Tehnologie II Curs II

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
Specializarea C.C.I.A. – BAIA MARE
TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR II
+ CURS 2 +
S.l.dr.ing. Danku Gelu

2. Scoarţa terestră este compusă dintr-o mare varietate de roci. Rocile

se pot defini ca asocieri de materiale solide legate între ele prin forţe de
coeziune, fie direct, fie prin intermediul unui liant

Roci magmatice sau erupte care au luat naştere prin consolidarea magmei.
Roci sedimentare care prezintă depozite de substanţa formate prin:

- acumularea produselor rezultate din sfărâmarea şi eroziunea unor roci;
- prin precipitaţii de natură chimică şi soluţii apoase.
Roci metamorfice care provin din transformarea rocilor preexistente, ca

urmare a schimbărilor condiţiilor de presiune, temperatură şi chimice.
Rocile compacte, stâncoase sau semistâncoase, sunt caracterizate prin

rezistenţe mecanice mari. Pământurile sunt definite ca medii disperse alcătuite din
mai multe faze:
- faza solidă – particule solide care formează scheletul mineral;
- faza lichidă – apa din fazele dintre particulele solide, pori;
- faza gazoasă – aerul şi gaze din pori.
În funcţie de absenţa sau prezenţa unor forţe de legătură între particulele solide,
pământurile se împart în două categorii: necoezive şi coezive
Pământurile necoezive sunt alcătuite din fragmente de rocă între care nu există forţe
de legătură (de coeziune)
blocurile – sunt bucăţi de rocă desprinse din masivele stâncoase şi

semistâncoase, cu dimensiuni mai mare de 200 mm.;
bolovănişuri – sunt formate din fragmente de roci cu muchiile rotunjite având

dimensiuni între 20 – 200 mm.;
pietrişul – este alcătuit din fragmente de rocă având dimensiuni de 2 – 20 mm.;
nisipurile - sunt formate din fragmente mici de rocă cu dimensiuni de 0.05 – 2 mm. Este
grupa cea mai răspândită de pământuri necoezive.
Pământurile coezive sunt formate din particulele între care există forţe de
legătură sau coeziune.
Asupra coeziunii influenţează dimensiunea şi granulometria particulelor,
natura mineralogică, umiditate etc. În categoria pământurilor coezive intră:
pământurile argiloase (argilă groasă, argilă, argilă nisipoasă); pământurile prăfoase
(praf, praf argilos, praf nisipos).
Caracteristica pământurilor de a fi sau nu coezive este foarte importantă din
punct de vedere tehnologic deoarece în funcţie de ea, se stabileşte soluţia de
executare a săpăturilor, cu sau fără sprijiniri. În cazul săpăturii fără sprijiniri (săparea
deschisă), sau executării umpluturilor, taluzul trebuie să fie stabil, adică să nu alunece
sau să se prăbuşească.
Taluzarea constă în săparea, respectiv aşezarea în umplutură a pământului sub un

unghi cu orizontala, care să-i asigure stabilitatea.
La pământurile necoezive stabilitatea unui taluz este asigurată dacă:

tgβ ≤ tgϕ
cs
unde: β - unghiul cu orizontală al taluzului realizat;
ϕ - unghiul taluzului natural (unghiul pe care îl formează taluzul unui volum de
pământ cu orizontală);
cs – coeficient de siguranţă (1.1 – 1.5).
La pământurile coezive (argile, roci) asigurarea stabilităţii este influenţată nu
numai de “ϕ” şi “cs ” ci şi de greutatea specifică “γa ”, înălţimea taluzului “h” şi
coeziunea pământului “c”
Săparea pământului determină o afânare, respectiv o creştere a volumului acestuia.
Afânarea se numeşte iniţială, dacă este imediat după săpare, şi remanentă, dacă are loc
după un interval de timp (peste 1 - 2 ani), interval în care are loc o îndesare naturală a
pământului. Mărimea afânării se exprimă prin coeficientul de afânare Ka:
unde: γn – greutatea specifică în starea naturală;

γa – greutatea specifică în starea afânată.
Gradul de îndesare caracterizează starea de îndesare a unui pământ şi

posibilitatea de a mai fi îndesat prin aplicarea unor încărcări. Valoarea gradului de
îndesare Id este:
unde: e – indiciile porilor în stare naturală;

emax – indiciile porilor în stare de afânare maximă;
emin – indiciile porilor în stare de îndesare maximă.
Capacitatea de îndesare Ci exprimă proprietatea pământurilor necoezive
de a- şi reduce volumul printr-o redistribuire a particulelor în detrimentul volumul de
goluri, sub acţiunea unor forţe exterioare. Capacitatea de îndesare se stabileşte cu
relaţia:
Cu cât este mai mare capacitatea de îndesare, cu atât pământul considerat poate
avea variaţii mai mari de volum.

