4.

BULDOZERE ȘI SCARIFICATOARE

4.1 Buldozere
Buldozerul este una dintre cele mai răspândite maşini de terasamente, care asigură atât
săparea cât şi transportul pământului. Maşina este alcătuită din tractorul I, cu mecanism de
deplasare pe şenile sau pneuri, pe care se montează un echipament de lucru II (fig. 4.1). În fig.
4.2 este prezentat un buldozer cu scarificator III.

Fig.4.1 Buldozer cu acţionare hidrostatică, cu lama orientabilă

Buldozerele se folosesc la diferite lucrări de terasamente ca: drumuri, căi ferate,

descopertări, îmbunătăţiri funciare, irigaţii etc.
De asemenea, cu ajutorul buldozerelor se pot realiza lucrări cum ar fi:
 nivelarea terenurilor sau a pământurilor în umplutură;
 săparea la suprafaţă şi transportul pământului rezultat pe distanţe până la
75...100 m;
 umplerea unor gropi;
 astuparea şanţurilor după instalarea conductelor;
Buldozere și scarificatoare

 sistematizarea terenurilor agricole prin transportarea pământului şi nivelarea

lui, precum şi executarea drenajelor;
 strângerea în grămezi a materialelor de construcţii (nisip, pietriş, balast sau
piatră spartă);
 curăţarea terenurilor de tufişuri,
 doborârea copacilor,
 scoaterea rădăcinilor;
 demolarea sau dărâmarea construcţiilor vechi etc.

Fig.4.2 Buldozer cu acţionare hidrostatică, cu lama orientabilă şi scarificator

Buldozerul sapă, deplasează şi nivelează pământul săpat. În timpul săpării, brazda de

pământ se ridică în susul lamei şi se rostogoleşte în faţa acesteia, formând o prismă de
material care este deplasat o dată cu înaintarea maşinii. După operaţia de tăiere, lama este
retrasă treptat, iar buldozerul continuă să deplaseze pământul la locul de depozitare. În cazul
lucrărilor de nivelare, lama este menţinută în poziţia ridicată deasupra suprafeţei pe care
acesta se deplasează.

4.1.1 Clasificarea buldozerelor

Buldozerele se pot clasifica după puterea motorului şi greutatea maşinii, după forţa
nominală de tracţiune, după poziţia lamei faţă de direcţia de înaintare a maşinii, după sistemul
de comandă etc.

90
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

Clasificarea buldozerelor după puterea motorului a greutăţii maşinii şi a forţei

nominale de tracţiune este dată în tabelul 4.1. Parametrul principal care caracterizează
buldozerul este forţa nominală de tracţiune, determinată din condiţia de aderenţă.
După modul de deplasare se deosebesc:
 buldozere pe şenile;
 buldozere pe pneuri.
După poziţia lamei faţă de direcţia de înaintare a tractorului buldozerele pot fi:
 cu lamă perpendiculară pe axa longitudinală de înaintare;
 cu lamă fixă, sau lama poate forma un unghi oarecare cu direcţia de înaintare a
acestuia;
 cu lamă orientabilă, caz în care lama poate fi înclinată şi în plan vertical.

Tabelul 4.1
Tipul buldozerului Puterea, Forţa nominală de tracţiune,
[kW] [kN]
mic 25 25
uşor 25 ... 55 25 ... 135
mijlociu 60 ... 120 135 ... 200
greu 130 ... 250 200 ... 300
foarte greu 250 300

După sistemul de comandă, buldozerele pot fi:

 cu acţionare hidrostatică;
 cu acţionare mecanică.
În cazul acţionării mecanice, adâncirea şi menţinerea lamei în pământ se datorează
greutăţii echipamentului de lucru, iar ridicarea acesteia are loc în mod forţat. În cazul
buldozerelor mici şi mijlocii, greutatea echipamentului de lucru este insuficientă pentru
adâncirea şi menţinerea lamei în pământ; de aceea, acţionarea mecanică se întâlneşte, în
ultimul timp, numai la buldozere grele.
În cazul acţionării hidrostatice, atât înfigerea cât şi retragerea lamei din pământ se
realizează în mod forţat. Acţionarea hidrostatică este folosită la toate tipurile de buldozere; în
acest caz, forţa de adâncire este aproximativ egală cu 40% din valoarea greutăţii buldozerului.
Caracteristicile tehnice ale buldozerelor folosite mai frecvent în ţara noastră sunt
redate în tabelul 4.2.

