CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

3. Trasarea lucrarilor de pamant

Prin trasare se intelege operatia de transpunere din planurile de executie, pe teren, a
formei si dimensiunilor exacte a constructiei ce urmeaza sa se execute. Dandu-se in proiect
coordonatele in plan (x,y) si de nivel (H), ale punctelor unei constructii, se cere sa se fixeze
pe teren pozitia acestor punct conform proiectului. Pentru trasare este necesara stabilirea
unei retele de puncte fixe, de coordonate cunoscute, materializate pe teren. Aceste retele
pot fi, dupa caz:
- Retea de constructii;
- Retea de triangulatie geodezica sau topografica locala (retea de coordonate);
- Retea de patrate sau dreptunghiuri, creata special pe teren, care se numeste retea
specifica de trasare.

Pentru trasarea in detaliu a constructiilor sunt necesare urmatoarele piese:

- Planul general de situatie care contine caracteristicile constructiei, legarea topografica in plan si pe inaltime
a constructiei, avand indicat sistemul de coordonate utilizat pentru trasare.
- Planul de trasare, a axelor principale de constructie care serveste ca plan de baza pentru trasari de detaliu.
Pe plan se noteaza cota zero si corespondenta sa ca valoare absoluta.
- Planul fundatiilor pe care sunt indicate toate axele de trasare; in plan se indica latimea fundatiilor.
- Planul fundatiilor pentru instalatii, care contin amplasamentul fundatiilor elementelor mici si izolate.
- Sectiunile verticale care caracterizeaza forma constructiei, adancimea de fundare, inaltimile nivelurilor.
Trasarea pe teren a constructiilor cuprinde urmatoarele lucrari:
- Identificarea, reconstituirea si, dupa caz, rematerializarea reperelor de trasare.
- Fixarea pozitiei constructiei pe amplasament prin marcarea pe teren a punctelor caracteristice si trasarea
axelor principale ale constructiei.
- Verificari de autocontrol prevazute in documentatia de tratare.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE
4. TEHNOLOGIA SAPARII CU EXCAVATOARE
Excavatoarele sunt masini specializate pentru saparea pamantului, care executa si un
transport la mica distanta necesar descarcarii materialului in mijloace de transport sau in
depozite. Din punct de vedere al modului de alcatuire si functionare, acestea pot fi cu o
cupa (cu functionare ciclica) sau cu mai multe cupe (cu functionare continua).

Echipamentul excavatorului pentru In functie de capacitatea cupei, excavatoarele se impart in:

lucrarile de sapare a pamantului pot fi:
- Cupa (lingura) dreapta;
- Cupa (lingura) inversa;
- Cupa draglina;
- Cupa de graifar.
- Excavatoare cu capacitate mica (<0.5mc);
- Excavatoare cu capacitate mijlocie (0.5mc … 1mc);
- Excavatoare cu capacitate mare (1 … 3mc). (acestea din urma
fiind folosite la lucrarile de mare volum (lucrari hidrotehnice,
exploatari miniere de suprafata etc.);

Dupa modul de actionare, se Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi:

deosebesc doua grupe:
- Excavatoare mecanice (cu cabluri);
- Excavatoare hidraulice.
Dupa tipul motorului principal, se
deosebesc:
- Excavatoare cu motor termic (diesel);
- Excavatoare cu motor electric.
- Pe pneuri – au capacitati reduse, max. 0.7mc;
- Pe senile – utile pentru terenurile dificile, neamenajate. Cele
mai raspandite;
- Pe cai de rulare (pe sine) – se folosesc indeosebi la realizarea
infrastructurii cailor ferate;
- Pasitoare - se folosesc numai cu echipamente de capacitate
foarte mare (peste 3mc). Sunt utilizate foarte rar in constructiile
civile si industriale.

