii de descarcareincgrcare, etc.

Mecanismul telescopic

Excavatoare - modele

Excavatoare - modele

Excavatoare - modele

Excavatoare - modele

Dimensiuni geometrice

Excavatoare pe roti.

Tipodimensiuni miner+cupa

Caracteristicile zonei de sapare

Zona de sapare reprezinta aria geometrica maxima in care putem utiliza
cupa echipamentul de excavare in procesul de sapare.

Caracteristicile zonei de sapare

Excavatoare Capacitatea de ridicare.

In multe situatii este nevoie de ridicarea si manipularea unor conducte grele sau
a altor sarcini in interiorul sau in apropierea santurilor sau chiar de descarcat
materiale grele din camioane si in lipsa unor utilaje specializate sunt foloste
excavatoarele. In astfel de situatii necesitatile de utilizare pot conduce la
alegerea unor excavatoare mai grele si cu o putere hidraulica mai mare decit
pentru lucrarile de sapare si incarcare a pamintului sapat. Capacitatea de ridicare
depinde de greutatea masinii, pozitia centrului de greutate a acesteia,
capacitatea hidraulica , pozitia sarcinii ce trebuie ridicata sau mentinuta,
caracteristicile solului si panta pe care poate lucra aceasta. Pentru a putea
utiliza excavatorul la astfel de activitati trebuie avute in vedere stabilitatea la
rasturnare si capacitatea hidraulica a masinii. Modificarile pozitiei bratului
principal, a minerului cupei si a unghiului cupei conduc la modificari dramatica
ale capacitatii de ridicare a mecanismului de excavare. In conformitate cu
recomandarile internationale, s-au definit urmatoarele conditii pe care trebuie sa
le indeplineasca un excavator pentru a indeplinii si astfel de sarcini.

Excavatoare definirea stabilitatii masinii.

Forta de basculare

se defineste ca fiind
incarcarea din cupa excavatorului care produce
pierderea stabilitatii masinii atunci cind cupa
excavatorului se gaseste intr-o pozitie specificata prin
distantele impuse fata de axa de rotire a masinii pe
orizontala (A) si linia solului pe verticala (B). Pentru zona
de lucru a mecanismului se defineste o harta a fortelor
de basculare.

Forta de ridicare admisa

se defineste ca fiind sarcina pe care o poate ridca

sau mentine echipamentul de buldozer in expoatare fara a periclita fiabilitatea
acesteia. Diagrama acestor forte pentru pozitiile de lucru posibile se exprima cu
ajutorul distantelor pe vertical masurate fata de linia solului iar pe orizontala ca
distanta de la axa de rotatie a masinii la centrul de greutate al cupei.
Forta de ridicare admisa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) Sa fie mai mica decit 0,75 x Forta de basculare.
b) Sa nu depaseasca 0,87 din capacitatea hidraulica a masinii.
c) Sa nu pericliteze stabilitatea masinii pentru conditiile specifice de sol si panta.

Excavatoare capacitate de mentinere si

ridicare.
Portanta excavatoarelor reprezinta sarcina admisa cu care poate fi
incarcata cupa pentru anumite configuratii ale mecanismului de escavare.

Exemplu. Pozitia mecanismului excavatorului

in cazul asezarii unei tevi in sant.

Excavatoare Portanta la nivelul solului.

Portanta pentru cazul in care cupa este la nivelul solului.

Excavatoare Portanta la nivelul solului.

Portanta pentru cazul in care cupa este la nivelul solului.

Excavatoare. Definirea volumului cupei.

Capacitatea cupei excavatoarelor

In
conformitate
cu
normele
internaional (SAE J-296 & PCSA Nr.3)
volumul unei cupe de excavator se
definete prin volumul cupei rase si
prin volumul cupei pline.

