CURS 4

6.4. EXCAVATOARE HIDRAULICE

La excavatoarele hidraulice echipamentul de lucru este acţionat cu ajutorul unor cilindri
hidraulici. După construcţia echipamentului de lucru, sunt următoarele tipuri de excavatoare hidraulice:

- excavatoare hidraulice cu cupă inversă;

- excavatoare hidraulice cu cupă dreaptă;
- excavatoare hidraulice cu braţ telescopic.

6.4.1. Excavatoare hidraulice cu cupă inversă

Aceste excavatoare sapă de regulă sub nivelul de sprijin al maşinii de bază, prin deplasarea
cupei spre maşina de bază. Schema şi părţile componente ale excavatorului cu cupă inversă sunt date în
figura 6.17.

Fig.6.17. Excavator hidraulic cu cupă inversă

1 – sistem de deplasare; 2 – platformă rotitoare; 3 – braţ; 4 – mâner; 5 – cupă;

6 – mecanism manevrare braţ; 7 - mecanism manevrare mâner; 8 - mecanism manevrare cupă.

Săparea se execută de regulă prin bascularea ansamblului mâner-cupă faţă de articulaţia

braţ-mâner cu ajutorul cilindrului 7 pentru manevrarea mânerului. În pământuri slabe, săparea se poate
realiza prin acţionarea cupei cu ajutorul cilindrului 8 prin intermediul unor bare articulate, care asigură
creşterea unghiului de basculare a cupei. Descărcarea materialului din cupă se realizează prin
bascularea cupei.

Fig. 6.18. Excavator hidraulic cu cupă inversă în timpul săpării

În figura 6.18 se prezintă un excavator hidraulic cu cupă inversă în timpul săpării, cu sistem de
deplasare pe şenile şi cu braţul construcţie monobloc. Excavatorul din figura 6.19, aflat tot în timpul
săpării, are braţul format din două tronsoane articulate, fiecare tronson fiind manevrat separat cu
cilindri hidraulici, ceea ce asigură următoarele avantaje: parametri de săpare superiori, înălţime mai
redusă în timpul transportului, stabilitate mai bună în timpul deplasării.

Fig. 6.19. Excavator aflat în timpul săpării - braţul din două tronsoane articulate, manevrabile
independent cu cilindri hidraulici
 Fig.6.20. Excavator pe pneuri - braţ ridicat la înălţimea maximă, cupa plină cu pământ, poziţia
premergǎtoare descărcǎrii

În figura 6.20 se prezintă un excavator pe pneuri cu braţul ridicat la înălţimea maximă, cupa
plină cu pământ fiind în poziţia înainte de descărcare. Pentru asigurarea stabilităţii şi protejarea
pneurilor se introduce o lamă de calare sau calaje basculante.

Descărcarea pământului se realizează prin bascularea cupei, ori în mijloace de transport (fig.
6.21), ori în grămadă (fig. 6.22).

Fig.6.21. Descǎrcare în autobasculantǎ Fig.6.22. Descǎrcare în grǎmadǎ

 Fig. 6.23. Excavator cu cupă inversă - diagramǎ parametrii de săpare (adâncimea maximă de săpare, raza
maximă, înălţimea maximă de ridicare a cupei, înălţimea de descărcare).

În figura 6.23 se indică parametrii de săpare (adâncimea maximă de săpare, raza maximă,
înălţimea maximă de ridicare a cupei, înălţimea de descărcare) pentru un excavator cu cupă inversă. S-
au trasat mai multe diagrame pentru diferite lungimi de mâner şi de braţ, care se montează pe aceeaşi
maşină de bază.