Excavatoarele echipate cu o singura cupa efectueaza urmatoarele tipuri de lucrari: saparea in spatii largi a
gropilor de fundatie, executarea rambleelor, exploatarea zacamintelor de nisip, pietris, carbune, sapaturi
pentru constructii hidrotehnice.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.1. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa (lingura) dreapta

Principalele componente si caracteristicile geometrice mai importante ale excavatorului
echipa cu cupa dreapta sunt prezentate in figura de mai jos:

1 – Mecanism de deplasare a – cota superioara a benei Rsm – raza minima de sapare

2 – Platforma rotitoare (3600)
3 – Tractor
4 – Brat fix sau mobil
5 – Brat mobil (rotire)
6 – Cupa
b – latimea benzii de circulatie
c – distanta minima de siguranta
h – inaltimea caii de circulatie
NCA – nivel de circulatie bascula
NSE – nivel de stationare excavator
RsM – raza maxima de sapare
Rd – raza de descarcare
AM – latimea maxima a abatajului
HMS – inaltimea maxima de sapare
Hd – inaltimea de descarcare
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.1. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa (lingura) dreapta

Excavatoarul cu cupa dreapta sapa din pozitie fixa, stationand la partea inferioara a
sapaturii; frontul de lucru (sapatura) se afla deasupra nivelului de stationare-deplasare a
excavatorului.

Un ciclu de sapare consta din: coborarea cupei pana la baza sapaturii si infigerea dintilor cupei in pamant,
taierea pamantului si umplerea cupei prin miscari simultane de impingere si rdicare a cupei, continuarea
miscarii de ridicare a cupei concomitent cu miscarea de retragere a ei, rotirea si coborarea cupei, prin rotirea
platformei, pana deasupra mijlocului de transport in care se descarca.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.1. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa (lingura) dreapta

Tipuri si scheme de abataj:
Dupa directia de inaintare a excavatorului, in raport cu frontul de lucru se deosebesc:
abataje laterale si abataje frontale.

In abatajul lateral (Figura 1) excavatorul inainteaza
paralel cu directia frontului de sapare. Se recomanda
la lucrarile de sapatura cu lungime mare si pentru
terenuri de categoria I si II.
Figura 1
In abatajul frontal (Figura 2) excavatorul inainteaza in
directie normala pe frontul de lucru, axa principala a
abatajului suprapunandu-se cu directia de inaintare a
utilajului. E specific pamanturilor de categorie III si IV.
Figura 2
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE
4.2. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa (lingura) inversa
Alcatuirea generala a excavatoarelor cu lingura inversa este similara cu cea a celor cu
lingura dreapta, diferenta esentiala constand in echipamentul de lucru. Cupa este fixata
articulat de brat si intoarsa pentru sapare cu sectiunea deschisa si dintii in jos.

Cupa nu are capac de descarcare;

materialul rezultat prin sapare este
retinut in cupa prin rotirea in plan
vertical a acesteia, astfel incat sectiunea
deschisa sa fie orientata in sus;
descarcarea cupei se face prin rotirea
acesteia in sens invers incarcarii, incat
sectiunea deschisa sa fie orientata in
jos.
Capacitatea cupeul este diferita,
similara cu a excavatorului cu cupa
dreapta.
Excavatoarele cu lingura inversa pot fi
folosite la saparea tuturor categoriilor
de pamant (I … IV).

1 – Mecanism de deplasare 5 – Brat DMO – distanta maxima de sapare la orizontala

2 – Platforma rotitoare (3600) 6 – Cupa ADS – adancimea maxima de sapare
3 – Tractor Rd – inaltimea maxima de incarcare
4 – Sageata HMS – inaltimea maxima de sapare
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.2. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa (lingura) inversa

Excavatoarul cu cupa dreapta sapa din pozitie fixa, sub nivelul la care stationeaza sau se
deplaseaza. In timpul lucrului, excavatorul se afla la partea superioara a sapaturii
(abatajului).