Umiditatea afectează greutatea pământului ce urmează să fie săpat şi
transportat, precum şi folosirea lui în procesul de împrăştiere şi compactare. Gradul de umiditate
Sr reprezintă raportul volumului apei conţinută în porii pământului Va şi volumul total al porilor
Vp şi este:
unde: γs – greutatea volumului a scheletului pământului (kN/m3);

W – umiditatea naturală (%);
γw – greutatea specifică a apei (kN/m3);
e – indiciile porilor.
După gradul de umiditate pământurile pot fi: uscate, umede şi foarte umede.
Plasticitatea este o proprietate a pământurilor coezive aflate între anumite
limitele de umiditate. Ea reprezintă capacitatea pământurilor de a se deforma sub
acţiunea forţelor exterioare, fără variaţia volumului.
3. Excavatoarele sunt maşini specializate pentru săparea pământului, care

execută şi un transport la mică distanţă necesar descărcării materialului în mijloace de transport,
sau în depozite.
Excavatoarele (denumirea lor provine de la cuvintele latinesti “ex”= din
si “cavus” = scobit, gol) sunt prin defnitie utilaje de sapat
Din punct de vedere al modului de alcătuire şi funcţionare, excavatoarele pot fi clasificate în
două categorii, şi anume:
- excavatoarele cu o cupă, cu funcţionarea ciclică;
- excavatoarele cu mai multe cupe, cu funcţionarea continuă.
Excavatorul cu ocupă este utilajul terasier cel răspândit, executând 45 ... 65 % din
volumul total al lucrărilor de pământ. Echipamentele excavatorului pentru lucrările de săpare a
pământului pot fi:
- cupă dreaptă;
- cupă inversă;
- cupă draglină;
- cupă graifer.
In funcţie de capacitatea cupei, excavatoarele se împart în:

- excavatoare cu capacitate mică (< 0,5 m3);
- excavatoare cu capacitate mijlocie (0,5 ... 1 m3);
- excavatoare cu capacitate mare (1 ...3 m3). acestea din urmă fiind folosite la lucrări de mare
volum (lucrări hidrotehnice, exploatări miniere de suprafaţă ş.a.).
După tipul motorului principal, se deosebesc: excavatoare cu motoare termice
(diesel) şi excavatoare cu motoare electrice, numite şi excavatoare electrice.
Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi:
- pe pneuri;
- pe şenile;
- pe căi de rulare (pe şine);
- păşitoare.
aulic cu echipament uni cat de lingura dreapta si intoarsa: a) cu lingura intoarsa pe roti cu pneuri; b) cu lingura intoarsa pe senile; c) cu lingura dreapta pe senile; 1) brat; 2) miner, 3) cupa; 4) cilindru hidraulic cu actionare a br

lui; 6) ciclindru de basculare a cupei;
Fig. 1 Excavator hidraulic cu echipament uni cat

de lingura dreapta si intoarsa:
a) cu lingura intoarsa pe roti cu pneuri;
b) cu lingura intoarsa pe senile; c) cu lingura
dreapta pe senile;
1) brat; 2) miner, 3) cupa; 4) cilindru hidraulic cu
actionare a bratului;
5) cilindru de manevrare a minerului; 6) ciclindru
de basculare a cupei;
7) platforma superioara rotativa; 8) cadru
inferior; 9) roti cu pneuri; 10) senile.
Alcătuirea excavatorului cu echipament de lucru draglină nu diferă de celelalte

excavatoare cu o cupă, decât în ceea ce priveşte echipamentul de lucru care poate înlocui uneori
echipamentul de lingură dreaptă sau inversă la acelaşi excavator
Excavatorul echipat cu draglină sapă din poziţie fixă, în general sub nivelul la
care se deplasează, asemănător excavatorului cu cupă inversă.
Fig. 10 Vedere de ansamblu a dragalinelor hidraulice produse de I.U.G. - Progresul Braila

a) dragalina DH-801; b) dragalina DH-3602
B. Excavatoare cu draglina pasitoare:

Fig. 11 Ansablu general al unei dragaline pasitoare: 1) cercul de sprijin; 2) platforma rotativa; 3)
mecanism de pasire; 4) brat; 5) cupa; 6) cablu de ridicare; 7) cablu de tractiune; 8) cadru; 9)
punctul de comanda

