Curs 1

Modul de lucru în timp al stratului

de balastare

Modul de lucru în timp al stratului

de balastarePentru o sectiune
transversala prin suprastructura
caii este reprezentata in schema de
mai jos

F – pozitia liniei rosii imediat dupa

refactie; G- pozitia liniei rosii in
timp

Linia o-t corespunde nivelului

initial care se realizeaza la
constructia sau la refactia in prima
perioada A dupa asezarea traversei
sub actiunea convoiului ,in special
can patul nu a fost bine compactat
se produce o acumulare pronuntata
de tasari remanente odata cu
trecerea timpului aceste tasari tind
sa se stabilizeze . Perioada B –
acumularea tasarilor remanente
este mult redusa in comparative
cu A rectificarile la nivel sunt
necesare la interval mai mari de
timp , este perioada cea mai lunga
a stratului de balastare . Perioada
C- din cauza impuritatilor care s-
au acumulat si a inrautatirii
calitatii stratului de balastare
acumularea deformatiilor
remanente inep sa fie intense . Este
necesara ciuruirea sau sortarea
completarea materialului .

Daca s-ar efectua curatarea

materialului din prisma de
balastare in perioada D ,
deformatiile remanente ar duce la
sporirea cheltuielilor de intretinere.

Curs 2

Consideratii privind lucrarile

care se executa asupra caii ferate

Lucrarile de intretinere curenta:

Acestea au de regula un character

de interventie si se executa in tot
cursul anului ori de cite ori este
necesar. Intretinerea curenta se
executa in puncta sau portiune de
linie sau rind..

Reparatii periodice:

La anumite intervale a caror durata

este in functie de traffic si
destinatia liniilor se executa lucrari
cu character si reparatii periodice,
au ca scop elaborarea elasticitatii a
reazemelor traverselor restabilirea
calitatilor drenante..

Reparatii capitale:

Reparatia radicala, cuprinde

lucrarile prin care linia adusa cit
mai aproape de parametrii obtinuti
la referinta prismei de ballast fara
inlocuirea integral a masinii. Se
completeaza prisma cu piatra noua
asigurinduse sub talpa traversei.

Calea ferata prezinta una dintre

cele mai complete si vaste lucrari,

Partile principale ale caii ferate

Infrastructura si Suprastructura

Suprastructura trebuie sa constituie

un system elastic ca sa amortizeze
solicitari elastic provocate de
material rulant. Decartamentul
normal sau ingust, Categorie de
linii, (linie magistrala, principal,
secundara, industrial) Nr de
linii(simpla, dubla)

Tipuri de suprastructura:
Sine solidarizate cu traverse,
Avind traverse in prisma de
balastare..

Identificarea masinilor de cale

ferata..

Cercetarea de ansamblu a
lucrarilor de cale ferata se face
reprezentind particularitatile
tehnologice, avind in vedere
gruparea utilajelor in 2 clase.

1)Utilaje grele; 2)Utilaje mici si

mijlocii. In cazul primei clase
utilajele avind functii complexe
care se apllica chiar daca unele se
desfasoara independent pe parti
commune.

Tipuri de activitati

Lucrari pregatitoare (transport,

distributie); Lucrari de baza
(inlocuirea sinelor, profilelor);
Lucrari de consolidare( verificare,
finisare); Lucrari de intretinere

Tipuri de lucrari de cale ferata.

1.Lucrari asupra sinei (taierea

sinelor, gaurirea sinelor, polizarea
sinelor), 2.Lucrari asupra
traverselor(manevrarea traverselor,
gaurirea traverselor, sabotarea
traverselor), 3.Lucrari asupra
materialului ( informare, baterea
cu crampoane, etc., 4.Lucrari
asupra prismei de
ballast( distribuirea, ciuruirea
prismei de ballast, stabilizarea
caii .),5.Lucrari privind realizarea
geometriei caii ferate,( ridicarea
caii, nivelarea repararea caii).

1.Excavare ballast, 2. Ciuruire,

3.Deversare ballast, 4.Evacuare
granulatie in vagon specializat.

Pe sasiul autopropulsant1, prevazut

cu bughiurile2, se afla dispus
lantul excavator3. Care se
deplaseaza in jgheabul protector.
Deplasarea lantului excavator in
plan vertical si lateral se
realizeaza cu ajutorul cilindrilor
hidraulici 5, 6.Lantul excavator
format din role racleta trec peste
rolele de deviere 7,. Actionarea
lantului se face cu un motor
electric, pentru introducerea
lantului excavator sub traverse se
folosesc tronsoane de traverse
demontabile9. Care pot fi prinse cu
suruburi..
Curs 3

Utilaje pentru profilarea

prismei de Balast..

