5.1.

POMPE CU PISTON

La pompa cu piston clasică, principiul de funcţionare constă în

deplasarea unui piston într-un corp de pompă, variaţia de volum creată în
acest fel asigurând aspiraţia şi refularea lichidului, în construcţia clasică
pompele cu piston se întâlnesc din ce în ce mai rar, dar deţin încă o
pondere importantă în utilajul petrolier. Performanţele acestor maşini sunt
mai bune la construcţiile orizontale, la care puterile pot ajunge la
l.500kW, iar debitele până la 1m3/min; ta construcţiile verticale puterile
şi debitele sunt mai mici de 150kW, respectiv de 0,15m/mim. Presiunile
pot atinge şi chiar depăşi 3000bar. în figura de mai jos este reprezentată
schema constructivă a unei pompe monocilindru, cu piston şi mecanism
bielă manivelă. Distribuţia se realizează cu două supape, una de aspiraţie şi
cealaltă de refulare; în cazul presiunilor mari se folosesc câte două supape
(înseriate) pe fiecare circuit.
 Debitul mediu efectiv este mi mic din cauza pierderilor la etanşarea
pistonului şi la supape, şi anume:
Q   V  Qt ( V  0,93...0,96)
Debitul instantaneu rezultă de forma:

 r 
q  A  v  A  r    sin   sin 2   k  q* ,  k  A  r 
 2 L 
Cilindreea pompei (volumul de lichid refulat pe cursă) este
V  D h / 4 , D fiind diametrul, iar h cursa pistonului. La n rot/min ale
2

arborelui de antrenare, rezultă debitul mediu teoretic.

n D 2 n
Qt  V   h
60 4 60

5.2. Pompe cu pistonaşe radiale

5.2.1.Construcţie şi principii de funcţionare
Pompele cu pistonaşe radiale se utilizează cu precădere în acţionările
hidraulice, realizând presiuni şi în special debite mari:p = 900 bar; Q =
(0,02...0,75)m3/min.
 Între rotorul l şi statorul pompei 3 există excentricitatea e, datorită
căreia fiecare piston radial 2 execută o cursă h = 2e; distribuţia se face prin
axul central fix, care cuprinde canalizaţia de aspiraţie şi cea de refulare.
Statorul are rol de ghid, contactul pistonaşelor la suprafaţa de ghidare
fiind menţinut datorită forţei centrifuge. Cilindreea pompei poate fi
modificată în timpul funcţionării, prin deplasarea statorului în sensul
creşterii sau scăderii excentricităţii . O asemenea variantă constructivă are
avantajul unei reglări continue a debitului între limitele 0 şi Qmax .
5.2.2. Calculul debitului şi valoarea momentului de antrenare
Cilindreea pompei cu z pistonaşe radiale de diametru d, lucrând cu
excentricitatea e, este dată de relaţia:
valoarea momentului în raport cu axa de rotaţie a rotorului. Se pot
scrie relaţiile:iar debitul teoretic mediu, refulat de pompă la n rot/min, este:
  d2 n
Qt  e z (5.8)
2 60

Debitul instantaneu se poate calcula, observând că deplasarea radială a

unui pistonaş corespunzătoare unui unghi de rotaţie  este:
x   r  e   q   r  e    e  cos   r  cos   , (5.9)
unde r este raza statorului şi  -unghiul pe care această rază îl face cu axa
pistonaşului considerat.
Deoarece unghiul  este mic cos   1 deci x  e1  cos   viteza pistonaşului
este:
dx d
v  e sin   e sin  , (5.10)
dt dt
iar debitul instantaneu este:
 d 2
q e    sin  (5.11)
4
Debitul total instantaneu are valoarea:
 d 2
Q  e     sin  j (5.12)
4 j

sau
 d 2
Q  e   sin   sin      ...  sin   m  1   (5.12’)
4

în care j  , iar în perioada de refulare se pot găsi cel mult m   z  1 2

pistonaşe;   2 z este unghiul dintre două pistonaşe vecine. Debitul total

instantaneu este maxim când suma tuturor sinusurilor este maximă.
Coeficientul de neuniformitate al debitului  Q  Q max / Qt variază în raport cu
numărul de pistonaşe z. Alegerea unui număr impar de pistonaşe favorizează
scăderea coeficientului de neuniformitate  Q , respectiv a pulsaţiilor
debitului. În cazul când, pentru a mări debitul pompei, se montează n rânduri
de cilindri pe acelaşi ax, pulsaţiile vor fi minime dacă defajazul între doi
cilindri va avea valoarea   2 nz .
Momentul de antrenare al rotorului poate fi determinat observând
schema forţelor la contactul pistonaşului cu statorul, în punctul de contact,
rezultanta N se descompune în forţa F pe direcţia axei pistonului şi T-
perpendiculară pe aceasta; forţa F determină presiunea de refulare, iar T
valoarea momentului în raport cu axa de rotaţie a rotorului. Se pot scrie
relaţiile:
2
T  F  tg ; F  p    d   e  cos   r  cos 
4; (5.13)
Întrucât e   r se poate considera în primă aproximaţie că   r , valoarea
momentului fiind:
M   T    F  r  tg (5.14)
În fine, unghiul  fiind mai mic, iar tg  sin    e  sin   r , rezultă mai
departe:
 d 2
M  p e  sin  (5.14’)
4
Momentul sumă pentru m pistonaşe care refulează este:
 d 2
 M  p e sin   sin       ...  sin   m  1   (5.15)
4
Valoarea momentului este maximă o dată cu valoarea debitului total
instantaneu. Pompele cu pistonaşe radiale sunt reversibile, adică
alimentate cu lichid sub presiune devin motoare hidraulice. În cazul în
care maşina lucrează în regim de pompă, este evident că va debita la orice
regim reglat; în regim de motor însă rotaţia rotorului va fi posibilă numai
când valoarea momentului sumă creat de pistonaşe va depăşi valoarea
momentului forţelor de frecare şi a momentului rezistent exterior.

