Operaționalizarea

obiectivelor

Dr Goga Maria

1
Obiectivul educaţional
Indică întotdeauna o acţiune pe care
urmează să o realizeze elevul

Acţiunea se exprimă printr-un

comportament observabil

(ex. La sfârşitul lecţiei elevul va fi

capabil să ilustreze cu un exemplu
concret principiul pus în discuţie).

2
 Tipuri de obiective
Obiective generale – valabile pe toată perioada
școlarității

Obiective specifice (de generalitate medie) –

valabile pentru anumite forme sau discipline de
învățământ
Obiective operaționale – valabile pentru o
activitate didactică
 Funcţiile obiectivelor (1)
 de anticipare a unei realităţi
 orice obiectiv indică un rezultat al educației ce nu
există încă, dar urmează să se producă
 pot să apară efecte ale curriculum-ului ascuns datorită
variabilelor de natură umană

 de comunicare axiologică
 obiectivele comunică prin formularea lor valorile în
slujba cărora este pusă educaţia
 comunității sociale și părinților, cadrelor didactice,
elevilor
4
 Funcţiile obiectivelor (2)

de evaluare (obiectivele au în vedere

identificarea unui răspuns al elevului; orice
evaluare se raportează la obiective)
Evaluare inițială (O/pregătire), formativă
(O/rezultate parțiale), sumativă (O/O realizate)
Evaluare normativă (rezultate/normă),
criterială (rezultate/criterii)
Eficacitate (O proiectate/O realizate), eficiență
(O realizate/resurse folosite)

5
 Funcţiile obiectivelor (3)

de organizare şi (auto)reglare a
procesului instructiv-educativ (vizează
toate etapele proiectării şi realizării unei
lecţii)
Proiectare
Implementare
Evaluare

6
 Clasificarea obiectivelor
Din perspectivă curriculară avem
Obiective cadru – pentru un ciclu de
studii (primar/gimnaziu/liceu)? Ex:
Identificarea unor date, mărimi și relații
matematice, în contextul în care acestea
apar

Obiective de referință – pentru un an

școlar. Ex: Identificarea numerelor
naturale în contexte variate
Clasificarea pe niveluri a obiectivelor

• Competențele generale (în programele

școlare)
• Competențele specifice (în programele
școlare)
• Obiectivele operaționale (proiectul de
didactic)

8
 TAXONOMIE
Provine din grecescul „taxis” = aşezare, ordonare, aranjare şi
„nomos”= lege

Conceptul de taxonomie didactică a fost introdus şi dezvoltat de

Şcoala din Chicago, care sub conducerea lui B. Bloom

Și-a propus să contureze dimensiunile acţiunii instructive pe baza

obiectivelor didactice, aceasta permiţând modelarea şi prelucrarea
automatizată a datelor caracteristice procesului de învăţământ

taxonomie didactică = reprezintă ştiinţa clasificării metodelor

didactice, a principiilor învăţământului, a formelor de organizare a
activităţilor instructiv-educative, a mijloacelor de instruire, etc.
• Potrivit domeniilor comportamentale sau
după laturile vieții psihice, rezultă trei categorii de
obiective: cognitive, afective, psihomotorii.
• Obiectivele cognitive semnifică însușirea de
cunoștințe, de deprinderi și capacități intelectuale
• Obiectivele afective, formarea de sentimente,
interese, atitudini
• Obiectivele psihomotorii, însușirea
comportamentelor bazate pe acțiunea manifestată
fizic, spre exemplu, feluritele îndemânări și abilități
corporale, sau, dupa unii autori, și capacitatea de
comunicare neverbală.  
 Clasificarea obiectivelor
După domeniul la care se referă avem

