EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1]

Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar, realizat

cu o serie de utilaje dependente între ele, din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. În
cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea
ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să
asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal. Alegerea utilajelor de săpat depinde
de:
posibilităţile de lucru ale utilajelor; din acest punct de vedere, utilajele se pot grupa în: utilaje care
sapă şi încarcă; utilaje care sapă, transportă şi nivelează, utilaje pentru afânarea şi scarificarea
pământului
poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului
terenului; la nivelul terenului; sub nivelul terenului
concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente, distanţe de transport
consistenţa pământului de săpat, respectiv dificultatea la săpare.
În figura 1 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul.
În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat,
se recomandă folosirea următoarelor utilaje:
Pentru frontul de lucru la nivelul terenului:
buldozere
screpere şi autoscrepere
autogredere
gredere elevatoare.
Pentru frontul de lucru înalt:
excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă
excavatoare cu mai multe cupe.
Pentru frontul de lucru în adâncime:
excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă
graifăre
dragline
Pentru executarea săpăturilor sub nivelul
apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă
excavatoare cu echipament de draglină
excavatoare cu echipament de graifăr.

1
 Fig. 1- Utilaje care sapă şi încarcă

a). Excavatoare.

Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat, deoarece au o mare capacitate de producţie şi
pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături, în special la cele de volum mare.

2
La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă
şi excavatorul cu lingură întoarsă.
În figură 2 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului,

Fig. 2. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului:
deasupra nivelului de circulaţie; b- sub nivelul de circulaţie; c- mixt.

a.1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice
categorie de teren, chiar în stâncă derocată în prealabil, cu condiţia ca blocurile derocate să aibă
volumul mai mic decât cupa execavatorului.

Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0,25 ... 2 m3 . La lucrările de săpături se folosesc

excavatoare pe pneuri, având capacitate a cupei 0,25 m3 care se deplasează cu uşurinţă. La lucrările
concentrate, cu volume mari, se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1,00...2,00 . În
pământurile consistente, grosimea stratului care se taie este mică, deoarece este nevoie de un front de
lucru mai înalt; în pământurile slab coezive, stratul tăiat este mai gros, de aceea cupa se umple mai
repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică.
În baza acestor considerente, se defineşte drept înălţime normală de umplere, înălţimea
frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere.
Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului,
săpătura se execută în trepte.
Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele
procedee:

3
a.2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii.
Se foloseşte pentru executarea de tranşee, gropi lungi de fundaţie, şanţuri pentru conducte, drenuri,
canale, etc. (fig. 3).

Fig. 3 - Excavator cu lingură întoarsă

Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3...5m sub nivelul de
staţionare, după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă.
Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase, cât şi în terenuri argiloase neîngheţate.
Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură
dreaptă, respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în
care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport.

a.3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă, care sapă şi
încarcă pământul în mijloace de transport (fig.4).

Fig. 4 - Excavator cu mai multe cupe

Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de

50...150 m3 / h la tipurile uşoare şi de 200...500 m3 / h la cele grele. Capacitatea unei cupe este de

4
 3
0,200...0.500 m , iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m, pentru o înclinare a taluzurilor
de 45o.
Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru, la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea
de 15...25 cm. Pământul este ridicat într-un buncăr, de unde se descarcă în mijloace de transport sau
benzi transportoare.

b). Draglina.

Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator.
Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee, depozite sau
mijloace d transport, având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul ape

Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii, din care cauză
draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune, decât în pământuri uşoare şi mijlocii. În cazul
pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare.
La excavatoarele universale, care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă, se poate lungi
braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină.
Datorită lungimii mari a braţului, draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din
camerele laterale. Cupa are apacitatea de 0.25...1.50m

c). Graifărul. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată
prin cabluri de braţul excavatorului (fig.5) . Cupa are două sau patru fălci mobile, care se pot închide
şi deschide, apucând pământul ce trebuie săpat. .

Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. Cu ajutorul
grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii, puţuri, etc., care se depozitează sau
se încarcă în vehicule.
5
 Fig.5 – Graifăr

Utilaje care sapă, transportă şi nivelează

a) Buldozerul. Buldozerul este un tractor puternic, pe şenile sau pneuri, prevăzut cu echipament de
lucru de tipul lamă orientabilă, care poate lua diferite poziţii. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime
de 10 ... 20 cm în funcţie de natura pământului.
Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor
lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri;
deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa
30m); nivelarea pământului rezultat din săpătură, în straturi uniforme;
nivelarea terenurilor accidentale, ondulate, cu gropi etc.;
curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal;

pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere .

Fig. 6 – Buldozer

b). Grederul. Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu
lungimea de 3,60m şi înălţimea de 0,50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. Poate fi tractat
sau autopropulsat (autogreder). Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea

6
pământului, realizându-se prin treceri succesive pentru ca, la deplasarea pământului lama să se poată
încărca mai bine (fig. 7).

Fig – Grederul

c). Screperul. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară,
prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. este mult întrebuinţat
la lucrările de terasamente, deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă, transportă, aşterne
pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin
treceri repetate, grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare. Se
poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru, fără a necesita amenajarea drumurilor
speciale. Screperul poate urca rampe până la 20%. Lucrează foarte bine pământuri uşoare, cu
consistenţă mijlocie, săpând pe o adâncime de 15 ... 30 cm, în funcţie de tipul screperului.
Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare. Screperul lucrează bine în
pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede.

Fig. 8 - Screper

La lucrările de terasamente se folosesc

următoarele tipuri de screpere:
3
screpere mari, având cupa de 1,5 ... 2,5 m , productive pentru transportul pământului săpat până la
200m;
screpere mijlocii, având cupa de 6...8 m3 , productive pentru transportul pământului
400...500m;
screpere mari, având cupa de 10...15 m3 , productive pentru transportul pământului
700...800m;

7
8
9