11.

Tehnologia executarii lucrarilor de pamant cu excavatorul cu cupa dreapta

Desi excavatoarele cu cupa dreapta sunt de o mare diversitate, constructia lor generala este in
principiu aceeasi,diferentele constand doar in solutiile constructive in detaliu.
Excavatoarele cu cupa dreapta sunt folosite pentru lucrari de sapatura executate in fronturi de
lucru situate in general deasupra nivelului terenului pe care se deplaseaza excavatorul,incarcarea
materialului sapat putand sa se faca cu mijloace de transport situate deasupra,la acelasi sau sub nivelul pe
care se deplaseaza excavatorul.
Un excavator indiferent de echipamentul de lucru cu care lucreaza, la un moment dat este format
din din 3 ansambluri principale
A.Cadrul inferior cu sistemul de deplasare
.!latforma rotativa cu sistemul de actionare
C.Echipamentul de lucru
Excavatorul cu cupa dreapta cu actionare mecanica prin cabluri este alcatuit din urmatoarele
componente"
#.sageata excavatorului
$.bratul excavatorului
3.cupa excavatorului
%.fundul cupei
&.cablu pentru deschiderea cupei
'.dintii cupei
(.sistem de tiranti
).cablu de ridicare
*.troliu principal
#+.mecanism de impingere a bratului si cupei
##.cablu de revenire
#$.platforma dintata
#3.picior de antrenare
#%.platforma rotitoare
Din punct de vedere cinematic excavatorul cu cupa dreapta este alcatuit din urmatoarele
mecanisme"
, mecanism de ridicare-coborare a cupei
, mecanism de impingere a bratului si cupei in frontul de lucru
, mecanism de modificare a deschiderii .inclinarii/ sagetii
, mecanism de deschidere a fundului cupei
, mecanism de deplasare a excavatorului
!rocesul de sapare cu excavatorul cu cupa dreapta se desfasoara astfel"
, excavatorul se apropie de frontul de lucru pana la o distanta potrivita astfel incat impingand bratul cupei
pentru sapare,acesta sa nu fie deplasat la limita maxima iar la retrgerea bratului cupa sa poata fi descarcata
fara a atinge sageata excavatorului
, se roteste platforma cu cabina pana cand pozitita sagetii este perependiculara pe frontul de lucru
, prin eliberarea cablului de ridicare bratul si cupa sunt coborate pana la baza frontului de sapare
, se actioneaza si asupra cablului de revenire de impingere a bratului si cupei si asupra cablului de ridicare
, astfel dintii cupei se infig in teren si taie o brazda care patrunde in cupa si o umple
, dupa umplerea cupei se retrage bratul actionand cablul de revenire si se roteste platforma excavatorului
pana cand cupa ajunge deasupra punctului de descarcare
, se deschide fundul cupei cu cablul aferent si astfel cupa se goleste
, dupa golirea cupei se roteste cupa in sens invers aducandu,se in pozitia initiala de sapare
, prin coborarea brusca a bratulu si cupei ca urmare a slabirii cablului de ridicare,fundul cupei se inchide si
se zavoraste dupa care ciclul se reia
Excavatorul cu o actiune periodica .ciclica/
Dimensiunile si forma sapaturilor,sensul de miscare al excavatorului si al mijloacelor de transport
trebuie stabilite riguros prin planul de executie al sapaturilor.
!entru exploatarea rationala a excavatoarelor este necesara ca inainte de inceperea lucrarilor de
sapare sa se traseze axele pentru cursele excavatorului si sa se amenajeze drumurile provizorii pentru
circulatia mijloacelor de transport ale materialelor excavate.
Cand inaltimea frontului de sapare este mai mare decat cea necesara pentru umplerea cupei la o
cursa si daca pamantul respectiv are tendinta de surpare in cazul saparii la baza,atunci se recomanda ca
initial excavatorul sa sape la baza frontului de lucru petru a provoca prabusirea acestuia.
Descarcarea cupei in bena mijloacelor de transport trebuie3 sa se faca de la o inaltime mica de
.+.&,#m/ pentru a se evuta supunerea mijlocului de transport la socuri foarte puternice .