Volumul cupei ncrcate se compune

Volumul cupei rase se definete ca

fiind volumul geometric cuprins ntre
pereii cupei, fr a se aduga
materialul aflat peste nivelul superior al
cupei.

din volumul cupei rase la care se adaug

ntregul volum de pmnt ce depete
planul superior al cupei fr s se
considere volumul de material aderat de
dinii de tiere al cupei sau de cuitele
acesteia. In cazul SAE si PCSA se
consider un ungi de inclinaie al cupei de
1:1 n timp ce normele europene privesc
echipamentele de construcii consider
un unghi de repaos al cupei 2:1. (CECE).

Excavatoare. Fortele maxime de taiere.

Forta produsa de cilindrul

cupei
p max AHB
FB
lD

l A lC

lB

Forta produsa de cilindrul

manerului cupei.
FS

pmax AHS
lE
lF

Excavatoare. Alegerea tipului de cupa de

excavator prin prisma fortei de taiere
necesare.
Utilizarea excavatoarelor la operaii de spare in soluri foarte grele, n cariere i la
exploatarea mineralelor se datorez forelor deosebit de mari produse de
mecanismul de excavare. Fora maxim de spare se obine prin compunerea
forelor produse de cilindrul cupei i de cel al mnerului. Datorit specificului
mecanismului, unghiul dintre acestea fiind foarte mic, prin compunere se obtine o
for total de spare net superioar mecanismelor ncarctoarelor frontale.

Excavatoare: Forte de sapare capabile, FB

si FS

Excavatoare: Forte de sapare capabile, FB

si FS

Excavatoare: Forte de sapare capabile, FB

si FS

Excavatoare. Corectarea volumului cupei.

Volumul de material efectiv realizat n urma unui ciclu de spare depinde
de mrimea cupei, forma acesteia, fora capabil produs de mnerul
cupei, unele caracteristici ale solului printer care factorul de umplere
specific solului n care se lucreaz.
Astfel se poate determina volumul corectat al cupei n funcie de natura
terenului n care are loc procesul de spare.
Materialul

Factorul de umplere.

Nisip argilos, argil umed

A 100%-110%

Nisip i pietri

B 95%-110%

Argil compactat

C 80%-90%

Piatr spart Minereuri bine

60%-75%

mrunite
Piatr spart Minereuri cu
granulaie mare

40%-50%

Volumul cupei
VC VP KU

Marimea Volumului teoretic s-a determinat

pentru densitatea de 1800 kg/mc iar volumul
corectat este calculat pentru 1500 kg/mc

Excavatoare cu spaiul de lucru extins.

Pentru unele lucrri cu caracter special printre care
cele de spare la adncimi mult mai mari dect cele
realizate cu echipamentele normale. Pentru a putea
realize aceste deziderate trebuie ca fora de spare s
fie superioar excavatoarelor normale iar volumul
cupei s fie totui acceptabil. Acest lucru se realizeaz
n mod curent prin reducerea limii cupei, prin
modificarea braului principal i a manivelei, prin
cilindrii

hidraulici

adecvai,

prin

adugarea

de

contragreuti suplimentare si un sistem de rulare

deosebit.

Excavatoare cu spaiul de lucru extins.

Excavatoare cu spaiul de lucru extins.

Excavatoare cu spaiul de lucru extins.

Excavatoare cu spaiul de lucru extins

Excavatoare cu spaiul de lucru extins

Excavatoare.

Excavatoare: Dispozitive speciale.

Excavatoare: Dispozitive speciale

Excavatoare. Dispozitive speciale.

Excavatoare. Dispozitive speciale.

Excavatoare. Dispozitive speciale.

Excavatoare: Ciclul de lucru.

Un ciclu de sapare se compune din urmatoarele subcicluri.

Incarcarea cupei
Transportul cupei pline in zona de golire
Golirea cupei
goale
pe pozitia
de sapare
Durata
ciclului cupei
de lucru
depinde
n primul
rnd de mrimea mecanismului de
Transportul

excavare i de condiiile de lucru. Astfel n cazul unei zone de lucru reduse

dimensional, ciclurile sunt mult mai rapide n timp ce necesitatea evitrii unor
obstacole sau a lucrului n zonele limit ale geometriei zonei de sapare sau n
cazul nivelrii i a curirii anurilor adnci poate micora ciclul de lucru.
Pe masura ce zona spat se adncete, timpii de spare i transport cresc
pentru fiecare ciclu de lucru.

