Sunteți pe pagina 1din 43

U.T.C.

B
Facultatea
Utilaj
EXCAVATOR 60kW 1/50 Pag.1
Tehnologic
MEMORIU TEHNIC IF 60.0.MT

OBIECTUL PROIECTULUI
Obiectul acestui proiect il constituie excavatorul E60, avand capacitatea cupei de
0,7 m3 si o putere a motorului de 60 Kw.

DESTINATIA SI DOMENIUL DE UTILIZARE


Acest ecavator este destinat lucrarilor de sapaturi in pamant pana la categoria aIV-a.
El poate lucra atat deasupra cat si sub baza de sprijin a masinii. Acest tip de excavator se
mai poate utiliza si pentru incarcare-descarcare materiale, sapaturi de santuri pentru
conducte.

CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE


 Puterea motorului ………………………………… 60Kw ;
 Capacitatea cupei ……………….…………………. 0,7m3;
 Masa totala …………………...………………... 8000Kg ;
 Lungime .………………………………………. 5620mm ;
 Latime .………………………………………… 2360mm ;
 Inaltime .……………………………………….. 3610mm ;
 Ampatament …………………………………… 2170mm ;
 Ecartament …………………………………….. 1545mm ;
 Garda la sol …………………….……………….. 650mm ;
 Latimea cupei …………………..……………….. 600mm ;
 Inaltimea de ridicare …………….……………... 5530mm ;
 Distanta de descarcare …………………………. 5940mm ;
 Masa maxima a sarcinii ………………………… 1600Kg ;
 Vitaza in regim lent ……………………………. 0-5,5Km/h ;
 Viteza in regim rapid …………………………… 0- 40Km/h ;
 Presiunea max. din sistemul hidraulic …………... 250bar.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj MEMORIU TEHNIC 2/50 Pag.2
Tehnologic
EX 60.0MT

DESCRIEREA SI MODUL DE FUNCTIONARE

MASINA DE BAZA
Masina de baza se compune din excavator si incarcator, montat pe tractor, care se
sprijina pe sol prin intermediul celor 4 roti motoare. Pe sasiul din tractorului se afla montat
motorul termic, rezervoarele de ulei si combustibil, postul de comanda, cabina si
echipamentele de excavator si incarcator.
Motorul este de tipul cu 4 cilindri cu injectie directa Diesel , avand o rotatie de 2200
rot/min. Cuplul maxim al motorului este de 1400 rot/min , alezajul cilindrului este de 103
mm.
Mecanismul de directie este actionat de un sistem hidrostatic. Intreaga putere este
utilizata de o pompa principala hidraulica, motorul este proiectat pentru actionarea
tractorului si echipamentului de lucru. Instalatia electrica lucreaza la tensiunea de 12 V si
deserveste pornirea motorului termic si la iluminarea frontului de lucru precum si la
semnalizarea rutiera cand utilajul se deplaseaza pe drumurile publice. Tabloul de sigurante
este suplimentat cu circuitul principal de franare la terminalul pozitiv. Se foloseste un
acumulator de 115A/HR si alternator de 75 Amp.
Transmisia este proiectata si construita special pentru acest tip de utilaj pe pneuri.
Schimbarea vitezelor este sincronizata , puterea poate fi transmisa pentru deplasarea
masinii inainte sau inapoi. Vitezele de mers sunt proiectate pentru a mari la maxim
productivitatea echipamentului. Transmisia prezinta o cutie de viteze in 4 trepte care
permite invingerea eforturilor si o schimbare mai rapida a vitezelor. Franarea se realizeaza
prin reglarea automata, include frane multi-disc, diametrul discului este de 220mm,
suprafata de frecare este de 129000mm². Frana pentru parcare este montata independent pe
axa din spate. Pneurile sunt de doua feluri : fata 12,5x18 ; spate 18,4x26.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj MEMORIU TEHNIC 3/50 Pag.3
Tehnologic
EX 60.0MT

ECHIPAMENTUL DE EXCAVATOR
Echipamentul de excavator este montat in consola la partea din spate a tractorului.
Saparea se executa in principal prin bascularea manerului fata de articulatia de prindere a
acestuia la brat. Dupa incarcarea cupei cu pamant sapat , intregul echipament de lucru este
ridicat la inaltimea necesara descarcarii. Cupa se descarca prin bascularea ei. Se readuce
intregul echipament de lucru in pozitia initiala si ciclul se repeta. Excavatorul cu cupa este
destinat pentru mecanizarea lucrarilor de pamant si de incarcaturi. Constructia
excavatorului prevede posibilitatea lucrului cu urmatoaterele tipuri de echipamente cu
schimbare rapida : cupa inversa , cupa dreapta, suspensie cu macara, cupa de capacitate
ridicata in furci. Manevrarea excavatorului este economica in cazul folosirii lui pe
obiective cu volum mic si raspandite. Cupa turnanta a excavatorului asigura cele mai bune
conditii de sapare si de descarcare in mijlocul de transport.
Echipamentul de excavator se compune din urmatoarele parti principale :
- cupa ;
- bratul ;
- manerul ;
- mecanismul de basculare a cupei ;
Cupa este o constructie metalica sudata compusa dintr-un perete inferior curb
( fundul cupei ) prevazut cu o muchie taietoate ( cutitul cupei ) si doi pereti laterali
prevazuti de asemenea cu muchii taietoate. La partea inferioara a cupei sunt prevazuti
dintii de infigere in material. Pentru a fi cat mai rigida, cupa este prevazuta la partea
inferioara a peretelui curb cu elemente de intarire, impiedicand astfel fenomenul de
voalare a fundului cupei. La partea din spate a cupei se gasesc urechile de prindere a cupei
la bratul excavatorului si la tirantul mecanismului de basculare. Greutatea cupei este destul
de redusa , elementele constructive fiind confectionate din tabla de 5mm grosime din otel
OL52, obtinand in felul acesta o crestere a capacitatii de ridicare a excavatorului. Muchiile
taietoare ale cutitelor sunt protejate cu un strat de sudura rezistent la uzura abraziva
folosindu-se electozi El Cu 45.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj MEMORIU TEHNIC 4/50 Pag.4
Tehnologic
EX 60.0MT
Bratul este o constructie metalica sudat. Ca si cupa , bratul este confectionat incat in
procesul de lucru sa reziste tuturor solicitarilor pe de o parte , iar pe de alta parte greutatea
lui este destul de scazuta incat sarcina utila a excavatorului sa poata fi maxima. De
asemenea , a fost astfel conceput incat la dimensiunile geometrice minime s-a obtinut o
inaltime maxima de ridicare a sarcinii si o buna stabilitate longitudinala a utilajului la
pozitia de deschidere maxima fata de punctul de sprijin . Pentru actionarea bratului se
foloseste un cilindru hidraulic articulat la sasiul masinii de baza .
Macanismul de baculare a cupei este un macanism antiparalelogram si eate alcatuit
din : balansier, tirantul de actionare a copei si cilindrul hidraulic de basculare.
Acest tip de mecanism asigura indeplinirea urmatoarelor functiuni :
 asigurarea transmiteriicorespunzatoare a miscarii pentru bascularea cupei in orice
pozitie a bratului si la parametrii tehnologici impusi ;
 asigurarea transmiterii sforturilor necesare cupei in etapele de incarcare, descarcare,
sapare ;
 realizarea parametrilor cinematici asa incat cupa sa pastreze o pozitie data de la
inceputul pana la sfarsitul cursei de ridicare a echipamentului.
Balansierul este o constructie metalica sudata din elemente de tabla din otel OL52.

