Sunteți pe pagina 1din 9

Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

Drosele hidraulice
Student: Purcarea Andra-Daniela

1
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

Cuprins
1.Rol
2.Construcție
3.Funcționare
4.Perfomanță
5.Calculul droselelor hidraulice
6.Studiu de caz

2
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

1.Rolul droselor
Droselul creeaza, pe o conducta de fluide , o restrictie locala reglabila, care permite
selectionarea unui debit de fluid care traverseaza aparatul de la A la B si il mentine practic
constant, sub rezerva ca :

- caderea de presiune intre A si B nu variaza ;

- si vascozitatea fluidului este sensibil constanta.

2.Construcție

Acesta are in componenta : Fig. 1 Elementele constructive ale unui drosel

1 - corpul aparatului

2 - busonul (capacul) clapetei anti-retur

3 - clapeta anti-retur

4 - resortul clapetei anti-retur

5, 8, 9 - garnituri de etansare

6 - corpul sferic al clapetei anti-retur

7 - poanson reglabil

10 - piulita de reglare a poansonului

A - orificiul de intrare a fluidului

B - orificiul de iesire al fluidului

3
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

3.Funcționare
Atunci cand uleiul patrunde prin orificiul B, acesta ridica bila 6 si clapeta anti-retur 3,
careia i se opune resortul 4, reglat la 0,4 bari si are ca efect iesirea uleiului prin orificiul A ;
deci trecerea este libera.

Din contra, cand uleiul patrunde prin orificiul A, clapeta anti-retur este impinsa si se
sprijina bine pe scaunul sau obligand astfel uleiul sa treaca prin strangularea provocata de
poansonul 7, pentru a putea iesi prin orificiul B ; deci trecerea este franata.

4.Perfomanță
Un drosel hidraulic este un produs ce permite controlul vitezei motoarelor rotative sau
a cilindrilor aflati in componenta echipamentelor industriale. Acest lucru este posibil prin
reglarea optima a debitului de lichid ce trece prin motor intr-o anumita unitate de timp. Astfel,
droselul hidraulic creeaza o restrictie locala reglabila ce permite gestionarea si mentinerea
constanta a cantitatii potrivite de fluide din utilaje.

Cu acest aparat hidraulic, poti garanta o functionalitate optima a echipamentelor


industriale. De asemenea, un drosel regleaza viteza motoarelor hidraulice la cele mai inalte
standard.

5.Calculul droselelor hidraulice


Droselele uzuale folosite pentru reglarea rezistivă a vitezei motoarelor hidraulice sunt
în general de tip diafragmă. Formele lor sunt diferite fiind realizate în funcţie de debitul ce
trece prin ele, de obţinerea unei valori reduse a numărului Reynolds, de asigurarea unei
insensibilităţi a debitului reglat faţă de vâscozitatea lichidului, respectiv faţă de temperatură.
Relaţia de calcul a debitului prin drosel obţinută din ecuaţia energetică a lui Bernoulli este:
1
2 2
Q    S    p1  p 2  (1)
 
în care:
Q [l/min]- debitul ce trece prin drosel;
  0,5  0,7 - coeficient de debit;
S [mm2]- secţiunea de trecere a fluidului prin drosel;
900 [Kg/m3]- densitatea uleiului;
p  p1  p2 - căderea de presiune pe drosel (p2÷2,5 [daN/cm2]);
p1 [MPa]- presiunea înainte de drosel;
p2 [MPa]- presiunea după drosel.
La proiectarea sau alegerea droselului, se impune o viteză maximă vmax şi o viteză
minimă vmin a motorului hidraulic care determină debitul maxim Qmax şi minim Qmin care trece
prin drosel. Se determină apoi secţiunile maxime şi minime de trecere a fluidului cu ajutorul
relaţiilor:

4
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

Qmin Qmax
S drmin  ; S drmax  (2)
2 2
  p   p
 
Probleme dificile apar la reglarea prin drosel în domeniul debitelor mici (sub 100
[cm /min]). Apare fenomenul de înecare a droselului datorită următorilor factori:
3

a. impurităţi în ulei;
b. funcţionarea droselului în regim alternativ laminar-turbulent;
c. absorţia moleculară pe pereţii droselului datorită faptului că moleculele, având
polaritate, aderă pe pereţii droselului reducând secţiunea de trecere a lichidului
(obliteraţie hidraulică).
Caracteristicile statice ale droselelor (rezistenţelor reglabile) sunt date de relaţia (1) de
calcul a debitului prin drosel şi sunt prezentate în figura:

Fig. 2 Caracteristicile statice ale droselelor

Caracteristica de droselizare Q  f ( p ) este prezentată în figura 2a la diverse


secţiuni funcţie de deschiderea droselului Sdr;

Caracteristica de reglaj
Q  f ( Sdr ) (S = f(h)) este prezentată în figura 2b la diverse
dr
presiuni de lucru a droselului.

Pentru realizarea reglării prin drosel sunt posibile două metode principial diferite de
montare a droselului în circuit: în serie şi în paralel cu motorul hidraulic.

