De calculat banda rulantă pentru deplasarea seminţelor de grîu ,

de orz şi de porumb după schema (fig.12 ) şi după următoarele date :

 Productivitatea Q=20 kg/s.

 Lungimea proiecţiei suprafeţei înclinate .
 Lungimea suprafeţei orizontale .
 Unghiul înclinării .

Este posibil procesul fără încălzirea instalaţieicu umiditate ridicată .

Fig. 12 Schema bandei rulante

1. Determinăm lăţimea bandei .

După tabelul 11 determinăm unghiul pantei naturale Primim o formă
de uluc a secţiunii transversale a benzii cu 3 role . Unghiul de înclinare a rolelor
laterale După tabelul 13 stabilim viteza de deplasare a
bandei cu încărcătură şi după tabelul 14 coeficientul de productivitate
. Exprimăm suprafaţa secţiunii transversale a bandei rulante prin lăţimea
panglicii B . Unghiul pantei în mişcare . Lăţimea panglicii [1]
determinăm prealabil după formula :

unde : , care indică vărsarea încărcăturii în timpul înclinării

transportatorului ; – densitatea încărcăturii după tabelul 11 . După
GOST 20 – 76 primim [1] ; [2] ; [4] . B= 400 mm .
2. Asigurăm productivitatea bandei rulante .
Productivitatea reală a bandei rulante :

3. Alegem banda .
Alegem [1] ; [2] ; [4] banda din ţesut cauciucat cu căptuşeală din material
БКHЛ – 65 . Limita durabilităţii [K] = 65 N/mm ; grosimea căptuşelilor Z=3 ;
grosimea rodajului din partea lucrătoare , iar din partea nelucrătoare
.
 4. Determinăm masa liniară [1] , [4] şi construcţia rolelor de sprijin
(GOST 22.645–77 ; GOST 22.647–77 ) .
Banda

a încărcăturii

rolele de sprijin a suprafeţei încărcate :


 rolele de sprijin a suprafeţei goale :

Aici – separarea între rolele de sprijin a suprafeţei încărcate [1] , [4]

la diametrul rolelor ; – diferenţa între rolele de
sprijin a suprafeţei goale la diametrul rolelor .
5. Găsim rezistenţa mişcării bandei transportorului .
6. Împărţim drumul parcurs de bandă în suprafeţe aparte , începînd de
la punctul 1 – parcursul lentei cu dispozitiv de acţionare a tobei (fig. 12 ) .
7. Alegem coeficientul de rezistenţă pentru funcţionarea în instalaţii fără
încălzire cu umiditate înaltă [4] :
 Pe suprafeţe rectilinii cu jgheab de sprijin
 Pe suprafeţe rectilinii cu piloni drepţi
 Pe tobă cu tensiune
 Pe tobă cu devieri
 Neglijarea rezistenţei la descărcare;
 Neglijarea rezistenţei la încărcare determinăm

8. Rezultatele calculelor rezistenţei (bandă tensionată ) le includem în

tabelul 10 .
Pentru determinarea şi alcătuim 2 egalităţi :

Primim tobă cu transmisie de cauciuc tehnic . Atunci coeficientul de frecare

între banda de cauciuc şi toba f în condiţiile cu umiditate ridicată [3] , alegem
Unghiul circumferinţei a bandei tobei .
Calculînd concomitent egalitatea , avem :

Tabel 10 Date pentru calcul

Nr. Dependenţa de calcul Valoarea tensiunii
 bandei, N .
1 1280.769
2 1310.496
3 1362.915
4 1323.146
5 1402.534
6 2212.998
7 2441.281
8 2538.932
9 2656.943

W=g( ) L

Unde, -coeficentul rezistenței, egal numeric cu f=0.25

L-lungimea întreagă de transportare L= +

W=9.8(3.2178+8.935)*0.25*25=748.0.46

9. Verificăm încovoierea bandei .

La tensiune minimală de funcţionare se ramifică în punctul 6 unde are loc
încovoierea bandei .

Încovoierea admisibilă a bandei .