Un ciclu de sapare consta din: coborarea sagetii si impingerea cupei la o distanta cat mai mare de excavator,
sageata si bratul fiind, aproximativ, in prelungire. Urmeaza infigerea dintilor cupei in pamant, continuand
coborarea si rotirea bratului in jurul articulatiei cu care este prins de sageata; pamantul este taiat si introdus in
cupa. Concomitent, cupa este rotita in jurul articulatiei cu care este prinsa de brat pentru a o aduce intr-o
pozitie in care materialul sapat si incarcat sa nu cada. Urmeaza ridicarea cupei si rotirea platformei pentru
aducerea ei deasupra depozitului. Descarcarea se face prin indepartarea bratului si rotirea cupei invers fata de
incarcare. La final se roteste platforma in sens invers si se reia ciclul de sapare.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.2. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa (lingura) inversa

Tipuri si scheme de abataj:
Dupa directia de inaintare a excavatorului, in raport cu frontul de lucru se deosebesc:
abataje laterale si abataje frontale dar si abataje inguste si abataje largi

In abatajul lateral ingust (Figura 1) directia de In abatajul frontal ingust saparea pamantului se
deplasare a excavatorului este paralela cu directia realizeaza in fasii frontale, prin retragerea
frontului de lucru executat prin sapatura laterala. Este excavatorului. Abatajele frontale se aplica in cazul
recomandata la lucrari in terenuri slabe, canale etc. terenurilor tari si foarte tari.
Figura 1 Figura 2
In cazul abatajelor
largi (Figura 2),
sapatura se
executa prin
deplasari in zig-zag
ale excavatorului.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE
4.3. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu draglina
Alcatuirea nu difera de celalalte excavatoare cu o cupa, decat in ceea ce priveste
echipamentul de lucru. Acesta consta dintr-o sageata articulata la platforma rotitoare si o
cupa de forma speciala suspendata de cablul de ridicare. Cupa este legata si de un cablu
de tractiune pentru sapare (umplere). Unghiul α a sagetii poate fi modificat
Excavatorul echipat cu draglina sapa din
pozitie fixa, in general sub nivelul la care
se deplaseaza.
Echipamentul draglina prezinta
avantajul unei lungimi mari a bratului,
ceea ce permite saparea si descarcarea
la raze mari de lucru.
Cand capacitatea cupei este sub 3mc,
draglinele sunt folosite atat pentru lucru
cu descarcarea in depozit, cat si pentru
descarcare in mijloace de transport.
Draglinele cu capacitate mai mare de
3mc lucreaza de obicei cu descarcare in
depozit.

1 – Mecanism de deplasare 6 – Cablu de tractiune RSM – Raza de sapare

2 – Platforma rotitoare (3600) 7 – Cablu de echilibrare Rd – Raza de descarcare
3 – Sageata 8,9 – Lanturi de sustinere Us – Adancimea de sapare
4 – Cupa 10 – Cablu de basculare a sagetii Hd – Inaltimea de descarcare
5 – Cablu de ridicare 11 – Bloc motor
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.3. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu draglina

Draglinele sunt utilizate la sapaturi de santuri, gropi, executarea de rablee, canale, excavatii
de balast din albia raurilor, cupa lucrand sub nivelul apei.
Din punct de vedere al naturii terenului domeniul de utilizare al excavatorului echipat cu
draglina este mai redus, fiind limitat la categoriile I si II si la o parte din terenurile care se
incadreaza in categoria III.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.3. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu draglina

Procesul de sapare al excavatorului echipat cu draglina este asemanator cu cel al
excavatorului cu cupa inversa, si, in consecinta, deosebim: saparea in abataj lateral si
saparea in abataj frontal.