Mecanismul de rotire a platformei excavatorului (fig. 6.24) este format din motor hidraulic,
frână normal închisă, reductor, pinion, montate pe partea rotitoare, precum şi coroana dinţată montată
pe inelul nerotitor al rulmentului de sprijin al platformei. Pe platforma rotitoare se mai află şi motorul
diesel, grupul de pompe, aparatajul hidraulic, cabina cu sistemul de comandă şi control, echipamentul
de lucru format din braţ, mâner şi cupă.
 Fig. 6.24. Mecanismul de rotire a platformei excavatorului

Pe lângă excavatoarele de capacitate mare şi medie, o largă utilizare au căpătat şi excavatoarele

hidraulice de mică capacitate (miniexcavatoare), care asigură importante avantaje pentru lucrări de
volum mic, în spaţii înguste (fig.6.25).

Fig. 6.25. Excavator hidraulic de mică capacitate

Miniexcavatoarele sunt prevăzute cu un mecanism de rotire suplimentar, care permite rotirea

braţului faţă de platforma rotitoare, asigurând posibilitatea de săpare în imediata apropiere a
construcţiilor (fig. 6.26).
 Fig.6.26. Miniexcavator ce sapǎ lângǎ un zid

De asemenea se manifestă tendinţa echipării excavatoarelor cu diferite organe de lucru, mai ales
la excavatoarele de mică capacitate: cupe de diferite dimensiuni (fig.6.27 a,b) ciocan hidraulic (fig.
6.27 c), echipament pentru lucrări de demolare a construcţiilor (fig.6.27 d), burghiu pentru forarea
găurilor în pământ (fig.6.27 e) şi altele.

În figura 6.28 se prezintă un miniexcavator care execută lucrări de demolare în interiorul unei
clădiri.

Excavatorul devine astfel o maşină multifuncţională, care poate realiza şi alte lucrări în afară de
săparea pământului, inclusiv manipularea unor materiale pe şantier (fig.6.29).
 a

d e

Fig.6.27. Organe de lucru în echiparea

excavatoarelor
a,b- cupe; c-ciocan hidraulc; d-echipament pt. lucrǎri de
demolare; e-burghiu pt. foraje
c

Fig.6.28. Miniexcavator-execută demolare Fig.6.29. Excavator- manipulare materiale

O largă răspândire a căpătat în ultimii ani încărcătorul-excavator (buldoexcavatorul), prevăzut

atât cu echipament de încărcător (buldozer) în partea din faţă a maşinii de bază, cât şi cu echipament de
excavator cu cupă inversă în partea din spate (fig.6.30). Pentru condiţii speciale de lucru s-au realizat
excavatoare speciale, ca de exemplu din figura 6.31, care se poate utiliza la săparea pe teren accidentat.
Fig.6.30 Excavator - cupă inversă în spate Fig.6.31 Excavator - deplasare prin păşire

CALCULUL MECANISMELOR DE ACŢIONARE A ECHIPAMENTULUI DE

LUCRU

A. Calculul mecanismului de manevrare a mânerului

Ipoteza de calcul este următoarea:

- braţul este coborât în poziţia de săpare cu articulaţia O dintre braţ şi mâner la nivelul
terenului;

- se realizează săparea în pământ categoria IV cu cilindrul mânerului;

- cupa plină cu pământ se află la sfârşitul săpării;

- grosimea brazdei este maximă

 Fig. 1

Poziţia de calcul şi forţele exterioare care acţionează asupra ansamblului mâner–cupă sunt
indicate în figura 1, şi anume:

Rst – rezistenţa la săpare

Gc + p – greutatea cupei pline cu pământ

Gm – greutatea mânerului

Pm – forţa din cilindrul mânerului

(Observaţie: nu s-au figurat reacţiunile braţului asupra mânerului, care acţionează în articulaţia O)

Greutăţile mânerului Gm şi a cupei Gc se presupun cunoscute (se estimează în funcţie de

echipamente asemănătoare). Greutatea cupei cu pământ se detemină cu relaţia:

 p q  ku
G c+p = G c + G p = G c + (1)
ka

în care G p este greutatea pământului din cupă,  p – greutatea specifică a pǎmântului în stare naturală,
q – volumul geometric al cupei (capacitatea cupei), ku – coeficient de umplere a cupei, k a – coeficient
de afânare a pământului.
 Rezistenţa la săpare se determină cu relaţia simplificată:

Rst = K s bcmax (2)

în care:

K s este rezistenţa specifică la săpare pentru pământ categoria IV, în N/m2, b – lăţimea brazdei, cmax –
grosimea maximă a brazdei la săparea cu mânerul.