Masina de curatat prisma de

balastare este un utilaj complex
care inglobeaza mai multe
echipamente. Benzile transportoare
ciururi , sisteme de deplasare a
sinei. Mecanismul de ridicare si
excavare a materialului prezinta
unele aspect specific. Pornind de la
productivitatea teoretica necesara
Pt si dimensiunile excavarii B-
latimea in metri, h-inaltimea in
metri, se calculeaza viteza de
avans a masinii de curatat
Pt=3600*A*Va-m/h,..
Pt=3600*A*Va*gtone/h; A-
suprafata teoretica in sectiunea
transversal a materialului excavat;
g-densitatea medie a materialului.
Rezistenta la excavare
[Rc]=k1*b*c*n[N]. K1-coeficient
specific de rezistenta la scarificare
excavare; b-latimea maxima a
zalului; c-grosimea materialului
excavat; m - nr de zale aflate in
lucru

Rezistenta la ridicare a
materialului excavat
Re=K1*b*c*n[N]

Aducerea pietrei sparte pe

portiunile de cale care necesita
completarii atit cu ocazia
constructiei si cu ocazia refactiei
sau intretineii.. Pentru operatia de
profilare, maturare a surplusului de
ballast sau realizat masini
specializate numite distribuitoare,
profilatoare.

1)Sasiul; 2)Calea de ghidare; 3)

Cluburi de rabatere; 5)Protectoare;
6) Cilindrul de manevrare; 7)
Cluburi; 9) Buncar; 10) Ghidaje;
12, 13, )Cilindri hidraulici; 22)
Transport cu racleti

Curs 4

Pe sasiul 1 este dispusa calea de

ghidare. Este dispusa calea de
ghidare 2 ale cluburilor da rabotare
4 protectoare 5 . Deplasarea in
plan vertical se face cu cilindrul 6
la partea anterioara a masinii se
mai afla cluburile 7 si buncarul 9
poate glisa in plan vertical pe
ghidajele 10. Miscarea realizinduse
cu cilindri hidraulici 12-13,. Care
comanda deschiderea si inchiderea,
14, respectiv 15. La partea
posterioara a masinii este amplasat
si ridicarea in buncar a surplusului
de piatra Sparta, pentru
manevrarea acestuia se folosesc
cilindri hidraulici..17 consta
dintrun rotor. Cu posibilitatea de
basculare 19, cu ajutorul
cilindrului 20, piatra Sparta in
surplus urmeaza pe benzi
transportoare 21, si poate fi dusa
si in buncarul 22.

1)Plugurile anterioare; 2) Lame

zona mediana; 3) Echipament de
maturare; 4) Benzi transportoare;
5) Buncar..
Masini de nivelat, Ripat si burat

Pentru mecanizarea operatiei de

introducere si copmactare a pietrei
sparte sub traversele de cale
ferata , pentru burare sau realizat
echipamente de lucru(aggregate de
burare) care efectuiaza miscari
apropiate,..Combinarea miscarii de
vibrare a pietrei sparte date de
vibratoarele de adincime, ciocane
de burat. Cu miscarea data de
mecanismele de stringere produce
compactarea pietrei sparte sub
traversa . Principalii producatori
de masini de cale ferata realizeaza
aggregate de burare cu actiune
asincrona. Miscarea oscilatorie a
ciocanului de burat se obtine prin
cuplarea rigida la un mechanism
cu caracteristici precise.
Amplitudinea si traictoria
organului de lucru depinde de
cinematica mecanismului de
antrenare.

1)Sasiu; 2)Sistem de manevrare

lame; 3) Dispozitiv de ghidare a
caii de rulare; 4, 5) Sistem de
manevrare

Curs 5

1)Sasiu; 2)Ghidaje; 3)Carcasa

agregatului; 4)Cilindri hidraulici;
5)Arbore cu excentrici; 6)Cilindri
hidraulici; 7)Brate portciocan;
8)Ciocan de burat; 9)Opritor;
10)Cilindru pneumatic

Principalii producatori de masini

de cale ferata realizeaza qagregate
de burare cu actiune asincrona cu
organelle de lucru. Miscarea
oscilatorie a ciocanului de burat la
un mechanism de miscare
periodica .. Amplitudinea
organelor de lucru se recomanda
intre 4-5mm. Frecventele sunt de
35Hz.