Alegerea unui anumit excavator cu cupa dreapta se face tinand seama printre altele si de
caracteristicile de exploatare ale diferitelor excavatoare cu cupa dreapta,acestea fiind"
#.capacitatea cupei 0 1 .m
3
/
, se gasesc excavatoare cu cupa dreapta care au cupe de schimb de diferite capacitati
, cupa nominala
, cupa cu capacitate marita pentru lucrul in terenuri usoare
, cupa cu capacitate redusa pentru lucrul in terenuri foarte tari
$.2aza maxima de sapare .2s/
, reprezinta distanta masurata in plan orizontal de la axul de rotatie al excavatorului pana la varful dintilor
cupei atunci cand bratul excavatorului este imins in afara la limita maxima
, aceasta caracteristica determina posibilitatea maxima de sapare a excavatorului dintr,o singura pozitie
3.3naltimea maxima de sapare .4s/
, reprezinta distanta in plan vertical de la baza excavatorului pana la dintii cupei atunci cand bratul este
ridicat in pozitia maxima
, in unele situatii mai rare excavatoarele cu cupa dreapta poate fi folosita pentru sapaturi sub nivelul
suprafetei pe care sta la o adancime maxima .4/
%.2aza maxima de descarcare .2d/
, reprezinta distanta in plan orizontal de la axul de rotatie al excavatorului pana la mijlocul cupei atunci
cand bratul este impins in afara pana la limita maxima
, aceasta caracteristica determina distanta maxima la care se poate situa axul drumului de acces pentru
mijloace de transport
&.3naltimea maxima de descarcare .4d/
, reprezinta distanta pe verticala de la baza excavatorului pana la partea inferioara a fundului cupei cupa
este deschisa si ridicata in pozitia maxima
Executarea sapaturilor cu excavatorul cu cupa dreapta poate fi organizata aplicand unul din
urmatoarele procedee.
3.5aparea prin curse longitudinale
33.5aparea frontala
333.5aparea in trepte
3.5aparea prin curse longitudinale
3n acest caz saparea se executa pe intreaga lungime a frontului de sapare,cu o incarcarea a
materialului sapat in mijlocul de transport care se deplaseaza lateral fata de excavator.Drumurile de acces
pentru mijloacele det transport se realizeaza in acest caz paralel cu directia de deplasare a excavatorului la o
distanta maxima fata de axul excavatorului egala cu 2d. Crusele excavatorului sitauate la acelasi nivel se
parcurg in sens invers de la capatul cursei precedente.
33.5aparea frontala
3n acest caz saparea se executa pe intreaga latime a frontului de spare, iar mijloacele de transport
circula la nivelul platformei de stationare a excavatorului venind pe la spatele acestuia.!rin acest procedeu
saparea se executa pana la cota din proiect cel mai adesea printr,o singura cursa a excavatorului.
5aparea frontala se recomanda si in cazul debleelor scurte cu taluze cu pante mari si adancime mica si care
permit amenajarea drumurilor de acces pentru mijloacele de transport pe mal.Distanta minima intre
marginea frontului de lucru si roata mijlocului de transport trebuie sa fie in acest caz de minim #m.
333.5aparea in trepte
3n cazul in care sapatura ce trebuie executata are o adancime si latime mare atunci metoda de
sapare forntala se aplica in trepte.Astfel dupa executarea unei curse, excavatorul se intoarce si incepe o
noua cursa la un alt nivel,pana cand se realizeaza saparea pe intregul profil transversal. !ozitia mijloacelor
de transport pentru fiecare treapta se stabileste in functie de spatiul disponibil pentru accesil si circulatia
acestora.
6etoda de sapare in trepte se poate eplica si atunci cand doua sau mai multe excavatoare care
lucreaza simultan dar in fronturi de lucru diferite in asa fel incat excavatoarele sa nu se stanjeneasca
reciproc

10.Tehnologia executarii lucrarilor de sapaturi cu excavatorul cu cupa inversa
Excavatoarele cu cupa inversa se folosesc la realizarea sapaturilor in transee .santuri/,la realizarea
gropilor de fundatie cu adancimi de maxim ',)m.3n toate cazurile,frontul de lucru se gaseste sub nivelul
suprafetei pe care se deplaseaza excavatorul.