Excavatoarele cu sapare longitudinala:Acestea sunt utilizate la saparea santurilor

pentru conducte sau cabluri sau la executarea canalelor de irigatii.
Dup construc ia echipamentului de lucru, aceste excavatoare pot :
• cu lanturi port-racleti
• cu lanturi port-cupe
• cu roata port-cupe

A.1. Excavatoare cu lanturi port-racleti (cutite):
Fig. 12 Excavator cu sapare longitudinala cu lanturi portracleti cu echipamentul de lucru prins

articulat la masina de baza
Fig. 13 Excavator cu sapare longitudinala cu lanturi portracleti cu echipamentul de lucru prins prin
intermediul unui cadru intermediar: 1) masina de baza;
2) echipament de lucru; 3) cadru auxiliar; 4,5) cilindri hidraulici.
A.2 Excavatoare cu elinda si lanturi port-cupe

Excavatoarele cu sapare longitudinal cu lanturi port-cupe sunt utilizate la saparea lanturilor de latimi
mai mari de 0,4 m si adâncimi maxime de 3,5…7 m.
Dupa constructia echipamentului de lucru excavatoarele cu lanturi port-cupe

Fig. 14 Vedere de ansamblu a unui excavator cu sapare longitudinala cu lanturi portcupe cu cadru
inclinat: 1) motor; 2, 3, 4) cadre;
5) lant portcupe;
6) transportor; 7) role;
8) senile; 9) cablu de ridicare
La excavatoarele cu cadrul înclinat, pamântul

sapat de cupe este ridicat de catre acestea
si descarcat pe la partea lor posterioara pe un
transportor cu banda , care-l descarca lateral.
Transportorul de descarcare find montat pe
sasiul masinii, lungimea echipamentului
este independenta de transportor si în consecinta
pot fi realizate echipamente mai lungi si deci
adâncimi de santuri mai mari.

Fig. 15 Vedere de ansamblu a unui excavator cu sapare longitudinala cu lanturi portcupe cu cadru
vertical:
1) motor; 2, 4, 5) cadre;
3) transmisie cu lant;
6) lant; 7) cupa;
8) transportor; 9) senila;
10) cablu
La excavatoarele cu cadru vertical,

descarcarea cupelor se face pe la partea
din fata a acestora, ceea ce permite
asezarea mai deasa a cupelor, precum
si viteze mai mari ale acestora.
În acest caz însa , transportorul de descarcare este
montat în gabaritul echipamentului ceea ce
limiteaza adâncimea santurilor sapate.
A.3. Excavatoare cu rotor port-cupe

Excavatoarele cu roat port-cupe sunt destinate s p rii an urilor de diferite l imi de 0,6…1,5 m i
adâncimi de 1,3…2,6 m. Excavatorul în ansamblu este alcatuit din: masina de baza (de regula pe senile)
si echipamentul de lucru, care poate prins în consola sau este prevazut cu roti suplimentare de sprijin la
partea posterioara .
Fig. 16 Excavatoare cu sapare longitudinala cu roata portcupe Fig. 17 Excavator cu roata portcupe cu echipament
cu echipament de lucru in consola: 1) motor; 2) senile; 3) roata; de lucru sprijinit la partea posterioara.
4) cupa;5.15) cadre; 6) transportor de descarcare; 7) nivelator; Semnifcatia repereloreste aceeasi
8) cilindru de ridicare; 9) lanturi de ridicare; 10) roti cu pneuri; 11.
12) transmisii cu lanturi; 13) coroana cu bolturi; 14) freze laterale
BULDOEXCAVATOR
Domeniul de utilizare:
Buldoexcavatorul a fost proiectat si construit pentru a fi utilizat în principal pentru urmatoarele
functii:
- încarcare
- excavare
- nivelare
PARTI COMPONENTE
1. Cupa incarcatorului
2. Cilindru rotire cupa
3. Brat ridicare cupa
4. Cabina
5. Rezervorul de ulei hidraulic
6. Axa spate
7. Rezervor motorina
8 Cilindru ridicare
9. Axa fata
10. CIlindru cupa excavator

CAP. IV. UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU AFÂNAT, ÎMPRSTIAT SI NIVELAT PAMÂNTUL

Buldozerul este o masina de constructii alcatuit dintr-un organ de lucru tip lama, montat la
partea din fata unui tractor pe roti cu pneuri sau pe senile.
Vedere de ansamblu a buldozerului A-3600L de 360 CP