Excavatoare: Ciclul de lucru.

Estimarea timpului ciclului de lucru se poate face utilizand o serie de coeficienti de corectie
care tin cont de complexitatea operatiei effectuate.
Pentru cazul ciclului ideal de lucru se considera ca:
Nu trebuiesc evitate obstacole in timpul lucrului.
Conditiile de lucu sunt sunt medii
Un operator are abilitate medie
Un timp de transport al cupei ce corespunde unui unghi de 60 90 grade.

Pe baza acestor conditii pentru se determina diagrama timpilor de lucru, timpi care
sunt specifici fiecarui tip de excavator si care vor fi mai mici pe masura ce abilitatea
operatorului va fi mai mare sau vor scadea daca se vor intalni conditii mai grele de
lucru

Excavatoare: Ciclul de lucru.

Condiii uoare. Sol afnat, pietri nisipos, curairea anurilor, etc. Adncimea de spare
sub 45% din adncimea maxim de spare a mainii. Unghiul de rotire al cursei de transport
mai mic de 30 grade. Descrcarea cupei direct ntr-o hald de pmnt de nlime mic sau
n autocamionul de transport. Nici un obstacol i un operator bun.
Condiii medii. Sol neafnat, argil uscat compactat, mai puin de 25% bolovani.
Adncimea de spare pn la 50% din adncimea maxim de spare a mainii. Unghiul de
rotire al cursei de transport pn la 60 grade. Halda de nalime incomod i obstacole
puine.
Condiii peste medie. Sol puternic tasat cu pn la 50% bolovani. Adncimea de spare
pn la 70% din adncimea maxim de spare a mainii. Transportul la un unghi de 90 de
grade. Autocamioanele de transport se opresc n apropierea excavatorului.
Conditii grele. Sol puternic tasat cu aproximativ 75% bolovani, roci dislocate prin explozie.
Adncimea de spare 90% din posibilitile mainii. Transportul cupei pentru un unghi de
120 grade. Curairea anurilor, halda de descrcare de nalime redus. Lucrul ntr-o zon
cu evi ngropate.
Condiii extreme. Sol puternic ngheat, stnci nisipoase, isturi argiloase,caliche,etc.
Adncimea de spare peste 90% din adncimea maxim capabil. Transportul cupei pe o
disant unghiular peste 120 grade. Descrcarea cupei n zone fixe i evitarea persoanelor
i a altor obstacole.

Estimarea duratei ciclurilor de timp.

Estimarea duratei ciclurilor de timp.

Excavatoare. Maximizarea productivitatii.

Alegerea ideala a adancimii de spare i a distanei de
descrcare - In cazul unor soluri stabile sau consolidate,
adncimea de spare a unei trepte va trebuii s fie aproximativ egal
cu mrimea mnerului cupei. Dc solul este instabil atunci adncimea
de spare va trebuii s fie mai mic. Cea mai bun poziie a
camionului de transport este sub articulaia de prindere a mnerului
cupei de braul principal al mecanismului de excavare.

Optimizarea zonei de lucru si a unghiului de transport Pentru mrirea productivitii, zona de lucru va trebuii s fie limitat la
15 grade de fiecare parte a centrului mainii sau egal cu distana
dintre enile. Camioanele trebuie s se poziioneze ct mai aproape
de centrul excavatorului.