Obiective de tip cognitiv – formarea

capacităților intelectuale

Obiective de tip afectiv – formarea

sentimentelor, convingerilor

Obiective de tip psiho motor – formarea

de conduite motrice, practice
Benjamin Bloom (1913-1999)
• Educator din SUA
• Clasifică obiectivele la
nivel cognitiv
 Taxonomia lui B. Bloom – domeniul
cognitiv
1. Cunoaştere (terminologie, date, termeni,
clasificări, criterii, metode, principii și legi,
teorii). Elevii să-şi reamintească şi să expună
din memorie anumite informaţii specifice,
metode, proceduri, clasificări, teorii

Verbe specifice: a defini, a recunoaşte, a

distinge, a identifica, a enumera, a numi,
a reproduce, a alege, a formula

16
 Taxonomia lui B. Bloom – domeniul
cognitiv
2. Înţelegere (capacitatea de a raporta noile
cunoştinţe la cunoştinţele anterioare prin:
- transpunere – interpretare - extrapolare)

Verbe specifice:
a transforma, a ilustra, a redefini, a interpreta, a
reorganiza, a explica, a demonstra, a extinde, a
extrapola, a estima, a determina, a distinge, a
generaliza, a parafraza, a rescrie, a rezuma

17
 Taxonomia lui B. Bloom – domeniul
cognitiv
3. Aplicare a noilor cunoştinţe

Verbe specifice: a aplica, a generaliza, a

utiliza, a alege, a clasifica, a restructura, a
schimba, a demonstra, a descoperi, a
manipula, a modifica, a prezenta, a folosi

18
 Taxonomia lui B. Bloom – domeniul
cognitiv

4. Analiza – Stabilirea ideilor principale dintr-un

text, Descoperirea cauzelor unui fenomen etc

Verbe utilizate: a analiza, a compara, a deduce

etc
 Taxonomia lui B. Bloom – domeniul
cognitiv
5. Sinteza (crearea unei opere personale,
elaborarea unui plan de acţiune, derivarea unor
relaţii abstracte dintr-un ansamblu)

Verbe specifice: a scrie, a relata, a produce, a

proiecta, a planifica, a propune, a deriva, a
formula, a sintetiza, a aborda pe categorii, a
combina, a compune, a imagina, a explica, a
modifica, a organiza, a rezuma, a rescrie

20
 Taxonomia lui B. Bloom – domeniul
cognitiv
6. Evaluarea (critică internă – în interiorul
unei lucrări, critică externă – valoarea unui
proces care e mijloc relevant pentru un
scop)

Verbe specifice: a judeca, a argumenta, a

valida, a decide, a evalua, a compara, a
contrasta, a standardiza, a aprecia, a
descrie, a justifica, a interpreta

21
Tehnici de operaţionalizare a
obiectivelor

Gilbert de Roger F.
Landsheere Mager

22
 Tehnica lui Gilbert de Landsheere
• Implică cinci etape - cinci întrebări la care
profesorul trebuie să răspundă pentru a formula
un obiectiv operaţional:
– Cine (toți elevii);
– Când (pe parcursul lecţiilor – mixtă, de
consolidare, recapitulare - sau la sfârsitul
activităţilor – de transmitere, formare de
priceperi și deprinderi);
– Ce (comportamentul elevului);
– Cum (strategia didactică);
– Care (performanţa minim acceptată – nr.,
procent, greșeli acceptate).

23
G. Landsheere
 Tehnica propusă de R. Mager
 include un singur comportament caracterizat
prin trei indicatori:
- specificarea comportamentului final (ce trebuie
să realizeze elevul) în termeni observabili;
- descrierea condiţiilor de realizare,
- specificarea nivelului de reuşită minimală (nr.
minim de răspunsuri corecte sau numărul maxim
de greşeli tolerate şi interval de timp maxim
oferit pentru rezolvarea sarcinii).