Fig. 19 Vedere de ansamblu a buldozeruluiS-651 LS Fig. 20 Vedere de ansablu a buldozerului S-1800 LS

de 65CP, prevazut si cu echipament auxiliar de de 180 CP, precazut si cu echipament auxiliar de
scarifcator scarificator
Buldozerul este destinat în principal saparii pamânturilor, la adâncimi de 100…300 mm, si transportul
pamântului sapat la distante relativ scurte. Ele sunt utilizate la lucrari de nivelare a terenurilor, la repartizarea
uniform a pamântului descarcat din mijloace de transport, la astuparea santurilor, la curatirea zapezii etc.
Buldozerele pot fi utilizate ca utilaje principale pentru:

• executarea rambleelor cu înaltimea pâna la 1,5m, din gropi de împrumut laterale;
• saparea pamântului în profle mixte, cu împingere în zona de umplutura pentru compactare;
• saparea si îndepartarea stratului vegetal;
• decopertarea zacamintelor;
• executarea teraselor pe coaste de deal;
• amenajarea terenului de fundatie sub ramblee prin trepte de înfratire, când înclinarea
versantului nu depaseste 40%;
• strângerea în gramezi a materialelor de constructii la centrale de beton, în balastiere, la lucrari
de drumuri etc;
• îndepartarea pamântului rezultat la lucrari de hidromecanizare;
• deplasarea pamântului din depozitele provizorii, executate cu alte utilaje, în depozite
definitive;
• amenajarea cailor de acces, la intrarile pe ramblee si la iesirile din demblee, pentru mijloacele
de transport etc.
Scarifcatorul este alcatuit dint-un echipament de lucru cu 1…5 dinti, montat la partea posterioara a unui
tractor pe senile, utilizat si ca echipament auxiliar pe o alta masina de constructii (buldozer, autogreder etc)
Este destinat în principal la afânarea pamânturilor tari si foarte tari si a rocilor relativ slabe, care nu pot fi
sapate direct. Poate utilizat de asemenea la scoaterea din pamânt a unor bolovani, sau la înlaturarea unor
îmbrac min i rutiere vechi.

4.2. AUTOGREDERELE

4.2.1.Domeniul de utilizare:
Autogrederele sunt masini de sapat i transportat pamânt cu organ de lucru tip lama. Spre deosebire de
buldozere, autogrederele se caracterizeaza printr-o mare manevrabilitate a echipamentului de lucru. Astfel,
lama este orientabila în plan orizontal, vertical, cât si deplasabila pe lateral
4.2.2. Caracteristici constructive:

Un autogreder se compune din urm toarele p r i principale:
• cadrul principal - 1
• cadrul de trac iune – 2
• echipamentul de greder – 3
• echipamentul de scari cator – 4
• cabina - 5
Fig. 21 Schema constructiva a unui autogreder

Datorita posibilitilor de realizare a unor performante superioare si efciente în frontul de lucru aceste
masini sunt utilizate la urm toarele lucruri:
• nivelarea si formarea patului drumurilor,
• nivelarea taluzelor din ramblee si deblee,
• executarea de umpluturi cu în latimea pâna la un metru si a unor sapaturi cu adâncimea pân la 0,7 m
• nivelarea taluzurilor la canale si diguri,
• nivelarea platformelor si taluzurilor teraselor în vederea combaterii eroziunii solului,
• scarificarea unor pamânturi tari în vederea amenajarii lor,
• profilarea si nivelarea coronamentului drumurilor agricole si a digurilor
4.3. AUTOSCREPERELE
4.3.1. Domeniul de utilizare. Caracteristici constructive, func ionale i tehnologice:
Prin cumularea celor trei operatiuni tehnologice de sapare, transport si descarcare în straturi – screperele se
pot folosi cu eficienta la mecanizarea urmatoarelor lucrari:
• Executarea s p rilor în deblee cu transportul p mântului în rambleu sau în depozit
• Executarea de ramblee cu transportul p mântului din gropi de împrumut sau din depozite
• Lucrari de compensari, prin saparea movilelor si umplerea gropilor si denivelarilor
• Executarea de platforme pentru aeroporturi, terenuri sportive,combinate industriale
• Lucrari de decopertare, prin îndepartarea stratului vegetal si a stratului de steril, la zacamintele de balast,
nisip, carbune
• Executarea de canale navigabile,de irigatii, de asanari si de alimentari cu apa

• Saparea fundatiilor de mari dimensiuni la constructii industriale
• Executarea de terasamente pentru autostr zi, drumuri i cai ferate
Utilizarea screperelor este eficienta în urmatoarele cazuri:

• Volumul de sapatura este mare
• Distanta de transport este relativ redus de pâna la 500 m pentru screperele tractate si respectiv de pâna
la 5000m pentru autoscrepere
• Terenul permite saparea cu screpere, respectiv este de categoria 1- 2 sau daca este de categoria 3-4 a
fost scarificat în prealabil si nu prezinta pante longitudinale mai mari de 20% si pante transversale mai
mari de 15%
• Grosimea stratului taiat poate de 15-20cm, iar a stratului descarcat de 20-30 cm.
Autoscreperele sunt masini specializate pentru lucrari de terasamente capabile sa execute

simultan mai multe operatii tehnologice în frontul de lucru astfel: saparea, încarcarea, transportul, asternerea
(depunerea) compactarea partial si nivelarea pamântului.
CAP. V. MA INI PENTRU COMPACTAT:
5.1. COMPACTOARELE
Se clasifica în patru grupe:
1. pneumatice
2. cu rulouri metalice: -netede
-cu maiuri în forma de trunchi de piramida sudate pe ruloruri
-. picior de oaie
3. vibrocompactoare
4. mixte
TRASAREA:plan fundatii,axe constructie,cota+0.00

Trasarea casei consta in transpunerea formei si a pozitiei casei din proiect in teren. Practic,
in urma trasarii vom avea marcate in teren axele constructiei si cota +/-0,00. Axele constructiei sunt
reprezentate in proiect cu linie punct _._._. (de exemplu, in figura 1, axele sunt: A, B, C, si cele
perpendiculare pe acestea 1,2,3 4)
De obicei, dar nu obligatoriu, axele sunt amplasate la mijlocul grosimii peretilor de rezistenta.

Cota +/-0,00, reprezinta un nivel de referinta, fata de care sunt relationate cotele pe verticala ale casei.
De obicei, cota +/-0,00 reprezinta nivelul pardoselii parterului, iar in proiect este specificata valoarea
absoluta a acesteia fata de un anumit reper fix din teren sau fata de NivelulMarii Negre.
Pentru trasare avem nevoie de plansa cu planul de trasare. In planul de trasare si/ sau in
planul de fundatii din proiectul casei ar trebui sa existe specificata si pozitia cotei +/-0,00.
Pentru realizarea acestei lucrari recomandam sa se apeleze la un topometrist, care cu ajutorul
instrumentelor topo, contra unei sume de bani, va realiza trasarea, cu precizie mai mult decat suficienta.
Dupa trasare si marcarea axelor, specialistul topo poate semna un proces verbal de
trasare prin care isi asuma responsabilitatea pentru acestea.
TRASAREA:plan fundatii,axe constructie,cota+0.00

Trasarea casei consta in transpunerea formei si a pozitiei casei din proiect in teren. Practic,
in urma trasarii vom avea marcate in teren axele constructiei si cota +/-0,00. Axele constructiei sunt
reprezentate in proiect cu linie punct _._._. (de exemplu, in figura 1, axele sunt: A, B, C, si cele
perpendiculare pe acestea 1,2,3 4)
De obicei, dar nu obligatoriu, axele sunt amplasate la mijlocul grosimii peretilor de rezistenta.

Cota +/-0,00, reprezinta un nivel de referinta, fata de care sunt relationate cotele pe verticala ale casei.
De obicei, cota +/-0,00 reprezinta nivelul pardoselii parterului, iar in proiect este specificata valoarea
absoluta a acesteia fata de un anumit reper fix din teren sau fata de NivelulMarii Negre.
Pentru trasare avem nevoie de plansa cu planul de trasare. In planul de trasare si/ sau in
planul de fundatii din proiectul casei ar trebui sa existe specificata si pozitia cotei +/-0,00.
Pentru realizarea acestei lucrari recomandam sa se apeleze la un topometrist, care cu ajutorul
instrumentelor topo, contra unei sume de bani, va realiza trasarea, cu precizie mai mult decat suficienta.
Dupa trasare si marcarea axelor, specialistul topo poate semna un proces verbal de
trasare prin care isi asuma responsabilitatea pentru acestea.
Pasul nr.1
Curatarea terenului, identificarea limitelor de proprietate, figurarea conturului aproximativ al
constructiei.
Mai intai de toate, terenul trebuie curatat pe o suprafata care sa includa perimetrul viitoarei
constructii extins in exterior cu cel putin 1m. Este recomandabil ca tot inainte de trasare sa se realizeze
si decopertarea terenului aferent constructiei de stratul de pamant vegetal, acesta urmand a fi depozitat
la o distanta care sa nu incurce viitoarea desfasurare a lucrarilor.
Pentru a amplasa constructia in teren este necesar sa identificam limitele acestuia. Daca
terenul se afla intr-o zona nedezvoltata (cazul simplu este cand terenul are deja garduri pe limita de
proprietate), fara garduri intre proprietati si domeniu public amenajat, trebuie gasiti tarusii care
delimiteaza parcela (in figura din exemplu, colturile terenului sunt marcate cu literele x, y, z, w).
Odata identificati,se fac verificari masurand in teren dimensiunile si comparandu-le cu cele