!entru a transforma un excavator cu cupa dreapta ,actionand cabluri intr,un excavator cu cupa
inversa este necesar sa se inlocuiasca sageata,bratul cupa si sa se monteze u7n stalp suplimentar de retinere
la partea anterioara a platformei rotitoare
Excavatorul cu cupa inversa si actionarea mecanica prin cablui este alcatuit din urmatoarele
componente principale"
#.sageata
$.bratul
3.cupa
%.stalpul suplimentar
&,'.sistem de scripeti .role/
(.tije rigide
).cablu de ridicare
*.cablu de revenire
#+.rola de ghidare
##.rola cupei
!rocesul de sapare cu excavatorul cu cupa inversa decurge in felul urmator"
, prin strangerea cablului de ridicare si slabirea cablului de revenire bratul impreuna cu cupa sunt aduse in
prelungirea sagetii
, prin slabirea treptata a cablului de ridicare cupa este coborata in frontul de sapare unde prin strangerea
cablului de revenire este trasa
, cupa patrunde in teren,dizloca o br1azda de pamant care se autoincarca in cupa
, dupa umplere cupa este ridicata impreuna cu sageta prin strangerea cablului de ridicare
, cupa se ridica la o inaltime necesara pentru descarcare si prin slabirea cablului de revenire si strangerea
cablului de ridicare cupa este descarcata
, platforma se roteste in sens invers pana deasupra zonei de sapare de unde se reia ciclul de sapare
8a acest excavator exista un mecanism de impingere in teren a cupei si din acest motiv durata
ciclului de lucru este cu pana la #&,$+9 mai mare decat la excavatorul cu cupa dreapta ceea ce este
echivalent cu o productivitate de #&,$+9 mai redusa.
!entru a nu creste excesiv eforturile in cablurile de ridicare sageata excavatorului nu trebuie
coborata la o adancime mai mare de %&
:
sub orizontala.
Excavatoarele cu cupa inversa moderne sunt actionate hidraulic.
;ata de cele cu actionare mecanica cele cu actionare hidraulica au o serie de avantaje"
#.Au o constructie mai solida
$.Au o mobilitate mai usoar pe orice teren
3.Au o manevrabilitate mai mare
%.Au un numar mare de echipamente de lucru pentru executarea diferitelor lucrari .cupa inversa,cupa
dreapta,cupa profitabila,cupa de tip greiffer,ciocan derocator etc/.
&.Au o siguranta mai mare in functionare
!rincipalele parti componente ale unui excavator cu cupa inversa si actionat hidraulic sunt
urmatoarele"
#.cabina<motorul de actionare<comenzile<platforma rotitoare
$.sistemul de deplasare pe pneuri sau pe senile
3.sageata
%.cilindru hidraulic al sagetii
&.prelungitorul sagetii
'.cilindu hidraulic al balansierului
(.balansierul
).cilindrul hidraulic al cupei
*.cupa
!rocesul de sapare cu un asemenea excavator decurge in felul urmator"
, cu ajutorul cilindrilor hidraulici ' si ) se aduce balansierul in planul prelungitorului sagetii
, cu ajutorul cilindrului hidraulic % intreg ansamblul este coborat in frontul de sapare
, cu ajutorul cilindrilor % si ) se executa saparea iar cu cilindrul % se apropie ansamblul de cabina
, cu cupa ridicata in pozitie maxima se roteste platforma pana ajunge deasupra punctului de descarcare
, prin actionarea simultana a cilindrilor ' si ) cupa se descarca dupa care se reia ciclul de sapare
Executarea sapaturilor cu excavatoare cu cupa inversa se poate realiza aplicand unul din
urmatoarele procedee
#.3n spatii largi , sapare transversala sau sapare lateral
$.3n spatii inguste , sapare longitudinala
#.5aparea laterala
5e realizeaza prin deplasarea excavatorului lateral paralel cu directia de sapare,astfel latimea
sapaturii se limiteaza la valoarea maxima a razei de sapare.Excavatorul se afla in timpul saparii intr,o
pozitie mai putin stabila deoarece saparea se executa prependicular sau oblic fata de directia de inaintare,
platforma in timpul saparii fiind rotita cu un anumit unghi fata de directia de inaintare.
$.5aparea longitudinala
5e executa prin retragerea excavatorului si descarcarea materialului sapat pe mal sau in mijloacele
de transport.
3n cazul executarii sapaturilor adancime si de latime este necesar sa se asigure $.%m minim inre
axul drumului pentru circulatia mijloacelor de transport si marginea sapaturii pentru a se evita prabusirea
peretilor acesteia.
!2:DUC=3>3=A=EA E?CA>A=:A2E8:2 CU : 53@AU2A CU!A
!roductivitatea de exploatare a excavatoarelor cu o singura cupa se determina cu relatia"
/ - .