5
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

6.Studiu de caz
6.1.Reglarea vitezei cu droselul montat în serie cu motorul hidraulic
Reglarea vitezei prin cuplarea droselului în serie cu motorul hidraulic se poate face în două
variante:
 cu drosel montat pe intrare în hidromotor (figura 3a);
 cu drosel montat pe ieşirea din hidromotor (figura 3b).

a b c
Fig. 3 Scheme de reglare a vitezei prin drosel în sistemele hidraulice cu pompă cu debit constant

În schema din figura 3a, circuitul este format din pompa cu debit constant P, supapa de
descărcare Sd, droselul Dr şi motorul hidraulic cu tijă bilaterală M.
În momentul când secţiunea droselului este maximă, debitul pompei Qp trece prin drosel şi
realizează viteza maximă de deplasare a pistonului. În momentul când se micşorează secţiunea de
trecere a droselului, creşte presiunea înaintea droselului şi se deschide supapa de descărcare Sd. O parte
din debitul pompei (Qs) trece prin supapă, iar prin motor trece numai debitul Qm corespunzător unei
viteze a cilindrului hidraulic. Aşadar Q p  Qm  Qs . În momentul închiderii complete a droselului tot
debitul pompei va trece prin supapă în rezervor, iar viteza pistonului va fi nulă. La o deschidere
constantă a droselului şi mărirea continuă a forţei F la tijă, presiunea pompei creşte, debitul prin
supapă se măreşte, iar viteza pistonului se micşorează. Aceasta deoarece sistemul lucrează la presiune
constantă reglată cu supapa de deversare Sd, iar forţa la tijă poate să depăşească forţa corespunzătoare
presiunii reglate în sistem, pistonul oprindu-se şi tot debitul pompei trece prin supapă în rezervor.
Astfel, în cazul reglării prin drosel, viteza are o variaţie dependentă de sarcina la tija pistonului. Acest
lucru poate fi arătat analitic.
Din ecuaţia de echilibru a forţelor pe suprafeţele pistonului rezultă:
F
p2   p3 (3)
S

6
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

Ecuaţia debitului prin drosel:


1 1
2 2 2  2
Qdr    Sdr   p1  p2     Sdr   p1   p3 
F (4)
    S 

în care:
p1 – presiunea înainte de drosel;
p2 – presiunea după drosel;
p3 – contrapresiunea de retur;
SDr – secţiunea droselului.
Viteza corespunzătoare debitului prin drosel:
1
S 2  F  2
v  dr     p1   p3    (5)
S   S 

Din relaţia 4 se observă dependenţa vitezei pistonului de sarcina F la tijă. Aceeaşi dependenţă
apare şi la montarea droselului pe retur, în figura 3b.
1
S 2  F  2
v  dr     p1     (6)
S   S 

Dependenţa vf(F) reprezintă caracteristica de sarcină a acţionării hidraulice la montaj în serie a


droselului. După cum se observă în relaţiile 5 şi 6 graficul vf(F) este o parabolă a cărei reprezentare
este dată în figura 4. S-au trasat cinci parabole corespunzătoare unor valori ale deschiderii droselului
S Dr
s .
S Dr. max

Fig. 4 Caracteristica de sarcină v=f(F)

7
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

Viteza maximă a reglajului prin drosel se obţine atunci când droselul este deschis complet,

respectiv pentru s  1 . Forţa maximă Fmax la care motorul hidraulic se opreşte (v0) nu depinde de
deschiderea droselului.
Din cele două moduri de montaj a droselului pe admisie şi pe retur, cea de-a doua este mult mai
des utilizată având avantajele:
1. hidromotorul lucrează mai stabil îndeosebi la sarcină variabilă;
2. există posibilitatea ca sistemul să lucreze la sarcină negativă, atunci când forţa F îşi schimbă sensul;
3. încălzirea uleiului droselizat nu afectează cilindrul hidraulic, el fiind trimis în rezervor. Reglarea
vitezei în sistemele hidraulice cu droselul montat în serie se face cu un randament foarte scăzut, sub
38%, chiar atunci când droselul este deschis la maximum. Randamentul scăzut se explică prin faptul
că numai 58% din debitul pompei trece prin drosel, restul prin supapa de descărcare în rezervor.
Numai 2/3 din presiunea pompei se foloseşte în hidromotor, restul se pierde prin drosel (se transformă
în căldură) deci pierderea de putere se produce simultan prin drosel şi supapă.

6.2.Reglarea vitezei cu drosel montat în paralel cu motorul hidraulic


Reglarea vitezei cu drosel montat în paralel cu motorul hidraulic se realizează după
schema din figura 3c. Debitul pompei P va fi împărţit în două: o parte Qm, către motorul
hidraulic, iar cealaltă parte Qdr trece prin drosel ajungând în rezervor.

Q p  Qm  QDr

La închiderea completă a droselului, viteza v a pistonului este maximă. În acest caz


supapa Sd are rol de supapă de siguranţă. Presiunea p1 în circuit este variabilă în funcţie de
p  S  p3  S  F ,
sarcina F la tija pistonului. Din echilibrul forţelor pe pistonul motorului, 1
rezultă:

F
p1   p3 (7)
S

Debitul prin drosel va fi:


1 1
2 2 2 F  2
QDr    S Dr   p1  p 2     S Dr    p3  p 2  (8)
    S 

De obicei p20, p30, deci:


1
 2 F 2
QDr    S Dr    (9)
 S 

Debitul prin motor Qm este:

8
Academia Navala ,,Mircea cel Bătrȃn”

QDr  v  S (10)

Viteza pistonului este:

 1

1   2 F 2 
v   Q p    S Dr    (11)
S    S  
 

După relaţia (11) se poate trasa caracteristica de sarcină vf(F) a sistemului de reglare

a vitezei cu droselul montat în paralel pentru valori diferite ale lui s . Aceste caracteristici sunt
prezentate în figura 5.

Fig. 5 Caracteristica de sarcină v=f(F)

Se observă că toate punctele pleacă dintr-un punct corespunzător vitezei maxime vmax
şi sarcinii nule F0. Sarcina maximă Fmax, care provoacă oprirea motorului hidraulic, scade cu
creşterea secţiunii droselului, iar când S0, Fmax. Randamentul acţionării cu montare în
paralel a droselului este mai ridicat decât la montarea în serie a droselului şi depinde de
deschiderea droselului Sdr.