din cadastru. Daca exista dubii si neclaritati se vor rezolva apeland la un cadastrist.
Graba de acum poate avea repercusiuni greu sau imposibil de remediat in viitor, asa ca se
recomanda multa atentie!! Odata identificate cu siguranta colturile terenului,se vor bate niste tarusi care
sa iasa din pamant 80-100cm.
Pentru inceput, stabiliti cu aproximatie conturul casei (o eroare de 50cm este acceptabila) si
se bat niste tarusi provizorii
Pasul nr.2-Pozitionarea caprelor
Axele constructiei se vor marca cu ajutorul unor sfori care se vor fixa pe niste capre (ca cea
din figura 1). Caprele sunt formate din doi tarusi verticali, batuti in pamant si o scandura orizontala, fixata
transversal pe acestia. La partea superioara a scandurii transversale se vor fixa sforile cu care marcam
axele. Scandurile transversale ale caprelor este necesar sa fie la acelasi nivel.
Fig. 1 - Capra pentru trasare ax

Pasul nr.2- Pozitionarea caprelor
Axele constructiei se vor marca cu ajutorul unor sfori care se vor fixa pe niste capre (ca cea
din figura 1). Caprele sunt formate din doi tarusi verticali, batuti in pamant si o scandura orizontala, fixata
transversal pe acestia.
La partea superioara a scandurii transversale se vor fixa sforile cu care marcam axele.
Scandurile transversale ale caprelor este necesar sa fie la acelasi nivel.
Se vor bate intai tarusii verticali ai caprelor in pamant. Amplasarea lor pe teren se va face,
ghidandu-ne dupa conturul provizoriu aproximativ al casei pe care l-am marcat anterior.
Caprele se vor amplasa in exteriorul conturului casei, in prelungirea axelor peretilor casei (ca
in desenul din exemplu).
Atentie! Caprele vor trebui sa ramana la pozitie cel putin pana ce se finalizeaza fundatia
constructiei.
Prin urmare, se bat tarusii caprelor in asa fel incat caprele sa fie departate de conturul
provizoriu al casei cat de mult posibil, astfel incat sa nu incurce desfasurarea ulterioara a lucrarilor in
santier.
Dupa baterea tarusilor, cu ajutorul furtunului de nivel, se va insemna pe tarusi nivelul la care
va fi amplasata partea de sus a scandurilor orizontale.
Nivelul partii de sus a scandurilor orizontale ale caprelor sa fie la minim 50 cm de pamant,
astfel incat sa nu aveti ulterior probleme cauzate de denivelarile terenului
Se fizeaza scandurile orizontale ale caprelor. Se vor folosi atat pentru fixarea scandurii
transversale, cat si pentru “cuiul” de care intindeti sfoara, holtzsuruburi in loc de cuie – veti avea precizie
mai buna si nu veti deranja tarusii batuti in pamant.(vibratii din batere)
Pasul nr.3-Trasarea unei axe paralele cu o limita a terenului.
In exemplul din figura, vom marca axa C, care este paralela cu hotarul XY al terenului si
departata la o distanta de 97,5 cm de acesta (distanta dintre axa si limita terenului este precizata in
planul de trasare).
Se va intinde o sfoara (se poate utiliza si sarma de 1mm) intre cele doua colturi ale limitei
terenului fata de care se aliniaza constructia. Sfoara va fi orizontala si la nivel cu scandurile transversale
ale caprelor. In exemplul nostru, sfoara o vom intinde intre tarusii X si Y.
Se masoara de la sfoara XY distanta precizata in proiect (97,5 cm in cazul nostru).