3'++
3
h m
Ka
Kt Ku
q
tc
Pe

=
1 0 capacitatea cupei
tc 0 durata unui ciclu de lucru complet al excavatorului
Bu 0 coeficient de umplere a cupei .+.(C#.3/
Bt 0 coeficient de utilizare a timpului de lucru .+.(C+.)&/
Ba 0 coeficient de afanare a terenului .#.#C#.3/
Durata ciclului de lucru depinde de natura terenului,de capacitatea cupei, de unghiul de rotire al
excavatorului si de indemanarea personalului.
Capacitatea echipamentului a excavatorului cu cupa dreapta variaza in limite foarte largi cel mai
frecvent fiind cuprinsa intre +.3 si +.%&m
3
.
3n cazul unor lucrari ample cu volume de excavatii mari pot fi folosite si echipamente cu cupa
dreapta cu capacitate de #+m
3
sau chiar mai mult. Aceasta capacitate trebuie corelata cu capacitatea
mijloacelor de transport care deservesc excavatorul.
6. Tehnologii de compactare a pamanturilor prin vibrare
4. Epuismente realizate cu filtre aciculare
: alta metoda de drenaj este cea care utilizeaza instalatia cu filtre aciculare.Utilizarea acestei metode are o
serie de avantaje fata de sistemul cu puturi de drenaje.Ea poate fi folosita pentru extragerea si evacuarea
apei fie gravitational fie vacuumatic.
# 0 cap hidraulic
$ 0 coloana perforata
3 0 tuburi prelungitoare
% 0 racord flexibil
& 0 colector de aspiratie
' 0 rezervor cu 3 camere
( 0 pompa de vacuum
) 0 pompa centrifuga
;iltrele constituie organele active ale instalatiei
# 0 tub central
$ 0 coloana hidraulica
3 0 ejector
% 0 disc mobil
& 0 bila de cauciuc
;iltrele se introduc in teren de,a lungul sapaturii sau pe un contur inchis la distanta unul fata de
celalalt de +.&C$m si la o adancime de maxim (m.
6odul de functionare al instalatiei cu filtre aciculare "
3.5e realizeaza infigerea hidraulica a filtrelor prin forare cu apa sub presiune. !entru executarea acestei
operatii,instalatia trebuie sa asigure debitul de apa si presiunea corespunzatoare in raport cu taria terenului
in care se infig filtrele cu ajutorul pompei centrifuge .)/,apa este trimisa sub presiune prin tubul central
.#/,datorita presiunii create de pompa,discul mobil .%/ se ridica si inchide circulatia intre tubul central si
coloana perforata iar bila de cauciuc coboara deschizand astfel orificiul frontal iar jetul de apa iese din
ejector sub presiune dizlocand si spaland pamantul de sub filtru.3n timpul infigerii filtrului i se imprima
concomitent si o miscare de rotatie astfel ca sub actiunea jetului de apa se realizeaza un foraj cu diametrul
de #&C$+cm.Dupa aringerea cotei de forare,in foraj se toarna pietris margaritar iar la suprafata pe o
adancime de cca. #.&m se realizeaza un dop din argila plastica compactata care sa izoleze filtrul impotriva
patrunderii aerului atmosferic.
33.Ca urmare a depresiunii create prin pornirea pompei de vacuum,discul.%/ cade pe suportul sau
deschizand legatura intre coloana perforata si tubul central iar bila de cauciuc .&/ se ridica si inchide
orificiul central.Astfel apa poate fi aspirata prin coloana perforata si tubul central iar de aici prin racordul
flexibil ajunge in colectorul de aspiratie si in rezervorul instalatiei de unde este evacuata.
3n cazul drenarii gravitationale dupa amorsarea instalatiei cu ajutorul pompei de vacuum aceasta
se opreste,in continuare functionand doar pompa centrifuga.3n timpul functionarii instalatiei este posibil ca
unele filtre sa absoarba aer,situatie care se recunoaste datorita vibratiilor puternice ale racordurilor flexibile
.%/.;iltrele respective trebuiesc izolate de instlatie prin inchiderea legaturii cu colectorul pana la eliminarea
cauzelor care au determinat patrunderea aerului in instalatie.Aerul prezent in instalatie reduce considerabil
eficienta pomparii.
3n cazul in care nu este economic sau nu se dispune de mijoace tehnice necesare coborarii
nivelului apei freatice in zona amprizei lucrarilor atunci se poate proceda la pomparea directa si continua a
apei care intra prin pereti si fundul sapaturilor in asa fel incat sa se asigure in permanenta cu nivel al apei
coborat sub cota fundului sapaturilor.!rocedeul se poate aplica daca debitul de apa infiltrata nu este foarte
mare iar terenul respectiv este suficient de consistent si coeziv pentru a nu se innoroi si a nu se antrena de
apa.