INSTALATIA HIDRAULICA
Utilajul excavatorului se compune din brat, maner si cupa. Organele de lucru ale
excavatorului se pun in miscare cu ajutorul cilindrilor hidraulici. Excavatorul are doua
sisteme hidraulice : unul din ele ( sistemul tractorului ) se foloseste pentru actionarea
cilindrilor de calare, cilindrilor echipamentului de incarcator. Al doilea ( sistemul hidraulic
al excavatorului ) este folosit pentru actionarea cilindrului bratului , al manerului si
cilindrul benei. Alimentarea cilindrului bratului este asigurata de fiecare hidrosistem.
Hidrosistemul tractorului se compune din doua pompe cu roti dintate, rezervorul,
dintribuitoare hidraulice, cilindrii si conducte. Hidrosistemul excavatorului se compune
din doua pompe cu roti dintate, rezervorul, distribuitoare hidraulice, cilindrii hidraulici si
conducte.
U.T.C.B
Facultatea
Utilaj
EXCAVATOR 60kW 5/50 Pag.1
Tehnologic
NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

I. CALCULUL GENERAL AL MASINII


I.1. Determinarea fortei de impingere la cupa
Forta de impingere la cupa data de puterea motorului de baza se calculeaza cu
formula :
360 ⋅ Pm max 360 ⋅ 60
Tim = ⋅ ηtr − G ⋅ f = ⋅ 0,75 − 8000 ⋅ 0,.5 = 4093daN
V (1 − δ p ) 4(1 − 0,12)

Unde : Pm max –puterea maxima a masinii [ kw ]


V – viteza de deplasare in timpul patrunderii cupei in material sau in timpul saparii
[ km/h ]
p - patinarea
tr – randamentul transmisiei
f – coeficientul de rezistenta la deplasare
Forta de impingere la cupa data de conditia de aderenta se calculeaza cu formula :
Tia = G * ad = 8000 * 0.75 =6000 da N
Unde : G – greutatea masinii [ da N ]
ad – coeficientul de aderenta

I.2. Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare a


echipamentului de incarcator
Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare se face in functie de
greutatea masinii de baza :
Q n = 0.25 * G = 0.25 * 8000 = 2000 daN
Unde : G – greutatea utilajului [ daN ]

I.3. Determinarea greutati echipamentului de lucru ai incarcatorului


Greutatea echipamentului se va aproxima in functie de greutatea utilajului cu
formula ( conform [2 ] ):
G e = k o * G = ( 0.22  0.35 ) * 8000 = 1800 daN
Unde : ko – coeficient al greutatii echipamentului fata de greutatea utilajului
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 6/50 Pag.2
Tehnologic
EX 60.0.NC
G – greutatea masinii [daN ]

I.4. Determinarea capacitatii cupei de incarcator


Capacitatea cupei de determina ( conform [2] ) in functie de capacitatea de ridicare
pentru materiale cu greutate volumica
 p = 1600 daN/m3 – 1800 daN/m3
Qn 2000
Vn = = = 1m3 → adoptVn = 1m
γ p ⋅ ku 1800 ⋅ 1,1

Unde : Qn –capacitatea nominala de ridicare [ daN ]


Kn- coeficient de umplere a cupei

I.5. Determinarea latimii cupei


Latimea cupei de determina in functie de forta de tractiune maxima si de forta de
patrundere specifica in conformitatea cu [2]
Tim 4093
B= = = 1950mm
k''p 21

Unde : Tim – forta maxima de impingere la cupa [ daN ]


K/p- forta specifica de patrundere a cupei in material [ daN/cm ]

I.6. Alegerea dimensiunilor si a materialului cupei


Aria utila a peretelui lateral se determina cu relatia:
Vn 0,9
A1 = = = 0.452m 2
B0 1,99

Unde : Vn – volumul nominal [m3]


Bo – latimea interioara a cupei [m]
Forma si dimensiunile laterale ale cupei trebuiesc alese in asa fel incat aria
peretelui lateral sa fie egala cu valoarea determinata mai sus, pentru a se obtine un volum
al cupei egal cu volumul nominal . Tinand cont de forma si dimensiunile onor cupe de
incarcatoare avand capacitatea nominala de 0.9 m3 se determina prin incercari repetate o
forma de cupa care sa respecte aceasta cerinta. Incercarile se fac prin desenare in Autocad
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 7/50 Pag.3
Tehnologic
EX 60.0.NC
si masurarea cu ajutorul acestui program a ariei laterale, pina la obtinerea rezultatului
dorit.
Forma si dimensiunile adoptate ale peretelui lateral al cupei sunt prezentatea in
figura 1.
Principiile pe baza carora se face alegerea unei anumite marci de oteluri sunt :
rezistenta, rigiditatea, stabilitatea si economicitatea.
Alegerea unei marci de otel dintr-o clasa de rezistenta superioara otelului OL37
(limita de curgere 240 N/mm2 ) are ca efecte :
 reducerea greutatii proprii, care poate avea efecte din punct de vedere
economic, functional si estetic,
 cresterea elasticitatii care poate devenii un avantaj major.
Tinand cont ca la cupa de incarcator reducerea greutatii proprii prezinta un avantaj
major in favoarea cresterii capacitatii de ridicare a utilajului iar cresterea elasticitatii nu
reprezinta un avantaj important aleg OL52 ( c = 340 N/mm2 )
Acesta realizeaza o crestere a rezistentei admisibile cu circa 32% si o scadere de greutate
cu pana la 33%, rezultand o crestere generala a performantelor comparativ cu utilizarea
otelului OL37.