Încovoierea este admisibilă , întrucît , de aceea nu este
necesar ca s – o micşorăm .
10. Verificăm rezerva de tărie a bandei [1] .
,
unde – rezistenţa liniară permisă la rupere [1] ,[4] ; z =3–
numărul căptuşelelor în bandă ( păstrăm z=3 pentru asigurarea rigidităţii secţiunii
transversale ) .
11. Găsim diametrele tobelor [1] , [3], [4] .
Diametrul tobei de transmisie :
,
unde mm/bucată – coeficientul , ce depinde de tipul tobei ;
mm/bucată – coeficientul , ce depinde de materialul
căptuşelii .
După GOST 22644 – 77 , alegem D=400 mm .
Verificăm diametrul tobei [1] , după presiunea specifică P a bandei pe tobă :

Condiţia tăriei bandei după presiunea specifică se respectă .

Diametrul tobei de tensiune
 Diametrul tobei înclinate
12. Determinăm forţa tangenţială pe toba de transmisie.

13. Alegem motorul electric potrivit pentru funcţionare fără încălzire cu

umiditatea ridicată [1] , [5] , [3] , [4] .
Puterea necesară a motorului :

unde – coeficientul ce indică rezistenţa de la inerţie de la pornire [1];

KПД dispozitiv de acţionare a transportatorului [3] .
Alegem [5] , [4] motorul electric închis , curăţit de umezeală rezistenţă la ger ,
conform tipului 4A112M4Y3 ;

14. Alegem reductorul .

Frecvenţa rotaţiei tobei :

Numărul de transmisie a reductorului :

Alegem [4] reductorul cilindric orizontal cu două trepte de tipul Ц2 – 250 .

Numărul de transmisie puterea la mişcarea rapidă a valţurilor la regimul
uşor de funcţionare Numărul de transmisie ales nu este atît de
important ( mai puţin ≈ 6 % ) se deosebeşte de cel necesar în mare parte , de aceea
nu trebuie de corectat viteza reală a încărcăturii , luînd în consideraţie mărirea
lăţimii bandei , ce se referă la calcule .
15. Alegem cuplajul [3] , [4] cu roată de transmisiune de frînare şi frîna
după mărimea diametrului a roţii de frînare .
Frîna este necesară pentru a preveni turnarea de bază a încărcăturii .
16. Determinăm mărimile iniţiale pentru calculul construcţiei de
tensiune.
Forţa de tensiune a tobei :
,
unde KПД dispozitiv de acţionare cu construcţie tensionată [3] .
Parcursul construcţiei tensionate [3] :

Mai departe şurubul (elice) construcţiei tensionate se calculează după

necesitatea la trăinicie şi stabilitate [7] , [9] , iar filetul şurubului – la uzură după
tensiunea agitării la utilizarea ei în numeroase modele de calcul binecunoscute .
Arborele tobei de tensiune se calculează după tensiunea de încovoiere . Rulmenţii
se aleg după diametrul arborelui şi se verifică după dinamica de ridicare a
încărcăturii [7] , [9] .
17. Calculăm construcţiile destinate pentru încărcare .
 17.1 Determinăm din datele iniţiale .
Alegem în calitate de construcţie destinată pentru încărcare – buncher cu
capacitatea 20 cu productivitatea , egală cu productivitatea benzii rulante
. Încărcarea buncherului – cu autocamion basculant prin tavă cu
marfă .
Calculul se face prin 2 variante :
1) Buncher cu formă cilindrică cu orificii rotunde de ieşire în centrul
bunncherului .
2) Buncher cu formă prismatică , cu orificii dreptunghiulare de ieşire în
centrul buncherului .
Unghiul de înclinare a pantei încărcăturii . (tabelul 11)
17.2 Determinăm cele mai mici mărimi a orificiilor de ieşire a
buncherului ce nu pune în mişcare organizarea centralizată .
,
unde şi – cea mai mare şi cea mai mică lungime a încărcăturii .
17.3 Prealabil luăm următoarele mărimi ale secţiunii de ieşire a
orificiului buncherului :
1) Diametrul secţiunii circulare –
2) Mărimile secţiunii dreptunghiulare –
17.4 Determinăm viteza de transportare a încărcăturii (fig. 13) .
1)

2)

unde pentru încărcăturile pulverulente ;

pentru încărcături bucăţi ;
pentru încărcături sub formă de praf ;
raza hidraulică a secţiunii , ce prezintă în sine legătura secţiunii de
suprafaţă către perimetrul ei .

