Calculul diferentialului

a)     Predimensionarea modulului si a unghiului de inclinare a dintilor

Momentul de calcul transmis distribuitorului este:

( 1)

unde:   Mmax =230 Nm– momentul maxim al motorului;

            iCV1 =4.13 – raportul de transmitere in prima terapta a cutiei de viteze;

            i0 =4,55 – raportul de transmitere al transmisiei principale;

            l= 1,10 – coeficient de blocare al diferentialului;

            k=2   - numarul satelitilor.

            Se adopta  mn =3,5 mm

Unghiul de inclinare al rotilor este : bm=00

b) Determinarea numarului de dinti ai rotilor in angrenare

Se adopta: z1= 10 dinti;

                    z2= 19 dinti.

c) Dimensionarea geometrica a angrenajelor:

Numarul de dinti

z1=10

z2 =19

unghiul de angrenare in sectiune normala

an=200 conform STAS 6844-63

Unghiul de inclinare al dintelui in sectiune medie a danturii

bm=00

coeficientul inaltimii capului de referinta normal si frontal

f0n=1 conform STAS 6844-63

f0f= f0n*cosbm=1

coeficientul jocului de referinta la fund, normal si frontal

w0n=0.2 conform STAS 6844-63

w0f=w0n*cosbm=0,2

unghiul conului de divizare

d1=arctg(z1/z2)= 27.75

d2=900-d1=625

numarul de dinti ai rotii echivalente

zech1=z1/(cosd1*cos3bm) zech1=11.3@12

zech2=z2/(cosd2*cos3bm) zech2=40.7@41

deplasarea specifica in sectiune frontala

xf1=-xf2=0.4

lungimea generatoarei conului de divizare

L=0,5*mf*z1* =25.42mm

Adancimea de lucru a dintilor

he=2*fof*mf=9  mm

jocul la fund

C=w0f*mf=0,9   mm

Înaltimea dintelui

h1=h2=h=he+c=9.9  mm

Înaltimea capului

a1=mf*(f0f+xf)=6.3   mm

a2=he-a1=7   mm

Înaltimea capului

b1=h-a1=3.6  mm

b2=h-a2=7.2   mm

Unghiul piciorului dintelui

g1=arctg b1/L=8.05

g2=arctg b2/L=15.8

Unghiul conului exterior

de1=d1+g1=35.81

de2=d2+g2=78.05

Unghiul conului interior

di1=d1-g1=19.69

di2=d2-g2=46.43

Modulul frontal
mf = =4.5   mm

Diametrul de divizare

Dd1=mf*z1=45   mm

Dd2=mf*z2=85.08 mm

Diametrul de varf

De1= Dd1+2*a1*cosd1= =56.14   mm

De2=Dd2+2*a2*cosd2=87.59 mm

Distanta de la varful conului pana la dantura

H1=Dd1/(2*tgd1)-

-a1*sind1 =39.8  mm

H2=Dd2/(2*tgd2)-

-a2*sind2 =20  mm

Latimea danturii : b = 19mm

3. Calculul de rezistenta si verificare a reductor-distribuitorului

a) Verificarea angrenajelor

-verificarea la solicitarea de contact :

                                   ( 1)

unde:
   

   ZE=189,8   MPa1/2   :   factorul de material ;

   Z=0,87   :   factorul gradului de acoperire;

   ZH=2   :   factorul zonei de rostogolire;

   Z=0,87   :   factorul inclinarii dintelui;

 SH=1,15   :   factorul admisibil de siguranta;

   m=0,74   :   coeficientul de latime al rotilor;

   lim=768   N/mm2   :   tensiunea limita de contact.

                     < 

-verificarea la solicitarea de incovoiere :

                                                      ( 2)

unde:

   YFa=1,5   :   factorul de forma al dintelui;

   YSa=2   :   factorul de corectie a tensiunii la baza dintelui;

   Y=0,66   :   factorul care tine seama de gradul de acoperire al danturii;

   Y=0,8   :   factorul unghiului de inclinare al danturii;

   SF=1,25   :   factorul de siguranta admisibil minim;

   Fp=614,4 N/mm2

   .

b)     Calculul de rezistenta pentru elementele reductor- distribuitorului

 Pentru reductor-distribuitor se alege materialul 41MoCr11 de imbunatatire cu
urmatoarele caracteristici:

    C=75   daN/mm2            Flim=273   N/mm2              HB=295   N/mm2

    r=95   daN/mm              Hlim=713   N/mm2

Diametrul axului satelitilor este determinat din conditia de rezistenta:

                                                                                     ( 3)

unde:   n=2 numarul de sateliti;

            Rm =42 mm este raza medie de divizare a pinionului planetar;

            d - diametrul axului satelitilor.

rezulta:

                                         ( 4)

Fortele care iau nastere in angrenajele diferentialului:

-        fortele tangentiale:

                        ( 5)

                                                 ( 7)

-        forta radiala:

                                                      ( 8)
unde: 1 este semiunghiul de divizare al satelitului

-     forta axiala:

                                                         ( 9)

-Verificarea la solicitarea de strivire dintre axul satelitilor si carcasa diferentialului

                                       ( 10)

unde:

            

            

-Verificarea la solicitarea de strivire dintre ax si satelit

                                       ( 11)

unde:

             ;

             .