I.7. Determinarea greutatii echipamentului de excavator


Greutatea echipamentului se va aproxima in functie de greutatea utilajului cu
formula :
Ge = ko *G = ( 0.22 0.25 )* 8000 = (1760 2000.5)
Ge = 2000 daN
Unde : ko – coeficient al greutatii echipamentului fata de greutatea utilajului
G – greutatea masinii [ daN ]
Greutatea bratului, manerului si a cupei se vor aproxima in functie de greutatea
utilajului utilizind furmulele :
Gb = ko * G = ( 0.12 0.2 ) * 8000 = 1200 daN
Gm =ko * G = ( 0.05 0.08 ) * 8000 = 500 daN
Gc = ko * G = ( 0.02  0.04 ) * 8000 = 300 daN
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 8/50 Pag.4
Tehnologic
EX 60.0.NC

Figura 1.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 9/50 Pag.5
Tehnologic
EX 60.0.NC
Unde : G – greutatea masinii

I.8. Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare a


echipamentului de excavator
Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare se face in functie de
greutatea masinii de baza
Qn = 0.25 * G =0.25 * 8000 = 2000 daN
Unde G – greutatea utilajului [ daN ]

I.9. Determinarea capacitatii cupei echipamentului de excavator


Capacitatea cupei se determina in functie de capacitatea de ridicare pentru materiale
cu greutate volumica p = 1600 – 1800 daN/cm3 ( 2000 daN/m3 )
Qn 2000
Vn = = = 0,8m3 ⇒ Vn = 0,7 m3
γ p ⋅ ku 2000 ⋅ 1,25

Unde :Qn – capacitatea nominala de ridicare [ dan ]


Ku – coeficient de umplere a cupei..
b= 3 q = 3 0.7 = 88.7 cm ( latimea cupei calculate )
Adoptam b = 600 mm
q– capacitatea cupei

I.10. Determinarea indicilor cupei


V 0.7
S= = = 1.166
b 0.60
Unde: S – aria laterala a cupei
V – volumul cupei
b– latimea cupei
R1 = 1.1 * 3 q + 0.26 = 1.23 m

V1 = 0.22 * 3 q + 0.3 = 0.49 m

V2 = 0.45 * 3 q + 0.8 = 1.19 m


L1 = 0.8 * 3 q + 0.2 = 0.91 m
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 10/50 Pag.6
Tehnologic
EX 60.0.NC
L2 = V1 – V2 = 0.49 – 1.19 = - 0.7 m

I.11. Cupa.Constructia cupei de excavator


Cupa este o constructie sudata (figura 2.) a carei greutate trebuie sa fie cat mai
redusa in vederea obtinerii unei capacitatii de rididare utila, cat mai mare. Din aceste
motive constructia cupei se va realiza din table subtiri intarindu-se zonele puternic
solicitate ca : cutitul cupei, muchiile peretilor laterali, punctele de prindere la brat si la
tirantul mecanismului de basculare. In general constructia cupei , la solicitarile maxime
trebuie sa se comporte elastic, evitand posibilitatea atingerii domeniului plastic.

I.12. Justificarea alegerii materialului pentru constructia cupei


Materialul folosit la constructia cupelor sunt oteluri pentru constructii si structuri
sudate cum ar fi :
- otelurile de uz general, care sunt oteluri carbon si slab aliate livrate in stare laminata, a
caror limita de curgere se situeaza in domeniul 240-360 N/mm2, iar tenacitatea este
garantata la temperaturi pana la –20oC ( OL37, OL52 ) ;
- oteluri cu granulatie fina, sunt oteluri slab aliate care se caracterizeaza prin valori
ridicate ale limitei de curgere pana la 470N/mm2 si granulatii de tenacitate pana la –
50oC ( OSC44, OSC52, OSC55,OSC58, OSC90 ).Acestea sunt livrate in stare laminata
si sunt destinate executiei structurilor de rezistenta suple cu capacitate portanta mare,
raportata la greutatea proprie.
Principiile in baza carora se face alegerea unei anumite marci de oteluri sunt :
rezistenta, rigiditatea, stabilitatea si economicitatea. Alegereaunei marci de otel dintr-o
clasa de rezistenta superioara otelului OL37 are ca efecte :
-reducerea greutatii proprii, care poate avea efecte din punct de vedere economic,
functional, estetic;
-cresterea elasticitatii constructiilor care uneori poate devenii un dezavantaj major.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 11/50 Pag.7
Tehnologic
EX 60.0.NC

Figura 2.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 12/50 Pag.8
Tehnologic
EX 60.0.NC

I.13. Determinarea pozitiei centrului de greutate al masinii de baza

Seconsidera excavatorul la pozitie orizontala si cupa inchisa. Punem conditia de


stabilitate a masinii fata de punctul de sprijin.
Din conditii de stabilitate dinamica a utilajului deoarece, acesta ruleaza cu sarcina in
cupa, se impune ca momentul de rasturnare sa reprezinte jumatate din monentul de
stabilitate (figura 3.)
Mr = 0.5 Ms
Mo = 0 => Gt * Xt + Gech * c – Gc * a – Gb * b = 0
Gc ⋅ a + Gb ⋅ b + Gech ⋅ c
xT =
GT

Unde : Gc – greutate cupa


Gb – greutate brat + manere
Gech – greutate echipament incarcator
Gt – greutatea masinii de baza
a = 4200 mm
b = 3000 mm
c = 3000 mm
Gt = G – Gei – Gex = 8000 –1800 – 2000 = 4200 daN
Unde : G – greutatea masinii
Gei – greutate echipament incarcator
Gex – greutate echipament excavator
300 ⋅ 4200 + 1700 ⋅ 3000 − 1800 ⋅ 3000
xT = = 230mm
4200

∑M o = 0 ⇒ Gt ⋅ x + Gech ⋅ 3000 − Gc ⋅ 4200 − Gb ⋅ 3000 = 0


U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 13/50 Pag.9
Tehnologic
EX 60.0.NC

Figura 3.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 14/50 Pag.10
Tehnologic
EX 60.0.NC

I.14. Determinarea pozitiei centrului de greutate al intregii masini, cu cupa


goala si bratul in pozitie inferioara

Se considera bratul in pozitie de jos, cupa fiind pregatita pentru intrarea in gramada,
fara a avea contact cu solul.Din ecuatia de momente in jurul punctulul 0, rezulta pozitia
centrului de greutate al intregii masini ( Xn ) in plan longitudinal (figura 4.)
Mo1 = 0 => Gt * X + Gech * a/ - Gc * b/ - Gb * c/ = 0
Unde: a/ =3000 mm
b/ = 5500 mm
c/ = 3500 mm
Gt – greutate tractor
G – greutate cupa
Gb – greutate brat + maner
Gech - greutate echipament incarcator
300 * 5500 + 1700 * 3500 − 1800 * 3000
Xn = = 525 mm
4200

I.15. Determinarea pozitiei centrului de greutate al intregii masini cu cupa


plina si bratul in pozitie inferioara
In aceasta situatie , s-a considerat cupa in pozitie de incarcare plina cu material, iar
greutatea acestuia concentrata in centrul de greutate al cupei (figura 5.)
Mo2 = 0 => Gt * Xn + Gech * a// - Gc+p * b// - Gb * c// = 0
Unde : a// = 3000 mm
b// = 3700 mm
c// = 3100 mm
1175 * 3700 + 1700 * 3100 − 1800 * 3000
Xn = = 1000 mm
4200
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 15/50 Pag.11
Tehnologic
EX 60.0.NC

Figura 4.