91
Buldozere și scarificatoare

4.1.2 Construcţia buldozerelor

În fig. 4.2 este reprezentat un buldozer cu acţionare hidrostatică cu lamă orientabilă şi
scarificator. Părţile principale ale acestuia sunt: tractorul I , lama II, scarificatorul III . Lama
este fixată de cadru atât direct, într-o articulaţie centrală, cât şi prin intermediul a două braţe
de sprijin cu poziţie reglabilă.
Variind poziţiile de fixare ale celor două braţe de cadru, lama poate fi înclinată faţă de
direcţia de înaintare a tractorului.
În cadrul buldozerului se pot monta şi echipamente de schimb, ca: tăietor de tufişuri,
scoţător de rădăcini, cioturi şi scarificator. Buldozerele moderne au montate în partea din
spate un echipament de scarificator.

Tabelul 4.2
MARCA MAŞINII
INDICATORII
D–492A D–493A D–271A D–211 D–275
Lungimea lamei, [mm] 3 940 3 940 3 030 2 950 3 180
Înălţimea lamei, [mm] 1 000 1 000 1 100 1 100 1 300
Ridicarea maximă a lamei, [mm] 1 100 1 050 900 990 1 250

Coborârea maximă a lamei sub

nivelul şenilelor, [mm] 1 000 250 1 000 1 800 1 000
Comanda de ridicare
cablu hidraulic cablu cablu cablu
a lamei
Unghiul de tăiere
0,87–1,05 0,87–1,05 1,05–1,13 – –
al lamei, [rad]
Unghiul de montare al
1,10–1,57 1,10–1,57 – 1,57 1,57
lamei in plan, [rad]
Dimensiunile cu tractor, [mm]:
– lungimea 5 500 5 500 5 250 5 150 6 700
– lăţimea 3 940 3 940 3 030 3 030 3 200
– înălţimea 3 040 3 040 3 059 2 767 2 600
Greutatea, [daN]:
– echipamentului de buldozer 22 850 19 850 17 950 – 28 000

– buldozer cu tractor 140 850 139 850 135 950 – 168 400

Prin adaptarea unui scarificator la spatele tractorului echipat sau nu şi cu o lamă de

buldozer se pot executa lucrări de pregătire a terenului prin ruperea crustei la terenurile
compacte și uscate, pentru afânarea prealabilă a terenurilor tari, în vederea săpării ulterioare
cu buldozere sau screpere.
92
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

4.1.3 Executarea terasamentelor

În scopul realizării lucrărilor de terasamente, buldozerele se pot folosi independent:
 pentru săparea debleelor, cu deplasarea pământului în rambleu sau în cavaliere
(în cazul unei distanţe de transport de 75–100 m);
 pentru executarea rambleelor cu înălţimea până la 1,50 m din gropile de
împrumut laterale;
 pentru umplerea tranşeelor, a gropilor, şanţurilor, la nivelarea suprafeţelor;
 la tăierea pământului pe coaste de deal (executarea de terase);
 pentru lucrările de descopertă a zăcămintelor.
În complex cu alte mașini, buldozerele se pot folosi pentru nivelarea pământului
descărcat de excavatoare, autocamioane basculante etc., pentru deplasarea pământului și
agregatelor, pentru formarea figurilor de nisip, piatră spartă, pentru împingerea screperelor de
mare capacitate.

Schemele de mişcare ale buldozerelor

Adâncimea de tăiere depinde de categoria și de starea pământului. Lama este coborâtă
la început la adâncimea maximă după care se ridică parţial, în mod treptat. Apoi, lama se
afundă din nou la adâncimea maximă, repetându-se de câteva ori această manevră, de fiecare
dată lama afundându-se la o adâncime mai mică.
La o creștere a pantei cu 1%, productivitatea buldozerului se mărește cu 3–10%. La
mișcarea în rampă, greutatea buldozerului și a pământului reduc forța de tracțiune și măresc
rezistența pământului. În acest caz productivitatea se micșorează.
În timpul deplasării, o parte din pământ se pierde, revărsându-se peste marginile lamei
buldozerului. Pierderile pot fi reduse, deplasând pământul la o distanța de maximum 100 m și
compensând pierderile prin tăierea unui mic strat de pământ în procesul de deplasare. Acesta
reduce însa viteza de deplasare. Cel mai eficace este procedeul deplasării pământului în
tranșee la care pierderile se reduc, deoarece pământul nu se risipește pe la margini.