Combinarea miscarii de vibrare a

pietrei sparte , data de vibratoarele
de adincime. Cu miscarea data de
mecanismele de stringere a
ciocanelor produce stringerea
traverselor. Organele de lucru
actioneaza direct asupra pietrei
sparte, zona de influienta in timpul
burarii…
Curs 6

Productivitatea agregatului de
burare

Ciclul de burare se compune din

timpul coboririi agregatului, timpul
de stringere a ciocanelor, timpul
necesar pentru ridicarea
echipamentului, timpul de
desfacere a ciocanelor de burat,
timpul de deplasare la urmatoarea
traversa. tt, tc-s.

A-calea inainte de burare; B-

ridicarea caii; C-introducerea
ciocanului de burare; D-Stringerea
si burarea

1.Calea de rulare; 2.Traversa;

3.Piatra Sparta; 4.Sapa, ciocan;
5.Talpa ciocan

Deplasarea ciocanului de burare in

prisma de ballast..

In exploatare intrun timp relative

scurt geometria se deterioreaza din
cauza tasarii stratului, fiind
necesara o noua stare de
imbunatatire a starii caii. Intimpina
o mare rezistenta in toate directiile
dupa nivelarea si burarea
geometria caii este rectificata iar si
este mult redusa. Aprecierea
pierderii stabilitatii caii in urma
unor lucrari effectuate cu utilaje
specializate asupra acestui. Aceste
utilaje intervin asupra caii dupa
efectuarea operatiilor. Avind ca
effect stabilizarea artificiala prin
vibrare a acestuia.

Utilajele pentru stabiliri dinamice

ale cailor ferate sun realizate atit in
varianta tractate cit si
autopropulsanta.
Curs 7

Lucrarile care se executa asupra

suprastructurii caii ferate
Metoda alcatuirii panourilor
1.Pozitionarea directa a
traverselor; 2.Echilibrarea
traverselor etc.. 3.Transportul
sinelor cu trenul de lucru; 4.
Boghiuri speciale; 5. Pozitionarea
sinelor prin tragere pe role;
6.Balastarea.

1)Traverse pozate; 2)Autotractor;

3)Set de traverse(disp cu
lantisoare); 4)Troiler; 5)Pachet de
traverse; 6)Remontierul; 7)Linie C.
F existenta; 8)Garnitura pentru
traversele noi; 9)Deposit
provizoriu traverse;
10)Automacara 11)Metoda 2 se
aplica in cazul traverselor cu
terenul constrctia cu lucrari de linii
neelectrificate, la care se permit
rectificare de linii. Trenul cu
traverse este adus intr-o inchidere
de linie cu inchiderea curenta cu
ajutorul automacaralei se descarc
traversele in depozite provizorii 30
de traverse.

Autotractorul prinde 2 sine de tren

si le fixeaza la dispozitivul de
prindere deplasinduse apoi pe
lungimea unui tronson .

Lansarea macaralelor cu consola

a materialelor.

Este o metoda cu productivitate

mare, ca avantaje fata de metodele
expuse anterior ar fi necesara o
cale de rulare , masina
deplasinduse chiar pe calea care
se construieste anterior chiar prin
lansare.

Metoda alcatuirii panouri

preasamblate

Autotractorul adduce in pozitia de

lucru minicamionul de transport si
macarale portot, care sunt
amplasate pentru preluarea
vagonului. Calea de rulare
auxiliara este tractata pentru a face
trecerea. Calea de rulare este
montata sub panoul de cale care
este sutinut de macaralele de cale,
Autotractorul impinge
minivagonul pe calea auxiliara
aceasta fiind amplasata, macaraua
portor coboara panoul..

Curs. 8

Utilaje si procedeie de constructii

Utilaje si procedeie tehnologice

pentru executarea structurilor de
drum.

Drumurile sunt – căi de

comunicații terestre. În prezent
aceștia reprezintă principala cale
de transport pentru calatori.
Suprastructura reprezintă sistemul
rutier, este alcătuită dintro
succesiune de straturi. În figura 1
se prezintă profilul transfersal al
drumului și principale elemente ale
acestora.

Sistemele rutiere si împart în 3

tipuri disctinte având în vedere
modul de natura materialelor de
structura straturilor: -Sisteme
rutiere nerigide. În alcătuirea
cărora nu intră nici un strat cu
lianți hidraulici. -Sisteme rutiere
rigide care au în alcătuire 1 sau
mai multe straturi sau cimentat
așezat pe o fundație de material
granular. -Sisteme fixe rutiere.
Pachet de straturi bituminoase.
Strat de uzură, strat de rezistență.
Beton asfaltic. Strat de legătură.
Fundații din beton de ciment.