Figura 5.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 16/50 Pag.12
Tehnologic
EX 60.0.NC

II. STABILIREA TIPODIMENSIUNII


CILINDRILOR DE ACTIONARE A MECANISMELOR

II.1. Calculul rezistentelor la sapare


Rezistentele mari la sapare ( in aceiasi categorie de pamint ) la dintii cupei apar
atunci cand cupa excavatorului sapa de jos in sus. Rezistenta maxima Rst, apare in
momentul in care grosimea brazdei sapate atinge valoarea maxima.
In acest caz grosimea maxima a brazdei sapate se va calcula cu relatia:
q
Cmax =
b ⋅ H n ⋅ ka

Iar rezistenta maxima la sapare cu formula:


Rst = k1 * b * Cmax
Unde : k1 - rezistenta specifica la sapare, k1 = 1800 daN/m3
q - capacitatea cupei [ m3 ]
b – latimea cupei [ mm ]
Hn – inaltimea normala la sapare [ m ]
Ka – coeficient de afinare al pamintului
Rst = 1.8 * 60 * 25 = 2700 daN
0,7
Cmax = = 0,25m
0,600 ⋅ 3,6 ⋅ 1,28

II.2. Calculul eforturilor in tija cilindrilor de actionare a minerului

II.2.1. Efortul din tija cilindrului de actionare a minerului


Valoarea maxima a fortei Pm, necesara in cilindrul de actionare a minerului se
determina din ecuatia de momentefata de articulatia 0 a tuturor fortelor care actioneaza
ansamblul miner-cupa in pozitia II , conform figurii 6.
Rst ⋅ rst + Gm ⋅ rm + Gc + p ⋅ rc + p
∑M 0 = 0 ⇒ Pm =
rpm
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 17/50 Pag.13
Tehnologic
EX 60.0.NC

 

Figura 6.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 18/50 Pag.14
Tehnologic
EX 60.0.NC
Unde: rst=540 mm
rm = 330 mm
rc+p = 950 mm
rpm = 250 mm
2700 * 540 + 500 * 330 + 1175 * 950
Pm = = 9320 daN
250
Cilindrii de actionare a bratului intra in actiunea dupa ce s-a terminat saparea,
pentru ridicarea intregului echipament de lucru la inaltimea de descarcare.

II.2.2. Efortul din tija cilindrului de actionare a bratului.


Forta Pb maxima va rezulta din ecuatia de momente fata de articulatia O1 :
Gc + p ⋅ r 'c + p +Gm ⋅ r 'm +Gb ⋅ r 'b
Pb =
rb

Unde : r/c+p = 2040 mm


r/m = 1425 mm
r/b = 520 mm
rb = 500 mm
Greutatea pamantului :
q ⋅ γ p ⋅ ku 1600 ⋅ 0,7 ⋅ 1
Gp = = = 875daN
ka 1,28

Unde : p – greutatea specifica a pamantului


ka – coeficient de afinare
ku – coeficient de umplere
Gc+p = Gc + Gp = 300 + 875 = 1175 daN
Unde: Gc+p – greutatea cupei cu pamant
Gc – greutatea cupei
Gp – greutatea pamantului
1175 * 2040 + 500 *1425 + 1200 * 520
Pb = = 7470 daN
500
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 19/50 Pag.15
Tehnologic
EX 60.0.NC

II.2.3. Efortul din tija cilindrului de actionare a cupei


Efortul maxim necesar in cilindrul de actionare a cupei apare in cazul in care
saparea se face numai prin bascularea cupei fata de articulatia O2. Saparea cu cupa se face
numai in pamanturi de categoria I si II (figura 7.).
In acest caz rezistenta la sapare R/st :
R/st = k/1 * b * c/max
Unde : k/1 = 0.2
b = 60 cm
q 0,7
c'max = = = 0,21m
b ⋅ ka ⋅ H c 0,600 ⋅ 1,28 ⋅ 4,2

R/st = 0.2 * 60 * 21 = 250 daN


Unde : c/max – grosimea maxima a brazdei la saparea cu cupa
Hc – adincimea de sapare maxima necesara umplerii cupei
R"st ⋅r"st +Gc + p ⋅ r"c + p
P 'c =
r"c

Unde : H1 = 317 mm
r//st = 650 mm
r//c+p = 240 mm
r//c = 200 mm
250 * 650 + 1175 * 240
Pc = = 2220 daN
200
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 20/50 Pag.16
Tehnologic
EX 60.0.NC

Figura 7.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 21/50 Pag.17
Tehnologic
EX 60.0.NC

II.3. Determinarea rezistentelor de deplasare la excavator


La aceste excavatoare rezistentele la deplasare au valori mult mai mici decat la
excavatoarele pe senile. Principalele rezistente in acest caz sunt :
W1 – rezistenta la deformatie a terenului
W2 – rezistenta in rampa
W3 – rezistenta la viraj
Rezistenta la deformatie a terenului se determina cu relatia :
W1 = f * G
Unde : f – coeficientul de rezistenta la deplasare
G – greutatea masinii
W1 = 0.2 * 8000 = 1600
Datorita faptului ca in acest caz in afara de deformarea terenului, se deformeaza si
amvelopele si ca deformatiile acestora depind de presiunea aerului din amvelopa si de alti
factori, nu s-a reusit sa se stabileasca o relatie matematica precisa pentru determinarea
rezistentei W1.
Rezistentele care apar in timpul deplasarii in rampa W2 se determina cu relatia:
W2 = G * sin
= 10 – 15 0
W2 =8000 * sin 150 = 2070.55
Rezistenta la viraj W3 datorita existentei mecanismului diferential au valori foarte
mici. Acesta rezistenta reprezinta circa 1% din greutatea masinii si in calcule pot fi
neglijate.
Rezistenta totala la deplasare este determinata cu relatia :
W = W1 + W2
W = 1600 + 2070.55 = 3670.55

II.4. Calculul preliminar al diametrului interior al cilindrului hidraulic.