Abatajele inguste sunt concepute pentru saparea cu Abatajele largi se pot obtine lucrand cu o singura
descare in depozite si sapare cu descarcare in draglina sau cu doua dragline, descarcarea pamantului
autovehicule. Doua scheme de abataje inguste, lateral efectuandu-se fie in autobasculante, fine in depozite.
si frontal sunt prezentate in Figura 1 si 2. Schemele sunt similare cu cele la exc. cu cupa inversa.

Figura 1 Figura 2
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE
4.4. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa graifar
Echipamentul de graifar este intalnit in special la excavatoarele hidraulice pentru cupe de
capacitati mici, unde cupa se inchide si se deschide hidraulic, precum si la excavatoarele
mecanice, pentru cupe de capacitati mari, care sunt manevrate prin cabluri. Alcatuirea
este similara cu cea a excavatoarelor echipat cu cupa inversa sau draglina.

Cupa este alcatuita din doua parti

articulate intre ele, prevazute la partea
inferioara cu dinti. Cupa este
suspendata de cablul de ridicare, iar
elementele din care este alcatuita sunt
prinse cu cablul de inchidere. Prin
intermediul parghiilor se produce
inchiderea falcilor. Pentru evitarea
rasucirii cupei in aer, graifarul este dotat
cu cablu de retinere ce are un dispozitiv
automat de intindere.

1 – Mecanism de deplasare 6 – Cablu de inclinare a falcilor Rs – Raza de sapare

2 – Platforma rotitoare (3600) 7 – Articulatie centrala Rd – Raza de descarcare
3 – Sageata 8,9 – Pargie si cablu de retinere Us – Adancimea de sapare
4 – Cupa de grafar cu doua falci 10 – Cablu de actionare sageata Hd – Inaltimea de descarcare
5 – Cablu de ridicare 11 – Bloc motor
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE
4.4. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu cupa graifar
Modul de lucru se deosebeste de al excavatoarelor prevazute cu celalalte echipamente prin
faptul ca raza de sapare este constanta pentru aceeasi inclinare a sagetii si poate fi
modificata doar atunci cand excavatorul nu lucreaza.
Excavatorul cu cupa graifar sapa din pozitie fixa sub nivelul de deplasare, pe aceeasi verticala sau descriind in
plan o circumferinta de raza constanta. Saparea se desfasoara astfel: prin slabirea cablului de ridicare cupa
reazema in cablul de tractiune si se deschide; in aceasta situatie se deruleaza simultan ambele cabluri iar cupa
este lasata sa cada pe verticala si sa se infiga cu dintii in pamant; prin manevrarea concomitenta a cablurilor de
ridicare si tractiune , cupa se inchide executand saparea pamantului si umplerea ei; cupa plina este ridicata cu
ajutorul cablurilor de ridicare si de tractiune care tine inchisa cupa; prin rotirea excavatorului cupa este adusa
deasupra locului de descarcare, operatie care se produce prin slabirea cablului de ridicare, ceea ce are drept
efect deschiderea cupei ramasa agatata in cablul de tractiune.
Se utilizeaza cu bune rezultate la saparea pamanturilor in categoriile I si II in cazul pamanturilor coezive cu
umiditate mare sau la saparea sub apa. Nu pot fi folosite la pamanturile de categorie III si IV.
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

4.3. Tehnologia saparii cu excavatoare echipate cu draglina

Graifarele sunt folosite intr-o masura mai mica la saparea pamantului in spatii largi, insa
sunt indicate pentru spatii restranse si inguste atat pentru sapare cat si pentru asezarea
pamantului in straturi la lucrarile de umplutura. Excavatoarele cu cupa graifar executa
sapaturi in abataje laterale sau frontale. Pentru a reduce efectul suprasarcinii pe care o
constituie prezenta excavatorului pe marginea gropii, se urmareste ca acesta sa fie
amplasat, in timpul lucrului, in dreptul unui colt. Este de asemenea important sa se sape
intai conturul si apoi mijlocul sectiunii pentru a impiedica aluneacrea cupei spre centru.