Se prezintă straturile: Sistem rutier

structura rutiera Strat de uzură

1)Îmbrăcăminte; 2)Fundația
drumului.

Îmbrăcămintea. Strat de uzură,

strat de legătură, strat de bază, strat
de fundație, substrat.

Ținând cont de modul de alcătuire

și de executarea după principiul
betonului. Pământul și alte
materiale locale stabilizate. Straturi
aprobate compacte. Betoane și
mortare de ciment. Betoane și
mortare asfaltice.

Stabilizare cu lianți minerali

organici. În procesele de
stabilizare a pământurilor se
deosebesc 3 metode de execuție a
stabilizării: -Metoda amestecării pe
lac (MAL) amestecarea se face
direct de amplasament, într-o
variantă metodică de lucru.
-Metoda amestecului în mișcare
(MAM) mașinile specializate
mașina dizlocă materia, se face
amestecare cu apă. -Metoda
amestecării în mase fixe (MAF)
stații centralizate în apropierea
locurilor de extragere agregatelor
minerale.

Curs. 9

Echipamente tehnologice pentru

stabilizarea materialelor locale.
Caracteristica principală a
procesului de lucru a
stabilizatoarelor rutiere, privind
executarea ctraturilor din materiale
locale stabilite, constă în
dislocarea mărunțirea și
amestecarea materialelor cu lianti
și apă, precum și așternerea și
profolarea noului strat.

Camera de malaxare este realizată

din carcasa 1, prevăzută la partea
anterioară cu placa de sfărâmare 2
și la partea posterioară cu placa de
nivelare 3. Ambele plăci articulate
la carcasă sunt poziționate în
timpul lucrului cu cilindrii
hidraulici 4 și 5. La partea
superioară a carcasei este dispus
dispozitivul pentru injectare cu
lianți și apă 6. Operația de
dislocare malaxare este realizată de
rotorul de dislocare 7.
Rotorul de dislocare este organul
de lucru principal al
stabilizatorului rutier. În general
stabilizatoarele rutiere sunt
utilizate atât la lucrări asupra
pămanturilor cât și la reciclarea la
rece a straturilor rutiere
deteriorate.

Dinții de dislocare sunt montați, de

regulă, pe traectorii elicoidale, cu
înfășurarea pe stânga sau pe
dreapta.

Dinții de dislocare sunt alcătuiți

dintr-un corp din oțel 2 rezistent la
uzură în care se înglobează vârful
sau partea activă 1 realizat din
curbă de molibden sau de tungsten.
Vârful se montează în corpul din
oțel de regulă prin brazare. În
timpul lucrului corpul dintelui are
o mișcare de rotație în jurul axei
longitudinale asigurată de bucșa
elastică 4. În acest fel se obține o
uzură uniformă. Pentru a elimina
uzura în zona de contact dintre
corpul dintelui 2 și suportul
superior 5 se utilizează șaiba plată
de uzură 3. Șurubul 8 asigură
fixarea suportului 5 la suportul
inferior 6 care la rândul său este
sudat la tambur 7. Procesul de
lucru executat de rotorul
stabilizatorului constă din
următoarele operații: -dislocarea
stratului de pământ prelucrat și
antrenarea acestuia în mișcare de
rotație; -mărunțirea materialului
dislocat prin ciocnirea acestuia de
carcasa camerei de malaxare;
-malaxarea pământului din strat cu
materiale de adaos (agregate
minerale, lianți, apă etc.). Procesul
de dislocare a solului cu ajutorul
rotoarelor orizontale se execută în
2 sensuri: - de jos in sus de la
fundul brazdei spre suprafața
terenului (in pct M, Vp și Vm au
același sens) se consideră că
dislocarea se face în echicurent;
-de sus în jos de la suprafața
solului spre fundul brazdei (in pct
M, Vp este de sens opus lui Vm) în
acest caz se consideră că
dislocarea se face în contracurent.
În figură se prezintă și traiectoria
(trohoidă) 1 de scrisă de un dinte
respectiv forma suprafeței brazdei
de pământ dislocat 2. Dinții
rotorului de dislocare execută o
mișcare complexă care constă
dintr-o mișcare de rotație relativă
în jurul axei rotorului cu vitrza

unghiulară ω. Viteza periferică a

dinților Vp = ω R în care R este
raza rotorului. Pentru a asigura
eficacitatea procesului de dislocare
trebuie îndeplinită condiția Vp
Vm. Productivitatea
¿
stabilizatoarelor de exploatare PE
se definește ca fiind produția
realizată de o mașină in condiții
reale de lucru timp de o oră de
funcționare. Organizare
tehnologică corespunzătoare cu un
mecanic de calificare medie.