Diametrul preliminar se cal culeaza cu relatia:
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 22/50 Pag.18
Tehnologic
EX 60.0.NC
4 ⋅ Fp
D' = [ mm]
π ⋅ p ⋅ ηm

Unde : Fp – forta din piston necesara impingerii [ daN ]


P – presiunea normala de lucru in brazda [ daN/cm2 ]
- randamentul mecanic al cilindrului
= ( 0.85  0.95 )
Presiunea p se adopta pe diverse criterii, considerand diametrul acoperitor deoarece
sa tinut cont de si Fp are valoarea maxima din intregul ciclu.
Se calculeaza diametrele interioare ale cilindrilor :
1. Diametrul cilindrului pentru brat :
4 ⋅ Fp 4 ⋅ 7470
D' = = = 6,14cm
π ⋅ p ⋅ ηm π ⋅ 280 ⋅ 0,9

Din catalogul de cilindrii hidraulici alegem cilindrul CHD12 / 853 avand


urmatoarele caracteristici (figura 8.) :
Diametrul alezajului D = 115 mm
Diametrul tijei d = 70 mm
Presiunea maxima de lucru P = 280 bar
Cursa c = 1226 mm

Figura 8.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 23/50 Pag.19
Tehnologic
EX 60.0.NC
Se adopta presiunea din sistemul hidraulic P = 250 bar.
2. Diametrul cilindrului pentru maner
4 ⋅ 9200
D' = = 6,81cm
π ⋅ 280 ⋅ 0,9

Din catalogul cu cilindrii hidraulici alegem cilindrul CHD 14 / 853 avand


urmatoarele caracteristici (figura 9.) :
Diametrul alezajului D = 115 mm
Diametrul tijei d = 70 mm
Presiunea maxima de lucru P = 280 bar
Cursa c = 1226 mm
Se adopta presiunea din sistemul hidraulic P = 250 bar

Figura 9.
3. Diametrul cilindrului pentru cupa:
Din catalogul de cilindrii hidraulici alegem cilindrul CHD12 / 853 avand
urmatoarele caracteristici (figura 9.) :
4 ⋅ 2220
D' = = 3,34cm
π ⋅ 280 ⋅ 0,9

Diametrul alezajului D = 100 mm


Diametrul tijei d = 70 mm
Presiunea maxima de lucru P = 280 bar
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 24/50 Pag.20
Tehnologic
EX 60.0.NC
Cursa c = 1226 mm
Se adopta presiunea din sistemul hidraulic P = 250 bar

II.5. Alegerea pompei hidraulice


Calculul presiunii efective in pompa se calculeaza cu relatia :
Pp = P u + p [ daN/cm2 ]
Unde : Pu - presiunea utila in cilindru
p – pierderile de presiune in circuitul hidraulic
p = (0.1 0.15 ) * Pu
1. p = ( 0.10.15 ) * 71 = 8.52
Pp ( brat ) = 71 + 8.52 = 79.52 bar
2. p = ( 0.10.15 ) * 88 = 10.56
Pp ( maner ) = 88 + 10.56 = 98.56 bar
3. p = ( 0.10.15 ) * 28 = 3.36
Pp ( cupa ) = 28 + 3.36 = 31.36bar
Cilindrii hidraulici au fost alesi din cataloagele intreprinderilor producatoare astfel
incat la presiunea p diametrul cilindrului D>D/. Se alege un cilindru care sa fie accesibil
comercial. Astfel s-a stabilit diametrul interior definitiv al cilindrului D.
Dupa alegerea cilindrului se determina din catalog parametrii : diametrul tijei,
lungimea cilindrilor la cursa reala, aria maxima a cilindrilor, lungimea maxima a coloanei
de referinta, coeficientul de adaptare a ultimei lungimila timpul necesar de fixare,
randamentul mecanic al cilindrilor.
Stabilirea presiunii utile in cilindrii:
4 ⋅ Fp 4 ⋅ 7470
1. Pu = = = 0,71daN mm 2 ≅ 71bar (daN cm 2
π ⋅D 2
π ⋅ 115 2

4 ⋅ Fp 4 ⋅ 9200
2. Pu = = = 0,88 daN mm 2 ≅ 88bar (daN cm 2
π ⋅D 2
π ⋅ 115 2

4 ⋅ Fp 4 ⋅ 2220
3. Pu = = = 0,28 daN mm 2 ≅ 28bar (daN cm2
π ⋅D 2
π ⋅ 115 2
U.T.C.B
Facultatea Utilaj NOTE DE CALCUL 25/50 Pag.21
Tehnologic
EX 60.0.NC

III. CALCULUL DE REZISTENTA AL ECHIPAMENTULUI

III. 1. Determinarea fortelor ce actioneaza asupra echipamentului


Exista anumite pozitii in care pot aparea solicitari maxime in diferite elemente ale
echipamentului.
1. Echipamentul lucreaza pe teren orizontal si extremitatea cupei loveste un obstacol.
Schema de calcul este prezentata in figura 10.

In acest caz reactiunea obstacolului Rz se calculeaza (conform [2]) ca suma intre


reactiunea data de impingerea statica si cea dinamica. Reactiunea data de impingerea
statica, determinata din conditia de aderenta este:
Rxs = G ⋅ µ ad = 8000 ⋅ 0,75 = 6000daN

unde: G – greutatea utilajului [daN]


- coeficient de aderenta
Reactiunea data de impingerea dinamica este;
Rxs = v C ⋅ M = 1,5 745 ⋅ 8116 = 3680daN

unde: v – viteza de deplasare a masinii in timpul intalnurii obstacolului [m/s]


C – coeficient echivalent de rigiditate
c1 ⋅ c2 800 ⋅ 11000
C= = = 754daN
c1 + c2 800 + 11000

unde : c1 – coeficient de rigiditate al echipanentului


c1 = k ⋅ G = 0,1 ⋅ 8000 = 800daN

c2 – coeficientul de rigiditate al obstacolului [daN/cm]


c2=11000daN/cm
M – masa echivalenta a excavatorului [kg]
Cu acestea putem scrie :
Rx = Rxs + Rxd = 6000 + 3680 = 9680daN
2. Cea de a doua pozitie presupune ca in timpul lucrului, in momentul patrunderii cupei in
material, actionandu-se cu forta maxima in cilindrii de basculare, tractorul se inclina spra
inainte. Reactiunea mediului exterior actioneaza asupra exremitatii laterale a cupei.
Schema de calcul este prezentata in figura 11.