93
Buldozere și scarificatoare

Executarea rambleelor
Pentru executarea unui rambleu, transportul pământului se face fie transversal pe
rambleul de executat, fie în lung, din debleu în rambleu. Pentru a se obține o productivitate
sporită, se recomandă ca săparea să se execute prin mai multe treceri ale buldozerului, pe
aceeași fâșie de lucru. Între doua fâșii de lucru alăturate se lasă un prag de 0,50–0,80m lățime,
care se taie după ce pământul de pe cele două fâșii alăturate a fost săpat și transportat.
Eliberarea lamei buldozerului de pământul transportat și depunerea acestuia în
umplutură se realizează prin ridicarea treptată a lamei, astfel ca pământul transportat să fie
nivelat pe cel puțin 2m lungime ( fig. 4.3).

Fig. 4.3 Eliberarea lamei buldozerului de pământul transportat

Lărgirea debleelor
Pentru lărgirea debleelor se taie taluzurile cu buldozerul, coborând lama cu 12–15cm,
apoi se deplasează pământul așezându-l pe taluzurile rambleului.

Executarea profilelor mixte (jumătate în debleu, jumătate în rambleu)

Săparea pământului din debleu și deplasarea lui în rambleu este una dintre operațiile
cele mai eficiente pe care le execută buldozerul.

Schema de lucru în zig–zag cu depozitarea laterală a pământului săpat, buldozerul

execută o deplasare paralelă cu latura scurtă a gropii de fundație și se folosește în cazul săpării
gropilor de fundații cu adâncimea de până la 1,50m (fig 4.4) .

94
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

Fig.4.4 Schema de lucru în zig–zag pentru săparea gropii de fundație a unei clădiri

Lucrări de nivelare
Pentru nivelarea pământului lama buldozerului se așează la nivelul suprafeței de
rezemare a șenilelor, respectiv a pneurilor și prin mișcare înainte se taie dâmburile. Pământul
tăiat se adună în fața lamei și se deplasează în locurile joase. Pentru accelerarea operației,
nivelarea se execută prin câteva curse succesive, conform (fig. 4.5).
Fundul gropii de împrumut se nivelează prin treceri longitudinale, începând de la
rambleu înspre pantă. La executarea nivelării, toate cursele, în afară de cursa a cincea, se
execută prin deplasarea cu viteza întâia. A cincea cursă se execută prin deplasarea

95
Buldozere și scarificatoare

buldozerului înapoi cu viteza a doua. Cursele se execută astfel încât lama să acopere vechea
sa urmă cu cel puţin 30 cm.

Fig. 4.5 Nivelarea cu buldozerul

4.1.4 Calculul de tracţiune

Principalii parametri tehnici, constructivi şi funcţionali ai buldozerelor pentru lucrările
de terasamente sunt:
 tipul constructiv: pe pneuri sau pe şenile;
 puterea instalată, caracteristicile instalaţiei de forţă şi comandă, viteza de lucru;
 parametri echipamentului de lucru, dimensiunile lamei, adâncimea maximă de
coborâre şi înălţimea de ridicare a lamei, unghiurile de înclinare în plan
orizontal şi vertical ale acesteia;
 dimensiunile de gabarit maxim în lucru şi în transport;
 productivitatea medie în exploatare.
Puterea motorului tractorului se determină în funcţie de rezistenţa care trebuie învinsă
de buldozer în timpul lucrului.
Rezistenţa generală însumată:
W  W1  W2  W3 , [daN] (4.1)
unde:

96
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

W1 – este rezistenţa rocii la tăiere, în principal depinzând de tăria rocii şi grosimea

aşchiei;
W2 – rezistenţa la deplasarea rocii;
W3 – rezistenţa la deplasarea tractorului.