Apele de suprafata adunate in groapa de fundatie sau apele subterane infiltrate pot fi indepartate prin
colectarea lor intr,un sistem de santuri mai madanci decat cota fundatiei si apoi prin eliminarea lor cu
ajutorul pompelor amplasate in sapatura sau pe marginea acesteia.
8a un debit mai mare de apa,gropile de colectare se pot executa in afara incintei propriu,zise a
lucrarii pentru a da posibilitatea executarii constructiei respective fara a fi deranjata de epuismente.
!entru efecturea epuizarii directe a apei,sapatura se face in asa fel incat fundul sapaturii sa aiba santuri si
pante catre unul sau mai multe puncte de colectare mai adanci de unde apa se elimina cu ajutorul pompelor.
3n cazul unor lucrari a caror executie dureaza mai mult atunci pe conturul sapaturii la cota de fundare se
executa santuri umplute cu material filtrant sau in aceste santuri se amplaseaza drenuri care dupa ce
lucrarea de baza a fost executata se colmateaza prin injectare cu mortar de ciment.
# 0 santuri colectoare cu drenuri
$ 0 drenuri secundare
3 0 put de colectare
% 0 dren principal
& 0 hidroizolatie
Drenurile trebuiesc dimensionate astfel incat sa conduca apele interceptate intr,un timp cat mai
scurt catre puturile de colectare.@umarul si capacitatea pompelor de evacuare se stabilesc in functie de
marimea debitelor interceptate
3. Tehnologia de executie a lucrarilor tehnologice prin epuizarea apei. Palplanse
pereti subterani etansi!.
3.5prijinirea peretilor sapaturilor cu palplanse
!alplansele sunt o categorie speciala de elemente pentru sprijiniri verticale alaturate,infipte in
teren,inainte de executarea sapaturilor sau concomitent cu realizarea acestora cu scopul de a crea pereti
continuii care sa protejeze incinta sapaturilor fata de impingerea terenului si afta de infiltratiile de
apa.Utilizarea sprijinirilor cu palplanse permite realizarea sapaturilor si sub nivelul apei freatice.
!alplansele pot sa fie realizate din lemn,metal sau beton arma,alegerea materialului fiind strans
legata de natura lucrarii si de marimea solicitarilor.
;olosirea palplanselor este recomandata in primul rand in cazul sapaturilor cu adancime mare si
care depasesc nivelul apei freatice.
Utilizarea palplanselor metalice are o serie de avantaje"
, sepot recupera si refolosi la alte lucrari
, cu ajutorul lor se pot executa incinte cu contur curb poligonal sau inghis
, se pot folosi la sprijinir pe inaltimi foarte mari fara sa necesite sprijiniri intermediare deoarece sunt foarte
rezistente
, pot fi infipte in terenuri tari fara a flamba,fara a se deforma sau a se rupe
!alplansele metalice curente au latimi care pot sa ajunga pana la %&cm, grosimea peretelui pana la
$&mm,si lungimi pana la 3&m.
!alplansele metalice se pot executa si din profile laminate obisnuite, drepte sau usor ondulate sub
forma de .3,U,5,D/ sau pot sa aiba forme speciale .8arssen,2ombos,5enella/.
3n general palplanselor se infig in teren prin batere cu sonete actionate de motoare electrice.3n
ultima vreme.$,3,% decenii/ se utilizeaza pe scara tot mai larga metode moderne de infigeri a palplanselor
in teren .prin vibrare,infigere hidraulica,electrosmoza/.
8a infigerea hidraulica se foloseste un jet de apa sub presiune care spala terenul de sub varful
palplansei.Aceasta metoda se oloseste in cazul terenurilor care nu sunt foarte compacte.
Electrosmoza se refera la infigerea palplanselor in terenuri argiloase cu un anumit grad de umiditate,in
acest caz palplansele formeaza conturul unui circuit electric.
".Epuisment
13. Tehnologii de pregatire a betoanelor in statiile de betoane
TEHNOLOGII DE LUCRU
!entru a produce un beton de calitate, o centrala de beton trebuie sa dispuna de"
, depozite amenajate care sa asigure mentinerea calitatii materialelor componente<
, laborator dotat corespunzator pentru efectuarea cel putin a urmatoarelor incercari"
, determinari pe ciment" a starii de conservare, a anceputului si sfarsitului prizei si
constantei de volum<
, determinari pe agregate" a umiditatii, granulozitatii si partii levigabile<
, deteminari pe beton proaspat" a consistentei, densitatii aparente si temperaturii<
, determinari pe beton intarit" marca betonului .rezistenta la compresiune/.