Grosimea maximă a brazdei cmax se determină din condiţia de umplere a cupei:

Vs = bH ncmax ka = qku (3)

în care:

Vs este volumul pământului săpat, în stare afânată, H n – adâncimea normală de săpare la săparea cu
mânerul (fig. 1).

Rezultă relaţia:

qku
cmax = (4)
bH n ka

Forţa din cilindrul mânerului se determină din condiţia de echilibru, şi anume din ecuaţia
momentelor forţelor ce acţionează asupra ansamblului mâner - cupă în raport cu articulaţia O dintre
braţ şi mâner (se izolează ansamblul mâner – cupă):

 M 0 = Rst rst + Gmrm + Gc+ p rc+ p − Pm rPm = 0 (5)

de unde se obţine :

Rst rst + Gm rm + Gc + p rc + p
Pm = (6)
rpm

În relaţiile de mai sus rst , rm, rc + p , rpm sunt distanţele de la articulaţia O la direcţiile forţelor
Rst , Gm , Gc + p , Pm şi se determină din schiţa la scara a echipamentului.

Cursa necesară a cilindrului mânerului ( cn m ) se determină cu relaţia:

cn m = lm,max − lm,min (7)

în care lm,max este lungimea maximă a cilindrului mânerului, lm,min - lungimea minimă a cilindrului
mânerului (determinate din schiţele la scară ale echipamentului reprezentat în diferite poziţii)

Cilindrul hidraulic se alege dintr-un catalog în funcţie de forţă şi cursă.

B. Calculul mecanismului de manevrare a braţului

Ipoteze de calcul (poziţii de calcul)

a) ridicarea echipamentului cu cupa plină după terminarea săpării (cupa este scoasă din
pământ astfel că rezistenţa la săpare Rst nu mai acţionează ) (fig. 2)
b) cupa la distanţa maximă faţă de maşina de bază (fig. 3)
c) cupa la înălţimea maximă înainte de descǎrcare (fig. 4)
d) determinarea reacţiunilor în cilindrii braţului în timpul săpării (fig. 1)

Fig. 2

Forţa din cilindrii braţului se determină din condiţia de echilibru şi anume din ecuaţia
momentelor forţelor ce acţionează asupra echipamentului de lucru în raport cu articulaţia O1 dintre
braţ şi platforma rotitoare (se izolează echipamentul de lucru). Din ecuaţiile de momente, scrise pentru
poziţiile corespunzǎtoare a, b, c, rezultă relaţiile de calcul pentru forţele din cilindrii de manevrare a
braţului pentru cele trei poziţii:

Gc + p r(c + p )1 + Gm rm1 + Gb rb1

Pb1 =
rPb1
Gc + p r(c + p )2 + Gm rm 2 + Gb rb 2
 M 01 = 0  Pb 2 =
rPb 2
(8)

Gc + p r(c + p )3 + Gm rm3 + Gb rb3

Pb3 =
rPb3
în care:

r( c + p )i , rmi , , rbi , rPbi sunt distanţele de la articulaţia O1 la direcţiile forţelor Gc + p , Gm , Gb , Pb şi se

determină din schiţele la scară ale echipamentului pentru poziţiile de calcul din figurile 2, 3 respectiv
4, Pb1, Pb2 , Pb3 – forţele în din cilindrii de manevrare a braţului pentru cele trei poziţii.

Fig.3 Fig. 4

La alegerea cilindrilor pentru manevrarea braţului se consideră forţa Pb , calculată cu relaţia:

max( Pb1, Pb 2 , Pb3 )

Pb = (9)
n

în care max ( Pb1, Pb2 , Pb3 ) este valoarea maximă dintre cele trei valori calculate mai sus, n – numărul
cilindrilor pentru manevrarea braţului (de regulă n=2).