Mărimea W1 se determină cu expresia:

W1  K1bh , (4.2)
unde:
K1 – este coeficientul de rezistenţă a rocii la tăiere;
h  5  15 – adâncimea de tăiere, cm;
b – lăţimea de lucru a lamei buldozerului.
b  l  sin  , (4.3)
unde:
l – este lungimea lamei, m;
 – unghiul de montare al cuţitului în plan.
Valorile coeficientului K1 , în funcţie de categoria rocii, sunt date în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3
Categoria rocii Valoarea lui K1 la lucrul buldozerului, Valoarea lui K1 la lucrul
[daN/m2] screperului, [daN/m2]
I 2 500 5 000
II 4 000 8 000
III 6 000 11 000
IV 8 000 –

Mărimea W2 cuprinde în sine rezistenţa W2' determinată de deplasarea rocii tăiate în

faţa lamei şi rezistenţa W2" care apare la deplasarea rocii în lungul cuţitului lamei.

W2'  G  f 1  i sin  , (4.4)

unde:
G – este greutatea rocii deplasate de lamă, daN;
f1  0,7  1,0 – coeficientul de frecare a rocii de rocă;
i – unghiul de înclinare a terenului, rad;

97
Buldozere și scarificatoare

 – unghiul de atac al lamei pentru o poziţie a lamei perpendiculară pe direcţia de

mişcare a tractorului,   1,57 rad, sin   1 .
Greutatea rocii G se poate determina cu formula:

bh12 
G , [daN]; (4.5)
4
unde:
h1 – este înălţimea prismei de rocă, egală cu înălţimea lamei;

 1  1500daN / cm3 – greutatea volumetrică a rocii afinate.

Rezistenţa W”2:
W2"  Gf1 f 2 , [daN]; (4.6)
unde:
f 2  0,3  0,6 – coeficientul de frecare a rocii pe metal.
Mărimea W3 se determină cu formula:

W3  Q f  i  , daN  ; (4.7)
în care:
Q – este greutatea buldozerului împreună cu tractorul, daN;
f – rezistenţa la rularea tractorului, egală pentru tractoare pe şenile cu 0,5 – 0,12 şi
pentru tractoare pe roţi 0,2 – 0,1.
Rezistenţa însumată pentru cazul general reprezintă:
bh12 bh 2
W  K1bh sin     f1  i sin   1 f1 f 2   f  i  . (4.8)
4 4
Puterea necesară motorului tractorului se determină cu formula:
W
N m  2,7 , W  ; (4.9)

în care:
W – este rezistenţa totală însumată, daN;
 – este viteza tractorului, de obicei la prima sau a doua trecere, km/h;
  0,80  0,85 – este randamentul transmisiei tractorului.

98
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

4.1.5. Productivitatea buldozerului

Productivitatea buldozerului depinde într-o mare măsură de înclinarea suprafeţei pe
care acesta lucrează, precum şi de modul de desprindere a brazdei.
Astfel, când buldozerul lucrează în rampă scade productivitatea acestuia şi invers,
când acesta lucrează în pantă are loc creşterea productivităţii.
Pe măsura tăierii brazdei de pământ şi a creşterii prismei din faţa lamei, cresc şi
rezistenţele la deplasarea buldozerului, de aceea, pentru folosirea completă a forţei de
tracţiune, se recomandă ca la început lama să fie adâncită cât mai mult în pământ, iar pe
măsura deplasării buldozerului aceasta să fie retrasă din pământ, astfel încât grosimea brazdei
tăiate să devină variabilă.
Nu se recomandă tăierea de brazde cu grosimi constante pe întregul front de lucru (fig.
4.6) decât atunci când buldozerul lucrează în pantă.

Fig. 4.6 Schema de adâncire a lamei în pământ în timpul lucrului cu buldozerul:

a – secţiunea platformei orizontale de săpare a buldozerului;
b – secţiune recomandată la săparea cu buldozerul;
c – secţiunea platformei de săpare în pantă cu buldozerul.

Fig.4.7 Determinarea coeficientului K i în funcţie de panta terenului.