n n
60∗B∗L m2
P E= ∗∏ K Mi ∗∏ K Ti ( )
TC i=1 i=1 h
n
60∗B∗L
P E= ∗∏ K Mi ∗M K
TC i=1

K iM - coeficienți specifici
ciclic;
K Ti - coeficienti care
influențează mărimea
productivității; B - lățimea stratului
stabilizat; L – lungimea sectorului
de lucru; Tc – durata ciclului;

L
T C= +t +t
V i 0
(min)

V – viteza de lucru a masinii

(m/min); t i – timp de întoarcere;

t 0 – timp pierderi pe ciclu; h –
adâncimea de dislocare;

n n
60∗B∗L t
P E= ∗∏ K Mi ∗∏ K iM ( )
TC i=1 i=1 h
Puterea necesară pentru deplasarea
stabilizatorului rutier

PSR = Pt+Pd+Pa+/-Pi (KW)

Lucru mecanic L = S*a *b*k0
(Nm); S – pasul stabilit rutier in
(m); a – adâncime delucru(m); b –
lățimea de lucru adinților(m); K0 –

rezistența la dizlocare(N/
m 2);
Puterea la aruncare

B∗a∗V m∗ρ∗V 2a
P a= (kw)
2∗1000

Curs.10

Sub.22

Clasificare, scheme constructive şi

funcţionare. Parametrii care
influențează uzura dinților de
frezare. Frezele rutiere

Frezele rutiere se pot clasifica în

funcție de parametrii constructivi
și tehnologici principali: lățimea de
frezare L, adâncimea de frezare A,
puterea motorului P și masa
mașinii M, obținânduse în acest fel
modelul LAMP.

Frezele rutiere sunt alcătuite din:

Șasiu, motorul de acșionare,
echipamentul de deplasare, organul
de frezare, transportul (unul sau
două), pe preluare-descărcarea
materialului frezat, sistemul de
acționare a diverselor mecanisme,
sistemul automat de urmărire și
reglare a parametrilor de lucru.

1-mașina de frezat; 2-materialul

frezat; 3-tamburul de frezare; 4,5-
transportoare; a - este descărcat cu
ajutorul benzii transportoare într-o
autobasculantă amplasată lateral;
b – este lăsat în cordon lateral sau
pe axa fâșiei de frezare (c) banda
transportoare putând fi oprită.

Sub.23

Freze rutiere. Calculul principalilor

parametri (productivitatea şi
puterea necesară acţionării).

Motorul principal al frezelor

rutiere acționează in același timp
două sau trei mecanisme și anume:
-mecanismul de rotire a tamburului
de frezare; -mecanismul de
deplasare a mașinii; -mecanismul
de acționare a transportului.

Puterea motorului principal Pm

Pm = Pf+Pd+Ptr.

Puterea Pf necesară acționarii

tamburului de frezare Pf =

1
(Pf1+Pf2)
ηf
Pf1 – puterea necesară dislocării;
Pf2 – puterea necesară aruncării

materialului spre bandă; ηf-

Randamentul transmisiei.

Puterea Pf2 necesară aruncării

materialului spre bandă este dată
de relația

m∗V 2r
P f 2= (kW )
2∗1000
m = este masa materialului aruncat
într-o secundă in kg/s

B∗T∗v d∗γ
m=
g
Vr – viteza tangențială la
extremitatea cuțitelor in m/s; Vd –
viteza de deplasare a mașinii
(Vd=Va) in (m/s); B - lungimea
tamburului in m; T – grosimea

stratului in m; γ – greutatea
volumică a materialului in

N /m 3. g – accelerația
gravitațională in
m/s 2.
Puterea Ptr necesară acționării
transportului de prelucrare-
descărcare se poate determina cu
relația

Qv∗γ
Ptr = ¿
3600∗103∗η tr
H – este înălțimea de ridicare a
materialului cu transportorul in m;
l – lungimea de transpor pe
orizontală in m;Vt – viteza de
deplasare a benzii transportorului
in m/s; Qv – productivitatea
volumetrică a mașinii de frezat in

m3 /h; k – un coeficient care

ține seama de pierderile in rolele

de sprijin (k = 0,04 ÷ 0,06); k” –

coeficient de alunecare a

materialului pe bandă (k” = 1,5 ÷

2,0); ηtr – randamentul

transportorului.