Un sortiment de beton preparat se caracterizeaza prin" marca, consistenta, dimensiune maxima a
agregatelor, tipul de ciment utilizat, dozajul de ciment minim garantat, tipul aditivului utilizat si destinatia.
8a centralele automatizate, toate aceste caracteristici sunt inscrise de calculatorul de proces in buletinul de
livrare a betonului.
=ehnologiile de lucru pentru prepararea betonului depind de tipul centralei.
;igura $% , Schema tehnoloica pentru prepararea betonului intr!o centrala mobila cu
capacitate mica" #$ % &$ m
'
(h)
, se monteaza direct la obiect<
, aprovizionarea cu componente numai rutiera<
, cimentul se transporta in vrac cu autotrenuri cu semiremorca #<
, cimentul se descarca pneumatic in silozurile $ ale depozitului de rezerva cu capacitatea
de )+0$++ t sau direct in silozurile 3 ale depozitului de consum cu capacitatea de $& t<
, in cazul organizarii depozitului de rezerva, cimentul se transporta in depozitul de consum,
pneumatic, cu ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele %<
, agregatele se transporta cu autobasculantele & si se descarca direct in depozitul de
consum ', organizat la sol<
, apropierea agregatelor pentru alimentarea dozatorului se realizeaza cu draglina ( sau cu
un alimentator continuu cu racleti sau cu cupe<
, betonul preparat in centrala ) se descarca pentru transport si punere in opera in mijloacele
specializate de mica capacitate * sau direct in pompe de beton.
;igura $& , Schema tehnoloica pentru prepararea betonului intr!o centrala semimobila*
in doua trepte* cu depozit la sol
, aprovizionarea componetelor, de regula, pe calea ferata<
, cimentul in vrac se aprovizioneaza cu vagoane speciale # si se descarca pneumatic cu
ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele $ in silozurile 3 ale depozitului de rezerva cu
capacitatea de $&+ 0 &++ t<
, din depozitul de rezerva, cimentul se transporta, tot pneumatic, in silozurile % ale
depozitului de consum cu capacitatea de $& 0 )# t<
, agregatele aprovizionate cu vagoane basculante sau cu trape &, se descarca in depozitul
de consum ', cu incarcatoare frontale sau transportoare cu banda, unde se apropie pentru alimentarea
dozatorului cu draglina (<
, betonul preparat in centrala ) se descarca in mijlocul de transport special *
.autoagitatoare sau autobasculante cu bena sspeciala pentru beton/.
+iura &, ! Schema tehnoloica pentru prepararea betonului intr!o centrala semimobila*
in doua trepte* cu depozit de areate in siloz
, aprovizionarea componetelor, de regula, pe calea ferata<
, cimentul in vrac se aprovizioneaza cu vagoane speciale # si se descarca pneumatic cu
ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele $ in silozurile 3 ale depozitului de rezerva cu
capacitatea de $&+ 0 &++ t<
, din depozitul de rezerva, cimentul se transporta, tot pneumatic, in silozurile % ale
depozituluide consum cu capacitatea de $& 0 )# t<
, agregatele aprovizionate cu vagoane basculante sau cu trape &, se descarca in depozitul
de consum ', de capacitate mult mai mare, organizate cu estacade de transportoare cu banda (, din care
agregatele sunt transportate periodic cu un transportor cu banda ) in silozul * al depozitului de
consum<
, centrala #+ prepara betonul pe care il descarca in mijloace de transport specializate ##.
+iura &- ! Schema tehnoloica pentru prepararea betonului intr!o centrala intr!o treapta
, aprovizionarea componetelor, de regula, pe calea ferata<
, cimentul in vrac se aprovizioneaza cu vagoane speciale # si se descarca pneumatic cu
ajutorul aerului comprimat furnizat de compresoarele $ in silozurile 3 ale depozitului de rezerva cu
capacitatea de $&+ 0 &++ t<
, din depozitul de rezerva, cimentul se transporta, tot pneumatic, in silozurile % ale
depozitului de consum cu capacitatea de $& 0 )# t<
, agregatele aprovizionate cu vagoane basculante sau cu trape &, se descarca in depozitul
de consum ', organizate cu estacade de transportoare cu banda (, din care agregatele sunt transportate
periodic cu un transportor cu banda ) in turnul centralei *<
, betonul preparat este descarcat in mijloace specializate de transport #+.