In acest caz reactiunea este data de relatia :


Rx = G ⋅ µ ad = 8000 ⋅ 0,75 = 6000daN

unde: G – greutatea utilajului [daN]


- coeficient de aderenta
Reactiunea verticala se calculeaza cu relatia :
Gm ⋅ rm + Ge ⋅ rGe 6000 ⋅ 230 + 2000 ⋅ 3000
Rz = = = 1760daN
rR 4200

unde : Gm – greutatea masinii de baza [daN]


Ge – greutatea echipamentului
3. Cea de a treia situatie presupune ca in timpul lucrului se incearca o adancire a cupei in
pamant, dar datorita rezistentei mari a terenului, tractorul se inclina spre inapoi. Se
presupune ca reactiunile mediului exterior actioneaza asupra exremitatii laterale a cupei.
Scema de calcul este data in figura 12.

In acest caz reactiunea varticala se determina cu relatia


Gm ⋅ r 'Gm +Ge ⋅ r 'Ge 6000 ⋅ 1250 + 2000 ⋅ 4750
Rz ' = = = 2344daN
r 'R 7250

unde : Gm – greutatea masinii de baza [daN]


Ge – greutatea echipamentului
Reactiunea orizontala se determina cu relatia :
R x = ( G − R ' z ) ⋅ µ ad = ( 8000 − 2344 ) ⋅ 0,75 = 4240daN

III.2. Determinarea reactiunilor din articulatiile cupei


Se izoleaza cupa si se scriu ecuatiile de echilibru pentru fiecare din cele trei ipoteze
de calcul luate in considerare.
a). Pentru ipoteza 1., schema de calcul este prezentata in figura 13.

Scriem ecuatiile de echilibru :


R x ⋅ rx 9680 ⋅ 115
∑M 0 = 0 ⇒ S1 =
rs
=
250
= 4450daN

∑X =0⇒ X 01 = R x − S1 cos δ = 9680 − 4450 cos 45° = 6535daN

∑Z = 0 ⇒ Z 01 = S1 ⋅ sin δ = 4450 ⋅ sin 45° = 3145daN

b). Pentru ipoteza 2., schema de calcul este prezentata in figura 13.

Scriem ecuatiile de echilibru :


R x ⋅ rx + R z ⋅ rz 6000 ⋅ 115 + 1760 ⋅ 600
∑M 0 = 0 ⇒ S1 =
rs
=
250
= 6985daN

∑X =0⇒ X 01 = R x − S1 cos δ = 6000 − 6985 cos 45° = 1090daN

∑Z = 0 ⇒ Z 01 = S1 ⋅ sin δ − R z = 6985 ⋅ sin 45° − 1760 = 3180daN

c). Pentru ipoteza 3., schema de calcul este prezentata in figura 14.

Scriem ecuatiile de echilibru :


R x ⋅ rx − R z ⋅ rz 6000 ⋅ 115 − 2344 ⋅ 600
∑M 0 = 0 ⇒ S1 =
rs
=
250
= −2865daN

Dupa cum se observa, valorile reactiunilor obtinute pentru ipoteza 3. sunt inferioare
valorilor obtinute la ipoteza 1., aceste valori fiind acoperitoare si pentru acest caz,
calculele nu se vor mai continua.
III.3. Determinarea reactiunilor din articulatia mecanismului de basculare la
brat
Pentru determinarea reactiunilor se va izola parghia mecanismului de basculare a
cupei si se vor scrie ecuatiile de echilibru pentru cele doua ipoteze de calcul luate in
calcul.
1. Pentru prima ipoteza schema de calcul este prezentata in figura 15.

Scriem ecuatiile de echilibru :


S1 ⋅ rS1 4450 ⋅ 350
∑M 02 = 0 ⇒ Fcb =
rcb
=
350
= 4450daN

∑X =0⇒ X 02 = Fcb cos β − S1 cos δ = 4450 ⋅ cos15° − 4450 ⋅ cos 45° = 1150daN

∑Z = 0 ⇒ Z 02 = Fcb sin β − S1 sin δ = 4450 ⋅ sin 15° − 4450 ⋅ sin 45° = −1995daN

2. Pentru ipoteza a doua schema de calcul este prezentata in figura 16.

Scriem ecuatiile de echilibru :


S1 ⋅ rS1 6985 ⋅ 350
∑M 02 = 0 ⇒ Fcb =
rcb
=
350
= 6985daN

∑X =0⇒ X 02 = Fcb cos β − S1 cos δ = 6985 ⋅ cos15° − 6985 ⋅ cos 45° = 1807daN

∑Z = 0 ⇒ Z 02 = Fcb sin β − S1 sin δ = 6985 ⋅ sin 15° − 6985 ⋅ sin 45° = −3132daN

III.4. Determinarea fortei din cilindrul de manevrare a echipamentului.


Determinarea reactiunilor din articulatia manerului la articulatia bratului.
Se va izola manerul si se vor scrie ecuatiile de echilibru in cele doua situatii de
calcul luate in considerare.
1. Pentru prima ipoteza schema de calcul este prezentata in figura 17.

Scriem ecuatiile de echilibru :


X 01 ⋅ rX 01 − Z 01 ⋅ rz 01 − X 01 ⋅ rx 02 + Z 02 ⋅ rZ 02
∑M 0 = 0 ⇒ Fb =
rb

6535 ⋅ 900 − 3145 ⋅ 2000 − 1150 ⋅ 800 − 1995 ⋅ 1800


Fb = = −24645daN
200

∑X =0⇒ X 0 = X 02 + Fcb ⋅ cos15° − X 01 = 1150 − 24645 ⋅ cos15° − 6535 = −29190daN

∑Z = 0 ⇒ Z 0 = Z 02 + Fcb ⋅ sin 15° − Z 01 = −1995 − 2464 ⋅ sin 15° − 3145 = −11518daN

X ' 0 = X 0 ⋅ cos α + Z 0 ⋅ sin α = −29190 ⋅ cos 40° − 11518 sin 40° = −29763daN

Z ' 0 = X 0 ⋅ sin α + Z 0 ⋅ cos α = −29190 ⋅ sin 40° − 11518 cos 40° = −9940daN

2. Pentru ipoteza a doua schema de calcul este prezentata in figura 18.

Scriem ecuatiile de echilibru :


X 01 ⋅ rX 01 − Z 01 ⋅ rz 01 − X 01 ⋅ rx 02 + Z 02 ⋅ rZ 02
∑M 0 = 0 ⇒ Fb =
rb

1090 ⋅ 900 − 3180 ⋅ 2000 − 1807 ⋅ 800 − 3132 ⋅ 1800


Fb = = −62311daN
200

∑X =0⇒ X 0 = X 02 + Fcb ⋅ cos15° − X 01 = 1807 − 62311 ⋅ cos15° − 1090 = −59470daN