CURS 11 RECICLAREA

Pentru reabilitarea si reciclarea la

rece a partii carosabile o singura
trecere se folosesc reciclatoare
mari.Reciclarea se poate face cu
sau fara adaugare.In ambele cazuri
imbracamintea uzata este mai intii
frezata la rece la o adancime
necesara.Reciclatorul la rece
amesteca materialul
dislocate,amesteca materialul
frezat , cu diverse adaosuri.
Emulsia bituminoasa,lapte de
ciment repartizeaza
uniform,compacteaza noul
strat,asternut. Compactarea
definitive se face cu cilindri
compactori,de regula materialul
rezultat dupa frezare este repartizat
uniform.Autogreder care sunt in
flux cu ajutorul reciclatorului.

Reciclatorul weste alcatuit din urm

parti: 1buncar pt
aggregate,2transportor de
aggregate,3omogenizator,4rezervo
r emulsie,5buncar
ciment,6rezervor apa,7malaxor pt
ciment sau apa,8malaxor cu
actiune continua,9 snec de
repartizare

Tehnologia de reciclare sau

executare a reciclarii in cazul
agregatelor noi este :

Peste materialul obtinut dupa

frezare 1 se repartizeaza noiel
aggregate minerale 2.Amestecarea
prealabila a noilor material a
omogenizatorlui3.Injectoare 5 si
lapte de ciment 45 conform,unde
malaxorul 6 .Prepararea in flux
continuu mixturii 7 in malaxorul 6.

Repartizarea noii mixture pe toata

latimea benzii de lucru cu snecul 7
cu ajutorul echipamentului de
rotitre si de vibrare 10.

Echipamente si procedee
tehnologice prntru executarea
straturilor din beton de ciment.
Structurile din beton se executa
dintrun singur strat sau 2 straturi
alcatuite de 2 clase dirijate. In
present se utilizeaza masini care
utilizaeaza la o singura trecere
.Sistema de echipamente
tehnologice destinate executarii
straturilor din beton este alcatuita
din urm componente.:
-Echipament de
profilat,distribuitor beton,cofraje
etc.; -echipament de
finisare,echipament de implantare;
-echipament de executare a
pilotilor. Utilaje tehnologice de
completare,se utilizeaza
autobasculante pt trasnportul
betoanelor de la centrala de
beton ,transport cu banda sau
snec,escavator pt deplasarea
betonului in afara benzii de lucru
in interiorul acestuia.

Repartizor finisor

Are rolul de a efectua repartizarea

uniforma a betonului , pe toata
latinea benzii de lucru ,nivelarea
precompactarea stratului de
beton,precum si finisarea
suprafetei acestuia.

1sasiu,2bloc
actionare,3senile,4cilindri
hidraulici,5cilindri hidraulici
directie,6articulatii,7snec de
repartizare,8cofraj
alunecare,9echipament de
umplere,10grinda
oscilanta,11drisor suprafinisor

Procesul de lucru al
repartizoarelor de finisare
beton:

Turnarea unui singur beton:

1beton descarcat,2cilindri
hidraulici,3brat articulat intre sasiu
5 si cilindrul2,6snec pt repartizare
beton,8grinda nivelatoare,9vibrator
de adancime,10cofraj alunecator
de fasonare,11echipament de
umplere,12grinda,13drisor
finisor,14fir referinta,15palpator de
nivel,16sistem de deplasare pe
senile.

Curs 12

1)Tehnologii de reabilitare cu
reciclarea la cald in staţii fixe a
straturilor asfaltice (îmbrăcăminte
asfaltică).

Reabilitarea imbracamintilor
asfaltice de drumuri cu reciclare la
cald a materialelor. Reciclarea la
cald a materialelor extrase din din
vechea imbracaminte de drum poat
fi realizate astfel : -in afara
amplasamentului lucrarilor cu
ajutorul unor instalatii de
preparare centralizata a mixturii
asfaltice; -pe amplasamentu
lucrarilor folosind procedee si
echipamente specializate.