Fig. 2 - Plan de trasare casa

Masuratoarea se va face in dreptul celor doua capre din axul C. Se marcheaza cu creionul
pe cantul scandurilor transversale ale celor 2 capre.
Atentie! Ca sa faceti o masuratoare corecta, este obligatoriu sa se foloseasc un vinclu. Se
bate cate un cui in cantul scandurii transversale a caprei unde ati insemnat cu creionul si se intinde o
sfoara intre aceste cuie. Am figurat primul ax al casei (axul C).
Trasarea celei de-a doua axe,perpendiculara pe prima axa trasata (in exemplul nostru, se
va marca axa 4, perpendiculara pe axa C pe care am trasat-o in etapa anterioara).
Conform planului de trasare din exemplu, stim ca distanta dintre axa 4 si coltul Y al terenului
este de 497,5cm. Prin urmare, masuram de-a lungul sforii XY, intinsa pe limita terenului, distanta
specificata de 497,5cm de la coltul Y si marcam cu carioca pe sfoara. Punctul marcat va reprezenta
intersectia axei 4 cu hotarul XY.
Apoi, tinand vinclul cu o latura pe sfoara XY si cu varful dreptunghic in punctul anterior

marcat cu carioca, transmitem axa 4 pe sfoara axei C (figura 3). Marcam cu carioca pe sfoara C si
batem in pamant un tarus subtire in dreptul noului punct marcat (acesta reprezinta intersectia axei C cu
axa 4). In figura 3 am notat acest punct cu P1.
Apoi masuram in lungul axei C 400cm, si mai facem un marcaj – in desen P3. Urmatorul
pas va fi sa trasam perpendiculara pe axa C, care va trece prin puntul P1 (aceasta perpendiculara va fi
tocmai axa 4 a casei). Daca incercam sa trasam perpendiculara doar cu ajutorul vinclului erorile vor fi
prea mari, de aceea vom folosi “metoda 3-4-5″ ilustrata in figura 3, al treilea pas.
Fig. 3 Trasarea unui ax perpendicular

Pasul nr 5. -Trasarea celorlalte axe si marcarea

Trasarea celorlalte axe si marcarea.
Odata trasate doua axe perpendiculare, trasarea celorlalte axe devine o sarcina
mai usoara. Nu avedem decat sa repetam procedura de la pct. 4, ca sa obtinem figurarea in
teren a axului 3. Apoi, spre exemplu, masuram de la intersectia axelor C-4 si C-3 cate
325cm, pe axul 3 si 4, marcam cu carioca si avem practic 2 puncte prin care trece axul B –
deci putem trasa si axul B.
Astfel se va proceda pana la pozitionarea sforilor corespunzatoare tuturor axelor
casei.
Nu uitati sa verificati! orice dreptunghi facut de catre 4 axe trebuie sa aiba
diagonalele egale(daca nu le are inseamna ca nu este dreptunghi si prin urmare casa nu
este dreapta, deci trebuie sa refacem niste masuratori). Diferenta (eroarea) pe care o
consideram acceptabila intre diagonale este maxim 1cm. Marcati cu vopsea pe fiecare
capra pozitia axei si numele acesteia.

Fig. 4 - Imagine de ansamblu a trasarii casei

Pasul numarul 6. Marcarea cotei +/-0,00
Am explicat mai sus ce inseamna cota +/-0,00. Marcarea ei se va face

pe un reper despre care stim ca va ramane fix in timpul desfasurarii lucrarilor, si
care nu se afla la distanta mare de amplasamentul constructiei noastre – spre
exemplu: peretele unei cladiri vecine, un gard, un stalp de curent, etc.
In cazul in care cota din proiect este estimata fata de NMN, cota +/-0,00
va fi marcata de catre un specialist cu ajutorul instrumentelor topo.
Uneori, proiectantii isi iau ca referinta pentru cota +/-0,00, cotele unor
elemente existente – de exemplu, nivelul carosabilului din fata terenului. In aceste
cazuri se poate trasa cota +/-0,00 cu o nivela de santier sau, cel mai simplu, cu un
furtun de nivel. Transmiterea nivelurilor cu furtunul este un procedeu simplu si
suficient de precis, care are la baza principiul vaselor comunicante
Pasul numarul 7. Verificari
Se subliniez importanta trasarii corecte si exacte a constructiei. De

aceea se recomanda o verificare finala (chiar daca cladirea a fost trasata cu
instrumente topo). Deoarece cele mai multe proiecte au axe situate pe doua
directii perpendiculare, este simplu sa se verifice paralelismul axelor masurand in
distanta intr punctele de intersectie a acestora cu axele perpendiculare.
De asemenea se poate estima daca doua axe sunt perpendiculare,
masurand doua catete si ipotenuza si vazand daca se verifica teorema lui
Pitagora.
Verificati de asemenea pozitionarea constructiei in teren. Orice
modificare de la planul de situatie conduce practic, conform legii, la incalcarea
Autorizatiei de Construire iar intrarea in legalitate este posibila doar in urma
reautorizarii constructiei.