25
Mager
 Critica operaționalizării

Pot fi minimalizate comportamente importante în

educație (comportamentele simple sunt mai ușor de
operaționalizat) – aspectele formative

Pot fi neglijate ocazii favorabile ale învățării care nu

au fost prevăzute în formularea obiectivelor

Este nedemocratic să prevezi în avans și precis cum ar

trebui să se comporte elevul după încheierea acțiunii
27
 Critica operaționalizării
Pentru anumite discipline (ex. arte) este mai greu să
identifici comportamente măsurabile

Cadrele didactice ar putea fi evaluate mai degrabă în

raport cu rezultatele învățării decât în funcție de folosirea
oportună a proiectării, experiențelor neprevăzute etc.

Uneori rezultatele neintenționate sunt mai valoroase, dar

concentrarea pe obiectivele specificate ar putea face
evaluatorul neatent la acestea

28
 Alte taxonomii

Domeniul afectiv și
psihomotor

29
 Taxonomia lui Krathwohl –
domeniul afectiv
1. Receptarea prin: conştientizarea
mesajului, voinţa de a recepta, atenţie
dirijată sau preferenţială

A diferenţia, a separa, a izola, a diviza, a

accepta, a acumula, a combina, a alege, a
răspunde, a asculta, a controla, a asimila

30
 Taxonomia lui Krathwohl –
domeniul afectiv
2. Reacţia/răspunsul prin: asentiment,
voinţa de a răspunde, satisfacţia de a
răspunde

A se conforma, a urma, a aproba, a oferi, a

discuta, a practica, a (se) juca, a aplauda, a
aclama, a-şi petrece timpul liber într-o
activitate

31
 Taxonomia lui Krathwohl –
domeniul afectiv

3. Valorizarea prin: acceptarea unei valori,

preferinţa pentru o valoare, angajare

a-şi spori competenţa prin, a renunţa, a

specifica, a ajuta, a încuraja, a acorda
asistenţă, a subvenţiona, a argumenta, a
dezbate, a protesta, a nega, a încuraja

32
 Taxonomia lui Krathwohl –
domeniul afectiv
4. Organizarea prin: conceptualizarea unei
valori, organizarea unui sistem de valori

A discuta, a abstrage, a compara, a

teoretiza o temă, a organiza, a defini, a
formula, a armoniza, a omogeniza

33
 Taxonomia lui Krathwohl –
domeniul afectiv
5. Caracterizarea prin: ordonarea
generalizată, caracterizarea globală,
autocaracterizarea globală

A revizui, a schimba, a completa, a face

aprecieri valorice legate de o activitate, a
dirija, a rezolva, a evita, a-şi asuma o
sarcină, a colabora conform unor norme
manageriale

34
 Taxonomia în domeniul psihomotor
Simpson
1. Percepţia prin: stimulare senzorială,
selecţia indicilor, traducere

A auzi, a vedea a pipăi, a gusta, a mirosi, a

simţi, (ex. - a descoperi defectul unei
maşini după zgomot, a traduce impresia
muzicală în dans etc.)

35
Taxonomia în Domeniul psihomotor
2. Dispoziţia (mintală, fizică, emoţinală)

A cunoaşte instrumentele necesare unei

lucrări de atelier (ex. a lua poziţia necesară
pentru a arunca bila de popice, a fi dispus
să execuţi o operaţie tehnlogică etc.)

36
Taxonomia în Domeniul psihomotor
3. Reacţia dirijată prin: imitaţie, încercări şi erori
(ex. a executa un pas de dans imitând, a
descoperi procedeul cel mai eficient pentru a
executa o operaţie practică – la caligrafie etc.)

4. Automatism (ex. a fi capabil să execute un lanţ

de mişcări la gimnastică etc.)

37
Taxonomia în Domeniul psihomotor
5. Reacţia complexă cu înlăturarea nesiguranţei,
performanţă automată (ex. a monta un aparat şi a
te folosi de el fără ezitare, a şti să cânţi la vioară
conform unor norme estetice etc.)

6. Adaptarea: a modifica voluntar mişcările în

condiţii dificile fără a pierde eficienţa

7. Creaţia: a coordona mişcarea în condiţii noi cu

randament superior

38
Mulțumesc