99
Buldozere și scarificatoare

De obicei, prisma din faţa lamei se formează pe lungimi de 5 . . . 7 , când tăierea are loc
cu prima şi a doua treaptă de viteză.
Pentru diminuarea pierderilor de pământ prin părţile laterale ale lamei, se recomandă
ca deplasarea pământului să aibă loc în tranşee adânci de 0,6 m.
Productivitatea buldozerului creşte cu 10...15% dacă se lucrează în acelaşi timp cu
două buldozere aşezate paralel şi cu distanţe de 0,25...0,3 m între ele, pentru pământul de
categoria I şi a II–a şi până la 0,5 m pentru pământuri de categoria III. De asemenea,
productivitatea buldozerului creşte cu 5...10%. Dacă deplasarea pământului are loc în două,
sau trei etape, mai întâi pământul este adunat în volume de 100...200 m3, după care este
deplasat mai departe.
Productivitatea buldozerului, când are loc tăierea şi deplasarea pământului, se
determină cu formula:
3600  Vef  K t  K i
P , [m3/h]; (4.10)
Tc
în care:
K t – este coeficientul de folosire al buldozerului în timp;

K i – coeficientul prin care se ia în considerare înclinarea suprafeţei pe care lucrează

buldozerul (fig. 4.7);
Tc – durata unui ciclu, s;

Vef – prisma de pământ aflat în faţa lamei, în teren compact.

Durata ciclului se determină cu formula:

lt ld li
Tc     t c  t 0  2t , (4.11)
t d i
în care:
 t , d , i – vitezele buldozerului în timpul tăierii, deplasării şi întoarcerii, m/s;
l t , l d , l i – distanţa de tăiere, de deplasare a pământului şi de întoarcere a buldozerului

înapoi, m;
t c – timpul necesar cuplărilor şi decuplărilor;

t 0 – timpul necesar pentru întoarceri;

t – timpul necesar coborârii lamei.
Când se lucrează cu buldozerul ca nivelator, productivitatea se calculează cu relaţia:

100
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

3600L  sin   b K i
P ,[m3/h]; (4.12)
 l 
n  t 0 
 1 
în care:
l – este lungimea sectorului nivelat;
b – lăţimea de suprapunere, b  0,3  0,5m ;
n – numărul de treceri pe acelaşi loc;
 i – viteza de lucru.
Creşterea productivităţii de exploatare a buldozerelor se poate realiza prin reducerea
duratei ciclului sau prin mărirea cantităţii de pământ transportat. Acest lucru este posibil prin
reducerea distanţei de transport, alegând scheme tehnologice optime de lucru.
Când buldozerul lucrează pe un teren în pantă productivitatea lui se modifică (tabelul
4.4).

Tabelul 4.4. Variaţia productivităţii în funcţie de panta, respectiv rampa terenului

Condiţii de lucru Productivitate [%]
Teren orizontal 100
Teren cu rampa de 10% (urcare) 60
Teren cu pantă de 10% (coborâre) 190
Teren cu pantă de 20% (coborâre) 250

4.2. Scarificatoare
Maşinile prevăzute cu echipament de scarificator se utilizează la scarificarea
pământurilor grele, cu rădăcini, precum și a pământurilor uscate și compacte.
Scarificarea prealabilă asigură o productivitate sporită a utilajelor folosite în
continuare la execuţia terasamentelor. Dacă pământul de scarificat este uscat, se recomandă să
fie umezit cu o zi înainte de scarificare. Adâncimea de scarificare recomandată este de 20–30
cm. Lucrările de scarificare se organizează pe tronsoane, deplasarea scarificatorului
executându-se după elipsă.

4.2.1. Construcţia şi clasificarea scarificatoarelor

Scarificatoarele sunt maşini de terasamente (fig. 4.8) destinate afânării pământurilor
tari şi foarte tari. De regulă se scarifică pământuri care nu pot fi dislocate de către

101
Buldozere și scarificatoare

excavatoare, buldozere, gredere şi screpere, cum sunt de exemplu, pământurile de categoria a

III–a şi a IV–a.
Scarificatoarele se pot clasifica după destinaţie, după modul de deplasare, după putere
şi după particularităţile constructive.

Fig. 4.8 Scarificator

După modul de deplasare, scarificatoarele pot fi:

 remorcate;
 purtate.
Cu scarificatoare purtate sunt echipate buldozerele, autogrederele, încărcătoarele cu o
singură cupă.
Cele mai raţionale sunt scarificatoarele purtate, deoarece acestea au o mare
manevrabilitate, sunt mai stabile, iar pentru pătrunderea organului de lucru folosesc o parte
din greutatea remorcherului.
După puterea motorului există scarificatoare:
 uşoare, cu o putere până la 1–30 kW;
 mijlocii, cu o putere de la 130—180 kW;
 grele, cu o putere peste 180 kW.