-Verificarea la forfecare in planul de separatie dintre carcasa si satelit

                                     ( 12)

unde:
             .

-Sub actiunea fortei axiale F’ suprafata de contact dintre satelit si carcasa diferentialului
este solicitata la strivire. Eforturile unitare de service ce apar pe aceasta suprafata sunt
determinate de relatia:

                     ( 13)

unde:   d1 este suprafata de contact dintre satelit si carcasa diferentialului;

            d1 = 36 mm (masurata pe desen).

c) Calculul arborilor

            Deoarece solicitarea principala este torsiunea, diametrul interior al arborelui

planetar se obtine cu relatia:

 ( 14)

8x24x30 serie mijlocie

Pentru capatul de arbore adopt conform STAS 1769-68 caneluri cu profil dreptunghiular serie mijlocie cu
dimensiunile:

    -z=8 caneluri                     -D=30 mm

    -b=6  mm                           -d=24 mm

Figura  4: Arbore si butuc canelat.

Verificarea la strivire
               ( 15)

Se adopta :    

Verificarea la forfecare

           ( 16)

d)      Alegerea lagarelor

În majoritatea cazurilor lagarele reductor-distribuitoarelor sunt lagare de rostogolire.

În general arborii transmisiei autovehiculului, se sprijina pe rulmenti, dintre care cei mai
raspanditi sint rulmentii radiali cu bile, ce pot prelua si o anumita sarcina axiala.

              Rulmentii cu role conice, pot prelua sarcini radiale si axiale mari, dar sint mai
scumpi si necesita reglaje in timpul exploatarii.

              Rulmentii se aleg din cataloage, in functie de capacitatea de incarcare

dinamica. Dependenta dintre capacitatea de incarcare dinamica si durata de
functionare, este data de relatia:

             ;                                                                                  ( 17)

unde:     D – durata de functionare in milioane de rotatii;

              Q – sarcina echivalenta [daN];

              C – capacitatea de incarcare dinamica [daN];

              p – exponent ce depinde de tipul rulmentului;

              p = 3 (pentru rulmenti cu bile);

              p = 3,33 (pentru rulmenti cu role);

              Durabilitatea necesara rulmentului, egala pentru toate lagarele din cutia de

distributie, se da in kilometri parcursi. Pentru obtinerea durabilitatii in milioane de
rotatii  se utilizeaza relatia urmatoare:

              ;                                                                        ( 18)

unde:     h – durata de functionare;

              n – turatia inelului rulmentului [rot/min];

              ;                                                     ( 19)

unde:     R – sarcina radiala [daN];

              A – sarcina axiala exterioara ce actioneaza asupra rulmentului;

              x – coeficientul radial;

              y – coeficient de transformare a sarcinii axiale in sarcina radiala;

              S’ – rezultanta fortelor axiale care iau nastere in rulmentii radiali;

              fd – coeficient ce ia in consideratie caracterul dinamic;

              fd = 1 … 1,5 pentru autoturisme;

                                                                                     ( 20)

              În cazul automobilelor, rulmentii nu functioneaza intr-un regim nestationar cu

sarcini si turatii variabile si anume: cu sarcina echivalenta Q [daN] la turatia n1 [rot/min]
si durata h1 [ore]; cu sarcina echivalenta Q1 [daN] la turatia n1 [rot/min] si
durata h1 [ore]; cu sarcina echivalenta Qn[daN] la turatia nn [rot/min] si
durata hn [ore];

              Capacitatea de incarcare in acest caz, se determina cu relatia:

             ;                                                                                 ( 21)

unde: Qm – sarcina echivalenta medie;

               ;

                                                                                        ( 22)

               ;

unde:     ni – turatia corespunzatoare unei anumite trepte a schimbatorului de viteze;

                                                                                  ( 23)

unde: i0 – raportul de transmitere al transmisiei principale;

                         ;

unde:     Ri = F’=  14144,2 N

              Ai = Fai= 7072,1 N

               ;

              

rezulta: Q=[1*1*14144,2+2,9*(7072,1+0,5*14144,2/2,9)]*1,4=49525,54 N

              Durabilitatea in ore h = 2000 h  100000 km;

                                                                                            ( 24)

              

              I = 0.02

              

              

cum :