#. Tehnologii de compactare a pamanturilor prin rulare cilindrare!
1. Trasarea unei lucrari de pamant cu debleu
Debleurile sunt sEpEturi executate sub nivelul terenului FnconjurEtor.
Caracteristica principalE a profilurilor transversale Fn debleu este prezenGa dispozitivelor
longitudinale laterale pentru colectarea Hi evacuarea apelor de suprafaGE.
!EmIntul rezultat din sEpEturile care se realizeazE este folosit pentru executarea
rambleurilor. Jn cazul Fn care cantitatea de pEmInt rezultatE din sEpEturE este mai mare
decIt cea necesarE pentru rambleuri, surplusul se va utiliza pentru necesitEGi locale .Fn nici
un caz pentru executarea cavalierilor/, ca de exemplu lErgirea acostamentelor, umplerea
rIpelor etc.
Debleurile prezintE o serie de dezavantaje"
, de obicei sunt umbrite, se aerisesc greu Hi menGin vreme FndelungatE umezeala<
, uneori, la execuGie, intersecteazE straturi acvifere sau nestabile ce trebuie tratate
Fn mod special<
, sunt predispuse la FnzEpezire atunci cInd adIncimea debleului este de
',&K) m. !entru adIncimi mai mari, datoritE unor curenGi circulari, FnzEpezirea se produce
mai greu .fig. $.%/.
6Esurile care se pot lua pentru a evita FnzEpezirea debleurilor constau Fn
proiectarea lor judicioasE, GinInd cont Hi de direcGia vInturilor dominante, folosirea
panourilor de parazEpezi, rotunjirea muchiilor platformei, a crestelor Hi a taluzurilor prin arc
de cerc cu raze de & K ( m.
Jn celelalte cazuri, Fn funcGie de natura pEmIntului, se adoptE urmEtoarele valori
ale pantei taluzurilor pentru drumuri"
, Fn terenuri argiloase sau argile nisipoase, o Fnclinare de # " #,&, cu rotunjirea
muchiei superioare<
, Fn pEmInturi nisipoase sau nisipuri argiloase, cu structuri omogene Hi umiditate
normalE, se adoptE panta de #"#, de asemenea cu rotunjirea muchiei superioare.
8a debleurile de adIncimi mari, peste #$ m, Fnclinarea taluzurilor va fi determinatE
Fn urma unor calcule speciale de stabilitate.
!roblema principalE care trebuie urmEritE la executarea debleurilor este legatE de
evacuarea apelor. Jn acest scop, se executE HanGuri Hi rigole, avInd diferite forme, Fn diverse
soluGii constructive, rezultate dintr,un calcul de dimensionare. !anta fundului HanGului sau
rigolei depinde de terenul FnconjurEtor, de cantitatrea de apE Hi de soluGia de consolidare a
HanGului. Jn terenuri mai dificile .loessuri/, unde panta naturalE a terenului este mare Hi
apare pericolul unor eroziuni puternice, este bine sE se execute lucrEri sub formE de cascade
sau alte lucrEri specifice care sE FndulceascE panta Hi, Fn consecinGE, sE reducE viteza
curentului de apE, diminuIndu,se Hi pericolul unor eroziuni puternice.
: atenGie deosebitE se va acorda, de asemenea, problemei scurgerii apelor Fn
momentul trecerii de la profilul de debleu la cel de rambleu.
;uncGie de terenul FnconjurEtor se va cEuta ca HanGurile executate sE se FndepErteze
cIt mai mult de corpul terasamentelor, pentru a nu produce umezirea acestora.
$. Trasarea unei lucrari de pamant cu rambleu.
2ambleurile sunt umpluturi executate pe suprafaGa terenului natural, caracterizate
printr,o formE regulatE Hi executate dupE anumite reguli constructive, destinate susGinerii
suprastructurii cEii
DupE FnElGimea rambleurilor faGE de nivelul terenului FnconjurEtor, se deosebesc"
L rambleuri mici, h M +,& m<
L rambleuri mijlocii, +,& N h M $ m<
L rambleuri Fnalte, $ N h N #$ m.
JnElGimea rambleului rezultE din cotele profilului longitudinal al cEii de
comunicaGie, din condiGiile hidrologice Hi din condiGiile de teren.