Cursa necesară cilindrilor braţului ( cnb ) se determină cu relaţia:

cnb = lb,max − lb,min

în care lb,max este lungimea maximă a cilindrului braţului, lb,min - lungimea minimă a cilindrului
braţului (determinate din schiţele la scară ale echipamentului reprezentat în diferite poziţii).

Cilindrii hidraulici pentru manevrarea braţului se aleg dintr-un catalog în funcţie de forţă şi
cursă.
 Pentru determinarea reacţiunilor în cilindrii braţului în timpul săpării se consideră şi rezistenţa
la săpare (fig. 1) şi scriind ecuaţia momentelor forţelor ce acţionează asupra echipamentului de lucru
în raport cu articulaţia O1, se obţine:

Rst rst1 + Gc + p r(c + p )1 + Gm rm1 + Gb rb1

Pb 4 = (10)
rpb1

în care rst ,1 este distanţa de la articulaţia O1 la direcţia forţei Rst măsurată pe schiţa la scară pentru
poziţia din figura 2.

Această valoare se utilizează la verificarea cilindrilor braţului şi la alegerea presiunii de reglaj

a supapei de siguranţă din circuitul hidraulic al mecanismului de manevrare a braţului.

C. Calculul mecanismului de manevrare a cupei

Ipoteza de calcul este următoarea:

- mânerul este în poziţie aproximativ verticală

- se realizează săparea în pământ categoria II cu cilindrul cupei;

- cupa plină cu pământ se află la sfârşitul săpării;

- grosimea brazdei este maximă

Poziţia de calcul şi forţele exterioare care acţionează asupra ansamblului mâner–cupă sunt
indicate în figura 5 şi anume:
Rst' – rezistenţa la săpare cu cupa

Gc + p – greutatea cupei pline cu pământ

Pc – forţa din cilindrul cupei

Pt – forţa din tija mecanismului de basculare a cupei

(Observaţie: nu s-au figurat reacţiunile mânerului asupra cupei, care acţionează în articulaţia O2).
 Pt

Fig. 5

Forţa din cilindrul cupei se determină în două etape:

a) Se pune condiţia de echilibru a cupei şi anume se scrie ecuaţia momentelor forţelor ce acţionează
asupra cupei în raport cu articulaţia O2 dintre mâner şi cupă (se izolează cupa) şi se obţine relaţia:

Rst' rst' + Gc + p rc' + p

 MO 2
= 0 Pt = '
rPt
(11)

în care rst' , rc' + p , rPt

' sunt distanţele de la articulaţia O2 la direcţiile forţelor Rst' , Gc + p , Pt şi se
determină din schiţa la scară a echipamentului la săparea cu cupa (fig. 5).

Rezistenţa la săpare cu cupa Rst' se determină cu relaţia :

Rst' = K s' bcmax

' (12)

în care K s' este rezistenţa specifică la săpare pentru pământ categoria II, în N/m2, b – lăţimea brazdei,
'
cmax – grosimea maximă a brazdei la săparea cu cupa.

Grosimea maximă a brazdei se determină din condiţia de umplere a cupei:

Vs = bH n' cmax
' ka = qku (13)
în care :

Vs este volumul pământului săpat în stare afânată, H n' – adâncimea normală de săpare la săparea cu
cupa (fig.5).

Rezultă relaţia:

qku
'
cmax = (14)
bH n' ka

b) Se scrie ecuaţia momentelor forţelor ce acţionează asupra tijei articulate la mâner în raport cu
articulaţia O3 (se izolează această tijǎ ) şi se obţine relaţia:

Pt  rPt
"
 M O3 = 0  Pc = rPc
(15)

în care rPt
" ,r
Pc sunt distanţele de la articulaţia O3 la direcţiile forţelor Pt şi Pc .