∑Z = 0 ⇒ Z 0 = Z 02 + Fcb ⋅ sin 15° − Z 01 = −3132 − 62311 ⋅ sin 15° − 3180 = −22440daN

X ' 0 = X 0 ⋅ cos α + Z 0 ⋅ sin α = −59470 ⋅ cos 40° − 22440 sin 40° = −62156daN

Z ' 0 = X 0 ⋅ sin α + Z 0 ⋅ cos α = −59470 ⋅ sin 40° − 224400 cos 40° = −22861daN

III.5. Dimensionarea manerului


Sectiunea periculoasa a manerului este sectiunea in care se articuleaza la maner
cilindrul de manevrare si tija mecanismului de basculare a cupei.
- Momentul incovoietor
M i = Z 'o ⋅l = 9940 ⋅ 2,150 = 21371Nm

- Forta axiala
N = X '0 = 29763daN

Se alege ca material pentru confectionarea manerului otel OL52 avand


c =340N/mm2.
σ c 340
σa = = = 220 N mm 2
c 1,55

Se adopta preliminar sectiunea conform figurii.

H=210mm; B=40mm.
B ⋅ H 3 40 ⋅ 2103
Iy = = = 3,087 ⋅ 107 mm 4
12 12
Iy 3,087 ⋅ 107
Wy = = = 2,94 ⋅ 105 mm3
Z max 105

A = B ⋅ H = 40 ⋅ 210 = 8400mm 2
N M i 29763 21371000
σ ef = + = + = 77 daN mm 2
A Wy 8400 2,94 ⋅ 10 5

a > b – sectiunea rezista

III.8. Dimensionarea bolturilor


Bolturile se vor confectiona din otel 40Cr10, avand c =790N/mm2. Se face
precizarea ca aceasta valoare se obtine in urma unui tratament termic de imbunatatire.
σ c 790
σa = = = 395 N mm 2
c 2
unde: c – coeficient de siguranta

1. Dimensionarea boltului de la articulatia cupei la maner.


Schema de calcul si diagrama de moment incovoietor sunt urmatoarele:
R01 = Z 012 + X 012 = 31452 + 65352 = 7252daN
R01 l 72520 0,1
Mi = ⋅ = ⋅ = 1813 Nm
2 2 2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
R01 – rezultanta reactiunilor din articulatia cupei la maner [N]

Diametrul minim al boltului va fi:


32 ⋅ M i 3 32 ⋅ 1813000
D=3 = = 36,03mm ≅ 36mm
π ⋅σ a π ⋅ 395

2. Dimensionarea boltului de la articulatia cupei la tija mecanismului de basculare a


cupei.
S1 = 4450daN

S1 l 44500 0,1
Mi = ⋅ = ⋅ = 1113Nm
2 2 2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
Diametrul minim al boltului va fi:
32 ⋅ M i 3 32 ⋅ 1113000
D=3 = = 30,62mm ≅ 31mm
π ⋅σ a π ⋅ 395

3. Dimensionarea boltului de la articulatia parghiei macanismului de basculare a


cupei la brat.
R02 = Z 022 + X 022 = 11502 + 19952 = 2302daN

R02 l 23020 0,1


Mi = ⋅ = ⋅ = 575 Nm
2 2 2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
R02 – rezultanta reactiunilor [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32 ⋅ M i 3 32 ⋅ 575000
D=3 = = 24,57 mm ≅ 25mm
π ⋅σ a π ⋅ 395
4. Dimensionarea boltului de la articulatia manerului la brat.
R0 = Z 02 + X 02 = 291902 + 115182 = 31380daN

R0 l 313800 0,1
Mi = ⋅ = ⋅ = 7845 Nm
2 2 2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
R0 – rezultanta reactiunilor [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32 ⋅ M i 3 32 ⋅ 7845000
D=3 = = 58,71mm ≅ 59mm
π ⋅σ a π ⋅ 395

5. Dimensionarea boltului de la articulatia bratului la masina.


R0 = X '02 +Y022 = 11502 + 19952 = 2302daN

R02 l 23020 0,1


Mi = ⋅ = ⋅ = 575 Nm
2 2 2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
R02 – rezultanta reactiunilor [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32 ⋅ M i 3 32 ⋅ 575000
D=3 = = 24,57 mm ≅ 25mm
π ⋅σ a π ⋅ 395

IV.CALCULUL DE STABILITATE

IV.1Stabilitatea statica
IV.1.1. Stabilitatea longitudinala

Stabilitatea statica longitudinala a incarcatorului se determina pentru pozitia din


fig. ?? cind incarcatorul se afla, pe un plan inclinat cu cupa plina si bratul ridicat la
pozitia superioara.
Stabilitatea incarcatorului se micsoreaza la lucru in panta, echilibrul instabil
provenind la anumite valori ale unghiului de panta. Stabilitatea se pierde la un unghi de
inclinare mai mare decat . Pentru un unghi de inclinare egal cu , rezulta ca momentul
static este egal cu momentul de rasturnare :

Ms=Mr

MA = 0 Gn cos * a - Gn sin * hg – Z2L - Fd hg – Gc+p cos * Lc - Gc+p sin * hc -


- F/d * hc = 0

F/d = 0 ; Fd = 0

La limita de stabilitate Z2 = 0

Gn cos * a- Gn sin * hg - Gc+p cos * Lc - Gc+p sin * hc =0

( Gn * a - Gc+p Lc ) * cos = ( Gn * hg + Gc+p * hc ) * sin

Gn = GT + Gb+m = 6000 + 1700 = 7700 daN


Gc+p = Gc + Gp = 300 + 875 = 1175 daN
a = 850 mm
Lc = 3200 mm
hg = 1000 mm
hc = 3000 mm
7700 * 850 − 1175 * 3200
 = arctg * = 140
7700 * 1000 + 1175 * 3000

IV.1.2.Stabilitatea laterala

Stabilitatea statica laterala se determina pentru pozitia din fig.????, cind


incarcatorul se afla pa un plan inclinat lateral cu cupa plina si pozitia bratului la
inaltime maxima.
Stabilitatea laterala se pierde la unghiri de inclirare mai mari decat . La
unghiuri de panta egale cu directia fortei ( G ) , trece prin limita de rasturnare si
utilajul se gaseste in p[ozitia de echilibru instabil. Din aceasta conditie rezulta :