5.3. Pompe cu pistonaşe axiale

5.3.1. Construcţie
Pompele cu pistonaşe axiale sunt cele mai utilizate din clasa
pompelor cu piston. Asigură presiuni de până la 750 bar, pentru debite
variind între 8 şi 580 1/min; randamentele sunt dintre cele mai bune
pentru întreg domeniul pompelor cu piston:  m  0,98 şi  V  0,98. Sunt
cele mai răspândite maşini în acţionările hidraulice şi se realizează într-o
mare varietate constructivă, atât cu debit constant, cât şi cu debit variabil.
Mai des se întâlnesc trei principii constructiv-funcţionale şi anume:
 pompe cu corp înclinat
 pompe cu disc înclinat
 pompe cu disc fluant
Între primele două nu există diferenţe esenţiale.

În figura de mai sus (5.7) este prezentată o pompă cu pistonaşe

cu disc înclinat. Pompa cu disc înclinat se deosebeşte de pompa cu corp
înclinat numai prin modul de reglare al unghiului  , care în cazul
acesteia se realizează cu ajutorul discului 2 în jurul articulaţiei din
dreapta axului 4.
Pompele cu pistonaşe axiale sunt în general construcţii
pretenţioase, suprafeţele de lucru trebuind realizate la rugozităţi
foarte mici. Este vorba în special de pistoane, alezaje cilindrice,
distribuitor şi articulaţiile sferice ale bielelor.
5.3.2. Calculul debitului si valoarea momentului de antrenare
Debitul pompei se determină din cinematica mecanismului din figura
5.7. La o rotaţie a discului cu unghiul  , punctul A se deplasează în D
şi, corespunzător, pistonul către dreapta cu distanţa x, reprezentând
o fracţiune din cursa h. Din triunghiurile AEC şi OCD rezultă:
x  AC sin    OA  OC  sin    R  R cos   sin  (5.16)
R fiind raza discului de antrenare.

Viteza pistonului este:

dx d d
v   R1  cos   sin    R sin  sin   R    sin  sin  (5.17)
dt dt dt
iar debitul instantaneu specific este:
   d 2 
q  A    R  sin   sin   A   (5.18)
 4 
Debitul total instntaneu este:
 d 2
Q  A    R sin   sin  i  R    sin   sin   sin       ...  sin   m  1  
4
în care   2 z ,
z fiind numărul total de pistonaşe.
Dacă dV p  Adx  qdt  AR sin   sin   d este cilindreea elementară, debitul
mediu al unui piston este dat de relaţia:

 d 2
V p  AR sin   sin d  R sin  , (5.20)
0 2
iar debitul mediu al pompei la n [rot/min] are valoarea teoretică:
 d 2
Qt  V p  z  n  R sin  (5.21)
2

Ca şi la pompele cu pistoane radiale, legea de variaţie a debitului

instantaneu (pentru a = constant) este sinusoidală. Şi în acest caz,
pulsaţiile vor fi mici în cazul unui număr impar de cilindri.
Valoarea momentului la arbore se determină din analiza forţelor la
contactul pistonaş-disc. În figura de mai jos (5.8.) este reprezentată
schema forţelor la pompa cu disc înclinat(a), respectiv la pompa cu corp
înclinat(b).

Notând cu R p raza cercului pe care sunt aşezate pistoanele în bloc,

momentul de rotaţie pentru un piston este M   T  R p sin  şi, cum

T = P  tg , rezultă mai departe:
p    d 2 R sin  sin 
M   PR p sin   tg  PR sin  sin  
4
Valoarea momentului total este dată de expresia:
  d 2
 M  p R sin   sin   sin       ...  sin   m  1   , (5.22)
4
în care  este unghiul la centru pe cercul de rază R corespunzător poziţie a
două pistonaşe vecine.
Se mai observă din schema forţelor că, în cazul pompei cu disc înclinat,
forţa normală N=P/cos  este mai mare, în timp ce la pompa cu corp înclinat
forţa N = Pcos  este mai mică decât forţa P = p    d 2 / 4 . Din acest motiv,
unghiul de înclinare în primul caz este mai mic (  20°) decât în cazul al doilea
(  25°).