17.5 Determinăm productivitatea scurgerii încărcăturii prin orificiul

de ieşire :
1)
2)
unde – coeficientul de productivitate , ce indică influenţa
micşorării suprafeţei orificiului de ieşire şi dispersarea bucăţilor de încărcătură în
zona de scurgere ;
A – suprafaţa orificiului .
Schimbăm poziţia orificiului de ieşire în buncherul prismatic . Primim
orificiul de ieşire aşezat spre perete , atunci productivitatea scurgerii se măreşte cu
15 % :
 Se primeşte ca productivitatea scurgerii incarcaturii prin orificiul de iesire a
buncherului este favorabilă pentru transportator .

Fig. 13 Schema de calcul a mărimilor buncherului :

1 – forma cilindrică ; 2 – forma prismatică .

17.6 Calculăm valoarea presiunii încărcăturii pe pereţii buncherului .

;
unde coeficientul interior de frecare a
încărcăturii ;

înălţimea încărcăturii în buncherul cu formă prismatică ;

înălţimea încărcăturii în buncherul cu formă cilindrică;
diametrul buncherului ;
latura secţiunii pătrtice în buncherul cu forma prismatică;
unghiul interior de frecare a încărcăturii .
Calculăm presiunea în peretele buncherului pătratic cu poziţia excentrică a
orificiului :

unde

17.7 Calculăm grosimea peretelui buncherul [10] :

1)
 2)
unde tensiunea admisibilă de întindere pentru oţel.
coeficientul de reducere a rezistenţei la sudare ( unirea cap – la –
cap) .
adaosul la grosimea peretelui incluzînd grosimea peretelui
incluzînd grosimea normală a foii ;
coeficientul ce indică construcţia de sprijin pentru sprijinul după
perimetrul K=0.5 ;
mărimea admisibilăa tensiunii de încovoiere a oţelului .

17.8 Calculul încuietorului (zăvor ) :

Alegem încuietor neted . Forţa pentru deschiderea încuietorului neted .
1) 2)

unde coeficientul de rezervă a forţei la deschiderea şi închiderea

zăvorului ;
f – coeficientul de frecare a materialului de acoperire a zăvorului neted ;
sarcina pe zăvorul neted .

Ministerul Educației si Tineretului al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

Facultatea: ”Inginerie si Management in Construcții de Mașini”

Catedra:Utilaj
Tehnologic Industrial

Laborator Nr.2
La disciplina:
 Mecanizarea Lucrărilor de Încărcare și Descărcare, de
Transportare și Depozitare

Tema: Contribuția proiectării transportorului cu bandă cu

productivitatea dată

A elaborat: st. gr. ------

A verificat: ---------

Chişinău-2009

Bibliografie

1. Подъемно - транспортные машины / В.В. Красников,

В.Ю.Дубинин, В.Ф. Акимов и др.4 – ое издание.; перераб. И доп. М.:
Агропромиздат, 1987.
2. Зенков Р.Л., Ивашков И.И., Колобов В.И. Машины непрерывного
транспорта. И.: Машиностроение, 1980.
3. Расчеты грузоподъемных транспортирующих машин/ Ф.к.
Иванченко, В.С. Бондарев, Н.П.Колесник, В.Я.барабанов. 2 – ое изд. Киев :
Высшая школа, 1978.
4. Кузьмин А.В., Марон Ф.Л. Справочник по расчетам механизмов
подъемно – транспортных машин. Минск: Высшая школа,1983.
5. Справочник по механизации животноводства/ С.В.Мельников,
В.В.Калюга, Е.Е.Хазанов и др.; Сот. С.В.Мельников. Л.: Колос. Ленинград.
отделение, 1983.
6. С.В.Мельников Механизация и автоматизация животноводческих
ферм. Л.: Колос, 1978.
 7. Проектирование механических передач: Учебно – справочное
пособие для вузов / С.А.Чернавский, Г.А.Слесарев, Б.С.Козигцов и др.
Машиностроение,1984.
8. Дьячков В.К. Машины непрерывного транспорта М.:
Машиностроение, 1973. подъемно – транспортные машины. Атлас
конструкций / Под .ред. М.П.Александрова, Д.Н.Решетова. М.
Машиностроение, 1973.
9. Лащинский А.А., Толчинский А.Р. Основы конструирования и
расчеты химической аппаратуры. Справочник 2 – ое издание Л.:
Машиностроение, 1970.
10. Анурьев В.И. Справочник конструктора – машиностроителя. В 3
– ех т. М.: Машиностроение, 1982.
11. Павлов Н.г. примеры и расчеты кранов. Ленинград:
Машиностроение, 1976.