=erenul pe care se executE rambleurile este bine sE fie orizontal. CInd aceastE
cerinGE nu este FndeplinitE, atunci se adoptE o formE a rambleului Fn funcGie de Fnclinarea
terenului natural. 8a FnclinEri ale terenului natural mai mici de #-&, nu este necesarE decIt
FndepErtarea terenului vegetal. 8a pante mai mari de #-#+ la calea feratE Hi de #-& la
drumuri, suprafaGa coastei se va amenaja Fn trepte care vor avea lEGimea de cel puGin # m Hi o
inclinare de $9 pentru asigurarea scurgerii apelor .fig.$.#/
Jn terenurile nisipoase, datoritE faptului cE nu se menGin treptele de legEturE,
amenajarea acestora se reduce numai la scarificarea terenului natural.
8a FnclinEri ale terenului mai mari de #-3 nu sunt suficiente numai treptele de
FnfrEGire, ci trebuie luate mEsuri pentru amenajEri suplimentare contra alunecErii. Din aceste
mEsuri se reGin" contrabanchete, contraforGi, zidurile de sprijin sau pEmIntul armat, care
prezintE Fn primul rInd avantajul reducerii suprafeGelor ocupate de taluzurile rambleurilor.
!entru FnElGimea rambleului, mEsuratE la muchia platformei, se recomandE"
L Fn regiuni uscate Fn care apele se scurg uHor Hi nu existE posibilitatea
ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltraGii, FnElGimea rambleului va fi de
+,&+ m, putInd fi redusE excepGional Fn terenuri permeabile la +,$+ m<
L Fn regiunile de Hes, unde scurgerea apelor este nesatisfEcEtoare, existInd
posibilitatea ascensiunii apelor subterane prin capilaritate sau infiltraGii, FnElGimea
rambleurilor se va stabili funcGie de condiGiile locale.
Jn zonele unde existE lucrEri de artE Hi Fn cele inundabile, muchia platformei
drumului trebuie sE fie cu cel puGin +,& m mai sus decIt nivelul apelor maxime, sporitE cu
cota remuului Hi cu FnElGimea valului.
Executarea rambleurilor necesitE o mare cantitate de pEmInt care se poate obGine
din debleuri sau din gropi de Fmprumut. 5oluGia cu gropi de Fmprumut trebuie folositE cu
grijE pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol sau forestier a unor mari suprafeGe deteren.
Aropile se executE Fn diverse forme, Fn zona malurilor, a boturilor de deal, fiind la
distanGe mai mari de zona drumului. DupE terminarea lucrErilor de terasamente, gropile de
Fmprumut trebuie predate agriculturii, dupE ce au fost Fn prealabil amenajate Fn mod
corespunzEtor.
;uncGie de FnElGimea rambleurilor rezultatE prin proiectare, se adoptE Fnclinarea
suprafeGelor taluzurilor. Jnclinarea cea mai folositE este de #" #,& .$ " 3/.
AceastE valoare este valabilE pentru rambleuri de drumuri Fn urmEtoarele condiGii"
, pentru argile prEfoase sau nisipoase cu h M ' m<
, pentru nisipuri argiloase sau praf argilos cu h M ( m<
, pentru nisipuri cu h M ) m<
, pentru pietriHuri Hi balasturi cu h M #+ m.
8a FnElGimi mai mari decIt cele de mai sus, dar nu mai mult de #$ m, se adoptE
douE valori pentru Fnclinarea taluzurilor. Astfel, pInE la FnElGimile menGionate mai sus se
adoptE valoarea # " #,&, iar pentru celelalte FnElGimi, o valoare de # " #,(& .fig $.#/. !este
FnElGimi mai mari de #$ m, Fnclinarea taluzurilor rezultE Fn urma unor calcule de stabilitate a
masivelor de pEmInt.
Jn zonele inundabile sau Fn albiile majore, Fnclinarea taluzurilor va fi de # " $ pInE
la o FnElGime a rambleurilor de maximum % m. Este necesarE, Fn acest caz, Hi prevederea
unor mEsuri de consolidare a taluzurilor. !entru stabilitatea taluzului se vor lua mEsuri Fn
vederea asigurErii unui coeficient de stabilitate de #,& .fig. $.3/.
1$. Tehnologii de pregatire a agregatelor in statiile de sortare.
%.Tehnologii de transport pe verticala cu macarale mobile pneuri& '(& senile!)
tipuri& clasificari& schema utila*& scheme de lucru!.
+. Tehnologii de transport pe verticala cu macarale fixe tipuri& clasificari&
schema utila*& scheme de lucru!.