Reciclarea la cald cu ajutorul unor

instalatii centralizate de preparare
a mixturilor asfaltice in acest caz
asfaltul ce va fi reutilizat este
frezat la rece sau la cald , sau
dislocat prin alte procedee si apoi
transportat la o instalatie de
preparat mixturi asfaltice unde este
depozitat pentru reciclare .

Tehnologii de reciclare la cald in

instalatii centralizate a asfaltului
obtinut prin frezare la rece.

-frezarea stratului uzat cu tamburul

1 si incarcarea acestuia cu banda
transportoarte 2 in bena
autobasculantei 3 . -transportarea
materialului frezat la depozitul de
materiale asfaltice recuperate al
instalatie de preparat mixturi
asfaltice 5 . –prepararea noii
mixturi cu adaos de agregate noi
din depozitul 4 si de bituum.-
transportarea mixturii cu
autobasculanta 6 si descarcarea
acesteia in buncarul de primire 7 al
repartizorului deasfalt.-repartizarea
mixturii asfaltice cu snecul 8 –
reprofilarea si compactarea 9-
cilindrii compactori.

Tehnologie de reciclare prin

frezare la cald se aplica atuci
cand:imbracamintea prezinta
semen de oboseala (fisuri ,
laminari , valuiri ) in acest caz se
efectueaza o incalzire a vechii
imbracaminti (160-180g) cu
panouri incalzitoare 1 dupa care
are loc dislocarea cu tamburul de
dislocare 2 , preluarea se face cu
transportorul 3 in bena
autobasculantei 4

Tehnologii de reabilitare cu
reciclarea la cald pe loc a
straturilor asfaltice (îmbrăcăminte
asfaltică). Reciclarea la cald pe
loc. Termoreprofilarea fara adaos
de material noi , aceasta tehnologie
poate fi folosita atunci cand
drumul nu prezinta defete de
structura si dupa o verificare a
caracteristicilor mecano-fizice ale
mixturii inoite si dupa efectuarea
operatiei astfel incat sa ramana
nealterata calitatea liantului .
tehnologia de lucru este
urmatoarea : 1-incalzirea
imbracamintii asfatice cu
dispositive cu infrarosii care
inmoaie vechiul strat uzat . ,2-
dislocarea prin scarificare la o
adancime de 1-4 cm folosind
scarificatorul 2 cu dintii dispusi
astfel incat sa produca
reamestecarea materialului fara
spargerea agregatelor , 3-nivelarea
materialului in spatele
scarificatorului cu ajutorul lamei 3
(executa o miscare oscilatorie pe
directie transversala ) ,4-
recompactarea materialului si
aducerea la profil cu ajutorul placii
vibratoare 4 ,5-compactarea
definitive cu rulourile 5.

Tehnologii de reabilitare cu
reciclarea la cald in mișcare a
straturilor asfaltice (îmbrăcăminte
asfaltică). Remixare – procedeu
care presupune refacerea pe loc cu
material de adaos . Reincalzirea
stratului de uzura cu un utilaj cu
panouri de incalzire 1 , - incalzirea
stratului cu panourile 2 din
componenta masinii de reciclare ,
- dislocarea prin scarificare
utilizand scarificatorul 3 , punerea
in cordon a materialului
scarificat .-malaxarea vechiului
material cu agregate minerale de
completare si lianti de conectare
(malaxor 6 ) .- repartizarea
amestecului nou obtinut cu melcul
de repartizare 7.-profilarea si
precompactarea cu grinda 8 ,-11
cilindru compactor ,-liantul este
adus prin pompare din rezervorul 5
iar agregatele noi sunt trasportate
cu autobasculanta 10 de la distanta
de preparare g .aceasta tehnologie
permite refacerea straturilor
asfaltice la adancimi de 5-6 cm

remixer

In functie de fabricant sunt unele

diferente .reabilitarea
imbracmintilor asfaltice prin
metode combinate aceasta metoda
se caracterizeaza prin aceea ca se
adauga un nou strat de mixtura
asfaltica peste stratul vechi
reutilizat pe loc prin reciclarea la
cald . reabilitarea se poate face
prin termoregenerare sau prin
remix-plus .In cazul procedeului
remix-plus se utilizeaza procedura
anterioara dar si o asternere a unui
nou strat de mixtura asfaltica
deasupra stratului refacut cele 2
operatii se executa dintr-o trecere
cu aceeasi masina , in care : 1-
preincalzitor , 2-placa de incalzire
proprie , 3 – scarificator ,4-
buncar ,5-rezervor de liant ,6-
malaxor,7-11-snecuri de
repartizare ,8-placa de batere-
nivelare ,9-instalatie de preparat
mixturi asfaltice ,10-
autobasculanta,12-placa de
precompactoare , 13-cilindru
compactor .