B = 1545 mm – ecartament
h/g = 1400 mm
1545
= arctg * = 28 0
2 * 1400

IV.2.Stabilitate dinamica

IV.2.1 Stabilitatea longitudinala la frinare


Stabilitatea dinamica in miscarea rectilinie se caracterizeaza prin marimea
acceleratiei de frinare.
Se considera ca incarcatorul se deplaseaza cu vitaza maxima si, la un moment
dat se frineaza pana la V = 0 ( fig. ???? ; = 0 ).
Spatiul maxim de frinare, din motive de securitate, se considera ca este
(S=2m).
Deceleratia se exprima prin intermediul relatiei :

La limita pentru ca utilajul sa fie stabil, trebuie ca momentul fortelor de


rasturnare sa fie egal cu momentul fortelor de stabilitate :

af ( Gnhg + Gc+phc ) = ( Gna – Gc+p Lc ) g


Gn ( g * a – af hg ) = Gc+p ( g * Lc + afhc )
Pentru ca utulajul sa fie stabil trebuie ca :

Gn ( g * a – af hg ) Gc+p ( g * Lc + afhc )
7700 ( 9.8 * 1.2 – 0.7 * 1 ) 1175 ( 9.8 * 3.2 + 0.7 * 3 )
85162 daNm2/S2 > 39316 daNm2/S2

IV.2.2. Stabilitatea la deplasarea in viraj


La miscarea in viraj, avem echilibru nestabil atunci cind momentul dat de
forta de inertie este egal cu momentul dat de forta de greutate ( fig .?????? ) :

Aceasta egalitate se obtine pentru o anumita valoare a vitezei de miscare in


viraj, respectiv a razei de virare..
Relatia de egalitate intre aceste marimi este :

Daca consideram ca utilajul se deplaseaza cu raza minima de viraj (R=5.42m)


si are cupa incarcata la capacitate maxima, iar bratul este ridicat la pozitia
superioara, atunci rezulta viteza maxima de deplasare in viraj :

Daca micsorarea in curba are loc in panta, inclinarea acestuia se ia in


considerare in calcul viteza limita, care poate provoca rasturnarea laterala a msinii.
Viteza critica in viraj, penru o panta transversala ( = 280 ) se determina cu
relatia:

V = 3.47 km/h

Intrucat viteza minima de lucru a incarcatorului ( 1.5 km/h ) este mai mica
decat viteza ( v = 3.47 km/h ), rezulta ca utilajul se paote deplasa in viraj cu raza
minima si cu viteza cuprinsa intre ( 1.5 si 3.47 km/h ), pe un plan inclinat lateral cu
unghiul de ( = 280 ), fara sa se rastoarne.

V.Calculul productivitatii utilajului

V.1.Durata unui ciclu de lucru cu incarcatorul frontal

Structura timpului total al ciclului de lucru cu incarcatorul frontal este :

T= t1 + t2 + t3 + t4 + t5 + t6 = 2 +4.5 + 2 + 10 +13.5 + 5.4 = 37.4s

Se adopta T = 38s

Unde : t1 – timpul de umplere a cupei [ s ]


t2 – timpul de ridicare a bratului [ s ]
t3 – timpul de descarcare a cupei [ s ]
t4 – timpul total pentru comanda manetelor [ s ]
t5 – timpul de deplasare cu cupa plina [ s ]
t6 – timpul de deplasare cu cupa goala [ s ]
V.2.Productivitatea tehnica

Productivitatea tehnica se determina cu relatia :

Unde : V – capacitatea cupei [ m3 ]


T – timpul total ai ciclului [ s ]
ku – coeficient de umplere
ka – coeficient de afinare

V.3.Productivitatea teoretica

Productivitatea teiretica se determina cu relatia :

V 0.9
Qt = 3600 * = 3600 * = 85.2 m3/h
T 38
Unde :V –capacitatea cupei [ m3 ]
T - timpul total al ciclului [ s ]
V.4.Productivitatea de exploatare
Productivitatea de exploatare se determina cu relatia :
Qe = Qt * ke = 81.2 * 0.7 = 56.84 m3/h
Unde: ke – coeficient de exploatare

VI.Elemente de calcul economic


VI.1.Estimarea pretului masinii

Prêt unitar ( Pi )

Dupa analiza preturilor unor masini similare de pe piata s-au selectionat urmatoarele
preturi :

Model Pretul Masa Prêt unitar


[ mii lei ] [ kg ] [ lei/hg ]
Komatsu 647.000 3210 201.000
FL 45
Liebherr 748.240 3980 188.000
L306
JCB 760.000 4250 179.000
3CX
SISTEMASTER
Liebherr 791.200 4600 172.000
L506
Komatsu 901.143 5890 153.000
FL 60
Schaeff 1.043.280 7560 138.000
SKL851

Se traseaza diagrama de variatie a pretului unitar in functie de masa masinii.


Diagrama este prezentata in figura 17. Se constata ca pretu unitar scade odata cu cresterea
masei masinii.
Cu ajutorul diagramei trasate vom aprecia pretul unitar al utilajului proiectat,
alegind valoarea pretului unitar corespunzatoare unei mase a masinii M = 6000 kg.
Astfel se stabileste pretul unitar

Pi = 151.000 lei/kg
Stabilirea pretului masinii ( Vi )

Vi = Pi * M = 151.000 * 6.000 = 906.000.000 lei


Unde : Pi – pretul unitar [ lei/kg ]
M – masa masinii [ kg ]

VI.2.Calculul cheltuielilor de exploatare

Acest calcul se face in concordanta cu normativul privind cheltuielile de mentenanta


NE – 003/97 si normativul privind asigurarea resurselor ( combustibili si lubrifianti ) NE –
004/97

Stabilirea cheltuielilor de mentenanta

Cheltuielile de mentenanta se determina cu formula :

Unde : cm – indice de cost mediu lunar al mentenantei


Vi – pretul masinii [ lei ]
Vp – pretul pneurilor [ lei ]
kl – coeficient de corectie pentru conditii de lucru mediu
kh – coeficient de corectie functie de varsta masinii

Consumul de combustibil

Consumul mediu de combustibil se estimeaza in functie de puterea motorului diesel


de baza si de tipul utilajului cu fotmula :

Ce = 0.2 * m * N = 0.2 * 0.35 * 85 = 5.951 / ora


Unde : m – factorul de sarcina al motorului
N – puterea nominala a motorului [ CP ]
Consumul de lubrifianti
Consumul de lubrifianti se alege din anexa 3 a normativului NE004/97
Ulei de motor : C1 = 10.4 l/100h
Ulei pentru transmisii mecanice : C2 =4.3 l/100h
Ulei hdraulic : C3 = 4.65 l/100h
Unsoare consistenta : C4 = 4 kg/100h