102
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

Organul de lucru al scarificatorului constă din dinte sau dinţi.

Dinţii scarifică atât pământul aflat în faţa acestora cât şi pe cel aflat în părţile laterale
ale dinţilor. Parametri geometrici ai dinţilor şi numărul acestora depind de destinaţia
scarificatorului, a lăţimii şi adâncimii de afânare, a puterii motorului şi a forţei de tracţiune
necesară afânării, precum şi de proprietăţile fizico–mecanice, ale pământului de scarificat.
La scarificatoarele uşoare cu cinci dinţi, distanţa între acestea este de 0,3...0,5 m, iar în
cazul celor cu trei dinţi, de 0 , 8 . . . 1,0 m.
În cazul scarificatoarelor de puteri mijlocii, distanţa între dinţi ia valoarea de
0 , 9 . . . 1,3 m. În cazul scarificatoarelor grele şi foarte grele, care de regulă lucrează cu unu
sau cu trei dinţi, distanţa dintre dinţi este până la 1,4 m.
Unghiul de scarificare  (adică unghiul de săpare) se alege în funcţie de proprietăţile
fizico–mecanice ale materialului de scarificat; de regulă  se ia (0,61...0,78) rad. Unghiul de
asemenea depinde de unghiul de ascuţire  , care se ia obişnuit (0,34...0,52) rad, şi a unghiului
de aşezare, care nu trebuie să fie mai mic de (0,08...0,12) rad.
Deoarece la începutul adâncirii dinţilor în pământ, suportul acestora execută o mişcare
de rotaţie faţă de punctul de prindere de tractor, la marea majoritate a scarificatoarelor cu
echipament purtat, unghiul de scarificare este de (1,04...1,39) rad la începutul adâncirii
dinţilor, iar pe măsura adâncirii dinţilor se micşorează.
Lungimea dintelui este cu 0,1...0,3 m, mai mare decât grosimea stratului de scarificat.

4.2.2 Forţele care acţionează asupra dinţilor scarificatorului

După direcţia normală la suprafaţa anterioară a dintelui acţionează rezistenţa la
deplasare a dintelui N (fig. 4.9).

103
Buldozere și scarificatoare

Fig.4.9 Scarificator purtat:

a – schema generală a forţelor care acţionează asupra dinţilor;
b – secţiunea şanţului săpat

Ca rezultat al acestei forţe, apare forţa de frecare N  f , unde f este coeficientul de

frecare pământ pe metal.
Între forţele N, N  f , Rst şi Rsn are loc dependenţa:

Rst  N  cos90     N  f  cos   Rsn , (4.13)

în care:  este unghiul de scarificare.

Relaţia poate fi pusă sub forma:

Rst  N sin   f  cos    Rsn . (4.14)

Valoarea forţei Rst se determină cu relaţia simplificată:

Rst  F  K  n , (4.15)

104
 Mașini și utilaje pentru lucrări de infrastructură

în care:
F – este suprafaţa transversală a secţiunii scarificate;
K – rezistenţa specifică de scarificare, determinată experimental;
n – numărul de dinţi ai scarificatorului.
Valoarea lui Rsn este 0,1...0,3Rst
Determinarea productivităţii scarificatorului se face cu relaţia:
1000  a  b  ha
P
k1  k 2

, m3 / h  (4.16)

în care:
 a – este viteza calculată de deplasare a scarificatorului ( a  0,8 , în care  este
viteza scarificatorului la prima treaptă);
b – distanţa dintre dinţi b  2ha  ;

ha – adâncimea calculată de afânare( ha  0,6...0,8h , unde h este valoarea maximă de

adâncire a dinţilor;
k1 – coeficient care ţine seama de natura trecerilor ( k1  1 , când scarificarea se execută
numai longitudinal, sau k1  2 , când scarificarea se execută şi transversal);
k 2 – coeficient prin care se ţine seama de numărul de treceri pe acelaşi loc.

105