Fata de remixer combina prezinta

urmatoarele aspecte :1- malaxorul
amesteca materialul dislocat din
stratul vechi maruntite si dispuse
in cordon , in axul masinii
impreuna cu liantul ,2-in spatele
malaxorului este dispus un snec de
repartizare si placa de batere –
nivelare pentru stratul realizat din
materiale reuperate .3-in buncarul
4 se descarca mixtura 9 preparata
la statii

fixe , aceasta fiind preluata din

transportor si repartizata cu snecul
11 peste stratul realizat pe loc in
prima etapa .

Reabilitarea imbracamintilor
asfaltice prin reciclarea
materialelor in miscare cu ajutorul
instalatiilor mobile de preparare a
mixturii. Aceasta thnologie
utilizeaza instalatii mobile de
preparare a mixturii asfaltice care
se incareaza in fluxul tehnologic a
imbracamintelor rutiere
.-Descarcarea de noi agregate
1peste vechiul strat uzat
,dislocarea cu freza2 , si
amestecarea mat. Uzat cu agregate
noi . –Asezarea materialelor cu
transportorul 3 in cordon pe
portiunea centrala a benzii de luctu
.Preluarea materialelor cu ajutorul
grupului de ridicare –transfer4 si
descarcarea acestora in buncarul
dozator 5 , al uscatorului malaxor
6 . Amestecarea agregatelor cu
bitumul alimentat din rezervorul
7 . Descarcarea noii mixturi in
buncarul de primire 8 al
repartizorului de asfalt . –
repartizarea cu snecul 9 , -
nivelarea si precompactarea cu
10 ,-cilindrii compactori 11

CURS 13

Tehnologii mecanizate de
executare a straturilor rutiere din
material. Stabilizarea mecanica se
foloseste pt prelucrarea
pamantului.Aceasta tehnologie
presupune imbunatatirea
compozitiei granulometrice,prin
adaugarea unui material
corespunzator si amestecului
resultant.Stabilizarea se foloseste
la executia fundatiilor si interior.

Tehologia clasica de lucru privind

stabilizarea stratului de fundatii
direct pe amplasament cuprinde
urm: 1)Scarificarea patului
drumului : 2)Saparea patului
drumului si depozitarea
pamantului pe acostament:
Imprastierea in straturi de grosime
uniform ape acostament si
materialul de adaos , care in
prealabil a fost transportat si
descarcat in gramezi …
Amestecarea materialelor pina la
omogenizare(freze rutiere)
,asternerea(imprastierea stratului
de material si reprofilarea
transversal)

Compactarea in profunzime
-nivelarea si compactoare de
finisare:urmand ca stratul astfel
realizat sa se poate realiza avand in
vedere umiditatea naturala a
pamanturilor,umiditatea optima de
compactare,in timpul,se amesteca
si se conecteaza umiditatea
amestecului.
Scheme unei variante
tehnologice de executare din
pamanturi stabilizate mecanic

O variant tehnologica moderna de

stablizare pe loc o presupune
materialele activitatii principale ,
transportul materialului si
descarcarea in zone de lucru.
Imprastierea in straturi uniforme.
Discolcarea statului de pamant
omogenizarea amestecului cu
materialul de adaos . profilarea
drumului ,compactarea stratului
omogenizat ,nivelarea.

Stabilizarea cuprinde
urmatoarele operatii:
-repartizarea valului in fata
stabilizatorului rutier ce urmeaza a
fi prelucrat; -din procedee de
mijloace de transport ,repartizarea
liantului in fata conului de
malaxare din recipient dispusi; -
dislocarea si maruntirea
pamantului si malaxarea
componentelor; -repartizarea
uniforma si reprofilarea noului
strat ,compozitia stratulu

Sistema de masini in acest caz va

fi alcatuita din
autocamion,echipament de
raspundere a vocii

Cilindru compactor

Stabilizarea pamanturilor pe loc cu

ajutorul echipamentului se poate
realiza in 3 variante in functie: -o
prima variant tehnologica este
prezentata. Tehnologia de lucru
prevcede stropirea cu apa ,in fata
utilajelor sau stratului.

Prelucrarea cimentului pe stratul

de material cu .. Amestecarea
pamantului de dislocare;
-profilarea noului strat;
-compactarea de
consolidare,nivelarea;
-compactarea de finisaj