Ceam mai buna distan fa de margine - Excavatorul

trebuie aezat astfel inct mnerul cupei s fie vertical atunci cnd
cupa va fi plin. Dac unghiul mnerului este prea mic, fora de
spare se micoreaz, dac unghiul mnerului este mai mare poate
aprea subtierea i se pierde timp cu aducerea cupei n poziia
normal. Poziia optim se va gsi ntre cele dou cazuri

Alegerea excavatoarelor cu utilizare

universal
Obinerea unei producii optime necesit alegerea unui excavator cu un volum al
cupei ct mai apropiat de cerinele operaiilor de excavare care trebuiesc
executate. Procesul de alegere trebuie s se apropie ct mai mult de un optim prin
prisma costului operaiilor ce trebuiesc executate. O alegere neadecvat a
echipamentului poate conduce la alegerea unor echipamente prea mici n raport
cu cantitatea de materiale ce trebuie dislocate sau alegerea unor utilaje prea mari
poate conduce la neutilizarea lor adecvat i la apariia perioadelor lungi de
ateptare ntre operaiile tehnolgice necesare desfurrii procesului tehnologic.
Pasul 1. Se stabileste tipul de material si factorul de umplere al cupei.
Se utilizeaza tabelul din Slaitul nr. Exemplu: Roca dislocata prin
impuscare = 7590%
Pasul 2. Estimarea timpului unui ciclu.
Conform diagramelor ciclurilor de lucru.
Slaitul nr. Exemplu: 365B in saparea rocilor dure/roci dislocate prin
explozie =0,43..0,52 min

Alegerea excavatoarelor cu utilizare

universal
Pasul 3. Determinarea numrului de cicluri dintr-o or.
Exemplu. Timpul unui ciclu: t = 0,48 min.
Nr. Cicluri = 60/0,48 = 125 cicluri/or
Indemnarea operatorului = 0,9 (90%)
Limitri ale mainii
= 0,95 (95%)
Utilizarea timpului de lucru = 0,83 (50 minute lucru efectiv)
Nr. Corectat de Cicluri
= 125 x 0,9 x 0,95 x 0,83 = 89 cicluri.

Pasul 4. Calculul volumului necesar al cupei.

Se mparte producia pe or la numrul de cicluri efective dintr-o or
i se ajusteaz cu factorul densitii materialului.
Exemplu.
Productivitatea orara impusa
Nr. efectiv de cicluri.
Necesarul de de masa per ciclu
Densitatea materialului
Volumul teoretic al cupei
Factorul de umplere
Marimea nominal a cupei

500 tone/ora
89
500/89 =5,6 tone/ciclu
1,6 tone/mc
5,6/1,6 = 3,5 mc
0,85 (85%)
3,5/0,85 = 4,1mc

Alegerea excavatoarelor cu utilizare

universal
Pasul 5. Se alege excavatorul prin prisma mrimii cupei.
Conform msurtorilor sau a tabelelor productorilor.
Exemplu:
Capacitatea necesar a cupei
345B L Seria II ME
365B L Seria II ME
385B L Seria II ME
Se alege 365B L Seria II ME cu 4,0 mc.

4,1 mc
maxim 3,5 mc
maxim 5,3 mc
maxim 5,6 mc

Pasul 6. Se selecteaz mijlocul de transport.

Regulile generale de calcul impun pentru camioane de transport.
Cupe Excavator:
46
Cupe Excavator Direct:
35

Capacitatea cupei
Volumul ptr.5 cupe
Greutatea
Ajustarea cu greutatea
Basculante disponibile
735
769D

4 mc
5 x 4 x 0,85 = 17 mc
17 x 1,6 = 27,2 tone
27,2 + 2 = 29,2 tone
19,2 mc/31,8 tone
24,2mc/37,9 tone

Excavatoare. Productivitatea
Productivitatea mainilor de construcii.
Ca oricare alt main care execut transportul unor materiale, productivitatea
excavatoarelor depinde de mrimea medie a cupei, numrul mediu de cicluri de timp
i de eficiena utilizrii timpului de lucru. Dac se definete un estimator al duratei
ciclului de lucru i al mrimii volumului cupei atunci producia obinut prin utilizarea
unui excavator poate fi obinut cu urmtoarea formul:

PT VEf N Ch

PN

60 P C
VC KU K Teff
TC

PT - Productivitatea teoretic
VEf Volumul efectiv al cupei
NCh Nr. de cicluri orare
PN
TC
VC
Kef
KT