Figura 2 Figura 2
Abataj lateral Abataj frontal
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

5. TEHNOLOGIA DE SAPARE CU BULDOZERUL

5.1. Descriere, caracteristici tehnice si domenii de utilizare

Echipamentul de lucru este constituit dintr-o lama sustinuta de un cadru care este actionata de cilindrii
hidrauluici sau de cabluri, in cazul tipurilor mai vechi.
Lama dreapta perpendiculara pe directia de mers constituie echipamentul propriu-zis de buldozer, lama
articulata in ax, cu posibilitatea de variere a unghiului fiecareia dintre cele doua jumatati fata de directia de
mers, de la un unghi ascutit la unul obtuz, constituie echipamentul de varidozer; cand lama este orientata in
plan orizontal, putandu-se modifica unghiul aceteia fata de directia de mers (pana la25 0), echipamentul se
numeste angledozer; posibilitatea de rotire a lemei in plan vertical caracterizeaza echoipamentul de tiltdozer.

Buldozer Varidozer

1 – Tractor pe senile 4 – Lama

2 – Cadru de impingere 5 – Cilindri hidraulici
3 –Brate de sprijin reglabile 6 – Articulatie sferica Angledozer Tiltdozer
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

5. TEHNOLOGIA DE SAPARE CU BULDOZERUL

5.1. Descriere, caracteristici tehnice si domenii de utilizare

Saparea cu buldozerul presupune infigerea lamei in pamant si apoi prin impingere, taierea unui strat de pamant
a carui grosime variaza intre 10…20cm. In fata lamei se formeaza o prisma de pamant care este deplasata prin
impingere la locul de depozitare sau daca pamantul trebuie imprastiat, cutitul lamei se mentine ridicat fata de
suprafata solului. Distantele de transport variaza intre 50 si 200mm.
Buldozerul are o utilizare complexa, fie ca utilaj independent, fie care utilaj de completare intr-o sistema de
masini, la urmatoarele lucrari: saparea pamantului (din gropi de imprumut pt. executarea rambeelor, pt.
executarea debleelor cu deplasarea pamantului in depozite, pe terenuri cu declivitati, pt. gropi de fundatii),
nivelarea (umpluturilor in straturi uniforme si a terenurilor ondulate, curatirea si defrisarea terenurilor
naturale, decaparea stratului vegetal etc.), executarea umpluturilor (generale, pentru acoperirea gropilor de
fundatie si a conductelor), deplasarea pamantului (sapat si de ale utilaje, cu formarea depozitelor).
CAPITOLUL 1 – LUCRARI DE TERASAMENTE

5. TEHNOLOGIA DE SAPARE CU BULDOZERUL

5.2. Scheme tehnologice de lucru cu buldozerul

Saparea cu formarea prismei de pamant in fata lamei foloseste cca. 30% din durata totala a ciclului de lucru a
buldozerului, consumand cea mai mare parte din energia necesara efectuarii unui ciclu. Pentru evitarea
suprasolicitarii motorului ca si pentru sporirea productivitatii se utilizeaza urmatoarele procedee de sapare:
- In panta (fig. a) creste forta de tractiune a buldozerului dar scade rezistenta la deplasare a utilajului si a
prismei
- In trepte cu variante de taiere, in forma de pana (fig. b), dinti de fierastrau (fig c.) si dreptunghiulara (fig. d).
Rezistenta de deplasare creste progresiv pe masaura formarii primsmei de pamant in fata lamei. Reducerea
rezistentei si cresterea productivitatii se obtine prin saparea in forma de pana sau dinti de fierastrau avand
timpul de taiere de 60% si respectiv 70% din timpul necesare taierii dreptunghiulare.

Figura a – Sapare in panta

Figura b – Sapare in trepte ( forma de pana)

Figura d – Sapare in trepte ( forma dreptunghiulara) Figura c – Sapare in trepte ( forma dinti de fierastrau)