Tehnologie II Curs II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologie II Curs II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

S.l.dr.ing. Danku Gelu

2. Scoarţa terestră este compusă dintr-o mare varietate de roci. Rocile

Roci sedimentare care prezintă depozite de substanţa formate prin:

Roci metamorfice care provin din transformarea rocilor preexistente, ca

Rocile compacte, stâncoase sau semistâncoase, sunt caracterizate prin

blocurile – sunt bucăţi de rocă desprinse din masivele stâncoase şi

bolovănişuri – sunt formate din fragmente de roci cu muchiile rotunjite având

pietrişul – este alcătuit din fragmente de rocă având dimensiuni de 2 – 20 mm.;

Taluzarea constă în săparea, respectiv aşezarea în umplutură a pământului sub un

La pământurile necoezive stabilitatea unui taluz este asigurată dacă:

unde: γn – greutatea specifică în starea naturală;

Gradul de îndesare caracterizează starea de îndesare a unui pământ şi

unde: e – indiciile porilor în stare naturală;

unde: γs – greutatea volumului a scheletului pământului (kN/m3);

3. Excavatoarele sunt maşini specializate pentru săparea pământului, care

In funcţie de capacitatea cupei, excavatoarele se împart în:

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

Fig. 1 Excavator hidraulic cu echipament uni cat

Alcătuirea excavatorului cu echipament de lucru draglină nu diferă de celelalte

Fig. 10 Vedere de ansamblu a dragalinelor hidraulice produse de I.U.G. - Progresul Braila

B. Excavatoare cu draglina pasitoare:

Excavatoarele cu sapare longitudinala:Acestea sunt utilizate la saparea santurilor

Fig. 12 Excavator cu sapare longitudinala cu lanturi portracleti cu echipamentul de lucru prins

A.2 Excavatoare cu elinda si lanturi port-cupe

La excavatoarele cu cadrul înclinat, pamântul

La excavatoarele cu cadru vertical,

A.3. Excavatoare cu rotor port-cupe

CAP. IV. UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU AFÂNAT, ÎMPRSTIAT SI NIVELAT PAMÂNTUL

Vedere de ansamblu a buldozerului A-3600L de 360 CP

Fig. 19 Vedere de ansamblu a buldozeruluiS-651 LS Fig. 20 Vedere de ansablu a buldozerului S-1800 LS

Buldozerele pot fi utilizate ca utilaje principale pentru:

4.2.2. Caracteristici constructive:

Fig. 21 Schema constructiva a unui autogreder

• Executarea de canale navigabile,de irigatii, de asanari si de alimentari cu apa

Utilizarea screperelor este eficienta în urmatoarele cazuri:

Autoscreperele sunt masini specializate pentru lucrari de terasamente capabile sa execute

CAP. V. MA INI PENTRU COMPACTAT:

TRASAREA:plan fundatii,axe constructie,cota+0.00

De obicei, dar nu obligatoriu, axele sunt amplasate la mijlocul grosimii peretilor de rezistenta.

TRASAREA:plan fundatii,axe constructie,cota+0.00

De obicei, dar nu obligatoriu, axele sunt amplasate la mijlocul grosimii peretilor de rezistenta.

Odata identificati,se fac verificari masurand in teren dimensiunile si comparandu-le cu cele

Pasul nr.2-Pozitionarea caprelor

Fig. 1 - Capra pentru trasare ax

Pasul nr.2- Pozitionarea caprelor

Pasul nr.3-Trasarea unei axe paralele cu o limita a terenului.

Se masoara de la sfoara XY distanta precizata in proiect (97,5 cm in cazul nostru).

Fig. 2 - Plan de trasare casa

Apoi, tinand vinclul cu o latura pe sfoara XY si cu varful dreptunghic in punctul anterior

Fig. 3 Trasarea unui ax perpendicular

Pasul nr 5. -Trasarea celorlalte axe si marcarea

Fig. 4 - Imagine de ansamblu a trasarii casei

Pasul numarul 6. Marcarea cotei +/-0,00

Am explicat mai sus ce inseamna cota +/-0,00. Marcarea ei se va face

Pasul numarul 7. Verificari

Se subliniez importanta trasarii corecte si exacte a constructiei. De

S-ar putea să vă placă și