Productivitatea corectat
Timpul unui ciclu de lucru (minute)
Volumul cupei pline
Coef. de corectie al cupei pline
Coef. de corec. Al timpului efectiv lucrat

Excavatoare. Productivitatea
Tabelele de estimare a productivitii definesc cantitatea de material teoretic n mc pe
or n cazul n care volumul cupei i durata ciclului de timp pot fi estimate. Acest mod de
lucru, bazat pe un timp mediu, ne d poasibilitatea s utilizm coeficieni de corecie
pentru lucrri i operaii specifice. Valorile tabelate sunt date pentru o durat de folosire
a timpului de lucru de 100% (condiie care nu se atinge niciodat). In calcul se adaug
un coeficient ce definete randamentul de utilizare a timpului de lucru pe baza
cunoaterii condiiilor specifice de lucru.
Zonele marcate din tabelele de estimare a produciei defines mrimile mainilor
disponibile de la cea mai mic la cea mai mare. Limita superioar a fiecrei zone
corespunde celor mai rapide cicluri pe care aceste utilaje le pot atinge. Limile fiecrei
arii de lucru corespund mrimii volumului efectiv al cupelor disponibile pentru maina
respectiv. Celulele nehaurate indic faptul c valorile productivitii orare aferente
acestor cellule pot fi atinse.
Atunci cnd productivitatea necesar se gsete n zonele nehaurate atunci se ine cont
de faptul c maina lucreaz n condiii ideale (soluri usor de spat, anuri puin adnci,
operator excellent, etc.)

Excavatoare. Productivitatea
Tabelele de estimare a productivitii servesc i pentru cazul n care se
dorete alegerea celei mai eficiente maini care s execute o lucrare dat
Exemplu.
Se impune mutarea unui volum total de 15,300 Bmc (19.100 Lmc considerand
un factor de afnare de 25%) format din nisip argilos umed aflat n stare tasat
i care trebuie spat cu ajutorul unui excavator, transportul din zona de lucru a
excavatorului se face cu ajutorul autocamioanelor.
Adncimea medie a excavaiei este de 2,4 m iar unghiul ciclului de transport
pentru aezarea n camioane este de 60-90 grade. Lucrarea trebuie s fie
terminat n 10 zile lucrtoare iar durata de lucru planificat este de 10 ore/zi i
coeficientul de corecie al timpului de lucru va fi 0,83 (50 minute lucrate dintr-o
or). Sunt disponibile dou tipuri de excavatoare, unul avnd volumul cupei de
1,0 mc iar cel de-al doilea de 1,9 mc. Poate fi realizat lucrarea cu ajutorul
excavatorului cu volum mai mic al cupei sau trebuie utilizat si cel avnd volumul
mai mare de lucru

Excavatoare. Productivitatea
Soluie.
Excavatorul trebuie s realizeze 1900 mc/zi ceea ce conduce la 190 mc/60 min. Se
corecteaz cu factorul utilizrii duratei de lucru, 83% si rezult 230 mc/60 min.
Din tabel rezult ca tractorul ales, (320) cu volumul cupei de 1,0 mc va trebuii s
realizeze un timp mediu de 17,1 sec. pentru cele 190 mc/h. Pentru a obtine cele 230
mc/h va trebuii ca durata unui ciclu sa fie de 15.0 sec.
In cazul tractorului cu volumul de 1,9 mc este necesar un ciclu de timp de 30 sec.
Se verific posibilitatea realizrii ciclurilor de lucru necesare prin utilizarea tabelelor
specifice fiecrei maini. In conformitate cu datele din tabele rezult c pentru
maina cu volumul cupei de 1 mc cele 10 zile necesare sunt suficiente i maina va
lucra la capacitate maxim n timp ce excavatorul cu volumul cupei de 1,9 mc poate
ndeplini cu mare uurinta cerinele de lucru.

Excavatoare. Productivitatea

Excavatoare. Productivitatea

Excavatoare. Productivitatea

Excavatoare. Productivitatea

Excavatoare. Productivitatea. Sapare

santuri.